Home / Tag Archives: sosea centura

Tag Archives: sosea centura

De ce nu reușește Poliția să-l prindă pe hoțul care a furat utilaje de pe șantierul șoselei de centură, deși i s-a indicat un suspect?

De ce nu reușește Poliția să-l prindă pe hoțul care a furat utilaje de pe șantierul șoselei de centură a Bârladului? Este întrebarea pe care și-o pun o sumedenie de oameni nedumeriți că ancheta polițiștilor bate pasul pe loc, deși firma păgubită, precum și mai mulți localnici din Trestiana și Grivița au indicat un suspect. Este vorba de o persoană din comuna Grivița, pentru vinovăția căreia sătenii bagă mâna în foc, motivele lor fiindu-le explicate polițiștilor care fac cercetări.

De la jaf a trecut deja o lună de zile, și ancheta pare să fi încremenit.

”Se fac cercetări în rem. Deocamdată nu există un suspect în cest caz”, a declarat, pentru Est News, Bogdan Gheorghiță, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Județean de Poliție Vaslui. Referitor la suspectul indicat de săteni, purtătorul de cuvânt ne-a spus că ”nu i s-au dat alte informații”.

Această tăcere din partea Poliției le dă de bănuit reprezentanților firmei păgubite. Operatorul de pe utilajul jefuit susține că polițiștii nici măcar nu au luat amprente, ci au analizat doar urmele tălpilor de pantofi lăsate pe pământ, în jurul utilajului.

”De ce ar fi mai relevante niște urme de pantofi de care ar putea avea încă 100 de oameni, cel puțin din comuna Grivița, și nu amprentele care sunt unice, nu am înțeles. Mai ales că urme de degete erau vizibile chiar și cu ochiul liber, pe diverse zone de pe utilaj. Nu este lucru curat ce se întâmplă, așa cum necurate sunt și situațiile foarte des întâlnite în comune, unde polițiștii posturilor comunale îi protejează pe infractori”, ne-a declarat operatorul de pe utilajul jefuit.

La începutul lunii aprilie (detalii AICI), muncitorii veniți la lucru pe șantierul organizat în perimetrul viitoarei șosele de centură a Bârladului, au descoperit că buldoexcavatorul multifuncțional care făcea săpături a fost dezmembrat. La o privire mai atentă, membrii echipei au remarcat că lipsește kit-ul de furci al buldoexcavatorului. Acesta reprezintă o componentă extrem de importantă a utilajului, necesară pentru continuarea lucrărilor. Valoarea unui astfel de kit trece de 2.200 de euro.

Muncitorii au sunat la 112 pentru a reclama jaful.

Reprezentanții firmei în proprietatea căreia se află utilajul, ne-a declarat, atunci că are anumite suspiciuni, pe care le-a și comunicat polițiștilor: ”Nu a fost un simplu act de vandalism. Desprinderea kitului de furci de pe buldoexcavator necesită cunoștințe de specialitate, nu a fost sustras oricum. Cel care a furat, a știut exact cum să demonteze piesele. E clar că este cineva de meserie”. (Simona MIHĂILĂ)

Lucrările la șoseaua de centură a Bârladului au început în spirit ”tradițional”: au fost furate utilajele!

de Simona MIHĂILĂ

La intrarea în Bârlad, civilizația s-a împiedicat de ”tradiții”. Lucrările la șoseaua de centură a municipiului Bârlad au debutat cu un eveniment menit să le asigure un loc în memoria colectivă mai ceva decât a făcut-o așteptarea timp de decenii a acestei investiții. Nici bine nu au apucat firmele de construcții care se ocupă de efectuarea lucrărilor să-și parcheze utilajele în zonă, că au rămas fără o parte din ele.

Marți dimineață, muncitorii veniți la lucru au descoperit că buldoexcavatorul multifuncțional care asigură, în această fază a lucrărilor, cele mai importante operații de pe șantier, a fost dezmembrat. La o privire mai atentă, membrii echipei au remarcat că lipsește kit-ul de furci al buldoexcavatorului. Acesta reprezintă o componentă extrem de importantă a utilajului, necesară pentru continuarea lucrărilor. Valoarea unui astfel de kit trece de 2.200 de euro.

Muncitorii au sunat la 112 pentru a reclama jaful.

”A fost înregistrată o plângere în legătură cu un furt de pe un utilaj parcat pe raza localității Trestiana, din comuna Grivița, iar în cauză a fost deschis dosar penal. Polițiștii fac cercetări pentru identificarea autorilor”, a declarat, pentru est News, Bogdan Gheorghiță, purtător de cuvânt al Inspectoratului Județean de Poliție Vaslui.

Reprezentanții firmei în proprietatea căreia se află utilajul deposedat de piese au deja anumite bănuieli în privința identității hoților.

”Tot ce putem spune în acest moment este că nu a fost un simplu act de vandalism. Desprinderea kitului de furci de pe buldoexcavator necesită cunoștințe de specialitate, nu a fost sustras oricum. Cel care a furat, a știut exact cum să demonteze piesele. E clar că este cineva de meserie. Noi avem niște suspiciuni, dar vom lăsa poliția să ancheteze prin propriile proceduri”, ne-a declarat reprezentantul uneia dintre firmele de construcții.

Din fericire, derularea lucrărilor nu va avea de suferit, firma de construcții având soluții de a continua în așteptarea recuperării pieselor dispărute.

Proiectul ”Varianta de ocolire a Bârladului” se află, în acest moment, în faza efectuării săpăturilor de descărcare arheologică. În paralel, sunt parcurși pașii birocratici anteriori începerii efective a execuției.

Practic, până la jumătatea lui iulie, investiția se află în faza de proiectare, după care, în termen de 22 de luni) cele două firme asociate care au câștigat licitația pentru construirea șoselei de centură a Bârladului (SC Tehnic Asist SRL și SC Tass Infra Logistic SRL) trebuie să finalizeze lucrările.

Valoarea investiției este de 132.050.652,68 lei, fără TVA.

 

Șoseaua de centură a Bârladului devine realitate? S-a semnat contractul de proiectare și execuție

Reprezentanții Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere și cei ai firmei care a câștigat licitația pentru proiectarea și execuția șoselei de centură a municipiului Bârlad au semnat contractul de realizare a obiectivului atât de vital pentru comunitate, dar și pentru șoferii care ne tranzitează județul. Cu o lungime de 11,2 kilometri, centura ”orașului rulmenților” ar trebui să se finalizeze în termen de doi ani și jumătate, mai precis până în primăvara anului 2021.

Execuția șoselei de centură a municipiului Bârlad pare să devină realitate. După îndelungi amânări din diverse motive, factorii de răspundere au reușit, în cele din urmă, să se așeze la aceeași masă și să ia cea mai importantă decizie, cea de semnare a contractului de proiectare și execuție a variantei ocolitoare a ”orașului rulmenților”. Momentul s-a consumat în sala de ședințe ”Ștefan cel Mare” a Consiliului Județean Vaslui, în prezența vicepremierului Paul Stănescu, ministru al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, a deputatului PSD Adrian Solomon, cel despre care se spune că a stat în spatele tuturor demersurilor din ultimii 8 ani pentru acest proiect, precum și a conducerii județului.

”După o epopee ce a început acum peste 16 ani, iata ca putem vorbi astăzi, 23 octombrie 2018, despre sfarsitul unui drum greu in care au fost depasite obstacole financiare, birocratice sau politice. Semnarea contractului de executie a Centurii ocolitoare a Barladului inseamna ca exista finantare, exista conditii de implinire a acestei dorinte a barladenilor si de indeplinire a unei promisiuni electorale a guvernului PSD. Sunt bârlădean, locuiesc aici, familia mea locuiește aici, copilul meu crește și învață aici și am simțit, ca fiecare concetățean al meu, neajunsurile pe care le-a adus lipsa unei centuri ocolitoare. Evenimentul de astăzi îmi dă, așadar, nu doar satisfacția unei promisiuni respectate, ci și sentimentul unei împliniri personale”, ne-a declarat deputatul Adrian Solomon.

Este un moment important pentru Ministerul Transporturilor, Compania Națională de Drumuri, dar în special pentru locuitorii municipiului Bârlad. Odată cu realizarea șoselei ocolitoare, traficul greu nu numai că va fi deviat, dar va reprezenta și o economie pentru buzunarele transportatorilor și a șoferilor prin reducerea timpilor pe care-i vor petrece în trafic. Desigur, va fi și o gură de oxigen pe care bârlădenii o vor respira. Sper să avem o lucrare cât mai repede realizată și în condiții tehnice de înalt nivel”, a declarat directorul Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Iași, Ovidiu Mugurel Laicu.

Șoseaua de centură a Bârladului va avea o lungime de 11,2 km și o lățime a platformei de 10 metri și va fi construită prin estul orașului, mai precis paralel cu linia de cale ferată. De-a lungul acesteia, se vor construi patru poduri, trei pasaje, două intersecții la nivel și două parcări. Durata de execuție a întregii lucrări este, conform contractului, de doi ani și jumătate, perioadă în care intră și proiectarea de opt luni. Cu alte cuvinte, primul hârleț ar urma să se sape la începutul verii viitoare, iar panglica inaugurală ar trebui tăiată în primăvara lui 2021. (Ionuț PREDA)

Bȃrlad – Trafic greu, plămȃni negri și gogoși electorale

Dacă parametrii de calitate a aerului, monitorizați la stația de măsurare din Vaslui, indică frecvent statusul ʺExcelentʺ, realitatea e alta la nivelul municipiului Bȃrlad. Fără echipamente de control și verificare a calității aerului, locuitorii de pe străzile Vasile Pȃrvan, Republicii și Bulevardul Epureanu constata zi de zi că poluarea și-a făcut domiciliu stabil în Bȃrlad, oraș care visează de mai bine de 20 de ani la o șosea de centură.

Calitatea aerului reprezintă un indicator clar al gradului de dezvoltare pe care îl are un oraș sau o regiune. Dacă județul Vasluiul este cunoscut drept copilul cel mai sărac al Romȃniei, cu grave deficiențe în dezvoltare, aflați că plămȃnii lui se află într-o stare mult mai bună, dar nu constantă! Potrivit portalului calitateaerului.ro, care aparține Ministerului Mediului și care monitorizează calitatea aerului în peste 100 de stații de pe toată suprafața țării, județul nostru merită cȃnd diplome de excelență, cȃnd note de 4 în catalog.

De exemplu, dacă la data de 18 octombrie indicele de calitate a aerului din municipiul Vaslui arăta un nivel ʺExcelentʺ, în ziua de 17 octombrie, același indice arăta nivelul ʺFoarte răuʺ. Dacă aerul de la Vaslui reușește să dea peste cap echipamentele de control de la stațiile de monitorizare, ne întrebăm ce s-ar întȃmpla cu aceleași echipamente, de la stațiile mobile sau de tip urban, dacă ar fi amplasate în Bȃrlad, în punctele unde poluarea doare. Și asta, de mai bine de 20 de ani!

E vorba despre străzile sufocate de traficul greu, care pune în pericol sănătatea a mii de oameni. Cine știe cȃt dioxid de sulf (SO2), oxid de azot (NOx) sau monoxid de carbon (CO) ajunge în plămȃnii locuitorilor de pe străzile Vasile Pȃrvan, Republicii și de pe Bulevardul Epureanu, alături de compuși organici volatili (COV) sau particulele în suspensie (PM10 si PM2,5) inhalate în fiecare zi, la trecerea tirurilor și a camioanelor de marfă? Cine știe cum supraviețuiesc atomii de ozon (O3) printre atȃtea noxe și atȃtea promisiuni electorale în care șoseaua de centură era la loc de cinste?

Bȃrlădeni, sunteți mulțumiți de calitatea aerului pe care îl respirați în fiecare zi?

Aceeași șosea de centură a fost inclusă în programul electoral al primarului Dumitru Boroș, care nota supărat în broșura de campanie din 2016, că Varianta Ocolitoare Bȃrlad ʺnu a trecut de stadiul vorbelor frumoaseʺ. Spre dezamăgirea bȃrlădenilor, nici el nu a fost în stare de mai mult! Tot vorbe frumoase și nimic altceva despre această investiție a oferit și Boroș, care deși nu a purtat tratative cu fostul ministru al Transporturilor, Răzvan Cuc (și nici măcar nu a fost prezent la momentul vizitei acestuia în oraș, în primăvară), așteaptă o minune de la Cel de Sus să-i salveze rușinea de a fi promis șosea de centură, fără vreo bază. ʺSă dea Dumnezeu să nu avem contestații la deschiderea ofertelor, pentru ca apoi această investiție să se implementeze!ʺ, spunea Dumitru Boroș, în urmă cu exact o lună de zile.

Șantierul Variantei Ocolitoare Bȃrlad nu e deschis, nimeni nu lucrează pentru ca marele vis al bȃrlădenilor să se îndeplinească, traficul să se decongestioneze, iar municipiul să respire, în sfȃrșit, un aer mai curat.

Pȃnă la momentul zero, în locul șoselei de centură, spațiile verzi se luptă să salveze calitatea aerului din oraș, așa cum scrie și pe site-ul primăriei Bȃrlad, în ʺStrategia dezvoltării spațiilor verzi, pentru perioada 2016 – 2026ʺ. Strategie semnată de fostul primar Marin Bunea, dar mai actuală ca niciodată! Cine nu e convins, poate admira aranjamentele florale din fața primăriei! (Simona MIHĂILĂ)

Campania de strângere de semnături pentru șoseaua de centură, oportunitate pentru escroci și hoți

Bârlădeni, fiți precauți! Acesta este mesajul reprezentanților municipalității, care a demarat o campanie de strângere a semnăturilor pentru șoseaua ocolitoare a Bârladului.

Campania inițiată de Primărie nu se face din casă în casă, ci în locuri special amenajate în oraș, în Primărie, la sediile asociațiilor de proprietari, cât și online, pe site-ul Primăriei.

Avem semnale din teritoriu cu privire la faptul că anumite persoane pretind că sunt delegate din partea Primăriei Bârlad pentru a strânge semnături din ușă în ușă, lucru care nu este adevărat. Este bine să nu lăsați să intre în casă astfel de persoane, pentru că este o oportunitate foarte bună pentru escroci și hoți de a profita de naivitatea și neatenția celor care le deschid”, ne-a declarat Constantin Nițuc, purtătorul de cuvânt al Primăriei.

Deocamdată, la Poliție nu s-a înregistrat nicio plângere în acest sens, dar timpul nu este pierdut, având în vedere că perioada în care se va desfășura campania de sensibilizare a guvernanților, pentru alocarea de fonduri destinate șoselei de centură, va dura ceva timp. Metodele „Accidentul” și, mai nou, „Pomana”, au făcut câteva zeci de victime în rândul bârlădenilor mai creduli, pe care i-au lăsat fără sume importante de bani. Nu este exclus ca escrocii să se prezinte la ușa dumneavoastră cu un tabel pentru a vă solicita o semnătură pentru șoseaua de centură, ca pretext pentru a intra în casă și a sustrage diverse bunuri. (Mihaela NICULESCU)

Lipsa șoselei de centură ne ia și aerul, nu numai casele

de Simona MIHĂILĂ

Semnalul de alarmă tras de biologul bârlădean Virgil Vesel în legătură cu pericolul de poluare intensă care amenință Bârladul a repus pe tapet o problemă nevralgică pentru locuitorii orașului: inexistența șoselei de centură. Renumitul profesor, ale cărui preocupări pentru studiul mediului și al bios-ului sunt de notorietate, a declarat pentru Est News, în articolul publicat în ediția de ieri, că nivelul gazelor cu efect de seră asupra Bârladului a crescut alarmant. În opinia sa, principalele cauze ale acestei situații care, în câțiva ani ar putea avea efecte devastatoare, sunt insuficiența spațiilor verzi și traficul greu care tranzitează orașul.

dionisie lefterProblema lipsei șoselei de centură este una care stă pe buzele tuturor bârlădenilor, iar în ultimul timp este tot mai dezbătută și pe rețelele de socializare din mediul virtual.
“Sunt absolut de acord cu poziția domnului Vesel și ea denotă faptul că spiritul civic s-a trezit în cetățenii Bârladului. Poate că preconizata și absolut necesara schimbare de putere la Primăria Bârlad a făcut ca oamenii să nu se mai teamă să ia poziție și public, după cum se vede. Centura Bârladului este o investitie absolut necesară pentru municipiu. Ea trebuie realizată și cu ajutor guvernamental, căci efectele negative ale actualei situații stradale și de comunicații rutiere naționale, nu se datorează numaivirgil-vesel-avertizeaza-asupra-pericolului-care-ameninta-Barladul localității noastre. Practic, orașul este actualmente distrus sistematic de indiferența administratorilor guvernamentali ai structurii rutiere nationale”, a fost de părere liberalul Dionisie Lefter.
De curând, el a atras atenția pe un grup de socializare asupra faptului că planurile guvernanților în ceea ce privește infrastructura nu includ județul Vaslui, cu atât mai puțin Bârladul.
Referitor la opinia profesorului Virgil Vesel legată de introducerea troleibuzului, Lefter a spus: “Orientarea catre transportul intern public către autovehicule electrice este cea mai bună și cea mai logică. De multe ori m-am întrebat de ce la Vaslui se poate și la Bârlad nu. După cum știți, infrastructura pentru troleibuze la Vaslui este aproape gata, iar la noi se continuă, parcă într-o dușmănie, transportul public cu autovehicule SH extrem de poluante, care nu se încadrează în nicio normă de poluare acceptată de mulți ani în România. Aceste autovehicule SH importate în afara legii privind condițiile de poluare ne poluează de ani de zile și nimeni nu zice nimic”.

15 ani de gogoși

Anul acesta, se împlinesc 15 ani de când bârlădenii sunt mințiți continuu că vor avea parte de o șosea pentru circulația mașinilor de tonaj greu. Profitând de necazul a mii de oameni disperați de zgomot, de haos, de zdruncinături în propriilor lor paturi, politicieni locali din PSD, PNL și PDL (momentan dizolvați, recombinați, amestecați și recuplați în diverse formule și formațiuni ale căror nume nu au importanță, întrucât sunt aceeași oameni dintotdeauna), nu au făcut decât să le smulgă voturi și să le ofere promisiuni, privindu-i pe oameni în ochi.
Cu aceeași nerușinare, în dorința de a-și face gogoșile electorale cât mai credibile, au aruncat în vânt sume uriașe de bani proveniți din contribuția publică pentru cantități industriale de hârțogăraie cu nume pompoase – prefezabilitate, fezabilitate, de impact, pentru proiecte, telefoane, deplasări, comitete și comisii și tone întregi de corespondență. Totul, pe timpul, pe nervii și pe banii noștri, ai tuturor.

Repede, faceți hârtii, ca vin banii peste noi!

În fiece campanie electorală, că au fost alegeri locale, parlamentare sau prezidențiale, actorii politici au jucat, la Bârlad, cartea șoselei de centură. Și au câștigat. orban_schita_centuraUn fotoliu călduț, o leafă frumoasă, o funcție ochioasă și multiple avantaje de care proștii care au votat nu trebuie să știe. Nu e treaba lor.
În 2001, mii de bârlădeni cu creierii zdruncinați de huruitul și trepidațiile mașinilor de tonaj au trăit sentimentul victoriei asupra traficului greu. Guvernanții PSD le-au cerut autorităților locale să facă repede, repede un studiu de prefezabilitate că vin banii! Ședință de Consiliu Local, toată lumea la costum, regulamentar. Au fost alocate 60 de milioane de lei vechi. Cu surle și trâmbițe.
La vremea aceea, cu banii ăștia ar fi putut cumpăra lejer un apartament cu două camere pe care să-l ofere unei familii necăjite, dar autoritățile i-au cheltuit pentru niște hârtii care n-au folosit niciodată, nimănui.
Guvernanții nu s-au mai luat de vorbă și nimeni altcineva nu a mai adus în discuție, mulți ani după aceea, problema șoselei de centură. Cu excepția presei locale care, asaltată permanent de scrisori și telefoane din partea cetățenilor, a consumat râuri de cerneală și a ocupat ediții întregi scriind despre disprerarea oamenilor, dar și despre dezastrul la care erau condamnate blocurile orașului.

Mai trebuia o hârtie

Au fost câteva tentative și din partea autorităților locale de a-i trage de mânecă pe guvernații care au uitat definitiv de promisinile făcute. Niște memorii, niște mitrea-mironzvâcniri în presă, o vizită a lui Ion Mitrea, ministrul de atunci al Transporturilor care a servit o cafea la primărie și a plecat cu un teanc de hârtii a căror urmă nu s-a mai aflat vreodată.
A fost și o vizită a lui Ion Iliescu, la un moment dat. Deși aleșii locali s-au dat de ceasul morții văruind borduri și dând cu târnul prin centru de trei ori pe zi, Iliescu nu a dat hârtiilor băgate sub nas mai multă atenție decât le-a dat Mitrea.
Abia în 2007, ca un preludiu al campaniei electorale pentru alegerile locale, la primărie a fost primită o scrisoare care abunda în expresii de genul “avem plăcerea să” și în care Compania de Drumuri Naționale îi asigura pe cetățeni că “urmărește cu strictețe rezolvarea problemelor legate de decongestionarea traficului”.
Compania anunța cu emfază, în termeni care nu lăsau loc de interpretări asupra grijii sale nemărginite pentru această problemă a Bârladului, că “sub comada” sa (după cum s-au exprimat “specialiștii”) va fi realizat … un alt studiu. De fezabilitate, de data asta.
Alți bani, alte avize, alte semnături, alte documente. Păi, cum să construiești ceva în țara asta doar pe baza unui singur dosar de hârtii, în doar șase ani? Mai trebuia o hârtie!

Speranțe sincere și rânjete mincinoase

Și iarăși, cei peste 1.000 de cetățeni cu creierii ferfeniță de huruitul camioanelor s-au umplut de speranță. Mai ales că, doar cu o jumătate de an înainte de alegerile locale, aleșii de la centru le-au aruncat o altă ciozvârtă pe care oamenii s-o roadă în liniște până or trece alegerile: o hotărâre de Guvern prin care Ministerul Transporturilor va finanța construirea șoselei de centură, de la un capăt la altul. Acum, în preajma alegerilor, s-au găsit bani!

Alte studii, alți bani

Din acest moment, părea că nimic nu mai putea sta în calea „inevitabilului”. În așteptarea minunii, oamenii strângeau tare din dinți, de fiecare dată când blocul se clătina și își impuneau răbdare. Speranța că în curând vor scăpa le dădea putere să îndure.
La finalul lui 2008, orașul primește o lovitură frontală: la primărie vine o scrisoare prin care Ministerul Transporturilor anunță că nu mai finanțează investiția, dar că a pus-o pe lista de așteptare a unui program european.
În schimb, alte cerințe cu iz de matrapazlâc birocratic: cică “în perioada imediat următoare” va fi organizată licitație pentru “elaborarea studiului de fezabilitate, a proiectului tehnic și a detaliilor tehnice de execuție”. Altul? Alt proiect? Alte detalii? Alți bani?!

Iar vin banii!

Anul următor, cu doar câteva luni înainte de alegerile prezidențiale, o altă scrisoare îi face pe bârlădeni să-și mai vină în fire după palma luată peste ochi la finele lui 2008. Erau anunțați că, gata, totul e rezolvat: finanțarea șoselei de centură a fost aprobată. Alte pregătiri, alte discursuri sforăitoare din partea politicienilor locali care se agățau și ei de ceva „negru pe alb”, în timp ce îndemnau electoratul să voteze cu încredere. Mai ales că, de data asta, în scrisoare se promitea solemn (cum altfel?) că va avea loc „o întâlnire cu reprezentanții dumneavoastră pentru a stabili de comun acord traseul acestei variante de ocolire”.
Iarăși forfotă. Serul injectat își făcea efectul: toată lumea se pregătea pentru marea schimbare, pentru noua viață. Aceea în care somnul de noapte va începe la 22 și se va termina dimineața la o ră rezonabilă, fără ca oamenii să sară drepți de câte ori trec convoaiele de camioane; în care odihna după-amiezii nu va fi tulburată de zdrăngănitul sticlăriei de prin dulapuri și a vitrinelor mobilierului; în care care nu vor mai număra săptămânal noile fisuri apărute pe pereți și în câte locuri a mai căzut tencuiala.

Mai serviți o bombonică!

Oamenii au fost menținuți în aceeași stare de minunată plutire și în 2010, când guvernarea PDL le-a dat indicații slujbașilor din teritoriu să organizeze pintilie_vasile22conferințe de presă cu sucuri și covrigei în care să anunțe că a fost aprobat traseul.
Cu arătătorul în mână, fostul senator Vasile Pintilie le-a explicat ziariștilor pe unde va trece șoseaua de centură. Cică va intra prin sud, va trece prin est și va ieși prin nord. Și ca treaba să pară serioasă de tot, s-a spus că guvernul a și pregătit purcoiul de bani (1,2 milioane de euro) pentru exproprierile ce urmau pentru a face loc șoselei.
Odată ciocnită cupa de șampanie, toată lumea s-a pus pe așteptat. Lunile treceau și nu se mișca nimic. Între timp, locuitorii străzilor pe care mașinile de tonaj greu forfoteau ca pe autostradă, vor fi reluat vârtos consumul de calmante pentru a nu ajunge, totuși, la balamuc.

Lovitură …la centură

După încă un an, de la Primăria Bârlad a plecat către București o adresă prin care autoritățile locale cereau vești. Din răspunsul vag oferit de instituțiile statului, s-a desprins o singură idee: că hârtiile sunt plimbate cu succes dintr-un birou în altul.
La finalul lui 2011, aceleași instituții răspund din nou, altor adrese trimise între timp de edilii orașului. Într-un dispreț profund pentru speranțele sutelor de bârlădeni care și-au ruinat locuințele și s-au îmbolnăvit de nervi așteptând ca politicienii să-și onoreze promisiunile, călcând în picioare miile de voturi de încredere venite din partea localnicilor, Ministerul Transporturtilor, condus în acel moment de Anca Boagiu, i-a dat Bârladului suprema lovitură: șoseaua de centură va fi construită undeva între anii 2014 – 2020.
Anul trecut, ex-primarul Constantin Constantinescu și-a permis să-l “deranjeze” cu această problemă spinoasă pe premierul Victor Ponta, aflat în vizită în județ. Printre zâmbete largi și glumițe în totală discordanță cu gravitatea problemei, Ponta și-a pus la subraț dosarul șoselei de centură, grăind la fel de “concret” ca Mitrea și Iliescu în trecut: “Vom vedea”.
Și am vazut: n-a făcut nimic. Dar să nu disperăm! Până în 2020 mai sunt șapte campanii electorale și tot atâtea ocazii minunate pentru politicieni să-și bată joc de proștii pe spinarea cărora câștigă lefuri uluitoare și avantaje nesimțite.

Coșmarul continuă

de Mihaela NICULESCU

Au avut răbdare zeci de ani, dar se pare că și-au pierdut-o. Sute de bârlădeni trăiesc în blocuri care se zguduie zilnic din cauza traficului greu. Trepidațiilor cauzate de mașinile de mare tonaj li se adaugă, mai nou, zgomotul produse de trecerea camioanelor prin gropile apărute în asfalt. Locatarii s-au săturat să stea cu frica-n sân că blocul lor s-ar putea prăbuși la un cutremur ceva mai mare. Structura de rezistență a blocurilor are de suferit, și, în ciuda cererilor făcute la primărie și poliție, nu există decât o singură soluție – construirea unei șosele de centură.

Bârlădenii care locuiesc în blocurile de pe strada Vasile Pârvan și Bulevardul Epureanu, nu au altă soluție decât să aștepte. Șoseaua de centură a orașului va fi construită cel mai târziu în anul 2020, ea fiind inclusă în exercițiul financiar al UE pentru perioada 2014-2020. De câteva săptămâni, blocurile aflate pe străzile Pârvan și Epureanu par a se zgudui și mai rău.

Trafic greu ParvanArterele sunt șubrezite de traversarea zilnică a mașinilor de mare tonaj, care au avariat pe anumite porțiuni rețeaua de apă și canalizare, dar și structura de rezistență a unor blocuri.
Ca după fiecare iarnă, și anul acesta, străzile amintite sunt tot mai pline de gropi. Reprezentanții Poliției Rutiere cred că nemulțumirile locatarilor sunt justificate, dar că, nu neapărat viteza cu care circulă camioanele, produce disconfortul pe care aceștia îl acuză, ci mai degrabă, zgomotul cauzat de trecerea vehiculelor prin gropile din carosabil. Mașinile de mare tonaj au restricție de viteză. Ele circulă cu 30 km/oră, pe anumite porțiuni, dar pe timpul nopții când șoseaua este liberă șoferii profită și uită de restricțiile de viteză.

„Ne-am săturat să stăm cu frica-n sân. Aproape că nu mai știu când se cutremură pământul și când nu. Trepidațiile sunt produse de mașinile de mare tonaj, care merg cu viteză prea mare, mai ales seara, ne pun în pericol siguranța blocului. În plus, nici nu ne putem odihni. Eu locuiesc la blocul V6 pe bulevardul Epureanu, iar sora mea la blocul C1, pe același bulevard. Am fost la Primărie și am depus o cerere, iar cei de acolo m-au îndrumat să merg la Poliția Rutieră. Trebuie făcut ceva”, a declarat Ioana Matei, o bârlădeancă exasperată de trepidațiile produse de traficul greu.

Oamenii sunt sătui de explicații și vor să se ia măsuri concrete.

Șoseaua de ocolire, “centură” de promisiuni mincinoase

Bârlădenii sărbătoresc 14 ani de când sunt mințiți fără încetare în legătură cu amenajarea șoselei de centură care îi va scăpa de traficul greu. În toate campaniile electorale, actorii politici au jucat, la Bârlad, cartea șoselei de centură, în timp ce blocurile se ruinează bucată cu bucată, iar oamenii dorm cu calmantele pe noptieră. După aproape un deceniu și jumătate de gogoși electorale, guvernanții au aruncat osul și mai departe, oferindu-și timp pentru alte minciuni încă șase ani de acum înainte.

Simona MIHĂILĂ

Anul acesta, cetățenii Bârladului „aniversează” 14 ani de când sunt mințiți continuu că vor avea parte de o șosea pentru circulația mașinilor de tonaj greu. Profitând de necazul a mii de oameni disperați de zgomot, de haos, de zdruncinături în propriilor lor paturi, politicieni locali din PSD, PNL și PDL (momentan dizolvați, recombinați, amestecați și recuplați în diverse formule și formațiuni ale căror nume nu au importanță, întrucât sunt aceeași oameni dintotdeauna), nu au făcut decât să le smulgă voturi și să le ofere promisiuni, privindu-i pe oameni în ochi. Cu aceeași nerușinare, în dorința de a-și face gogoșile electorale cât mai credibile, au aruncat în vânt sume uriașe de bani proveniți din contribuția publică pentru cantități industriale de hârțogăraie cu nume pompoase – prefezabilitate, fezabilitate, de impact, pentru proiecte, telefoane, deplasări, comitete și comisii și tone întregi de corespondență. Totul, pe timpul, pe nervii și pe banii noștri, ai tuturor.

Repede, faceți hârtii, ca vin banii peste noi!

În fiece campanie electorală, că au fost alegeri locale, parlamentare sau prezidențiale, actorii politici au jucat, la Bârlad, cartea șoselei de centură. Și au câștigat. Un fotoliu călduț, o leafă frumoasă, o funcție ochioasă și multiple avantaje de care proștii care au votat nu trebuie să știe. Nu e treaba lor.

Treaba lor a fost să aplaude cu foc, în urmă cu exact 14 ani, când li s-a făcut prima promisiune mincinoasă legată de construirea șoselei ocolitoare. În 2001, mii de bârlădeni cu creierii zdruncinați de huruitul și trepidațiile mașinilor de tonaj au trăit sentimentul victoriei asupra traficului greu. Guvernanții PSD le-au cerut autorităților locale să facă repede-repede un studiu de prefezabilitate că vin banii! Ședință de Consiliu Local, toată lumea la costum, regulamentar. Au fost alocate 60 de milioane de lei vechi. Cu surle și trâmbițe.

La vremea aceea, cu banii ăștia ar fi putut cumpăra lejer un apartament cu două camere pe care să-l ofere unei familii necăjite, dar autoritățile i-au cheltuiet pentru niște hârtii care n-au folosit niciodată, nimănui.

Guvernanții nu s-au mai luat de vorbă și nimeni altcineva nu a mai adus în discuție, mulți ani după aceea, problema șoselei de centură. Cu excepția presei locale care, asaltată permanent de scrisori și telefoane din partea cetățenilor, a consumat râuri de cerneală și a ocupat ediții întregi scriind despre disprerarea oamenilor, dar și despre dezastrul la care erau condamnate blocurile orașului.

Mai trebuia o hârtie

Au fost câteva tentative și din partea autorităților locale de a-i trage de mânecă pe guvernații care au uitat definitiv de promisinile făcute. Niște memorii, niște zvâcniri în presă, o vizită a lui Ion Mitrea, ministrul de atunci al Transporturilor care a servit o cafea la primărie și a plecat cu un teanc de hârtii a căror urmă nu s-a mai aflat vreodată.

A fost și o vizită a lui Ion Iliescu, la un moment dat. Deși aleșii locali s-au dat de ceasul morții văruind borduri și dând cu târnul prin centru de trei ori pe zi, Iliescu nu a dat hârtiilor băgate sub nas mai multă atenție decât le-a dat Mitrea.

Abia în 2007, ca un preludiu al campaniei electorale pentru alegerile locale, la primărie a fost primită o scrisoare care abunda în expresii de genul “avem plăcerea să” și în care Compania de Drumuri Naționale îi asigura pe cetățeni că “urmărește cu strictețe rezolvarea problemelor legate de decongestionarea traficului”.

Compania anunța cu emfază, în termeni care nu lăsau loc de interpretări asupra grijii sale nemărginite pentru această problemă a Bârladului, că “sub comada” sa (după cum s-au exprimat “specialiștii”) va fi realizat … un alt studiu. De fezabilitate, de data asta. Alți bani, alte avize, alte semnături, alte documente. Păi, cum să construiești ceva în țara asta doar pe baza unui singur dosar de hârtii, în doar șase ani? Mai trebuia o hârtie!

Speranțe sincere și rânjete mincinoase

Și iarăși, cei peste 1.000 de cetățeni cu creierii ferfeniță de huruitul camioanelor s-au umplut de speranță. Mai ales că, doar cu o jumătate de an înainte de alegerile locale, aleșii de la centru le-au aruncat o altă ciozvârtă pe care oamenii s-o roadă în liniște până or trece alegerile: o hotărâre de Guvern prin care Ministerul Transporturilor va finanța construirea șoselei de centură, de la un capăt la altul. Acum, în preajma alegerilor, s-au găsit bani!

Mai scria acolo, în hotărâre, de aprobarea unor “indicatori tehnico-economici”. Dar pentru urechile zăpăcite ale oamenilor hurducați zi și noapte de roțile gigantice ale TIR-urilor care păreau că lovesc direct în zidurile blocurilor, astea erau detalii. Dacă erau acolo, la Guvern, experți care să se sacrifice pe altarul liniștii cetățenilor, nu mai era nevoie de nimic. Doar vorba-i vorbă în țara asta!

Alte studii, alți bani

Din acest moment, părea că nimic nu mai putea sta în calea „inevitabilului”. În așteptarea minunii, oamenii strângeau tare din dinți, de fiecare dată când blocul se clătina și își impuneau răbdare. Speranța că în curând vor scăpa le dădea putere să îndure.

La finalul lui 2008, orașul primește o lovitură frontală: la primărie vine o scriosare prin care Ministerul Transporturilor anunță că nu mai finanțează investiția, dar că a pus-o pe lista de așteptare a unui program european. În schimb, alte cerințe cu iz de matrapazlâc birocratic: cică “în perioada imediat următoare” va fi organizată licitație pentru “elaborarea studiului de fezabilitate, a proiectului tehnic și a detaliilor tehnice de execuție”. Altul? Alt proiect? Alte detalii? Alți bani?!

Iar vin banii!

Anul următoar, cu doar câteva luni înainte de alegerile prezidențiale, o altă scrisoare îi face pe bârlădeni să-și mai vină în fire după palma luată peste ochi la finele lui 2008. Erau anunțați că, gata, totul e rezolvat: finanțarea șoselei de centură a fost aprobată. Alte pregătiri, alte discursuri sforăitoare din partea politicienilor locali care se agățau și ei de ceva „negru pe alb”, în timp ce îndemnau electoratul să voteze cu încredere. Mai ales că, de data asta, în scrisoare se promitea solemn (cum altfel?) că va avea loc „o întâlnire cu reprezentanții dumneavoastră pentru a stabili de comun acord traseul acestei variante de ocolire”.

Iarăși forfotă. Serul injectat își făcea efectul: toată lumea se pregătea pentru marea schimbare, pentru noua viață. Aceea în care somnul de noapte va începe la 22 și se va termina dimineața la o ră rezonabilă, fără ca oamenii să sară drepți de câte ori trec convoaiele de camioane; în care odihna după-amiezii nu va fi tulburată de zdrăngănitul sticlăriei de prin dulapuri și a vitrinelor mobilierului; în care care nu vor mai număra săptămânal noile fisuri apărute pe pereți și în câte locuri a mai căzut tencuiala.

Mai serviți o bombonică!

Oamenii au fost menținuți în aceeași stare de minunată plutire și în 2010, când guvernarea PDL le-a dat indicații slujbașilor din teritoriu să organizeze conferințe de presă cu sucuri și covrigei în care să anunțe că a fost aprobat traseul. Cu arătătorul în mână, fostul senator Vasile Pintilie le-a explicat ziariștilor pe unde va trece șoseaua de centură. Cică va intra prin sud, va trece prin est și va ieși prin nord. Și ca treaba să pară serioasă de tot, s-a spus că guvernul a și pregătit purcoiul de bani (1,2 milioane de euro) pentru exproprierile ce urmau pentru a face loc șoselei.

Odată ciocnită cupa de șampanie, toată lumea s-a pus pe așteptat. Lunile treceau și nu se mișca nimic. Între timp, locuitorii străzilor pe care mașinile de tonaj greu forfoteau ca pe autostradă, vor fi reluat vârtos consumul de calmante pentru a nu ajunge, totuși, la balamuc.

Lovitură la centură

   După aproape un an (mai exact, în primăvara lui 2011) de la Primăria Bârlad a plecat către București o adresă prin care autoritățile locale cereau vești. Din răspunsul vag oferit de instituțiile statului, s-a desprins o singură idee: că hârtiile sunt plimbate cu succes dintr-un birou în altul.

La finalul lui 2011, aceleași instituții răspund din nou, altor adrese trimise între timp de edilii orașului. Într-un dispreț profund pentru speranțele sutelor de bârlădeni care și-au ruinat locuințele și s-au îmbolnăvit de nervi așteptând ca politicienii să-și onoreze promisiunile, călcând în picioare miile de voturi de încredere venite din partea localnicilor, Ministerul Transporturtilor, condus în acel moment de Anca Boagiu, i-a dat Bârladului suprema lovitură: șoseaua de centură va fi construită undeva între anii 2014 – 2020.

Recent, primarul Constantin Constantinescu și-a permis să-l “deranjeze” cu această problemă spinoasă pe premierul Victor Ponta, aflat în vizită în județ. Printre zâmbete largi și glumițe în totală discordanță cu gravitatea problemei, Ponta și-a pus la subraț dosarul șoselei de centură, grăind la fel de “concret” ca Mitrea și Iliescu în trecut: “Vom vedea”. L-a asigurat pe primar că se va interesa și-i va da un răspuns.

“Sunt curios ce se va întâmpla, dacă voi primi vreun răspuns, dar nu mai am nicio speranță”, ne-a declarat primarul Constantinescu.

În orice caz, până în 2020 mai sunt șapte campanii electorale și tot atâtea ocazii minunate pentru politicieni să-și bată joc de proștii pe spinarea cărora câștigă lefuri uluitoare și avantaje nesimțite.

Istoria circulației traficului greu la Bârlad

Până în 2004, mașinile de tonaj greu aveau ca principală rută de traversare a Bârladului Bulevardul Epureanu, strada cu cele mai vechi blocuri din oraș (construite între 1955 și 1970).

Ulterior, primarul Constantinescu a decis devierea unei părți a traficului greu pe strada Vasile Pârvan. În acest moment, autovehicolele care traversează Bârladul dinspre nord (SC Rulmenți SA) spre sud (SC Confecții SA) trebuie să circule pe Republicii – Epureanu – Nicolae Bălcescu – Ștefan Procopiu – Republicii – Tecuciului.

În sens invers (sud-nord), au la dispoziție strada Vasile Pârvan, pe traseul: Tecuciului – General Milea – Mihai Viteazu – Paloda – Leningrad – Ioan Popescu – Vasile Pârvan – Republicii.

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: