Vameșii trimiși în judecată: Lotul Albița II

Ieri, Procurorii DNA au dispus trimiterea în judecată a 22 de vameși de la Albița acuzați de fapte de corupție, respectiv asociere în vedere săvârșirii de infracțiuni, 19 dintre aceștia se află în stare de arest, ceilalți fiind cercetați și judecați în stare de libertate . Cei 19 vameși arestați în luna octombrie au fost prezentați ieri în fața judecătorilor Tribunalului Vaslui, însă magistrații au amânat pentru astăzi judecarea menținerii stării de arest, unul dintre avocații inculpaților neputând fi prezent la instanță pentru a asigura asistență juridică. Printre vameșii inculpați trimiși în judecată se află și Magdalena Coșniță, cea care a dat detalii clare despre modul în care se aduna șpaga la Albița.
Procurorii Serviciului Teritorial Iași ai Direcției Naționale Anticorupție (DNA), au finalizat ancheta în dosarul de corupție în care sunt cercetați vameșii de la Albița, cunoscut drept “Lotul Albița II”. Nu mai puțin de 22 de vameși au fost trimiși ieri în judecată, sub acuzația de luare de mită și asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, 19 dintre se află în stare de arest, ceilalți cinci fiind cercetați în stare de libertate. Cum primul termen de judecată a fost fixat pentru luna ianuarie, ieri cei 19 vameși aflați în arest au fost prezentați în fața magistraților Tribunalului Vaslui pentru a se judeca menținerea stării de arest a acestora, procurorii DNA solicitând ca dosarul să fie judecat cu cei inculpați în stare de arest, mandatele acestora expirând pe 20 decembrie . Cum unul dintre avocații inculpaților nu a putut fi prezent la instanță, completul de judecată a amânat pentru astăzi judecarea menținerii stării de arest. Printre cei 23 de vameși trimiși ieri în judecată se află și Magdalena Coșniță, cea care a recunoscut și a dat detalii exacte anchetatorilor despre modul în care se colecta și împărțea șpaga la Vama Albița. Scandalul de corupție care i-a avut în prim plan pe polițiștii de frontieră în 2011 nu i-a speriat câtuși de puțin pe vameși. Asta i-a determinat, spun procurorii DNA, să fie mai  vigilenți.
Ancheta DNA în dosarul “Lotul Albița II”, a început în primăva acestui an. Pe 18 aprilie 2013, procurorii au autorizat folosirea a doi investigatori sub acoperire – cetățeni români – care aveau rolul de a promite/da bani sau alte foloase vameșilor vizați de anchetă și să înregistreze audio-video convorbirile purtate în mediul ambiental. Cei doi investigatori români urmau să realizeze săptămânal treceri ale frontierei româno moldovenești folosind un microbuz pentru a efectua transport de colete pe ruta Italia – Moldova (tur-retur). La începutul lunii iulie, cei doi investigatori români au fost retrași, procurorii DNA dându-și seama că folosirea lor a fost o eroare tactică, având în vedere că activitatea de coletărie spre și dinspre Republica Moldova era realizată săptămânal de aproximativ 70 de unități de transport conduse exclusiv de cetățeni moldoveni. Activitatea celor doi “șoferi” români era suspectată de vameși, care evitau discuțiile cu ei. În plus, în timpul unui transport, un vameș de la Leușeni a fost la un pas să-l deconspire pe unul dintre investigatorii sub acoperire, dându-și seama că acesta realizează înregistrări video în punctul vamal. Aparatura disimulată, însă, nu a fost descoperită de vameș în momentul controlului corporal. În aceste condiții, începând cu 2 iulie, în cauză a fost autorizat drept investigator sub acoperire un ofițer anticorupție din Republica Moldova. În perioada 2 iulie – 22 octombrie 2013, acesta a tranzitat punctele vamale Albița și Leușeni de două ori pe săptămână, la volanul aceluiași microbuz folosit și de primii doi investigatori. În urma celor apoape patru luni de monitorizare, concluziile investigatorului sub acoperire au fost cât se poate de clare : în ciuda arestărilor din 2011, la punctele de trecere a frontierei  Albița și Leușeni lucrătorii vamali continuă să ceară și să primească șpagă, doar că și-au mai schimbat tactica. După descinderile DNA din 23 octombrie, 19 vameși au fost reținuți și ulterior arestații preventiv. Trei dintre vameșii suspectați de corupție aveau să confirme anchetatorilor că la Albița, șpaga este o îndeletnicire veche. Este vorba de vameșele  Magdalena Coșniță, Cristina Gânju și Lenuța Tiron. Ulterior, la reaudieri, aceasta din urmă și-a nuanțat declarațiile, ceea ce i-a înfuriat pe procurorii DNA, care au cerut și obținut și arestarea ei. Inițial, față de Lenuța Tiron s-a dispus măsura obligării de a nu părăsi țara.

ANI verifică averile
Sumele impresionante de bani ridicate de ofițerii anticorupție în  urma descinderilor la locuințele vameșilor de la Albița i-au determinat pe procurorii DNA să sesizeze Agenția Națională de Integritate (ANI), pentru a verifica în ce mod au dobândit zecile de mii de euro funcționarii de la Albița și de ce sumele nu au fost trecute în declarațiile de avere. Inspectorii ANI vor verifica și dacă proprietățile și bunurile vameșilor vizați sunt acoperite de veniturile salariale consemnate de actele oficiale.
”La perchezițiile domiciliare au fost identificate sume considerabile de ordinul zecilor de mii de euro, ce exclud posibilitatea acumulării lor prin mijloace oneste, licite (identificate la inculpații Cristescu Eugen, Ciobanu Fănel, Dicu Antoaneta), ce nu sunt evidențiate în declarațiile de avere, fiind majoritar păstrate în bancnote din cupiuri mici, de cinci sau zece euro, specifice micilor șpăgi, bancnote ce nu fac în general obiectul operațiunilor de schimb valutar. S-a solicitat declanșarea procedurii de verificare a modului de dobândire a averii față de un număr de 12 vameși asupra cărora au fost identificate sume importante de bani, în lei și valută, la perchezițiile domiciliare efectuate la data de 22.10.2013 (în funcție de rezultatul verificărilor urmând a fi dispusă măsura confiscării extinse)”, se arată în rechizitoriul procurorilor anticorupție. Potrivit DNA, șpaga încasată de la transportatorii care tranzitau frontiera era împărțită între colegii de tură/fluxuri, iar un procent de 20-30% din aceste sume ajungeau la șefii de tură și alți decidenți, cu  titlu de mit,ă pentru a-și asigura stabilitatea pe post.