STUDIU. Diagnosticul precoce al bolii Crohn: biomarkeri serici pot fi detectați în sângele pacienților chiar și cu 5 ani înainte de manifestările clinice
Boala Crohn este o boală inflamatorie intestinală, cu o fiziopatologie complexă, care implică modificarea și apariția a numeroși anticorpi diferiți, împreună cu alți markeri serici ai inflamației. Un studiu, publicat recent în revista Gastroenterology, a urmărit evoluția în timp a acestor markeri la diferite categorii de pacienți și de persoane sănătoase, și a ajuns la concluzia că boala Crohn poate fi caracterizată și identificată precoce. 51 de proteine și anticorpi bacterieni au fost identificați în sângele pacienților, chiar cu 5 ani înainte de diagnostic.
,,Testul, care constă în analiza unui grup de 51 de proteine și anticorpi, are o acuratețe de 76% pentru diagnosticul bolii Crohn la cinci ani și 87% pentru diagnosticul la un an. Totuși, prezintă o acuratețe mai scăzută când vorbim despre colita ulcerativă. Consider că acest studiu este cu adevărat revoluționar, deoarece reprezintă un prim pas în predicția bolii inflamatorii intestinale.’’- Dr. Jean-Frederic Colombel autor al studiului.
În cadrul studiului au fost analizate 1.824 de probe serologice provenite de la 200 de militari care au dezvoltat ulterior boala Crohn (BC), 199 care au dezvoltat ulterior colită ulcerativă și 200 de persoane sănătoase, recrutați în cadrul Sistemului Medical de Supraveghere și Apărare, între anii 1998-2003. Testele au constat în măsurarea o dată la doi ani a nivelului anticorpilor (anti-Saccharomyces cerevisiae, Escherichia coli- OmpC, anti-CBir1, anti-flagelină 2, anti-flagelină X și anticorpi citoplasmatici anti-neutrofile), împreună cu concentrațiile a 1.129 de proteine pentru fiecare probă. Folosind un instrument statistic, denumit AUROC, a fost măsurată performanța predictivă la diferite intervale de timp, anterioare diagnosticului.
Biomarkerii care prezintă corelație cu diagnosticul BC au fost asociați cu inflamația, semnalizarea celulară, imunitatea înnăscută și răspunsul bacterian. Analiza proteomică a căilor predictive a sugerat modificări ale cascadei complementului, a imunității înnăscute, a metabolismului glicozaminoglicanilor și a lizozomilor (organite intracelulare).
„În bolile inflamatorii intestinale există o fază preclinică îndelungată, ceea ce înseamnă că înainte de apariția primelor simptome, există deja modificări ale sistemului imunitar, al microbiomului, care apar la nivel intestinal, dar care nu se manifestă clinic, iar acesta este momentul în care ne dorim cu adevărat să identificăm boala”, a spus dr. Colombel. „Cred că vom intra într-o nouă eră în managementul BIC, care implică predicția apariției bolii și prevenirea acesteia”, a adăugat acesta.
Studiul a urmărit să obțină un model predictiv pentru BIC (bolile inflamatorii intestinale cronice) care să includă anticorpi și biomarkeri, precum și să utilizeze analize proteomice complexe pentru a identifica căile biologice care conduc la faza preclinică a BIC. Acesta se află în strânsă legătură cu studiul PREDICTE (Proteomic Evaluation and Discovery in an IBD Cohort of Tri-service Subjects), inițiat cu scopul de a identifica biomarkerii asociați cu debutul BIC, prin utilizarea de probe serologice.
Despre boala Crohn
Boala Crohn alături de colita ulcerativă face parte din categoria bolilor inflamatorii intestinale cronice (BIC) cu o prevalență crescută la nivel global. Fiind o boală cu evoluție de lungă durată și având un diagnostic la o vârstă tânără, este de așteptat ca numărul cazurilor să crească considerabil în viitorul apropiat.
Boala afectează în special adulți tineri și are consecințe importante asupra productivității și a calității vieții acestora. Dovezile existente sugerează că BIC rezultă dintr-o interacțiune complexă între predispoziția genetică, microbiomul intestinal și mediu, rezultând astfel un răspuns exagerat îndreptat asupra florei microbiene și auto-antigenelor, urmată de dezvoltarea unei inflamații intestinale pre-clinice cu rol de precursor pentru depistarea bolii din punct de vedere clinic.
În ciuda progresului în ceea ce privește înțelegerea patogeniei și resursele terapeutice existente, nu există în momentul actual un tratament curativ pentru BIC. În plus, o proporție considerabilă a pacienților sunt refractari sau intoleranți la terapiile administrate. Ca și în cazul altor boli cu o patogenie similară, BIC sunt precedate de o perioada preclinică asimptomatică, iar obținerea unei perspective asupra acestei faze ar putea permite predicția bolii.
Citește și:
- #COVID19. Manifestările gastrointestinale ar putea fi primele simptome. Există dovezi că virusul SARSCoV-2 s-ar putea transmite pe cale fecal-orală, nu doar prin tuse și strănut
- Scăderea vârstei de începere a screeningului pentru cancerul colorectal, de la 50 la 45 de ani, ar putea evita 11.000 de decese în SUA. Ce spun experții prezenți la Gastrointestinal Cancers Symposium 2020?
- STUDIU. Modificări specifice ale microbiomului intestinal, asociate cu dezvoltarea poliartritei reumatoide