Florina Presadă și Raimar Wagner prezenți la Adunarea Generală a Volt România

 

• Volt România, cel  de-al 15-lea partid politic național din Europa asociat Volt Europa, a organizat, în sistem online, pe 4 și 5 decembrie, a doua Adunare Generală Națională, în cadrul căreia a fost  ales un nou Birou Executiv, cu un mandat de 1 an.
• În cadrul adunării, Florina Presadă, activist civic și fost senator USR, precum și Raimar Wagner, director de proiect pentru România și Republica Moldova al Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate, au luat parte la o discuție cu co-președinții Volt România despre necesitatea implicării civice și politice.

 

Volt România, primul partid paneuropean, și-a ales weekendul trecut, după un proces electoral intens și participativ, noi co-președinți și o nouă componență a Biroului Executiv Național și a Comisiei Naționale de Arbitraj. Adunarea Generală Națională a fost organizată online și transmisă live pe canalele de Social Media, atât pentru a fi accesibilă tuturor membrilor și persoanelor interesate, cât și pentru a respecta restricțiile privind Covid-19.

În cadrul adunării, au fost adoptate proceduri de guvernanță inovative precum regulamentul de finanțare a partidului care are ca scop finanțarea integră din surse legitime. De asemenea, a fost adoptată procedura de admitere a membrilor care va asigura aderarea tuturor noilor veniți la valorile și principiile partidului, cu mecanisme care promovează integritatea și care împiedică traseismul politic oportunist. Volt România își dorește să construiască un partid pentru oameni și despre oameni, de aceea membrii își propun, ca obiectiv principal, participarea civică a cetățenilor, integritatea și receptivitatea la problemele actuale ale românilor.

Printre sesiunile evenimentului online s-a aflat și o discuție liberă cu co-președinții Volt Europa și Volt Franța și cu Secretarul General al Volt Olanda. De asemenea, Florina Presadă și Raimar Wagner au fost invitați din partea societății civile din România pentru a dialoga cu co-președinții Volt România.

“Pentru mine este întotdeauna o bucurie să fiu alături de oameni care vor să facă ceva, care vor să schimbe în bine viața oamenilor, care vor să schimbe în bine felul în care noi trăim cu toții în societate. Sunt o susținătoare în continuare a noilor voci curate, integre și democratice în politica din România pentru că avem nevoie. Avem nevoie pentru a ne păstra democrația pe care am construit-o în ultimii 30 de ani, avem nevoie pentru că democrația trebuie construită în fiecare zi.”, a declarat Florina Presadă în timpul evenimentului online.  

“În primul rând vă felicit că aveți curajul și nebunia să intrați în politică în momentul în care politicienii au cea mai mică rată de încredere din partea populației. Aveți o sarcină extrem de grea – să convingeți că acea preconcepție că cine intră în politică, intră doar pentru căpătuială [nu este adevărată]. Aveți încredere că puteți face bine! Noi suntem o fundație care luptă pentru libertățile de toate tipurile: a minoritătilor etnice, a minorităților sexuale, milităm pentru parteneriatul civil – toate aceste valori sunt reflectate la voi.”, a adăugat Raimar Wagner.

 

Cine sunt noii co-președinți Volt România

Ștefan Răzvan Florea a fost reales co-președinte Volt România. Este la bază inginer software și, după o carieră în străinătate în mediul academic și privat, a decis să se întoarcă în România și să se implice civic și politic, co-fondarea partidului Volt România fiind unul dintre proiectele sale.

„Cetățenii și rezidenții României, pe bune dreptate, și-au pierdut din ce în ce mai mult încrederea în clasa politică actuală. Astăzi, această încredere este aproape inexistentă, iar acest lucru se vede prin prezența scăzută la vot, prin realitățile amare ce ne guvernează prezentul sau prin strigătele disperate ale milioane de români. Încrederea oamenilor în partidele politice piere precum fluviul în ocean, iar acest lucru ridică întrebări profunde cu privire la sănătatea și funcționalitatea viitoare a întregului nostru sistem democratic. Ceea ce este special la Volt și îl face să se diferențieze de celelalte partide naționale, este tocmai trăsătura paneuropeană. Fiind prezent în 29 de țări europene, toate partidele naționale Volt, din întreaga Europă, sunt constituite după aceleași valori și idealuri și vor candida pe baza unui program politic comun, dar adaptat realităților naționale. Dacă în ultimile luni Volt România și-a concentrat resursele pe stabilirea unei baze de reglementare solide a partidului, anul viitor vom merge în toată țara și vom înființa grupuri locale, vom implementa campanii civice și vom crește vizibilitatea Volt. Îmi doresc ca Volt România să reprezinte în România un partid neconvențional, dar care să poată să răspundă așteptărilor cetățenilor noștri și să promoveze implementarea reformelor de modernizare mult așteptate.”

Mihaela Sirițanu este noul co-președinte Volt România. După o experiență de 5 ani în finanțe, management de proiecte și politici publice în sectorul non-profit, Mihaela a contribuit la fondarea mișcării Volt Europa, unde, în calitate de Trezorier, a pus bazele guvernării interne, strategiei și managementului financiar în interiorul partidului.

„Declinul democratic nu trebuie niciodată acceptat ca fiind ceva inevitabil sau ireversibil. Atunci când oamenii aleg să nu își mai exercite dreptul la vot, ei chiar transmit un mesaj – că opțiunile existente nu sunt satisfăcătoare. Alegătorii nu simt că există un partid care să-i reprezinte și asta este o problemă majoră. Partidele actuale nu reușesc să convingă alegătorii că sunt o opțiune viabilă. Volt aduce atât o nouă generație în politica românească, cât și un set de soluții pragmatice care să răspundă eficient la problemele actuale. Din poziția de co-președinte al Volt România, mă voi asigura că vom arăta oamenilor că există o legatură cauzală absolută între modul în care votează și modul în care trăiesc. Viitorul României poate fi cu certitudine mai luminos, mai corect, mai inclusiv, mai echitabil și mai european. Iar dacă a existat vreodată un moment, după Revoluția din ’89, în care oamenii trebuie să se implice activ, să se ridice, să facă un pas în față și să se alăture schimbării, acesta este acum. Trebuie să ne amintim că inacțiunea este principalul obstacol în calea unei Românii mai bune.”

 

Ce își propune Volt România

Valorile fundamentale ale Volt sunt libertatea, egalitatea de drepturi și demnitatea, statul de drept, transparența, incluziunea și sustenabilitatea. Viziunea noului partid politic este reflectată de cei șase piloni ai programului său politic:

• Statul inteligent care are ca scop eficientizarea serviciilor publice pentru creșterea transparenței, eliminarea corupției și restabilirea încrederii cetățenilor în instituțiile publice
• Renașterea economică în contextul declinului generat de Covid-19 prin stimularea investițiilor, debirocratizare și promovare a sustenabilității
• Echitatea socială pentru a asigura dreptul fiecăruia de a avea acces la aceleași oportunități și tratat cu demnitate – indiferent de statutul economic, social, profesional, etc. sau identitate etnică, sexuală, religioasă sau de orice alt fel.
• Echilibrul global are ca scop realizarea potențialului UE pentru a promova valorile de cooperare, dezvoltare economică, securitate în vecinătatea imediată și restul lumii.
• Cetățenia activă care asigură crearea unor mecanisme de participare activă a cetățenilor pentru a influența direct și frecvent aspectele procesului politic
• Reforma UE pentru a diminua inegalitățile socio-economice între statele europene și a crește puterea colectivă de acțiune a statelor membre.

Volt România își propune să ofere soluții la problemele actuale din societate. În următoarea perioadă, eforturile Biroului Executiv se vor axa pe dezvoltarea unui proiect de activitate civică pentru a activa și mobiliza cetățenii să raporteze problemele cu care se confruntă într-un efort de a aduce la lumină inegalitățile existente și a pune presiune pe autorități să ia măsurile necesare. De asemenea, reprezentanții Volt se vor axa pe dezvoltarea unui ghid de guvernanță locală, cu propuneri despre asigurarea transparenței, obținerea fondurilor UE, dezvoltarea unui buget participativ, într-un efort de a crește calitatea guvernanței locale în toate regiunile României.