Home / Tag Archives: fonduri

Tag Archives: fonduri

Se împart iar banii județului: 13 comune vor primi o gură de oxigen

de Dănuț CIOBANU

Consiliul Județean Vaslui va aproba în ședința de astăzi a treia repartizare de sume către UAT-uri. Un număr de 13 comune vor primi în total suma de 2.627 mii lei. Sumele provin din fondul la dispoziția CJ-ului, care reprezintă 7,5% din impozitul pe venit estimat a se încasa la bugetul stat în anul 2019. La începutul acestui an fondul avea 28.492 mii lei. În urma celor trei repartizări de fonduri, CJ-ul va mai avea la dispoziție 8.447 mii lei.

Consiliul Județean (CJ) Vaslui va adopta a treia repartizare de fonduri către unitățile administrativ teritoriale (UAT) din fondul la dispoziție. Astfel, un număr de 13 UAT-uri vor primi 2.627 mii lei. Este vorba despre comunele Arsura – 50 mii lei, Bogdănești – 350 mii lei, Delești – 100 mii lei, Drînceni – 250 mii lei, Duda Epureni – 200 mii lei, Epureni – 200 mii lei, Laza – 100 mii lei, Munteni de Jos – 150 mii lei, Oșești – 300 mii lei, Poienești – 100 mii lei, Ștefan cel Mare – 200 mii lei, Vulturești – 127 mii lei, Zorleni – 500 mii lei.

Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui, a spus că administrațiile locale au formulat adrese, prin care au prezentat nevoia reală de fonduri.

“Sunt mai multe comunități care au nevoie de sume pentru diferite proiecte, care se realizează cu finanțare europeană sau prin PNDL. Primăria Arsura primește bani pentru repararea mai multor poduri afectate de inundații, iar la Bogdănești banii sunt folosiți pentru modernizarea unui drum comunal și niște săli de clasă. La Drînceni este nevoie de forarea unor puțuri pentru alimentarea cu apă potabilă, iar în comuna Zorleni fondurile repartizate sunt utilizate la capitolul cheltuieli neeligibile aferente unor proiecte europene .Aceasta este a treia repartizare de fonduri. În luna august, după rectificare bugetului de către Guvern, vom repartiza și suma rămasă”, a spus Ciprian Trifan.

Cum s-au repartizat banii?

La începutul acestui an, CJ Vaslui a avut la dispoziție din impozitul pe venit suma de 28.492 mii lei, care se repartizează integral în anul 2019 comunelor, orașelor și municipiilor. Prima repartizare de fonduri a fost operată în cursul lunii aprilie, când 13 UAT-uri au primit în total suma de 4.300 lei pentru a-și putea închide bugetele pe anul 2019. Tot din fondul la dispoziția CJ-ului, alte două UAT-uri au primit suma totală de 518 mii lei: Dragomirești – 401 mii lei și Boțești – 117 mii lei. În urma alocărilor de resurse financiare, fondul aflat la dispoziția CJ Vaslui mai avea disponibilă suma de 23.674 mii lei.

La a doua repartizare de fonduri, aleșii locali urmau să repartizeze în total suma de 11.700 mii lei, pentru un număr de 39 UAT-uri. În urma unor amendamente, ăn afară de acestea au mai primit bani și alte primării: Bârlad – 500.000 lei, Bogdana – 100.000 lei, Grivița – 100.000 lei, Deleni – 100.000 lei și Vulturești – 100.000 lei.

În prezent, înaintea celei de-a treia repartizări de bani, fondul la dispoziția Consiliului Județean Vaslui mai are suma de 11.074 mii lei.

Fondul la dispoziția CJ Vaslui care reprezintă 7,5% din impozitul pe venit estimat a se încasa la bugetul stat în anul 2019 se repartizează pentru: susținerea programelor de dezvoltare locală; susținerea programelor de infrastructură care necesită cofinanțare locală; cheltuieli de funcționare pe care UAT-urile nu le pot finanța din venituri proprii și din sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor.

Ședință de îndată pentru bani europeni – CL Vaslui a aprobat studiile de fezabilitate pentru mai multe investiții

de Dănuț CIOBANU

Vineri, 21 decembrie 2018, a avut loc o ședință de îndată a Consiliului Local Vaslui, în care au fost aprobate documentațiile tehnico-economice, faza studiu de fezabilitate, pentru mai multe investiții. Este vorba despre patru proiecte din cele nouă, care vor fi finanțate prin intermediul Axei Prioritare 4 din cadrul POR 2014-2020. Municipiul Vaslui are o alocare financiară de 27 milioane de euro pentru cele nouă proiecte. Selecția proiectelor a fost realizată în prima jumătate a acestui an de Autoritatea Urbană.

Primul punct de pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Local (CL) Vaslui a fost proiectul de extindere a rutelor, traseelor și stațiilor pentru transportul public de călători. Proiectul are la bază o componentă referitoare la achiziționarea de mijloace de transport de călători ecologice și o componentă care vizează extinderea și modernizarea infrastructurii de transport local din municipiul Vaslui.

Astfel, în cadrul proiectului vor fi achiziționate 18 mijloace de transport călători, din care opt autobuze hibrid diesel/electric și 10 troleibuze nearticulate. În ceea ce privește extinderea și modernizarea infrastructurii de transport vor fi montați 342 de stâlpi pentru susținerea rețelei pentru firul de contact al troleibuzelor, vor fi construite 25 de stații noi aferente zonelor de extindere a rețelelor de troleibuze și vor fi amenajate 69 de stații de călători existente. De asemenea, pe traseele de extindere a rutelor ecologice se vor amenaja trotuare pentru călători.

Un alt proiect pentru care a fost aprobată documentația tehnico-economică privește reconfigurarea nodului de circulație rutieră Crucea Gării (intersecția străzilor Republicii, Ștefan cel Mare și Traian), unde, în prezent, este un sens giratoriu cu o rază de 21 de metri. Astfel, va fi construit un pasaj pietonal care va avea patru portale de intrare/ieșire, executate la mijlocul dintre trecerile de pietoni existente. În pasajul pietonal vor fi amenajate grupuri sanitare, spații de utilitate publică, sistem de supraveghere video etc. Accesul în pasaj se va realiza cu scări clasice din beton armat, scări rulante și ascensoare, cu amenajări speciale pentru persoanele cu dizabilități locomotorii.

Parcul Copou se extinde

Un alt proiect aprobat de CL Vaslui vizează reabilitarea și modernizarea unităților de învățământ preuniversitar – Liceul «Ion Mincu». Potrivit documentației tehnico-economice, investiția constă în realizarea unei construcții noi, cu regim de înălțime demisol și parter și cu funcțiune de ateliere școlare, pentru un efectiv de 267 elevi. La demisol va funcționa un atelier de construcții, unde elevii vor învăță tehnici de construcție, iar la parter va fi deschis un atelier auto.

Un alt proiect aprobat de consilierii locali privește reconversia unui teren degradat din zona Copou în zonă verde și de agrement. Prin proiectul propus se va realiza extinderea Parcului Copou pe o suprafață de 1,6 hectare, teren care se învecinează cu parcul Copou și strada Andrei Mureșanu. Investiția constă în reconversia acestui teren nefolosit, care are gropi adânci de peste doi metri, în urma demolării unor construcții anterioare. Pentru implementarea proiectului, în cadrul ședinței de îndată a fost aprobată fișa spațiului verde pentru terenul degradat, document care este o condiție de eligibilitate în ceea ce privește obținerea finanțării europene.

Primăriile din județul Vaslui au primit în lunile noiembrie și decembrie circa 35 milioane de lei

Consiliul Județean (CJ) Vaslui a repartizat în ședința de îndată de joi, 13 decembrie 2018, suma de 12 milioane de lei pentru UAT-urile cu probleme financiare. Banii au fost transferați din fondul de rezervă la dispoziția autorităților locale, fond care a fost alimentat cu 13 milioane de lei în urma rectificării bugetare de la începutul lunii decembrie 2018.

Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui, a spus că în cursul zilei de joi, 13 decembrie, a fost aprobată în Guvern și solicitarea de ajutor financiar formulată pentru mai multe UAT-uri și, în consecință, modul în care au fost repartizații banii s-a schimbat.

”Guvernul a aprobat cererea făcută de noi, pentru a ajuta mai multe UAT-uri cu probleme financiare și a acordat direct localităților suma de 19 milioane de lei. CJ Vaslui a decis ca din fondul de rezervă să distribuie 12 milioane de lei, iar un million de lei să rămână la dispoziția autorităților locale. Prin toate aceste repartizări de fonduri pe care le-am făcut în lunile noiembrie și decembrie s-au dat UAT-urilor circa 35 milioane de lei. Marea majoritate a localităților au primit bani, în afara celor care nu au solicitat bani sau au primit sume mari în cursul acestui an”, a spus Ciprian Trifan.

Localitățile care nu au primit bani la ultima repartizare de fonduri sunt comunele Pochidia, Laza, Mălușteni și municipiul Bârlad. Reamintim că în ședința ordinară de la începutul lunii decembrie 2018, CJ Vaslui a aprobat repartizarea pe unitățile administrativ teritoriale a sumelor suplimentare din cota de 17,25% din impozitul pe venit, pe anul 2018. În total, CJ Vaslui a distribuit suma de 2.496.000 lei, bani care provin din încasările suplimentare din impozitul pe venit, la nivel de județ, față de prognoza inițială. (Dănuț CIOBANU)

Suplimentare de fonduri pentru spitalele din județ

Spitalele din județ au primit o gură de oxigen, după ce Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a asigurat sumele necesare pentru lunile noiembrie, astfel încât unitățile sanitare să poată furniza serviciile contractate.

Spitalul Județean de Urgență Vaslui are o suplimentare a valorii contractului de 4.401.000 lei, Spitalul Municipal de Urgență „Elena Beldiman” din Bârlad a obținut o suplimentare de 4.417.000 lei, Spitalul Municipal „Dimitrie Castroian” din Huși a obținut în plus 1.646.000 lei, spitalul din Murgeni, 428.960 lei, iar spitalul din Negrești, 114.000 lei. 

Din rezerva CNAS, toți furnizorii de servicii medicale din județul Vaslui care au contract cu CJAS au primit anumite sume ca suplimentare a valorii de contract, cu care să poată funcționa. CNAS a distribuit din rezerva sa 17.746.000, în special spitalelor care rămăseseră fără fonduri, așa că această suplimentare este binevenită, asigurându-le funcționarea pe luna noiembrie. După rectificarea de buget, după 20 noiembrie, va putea fi suplimentată și valoarea de contract pentru luna decembrie. Vor fi finanțate serviciile medicale ale spitalelor, medicamentele din farmacii și cele din programele de sănătate derulate fie prin intermediul farmaciilor cu circuit închis, fie prin cele cu circuit deschis”, a declarat, pentru Est News, Mihaela Chitariu, președinta CJAS Vaslui.

Pe lângă spitale, au primit suplimentări la valoarea de contract și ceilalți furnizori de servicii medicale, printre care medicina de familie, cu 31.300.000 lei, asistența medicală ambulatorie pentru specialitățile clinice – 11.945.000.lei, asistența medicală pentru specialitățile paraclinice: laboratoare de analize medicale și imagistică medicală – 9.200.000 lei, cabinetele stomatologice aflate în contract cu CJAS Vaslui – 1.617.000 lei, imagini medicale la domiciliu – 1.121.00 lei. (Mihaela NICULESCU)

Daniel Olteanu꞉ ″Ungaria cumpără monumentele de patrimoniu din România, pentru că statul român refuză să conserve istoria națională″

Deputatul liberal Daniel Olteanu solicită Guvernului demararea de urgență a unei proceduri de evaluare a monumentelor naționale de patrimoniu, care se află în stare de degradare și sunt oferite spre vânzare statului român.

În cadrul unei declarații în Parlament, completată cu o interpelare, Olteanu a susținut că, în anul Centenarului Marii Uniri, România trebuie să-și apere identitatea prin acțiuni concrete, nu prin vorbe, în condițiile în care inventarul național al monumentelor de patrimoniu cuprinde numeroase imobile care trebuie să iasă din ruină, inclusiv la nivelul județului Vaslui. Referindu-se la achiziția recentă a unei clădiri de patrimoniu din Satu Mare, de către o corporație deținută chiar de statul maghiar, deputatul liberal a subliniat că este rușinos ca Romȃnia să aștepte intervenția străinilor pentru salvarea monumentelor naționale. Daniel Olteanu a propus Guvernului ca, în lipsa unor soluții proprii, să se inspire din modelul statelor care alocă fonduri nu doar pentru patrimoniul de pe teritoriul țării, ci și pentru monumentele din afara granițelor.

″Constat, în anul Centenarului, că unul dintre cele mai eficiente exemple în ceea ce privește atenția acordată monumentelor de patrimoniu din țară ne este oferit de Ungaria, nu de instituții ale statului român. Această concluzie vine după ce clădirea fostului Hotel ″Dacia″ din Satu Mare a fost achiziționată nu doar de către o companie maghiară, așa cum a apărut informația în public, ci de către una dintre cele mai importante entități de management al activelor din Ungaria, o entitate deținută chiar de statul maghiar.

Obiectivul declarat al acestei entități a statului maghiar, MANEVI Zártkörű Részvénytársaság, controlată de Magyar Nemzeti Vagyonkezelő Zrt., Corporația Națională de Management al Activelor, este de a conserva și dezvolta în beneficiul Ungariei activele tangibile și intangibile ale patrimoniului național, de la peste 450 de companii și până la monumente de patrimoniu și opere de artă.

Un astfel de element de patrimoniu național maghiar a fost considerat și imobilul Hotelului ″Dacia″ din Satu Mare, căruia noul proprietar, statul maghiar, vrea să-i redea strălucirea de altădată, pe lângă prima sa denumire, ″Pannonia″.

Putem fi triști pentru faptul că România a refuzat să-și exercite dreptul de preempțiune, iar Ungaria nu a ezitat să ne demonstreze, din nou, că patrimoniul național nu este o piatră de moară, ci o investiție pentru viitorul națiunii. Putem fi bucuroși, în același timp, pentru faptul că o clădire monument de pe teritoriul României, aflată în degradare, refuzată de statul român, va fi reabilitată și introdusă în spațiul cultural european″, a declarat Daniel Olteanu, care a menționat că este datoria Guvernului să găsească o soluție pentru a opri nu doar degradarea, ci și înstrăinarea monumentelor naționale de patrimoniu.

″În anul Centenarului, remarc faptul că România refuză să-și susțină identitatea altfel decât cu vorbe, și mă gândesc acum la monumentele de patrimoniu din județul Vaslui aflate în stare de degradare, pe care nici Ungaria nu le vrea. Fosta Bancă a Tutovei și Casa Atanasiu din Bârlad sunt doar două dintre acestea. Ar fi rușinos să apelăm, pentru salvarea acestora și a multor altora, la Ministerul Dezvoltării Naționale din Ungaria. Trebuie să acceptăm, însă, că vecinii noștri sunt un exemplu de determinare, seriozitate și voință și, cel mai important, alocă fonduri nu doar pentru patrimoniul de pe teritoriul Ungariei, ci și pentru monumentele din afara țării.

În acest context, este o datorie sfântă a Guvernului să demareze de urgență o evaluare a monumentelor naționale de patrimoniu aflate în degradare și oferite statului român spre vânzare și, în lipsa unor soluții proprii, să se inspire pur și simplu din exemplul Ungariei, pentru a le salva. Monumentele de patrimoniu din județul Vaslui așteaptă ieșirea din ruină″, a susținut Daniel Olteanu în plenul Camerei Deputaților.

Campanie de informare a fermierilor din județ privind cererile de plată, controalele prevăzute de regulamentele europene și sancțiuni

Echipe mixte formate din salariați ai Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) și ai Direcției pentru Agricultură Județene (DAJ) Vaslui desfășoară, în perioada 19 februarie – 1 martie, acțiuni de informare privind primirea cererilor unice de plată în anul 2018.

Echipele se vor deplasa în fiecare comună având ca obiectiv general informarea fermierilor și a tuturor categoriilor de public interesat cu privire la fondurile europene și de la bugetul de stat destinat schemelor sau măsurilor de plată în anul 2018, precum și modalitatea de accesare a acestora.

Fermierii vor fi informați despre perioada în care se poate depune Cererea unică de plată fără penalități, se va prezenta formularul-tip al cererii unice de plată și modalitățile de completare a acestuia, vor fi precizate criteriile de eligibilitate, condițiile specifice pe care trebuie să le îndeplinească fermierii pentru a beneficia de sprijinul financiar, modul de aplicare și respectare a practicilor agricole benefice pentru climă și mediu. Vor fi prezentate și sancțiunile administrative în cazul nerespectării condițiilor de eligibilitate, a condițiilor specifice, precum și în cazul nerespectării normelor de ecocondiționalitate privind plățile directe, măsurile compensatorii de dezvoltare rurală și ajutoarele naționale tranzitorii gestionate de Agenție;

Fermierii vor afla de tipurile de controale impuse de regulamentele europene, li se va explica modul în care se desfășoară controlul clasic pe teren și cel prin teledetecție precum și pachetele financiare care pot fi accesate în cadrul măsurilor/cererilor de plată, ca mecanisme de susținere a producătorilor agricoli, respectiv schemele de plăți directe și ajutoarele naționale tranzitorii, care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020.

„Vom sprijini, ca și anul trecut, colegii de la APIA pentru realizarea acestor sesiuni de informare al căror public – țintă îl reprezintă fermierii activi persoane fizice și/sau persoane juridice care desfășoară o activitate agricolă în calitate de utilizatori legali ai suprafețelor de teren agricol și/sau deținători legali de animale, potrivit legislației în vigoare. Diseminarea informațiilor la nivelul UAT-urilor se va face și cu sprijinul autorităților locale. Ne exprimăm încrederea că efortul nostru concertat va situa județul nostru pe un loc fruntaș în topul depunerii cererilor unice de plată, așa cum s-a întâmplat și anul trecut.” , ne-a declarat Gigel Crudu, directorul DAJ Vaslui. (Cristian DIMA)

Vasluieni, împăduriți-vă terenurile! Fonduri nerambursabile prin APIA

Fermierii vasluieni pot obține fonduri nerambursabile în valoare totală de 7 milioane euro pentru lucrări multianuale de împădurire a pământurilor, printr-o linie de finanțare care se va deschide la data de 21 august, prin Agenția Națională de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA).

Este vorba despre cea de-a doua sesiune a schemei de ajutor de stat “Sprijin pentru prima împădurire și crearea de suprafețe împădurite”, din submăsura 8.1 a Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), care are o alocare bugetară de 50 de milioane de euro.

Beneficiarii sunt fermierii (persoane fizice sau firme) și alți proprietari de terenuri, care sunt așteptați să depună cereri de finanțare într-o aplicație electronică, ce va fi deschisă în perioada 21 august – 6 octombrie.

Înainte de depunerea cererii de sprijin, solicitanții sprijinului trebuie însă să parcurgă etapele de identificare a suprafețelor care urmează a fi împădurite în IPA Online, etape care vizează elaborarea proiectului tehnic de împădurire și obținerea avizului pentru proiectul tehnic de la Garda Forestieră.

După publicarea ʺGhidului solicitantuluiʺ, care urmează să fie aprobat prin ordinul ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, potențialii beneficiari vor putea solicita Centrelor Județene APIA eliberarea Notei de constatare și identificare a suprafețelor de teren destinat împăduririi în sistemul IACS – LPIS gestionat de APIA, care stă la baza întocmirii proiectului tehnic de împădurire.

Decontul APIA de anul trecut, 2.500 de euro la hectar

Valoarea maximă a sprijinului public pentru un proiect acordat în baza schemei de ajutor de stat, care înglobează toate costurile standard aferente Primei 1 și Primei 2, după caz, plătite pe durata de aplicare a contractului de finanțare, este de 7 milioane euro, pe întreaga perioadă de contractare, de 6 ani, și pe toată suprafața contractată.

Dacă se păstrează condițiile și criteriile de eligibilitate de anul trecut, intensitatea sprijinului public ar putea fi de 100%, asta însemnând că beneficiarii ar putea primi de la stat, și în 2017, toate cheltuielile eligibile din proiect, contribuția acestora fiind zero.

Anul trecut, suprafața minimă acceptată de pădure a fost de 1 hectar, iar pentru perdele forestiere, de 0,5 hectare. Sprijinul nerambursabil a fost între 2.528 de euro la hectar, la munte, și 4.393 de euro la hectar, la câmpie, pentru lucrările de înființare a pădurii. Apoi, pe o perioadă de 12 ani, au fost prevăzute sume maxime de 2.423 de euro la hectar, pe an, pentru lucrările de întreținere. Sprijinul APIA se diminuează în cursul celor 6 ani de contractare a finanțării. (Mara GRIGORIU)

Fermierii din județ au o șansă în plus să obțină 15.000 de euro prin PNDR pentru dezvoltarea unor proiecte

Sesiunea de primire a proiectelor pentru dezvoltarea fermelor mici a fost prelungită cu o lună de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, în condițiile în care s-au depus cereri pentru doar o treime din fondurile alocate în acest an submăsurii 6,3, respectiv 32,3 milioane de euro din totalul de 100 de milioane de euro. La nivelul județului nostru au fost depuse 88 de proiecte, în valoare de 1,32 milioane euro.

Fermierii din județ au o șansă în plus să obțină o finanțare nerambursabilă de 15.000 de euro prin PNDR pentru dezvoltarea unor proiecte locale. Asta după ce Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a prelungit cu o lună sesiunea de primire a cererilor de finanțare aferentă submăsurii 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Astfel, depunerea proiectelor pentru investiții în ferme mici se poate face până la data de 31 august 2017, ora 16.00.

Autoritatea de Management pentru PNDR a decis prelungirea sesiunii de depunere a cererilor de finanțare cu o lună pentru a asigura o șansă și celor care nu au reușit, din motive independente de ei, să termine de întocmit documentația pentru depunere până la această dată. De asemenea, faptul că această submăsură încă dispune de fonduri, iar punctajul este unul ușor de atins, va permite mai multor fermieri mici să obțină o finanțare care să le asigure un start bun spre o exploatație agricolă mai puternică, care să acceseze în viitor sprijin financiar mult mai consistent”, ne-a declarat directorul Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Vaslui, Alin Trifu.
La nivelul județului nostru au fost depuse până în prezent 88 de proiecte, în valoare totală de 1,32 milioane euro.
Sprijinul acordat prin PNDR 2020 pentru dezvoltarea fermelor mici este 100% nerambursabil și este de 15.000 de euro pentru un proiect. Pragul de calitate lunar, stabilit pentru perioada de depunere 1–31 august 2017, este de 15 puncte. Modalitatea de depunere a cererilor de finanțare este cea on-line pe pagina oficială a Agenției, www.afir.info. Toți cei interesați să depună proiecte pentru dezvoltarea fermelor mici, prin sM 6.3, pot consulta gratuit Ghidul solicitantului și anexele aferente pe site-ul AFIR, la secțiunea „Investiții PNDR”. (Ionuț PREDA)

80 de școli din județ, prinse la finanțare prin Programul Național de Dezvoltare Locală

Un număr de 80 de școli din județ au fost prinse la finanțare prin Programul Național de Dezvoltare Locală în anul 2017. Autoritățile solicită primarilor ”să se miște” cât mai repede pentru ca banii să nu fie luați de alte județe din țară.

Județul Vaslui va beneficia de construcția și reabilitarea unui număr de 80 de unități de învățământ prin Programul Național de Dezvoltare Locală. Autoritățile au demarat deja procedurile pentru proiectare și execuție și se dorește prinderea unui start cât mai bun pentru a nu pierde finanțarea, în favoarea altor județe din țară.

Toate județele suntem pe aceeași listă și dacă una dintre unitățile administrativ-teritoriale din județ întârzie, blochează întreaga listă de investiții. Trebuie ca primarii să înțeleagă că plățile se fac progresiv pe Ordonanța 28, în funcție de execuția lucrărilor. Care sunt cei mai rapizi, iau banii. De aceea, nu trebuie să se mai aștepte acumularea unor sume mari de bani până în septembrie. Este o țară întreagă care face apel pe această sursă de finanțare”, a declarat președintele Consiliului Județean Vaslui, Dumitru Buzatu.

Șefii de la județ mai atrag atenția primarilor celor 86 de comune și orașe să nu mai meargă la București cu proiecte pe Ordonanța 28 până când nu se va aproba bugetul național pe 2017 pentru că nu vor fi luate în considerare. (Ionuț PREDA)

25.000 euro ajutor pentru cine intra in afaceri: romi, persoane marginalizate, defavorizati. Descarca ghidurile si vezi cand se deschid finantarile UE

Persoanele din comunitatile cu etnici romi, grupuri marginalizate si defavorizate vor putea primi ajutoare de stat de pana la 25.000 de euro, din fonduri europene si nationale, pentru a-si deschide o afacere, prin doua linii de finantare care se vor deschide din 16 mai 2016.

Vorbim despre programul Operational Capital Uman (POCU) 2014-2020, pentru care in perioada 16 mai – 1 august 2016 se vor deschide primele doua linii de finantare, in valoare totala de peste 350 de milioane de euro.

Acesti bani vor putea fi solicitati de catre institutii in parteneriat cu societati comerciale si / sau cu organizatii non-guvernamentale in perioada mentionata, prin intermediul sistemuli electronoc MySMIS 2014.

Acestea vor putea derula astfel proiecte europene in valoare de maximum 6 milioane de euro, in cadrul carora vor fi prevazute si componente pentru antreprenori.

Partea de antreprenoriat va consta, intre altele, in doua activitati principale:

persoanele de etnie roma, cei defavorizati, aflati in situatii de saracie si excluziune sociala, persoane din grupuri marginalizate vor putea accesa pana la 25.000 de euro pentru a-si deschide o afacere.

– firmele existente (vechi) care angajeaza personede etnie roma,  pe cei defavorizati, aflati in situatii de saracie si excluziune sociala, persoane din grupuri marginalizate vor putea primi subventii la plata salariilor acestora de pana la 900 de lei de persoana, timp de 12 luni.

Dar sa le luam la rand sub aspectul care ne intereseaza pe noi – antreprenoriatul:

Pana la 25.000 de euro in comunitatile cu romi

In linia de finantare POCU “Dezvoltare Locala Integrata (DLI 360ᅡ) in comunitatile marginalizate in care exista populatie apartinand minoritatii rome” (Obiectivul Specific 4.2. POCU), prin acest apel de proiecte vor fi pusi la bataie in total 3.719.320 de euro in regiunea Bucuresti – Ilfov si 215.283.005 euro in restul regiunilor de dezvltare ale Romaniei.

In proiectele derulate de institutiile publice, ONG-uri si firme in aceasta linie de finantare, va exista Sub-activitatea 3.1. – Acordarea de sprijin persoanelor din grupul tinta (persoane aflate in risc de saracie si excluziune sociala) pentru infiintarea de afaceri sub forma unor servicii personalizate de sprijin.

Acesti oameni vor primi, de exemplu, consiliere/ consultanta/ mentorat/ formare profesionala antreprenoriala, sprijin pentru elaborarea planului de afaceri etc., analiza si selectarea planurilor de afaceri viabile, suport in infiintarea unei firme etc.

Planurile de afaceri vor fi supuse aprobarii unei comisii de selectie, pe baza unor criterii stabilite de beneficiarul finantarii nerambursabile, in cadrul unui proces  transparent si nediscriminatoriu.

Comisia de selectie a ideilor de afaceri va include obligatoriu un numar impar de membri din care se recomanda sa faca parte reprezentanti ai:

  • Mediului de afaceri;
  • Patronatelor din aria de implementare a proiectului.
  • Sub-activitatea 3.2. Acordarea de subventii (micro-granturi) pentru infiintarea de noi afaceri, inclusiv sprijin post-infiintare afacere. Acordarea subventiei (micro-grant) va fi conditionata de infiintarea firmei (costurile aferente infiintarii companiei vor fi acoperite prin proiect ¬ Sub-activitatea 3.1.).

Abia ulterior, in baza planurilor de afaceri, oamenii din grupul – tinta (romi, persoane marginalizate etc). vor putea primi pana la 25.000 de euro pentru a-si deschide o afacere.

Subventia maxima pentru un plan de afaceri aprobat este de 25.000 euro/ plan de afaceri/ firma.

Pentru subventia acordata este obligatorie angajarea a minimum 1 persoana in cadrul afacerii sprijinite. Afacerile infiintate trebuie sa functioneze minimum 12 de luni pe perioada implementarii proiectului si sa asigure o perioada de sustenabilitate de minimum 6 luni.

Perioada de sustenabilitate presupune continuarea functionarii afacerii, inclusiv obligatia mentinerii locului de munca ocupat, si poate fi contabilizata pe perioada implementarii proiectului sau dupa finalizarea implementarii.

In cadrul acestei linii de bani europeni, beneficiari finali, ca grup tinta, vor fi persoane din comunitatile marginalizate aflate in risc de saracie si excluziune sociala in care exista populatie apartinand minoritatii rome.

Pentru putea primi bani, persoanele din grupul tinta vizat prin proiect trebuie sa indeplineasca CUMULATIV urmatoarele conditii:

a) au domiciliul/ locuiesc in comunitatea marginalizata vizata de interventie.

NB. Persoanele din comunitatile marginalizate aflate in risc de saracie si excluziune sociala care nu au acte de identitate, dar locuiesc in acest teritoriu vor reprezenta grup tinta eligibil daca, in urma analizei la nivel de comunitate, se constata ca locuiesc in comunitatea marginalizata aflata in risc de saracie si excluziune sociala (declaratie pe propria raspundere).

b) sunt in risc de saracie si excluziune sociala (prin incadrarea intr-una din categoriile de mai sus 1.6. Grup tinta  din prezentul Ghid);

c) la nivelul proiectului, persoanele apartinand minoritatii rome care beneficiaza de sprijin trebuie sa reprezinte la nivelul grupului tinta al proiectului minimum 20% din totalul persoanelor aflate in risc de saracie si excluziune sociala care beneficiaza de servicii integrate (indicatorul de realizare 4S43.2).

Cei max. 25.000 de euro pentru persoanele marginalizate

In linia de finantare POCU “Dezvoltare Locala Integrata (DLI 360ᅡ) in comunitatile marginalizate” (Obiectivul Specific 4.2. POCU), sunt disponibili in total 131.270.125  euro, pentru aproape toata tara, cu exceptia regiunii Bucuresti-Ilfov, care este considerata mai bogata.

Acest apel de proiecte se adreseaza exclusiv comunitatilor marginalizate (non-rome), localizate in orice unitate administrativ-teritoriala (comuna, oras, municipiu).

In cadrul proiectelor derulate de institutii, firme si ONG-uri, se va putea derula si Sub-activitatea 3.1. – Acordarea de sprijin persoanelor din grupul tinta (persoane aflate in risc de saracie si excluziune sociala) pentru infiintarea de afaceri sub forma unor servicii personalizate de sprijin.

La fel ca la linia de finantare care vizeaza si comunitatile de romi, prezentata mai sus, vor fi si aici programe de mentorat si indrumare in afaceri si ajutoare de pana la 25.000 de euro pentru deschiderea unui business de catre persoanele din grupurile marginalizate.

In cadrul prezentului ghid al solicitantului – conditii specifice, grupul tinta cuprinde persoane din comunitatile marginalizate (non-roma) aflate in risc de saracie si excluziune sociala.

Persoanele in risc de saracie si excluziune sociala (AROPE) corespund intregii categorii de persoane care sunt in urmatoarea situatie:

A) in risc de saracie

sau

B) se confrunta cu o deprivare materiala severa

sau

C) traiesc in gospodarii cu o intensitate extrem de redusa a activitatii.

Fiecare persoana este numarata o sigura data, chiar daca aceasta figureaza la mai multi indicatori secundari.

A) In categoria in risc de saracie sunt incluse persoane care au un venit disponibil echivalat situat sub pragul riscului de saracie, care este stabilit la 60% din venitul mediu disponibil echivalat national (dupa transferurile sociale).

B) Deprivarea materiala acopera indicatorii referitori la presiunea economica si bunurile de folosinta indelungata. Persoanele care se confrunta cu deprivare materiala severa dispun de conditii de trai extrem de limitate datorita lipsei resurselor, la care se inregistreaza cel putin 4 din cele 9 elemente de deprivare: nu isi pot permite:

1)    sa plateasca chiria sau facturile la utilitati,
2)    sa asigure incalzirea adecvata a locuintei,
3)    sa faca fata unor cheltuieli neprevazute,
4)    sa manance carne, peste sau un echivalent proteic in fiecare zi,
5)    o saptamana de vacanta departe de casa,
6)    un autoturism,
7)    o masina de spalat,
8)    un TV color, sau
9)    un telefon.

C) Persoanele care traiesc in gospodarii cu o intensitate extrem de redusa a activitatii sunt cele cu varsta cuprinsa intre 0-59 ani care locuiesc in gospodarii in care adultii (cu varsta intre 18-59 ani) au lucrat in anul anterior la mai putin de 20% din potentialul lor total.

Beneficiarul (institutia care deruleaza proiectul general) are obligatia de a justifica incadrarea persoanelor din grupul tinta in cel putin una dintre cele 3 situatii enumerate mai sus.

Pentru a fi eligibile, persoanele din grupul tinta vizat prin proiect trebuie sa indeplineasca CUMULATIV urmatoarele conditii:

a) au domiciliul/ locuiesc in comunitatea marginalizata vizata de interventie.

NB. Persoanele din comunitatile marginalizate aflate in risc de saracie si excluziune sociala care nu au acte de identitate, dar locuiesc in acest teritoriu vor reprezenta grup tinta eligibil daca, in urma analizei la nivel de comunitate, se constata ca locuiesc in comunitatea marginalizata aflata in risc de saracie si excluziune sociala (declaratie pe propria raspundere).

b) sunt in risc de saracie si excluziune sociala.

Subventii de 900 de lei pe luna pentru companiile care fac angajari

Cea de-a doua componenta care vizeaza antreprenorii se refera la subventii acordate companiilor existente pentru a incadra in munca sau pentru a primi in stagii de pregatire sau ucenicie persoane din grupurile-tinta.

Companiile vor primi subventii conform urmatoarei grile:

Clic pentru a extinde

Vor putea primi aceste subventii si companiile care nu se afla in zonele vizate de proiectele europene respective, daca vor implica persoane din grupurile tinta vizate.

Salarii brute de 3.000 de euro pentru managerii de proiecte

Si noul program Operational Capital Uman va aduce bani frumosi in buzunarele expertilor angajati ca manageri de eproiect sau membri ai echipelor de proiect, de catre institutiile care vor derula proiectele euroene respective.

Astfel, un manager de proiect cu peste 10 ani experienta in domeniu va putea lua un salariu lunar si de 3.300 de euro brut, daca va lucra norma intreaga in proiect, adica 8 ore pe zi, 21 de zile pe luna – se arata in Ghidul conditii generale al POCU 2014-2020, valabil pentru toate liniile de finantare care vor fi deschise in acest program (in total 60 de apeluri).

Astfel, un manager de proiect va putea fi platit cu sume brute intre 70 de lei si 90 de lei pe ora lucrata.

Acesti bani nu vor include si contributiile sociale pe partea angajatorului, care nu vor fi decontate din proiect.

Iata grila completa a cheltuielilor cu remuneratiile echipei de proiect:


Clic pentru a extinde

Decontarea se va determina in baza retributiei echivalente pe ora, luand ca punct de referinta ziua de lucru de opt ore si o medie de 21 de zile lucratoare pe luna.

In cazul contractelor de munca cu norma intreaga sau cu timp partial (numar egal de ore de lucru in fiecare zi) salariul lunar se va calcula inmultind numarul de ore lucrate pe zi, remuneratia orara aplicabila si numarul mediu de zile lucratoare pe luna (21 zile).

Limita zilnica maxima care poate fi decontata per expert trebuie sa se incadreze in limita maxima de 12 ore/zi, 60 ore/saptamana reprezentand ore lucrate atat in proiecte finantate din Fondul Social European ¬ Programul Operational Capital Uman cat si norma de baza, sau alte contracte de munca in afara proiectelor, stabilite prin contractele de munca incheiate. Tot ce depaseste aceasta limita nu se va deconta din POCU.

Orele de munca zilnica aferente zilelor in care angajatul se afla in concediu de odihna aferent fiecaruia din contractele de munca se cumuleaza la numarul orelor lucrate si platite pe zi, care se supun limitei de 12 ore/ zi, 60 ore/saptamana eligibile” – prevede Ghidul solicitantului – conditii generale.

Potrivit ministrului Fondurilor Europene, Aura Raducu, in cadrul proiectelor POCU, o persoana nu poate lucra simultan in mai multe proiecte din care sa i se deconteze salariul.

“Nu se poate lucra decat maximum 12 ore pe zi, nu mai poti sa lucrezi in mai multe proiecte odata, sistemul SMIS va identifica aceste lucruri si va atentiona de cate ori este in neregula” – a spus Raducu, intr-o conferinta de presa.

Astfel, se vor deconta maximum 8 ore pe zi din POCU, dar expertii vor putea lucra maximum 12 ore e zi, daca au si alte loucri de munca.

De asemenea, in proiectele POCU 2014-2020, se vor putea deconta din bani europeni, de exemplu, diferite echipamente.

Pentru achizitia de echipamente au fost stabilite plafoane pentru:

  • laptop/notebook – 4.000 lei inclusiv TVA;
  • computer desktop – 3.500 lei inclusiv TVA;
  • videoproiector – 2.500 lei inclusiv TVA;
  • imprimanta – 3.000 lei inclusiv TVA;
  • multifunctionala – 12.000 lei inclusiv TVA;
  • tableta – 900 lei inclusiv TVA.

Valorile de mai sus reprezinta valorile maxime care pot fi decontate in proiectele POCU.

Sursa: startupcafe.ro

Pregătiri pentru noile campanii de depunere a cererilor pentru subvenții europene

de Marian MOCANU

În acest an, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale urmează să deschidă noi sesiuni de depunere de proiecte cu finanțare nerambursabilă din surse europene, în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Pentru ca absorbția acestor fonduri să fie făcută cât mai eficient, AFIT a demarat o dezbatere publică cu privire la variantele consultative ale Ghidurilor Solicitantului pentru Submăsurile de finanțare din cadrul PNDR 2020.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat pe pagina oficială de internet a instituției, www.afir.info, variantele consultative ale Ghidurilor Solicitantului pentru Submăsurile de finanțare din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). „Aceste variante ale Ghidurilor au fost realizate de AFIR în colaborare cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), plecând de la experiența sesiunii de primire a proiectelor din anul 2015 și, mai ales, ca urmare a consultărilor publice pe care AFIR le-a organizat cu toți actorii implicați în accesarea și implementarea fondurilor europene nerambursabile pentru agricultură și dezvoltare rurală”, se anunță în comunicatul oficial al AFIR.

Versiunile Consultative ale Ghidurilor Solicitantului sunt afișate pe pagina de internet a agenției cu 30 de zile înainte de publicarea versiunilor finale aplicabile în sesiunea de primire a proiectelor finanțate prin PNDR 2020 care se va derula în anul 2016. Sunt supuse consultării publice, pe site-ul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), variantele consultative ale Ghidurilor Solicitantului pentru următoarele submăsuri (sM) de finanțare: sM 4.1 „Investiții în exploatații agricole”, sM 4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea/ marketingul produselor agricole”, sM 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole și silvice”, atât componenta de infrastructură agricolă, cât și cea de irigații, sM 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, sM 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”, sM 7.2 „Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică”și sM 7.6 „Investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural”.

„Toți cei interesați pot să formuleze și să transmită propuneri și observații referitoare la variantele consultative ale Ghidurilor Solicitantului. Toate observațiile vor fi centralizate și analizate de către departamentele de specialitate din cadrul AFIR, în vederea includerii celor mai pertinente în varianta finală a Ghidului Solicitantului. Aceste ghiduri sunt în dezbatere publică până în data de 29 februarie 2016, iar observațiile și sugestiile pot fi transmise pe adresa de e-mail: consultare@afir.info”, ne-a declarat Alin Dan Trifu, directorul executiv al OJFIR Vaslui.

Oportunitate de promovare, pe bani europeni, a produselor agricole în UE și în țări extracomunitare din întreaga lume

de Marian MOCANU

Comisia Europeană a aprobat 33 de noi programe de promovare a produselor agricole. În valoare de 108 milioane euro, acestea vor contribui la deschiderea de noi piețe pentru produsele din UE și la creșterea consumului în UE. Din păcate, producătorii români au rămas iar „de căruță”, cel puțin în ceea ce privește instruirea fermierilor pentru accesarea de noi piețe. Pe 26 februarie, la Bruxelles, a fost inițiată o zi de informare privind apelul pentru depunerea propunerilor de programe. Din păcate, din cauza comunicării târzii în teritoriu a acestei inițiative, fermierii români nu vor avea acces la această sesiune de instruire, toate cele 160 de locuri disponibile fiind deja ocupate încă înainte ca APIA să anunțe acest eveniment.

La sfârșitul anului trecut, Comisia Europeană a aprobat 33 de noi programe destinate să promoveze produsele agricole în UE și pe piețele țărilor terțe. Acestea sunt în valoare de 108 milioane euro pentru o perioadă de 3 ani, din care jumătate, 54 de milioane euro, provin din bugetul UE, cu posibilitatea creșterii sumelor alocate până la 200 milioane de euro. Regulamentele care vor guverna noua organizare agricolă comună în domeniul promovării produselor agricole pe piața internă a Uniunii Europene și în țări terțe au intrat în vigoare pe 1 decembrie 2015. Programele vor contribui la deschiderea de noi piețe și la creșterea consumului produselor promovate atât în interiorul, cât și în afara UE. Măsurile finanțate pot consta în diferite tipuri de campanii de promovare, care evidențiază avantajele produselor din UE, în special în ceea ce privește calitatea, siguranța și igiena produselor alimentare, proprietățile nutritive, etichetarea, bunăstarea animalelor sau metodele de producție ecologice.

„Astfel de programe sunt importante pentru crearea de noi oportunități de piață, în special pe piețele din afara UE și, prin urmare, contribuie la stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă în sectorul agroalimentar”, a declarat Phil Hogan, comisarul UE pentru agricultură și dezvoltare rurală. Programele selectate acoperă o gamă largă de categorii de produse, cum ar fi produsele lactate, dar și carnea, fructele și legumele proaspete și prelucrate, produsele de calitate, și anume cele protejate în temeiul celor trei sisteme de indicații geografice ale UE, precum și produsele ecologice. Este vorba de produsele menționate în lista cuprinsă în Anexa I la Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, cu excepția tutunului, de exemplu: fructe și legume proaspete și procesate, miere, lapte și produse lactate, carne și produse din carne, ouă de pasăre, vin, pește, condimente, plante medicinale, cereale, plante vii și produse de floricultură, uleiuri și grăsimi, etc. Prin acest program se deschide atât piața europeană, cât și cea din țări care au încheiat tratate economice cu UE privind exportul de bere, ciocolată și produse derivate, pâine, produse de patiserie, prăjituri, produse de cofetărie, biscuiți și alte produse de panificație, băuturi produse din extracte de plante, paste făinoase, sare, gume și rășini naturale, pastă de muștar, porumb dulce, bumbac, de băuturi spirtoase cu Indicație Geografică Protejată ori alte produse cu sisteme de calitate privind Denumirile de Origine Protejate (DOP), Indicațiile Geografice Protejate (IGP), Specialitățile Tradiționale Garantate (STG) sau cele obținute prin metoda de producție ecologică.

Cine poate lua banii UE și-n ce țări pot fi cheltuiți

Beneficiarii acestei măsuri pot fi organizațiile profesionale sau interprofesionale reprezentative pentru sectoarele agricole, organizațiile de producători sau asociații ale organizațiilor de producător, dar și organisme din sectorul agroalimentar care au ca obiectiv și activitate acțiunile de informare și de promovare pentru produsele agricole și care au fost însărcinate de statele membre să îndeplinească o misiune de serviciu public în acest sector, definită în mod clar. Toate categoriile de beneficiari menționate trebuie să fie reprezentative pentru sector, inclusiv pentru grupuri, în ceea ce privește Denumirea de Origine Protejată (DOP), Indicația Geografică Protejată (IGP), Specialitățile Tradiționale Garantate (STG) și recunoscute la nivelul statului membru. Practic, aceste organisme pot primi finanțare nerambursabilă pentru promovarea produselor agricole atât pe teritoriul UE, cât și pe piețele terțe, ceea ce, pentru marii producători agricoli români, ar fi o mare oportunitate, cea de intrare pe noi piețe pentru export. Piețele terțe care pot fi accesate în anul 2016 sunt localizate în 5 regiuni geografice definite, fiind alocat buget distinct și pentru alte regiuni geografice. Din cele 33 de programe selectate, 20 sunt destinate pieței interne, iar 13 regiunilor și țărilor terțe: China, Orientul Mijlociu, America de Nord, Asia de Sud-Est, Japonia, Coreea de Sud, Africa, Rusia, Belarus, Kazahstan, Australia, Norvegia și țările din Balcani care nu sunt membre ale UE. Se continuă astfel campania de promovare a produselor UE pe piețele țărilor terțe, inițiată cu programele aprobate în cursul primului val de promovare din 2015.

În vederea unei informări complete a tuturor părților interesate, la nivelul Comisiei Europene s-a inițiat o zi de informare privind apelul pentru depunerea propunerilor de programe, destinată potențialilor beneficiari ai programelor de promovare. Evenimentul urmează să aibă loc în data de 26 februarie 2016 la Bruxelles. Din păcate, așa cum se întâmplă în multe cazuri, probabil din cauze de comunicare, anunțul în legătură cu aceste noi măsuri de promovare a produselor agricole pe noi piețe a ajuns cu întârziere la fermierii români. Deja, încă de la începutul lunii februarie, înscrierile la evenimentul respectiv s-au epuizat, fiind ocupate toate cele 160 de locuri disponibile. Asta în ciuda faptului că cheltuielile de transport revin în sarcina participanților. Acest lucru arată însă faptul că marii producători agricoli din țări membre a UE nu doar că sunt foarte interesați de o măsură care le-ar deschide piața în vederea exportului, dar și că aceștia se bucură de un statut special, în comparație cu producătorii români, când este vorba de oportunități de afaceri. Sau poate, așa cum s-a întâmplat de nenumărate ori de la integrarea României în Uniunea Europeană, factorii locali de decizie sunt „prea ocupați” cu alte probleme, inclusiv de natură politică, pentru a reuși să facă informările în timp util cu privire la noile măsuri care ar putea duce a dezvoltarea atât a agriculturii românești, cât, mai ales, la deschiderea de noi piețe de desfacere.

Deputatul Dan Bordeianu, trimis în judecată într-un dosar cu prejudiciu de patru milioane de lei

de Marian MOCANU

În curând începe procesul în care deputatul Dan Bordeianu și soția sa, Nicoleta Bordeianu, primarul comunei Deleni, Vasile Zanfir, alături de alți funcționari din primărie, sunt trimiși în judecată pentru fapte penale privind fraudarea de fonduri europene. Deputatul Bordeianu a contestat, fără succes, decizia de trimitere în judecată luată, la sfârșitul lunii noiembrie a anului trecut, de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție. Primul termen a acestui proces este programat pentru 23 februarie. Dacă ICCJ va da o sentință până la alegerile parlamentare programate la sfârșitul acestui an, Dan Bordeianu, pe lângă o posibilă condamnare și obligarea la returnarea a peste patru milioane lei, riscă să nu mai poată candida pentru un al treilea mandat de deputat.

În luna august a anului trecut, deputatul Dan Bordeianu, fost PNL, acum PSD-ist, a fost trimis în judecată pentru mai multe fapte de corupție legate de o posibilă fraudă în valoare de peste patru milioane lei, bani proveniți din fonduri europene. Alături de el au mai fost inculpați în același dosar soția sa, Nicoleta Bordeianu, administratorul firmei de construcții Ecoloc SRL Huși, primarul comunei Deleni, Vasile Zanfir, viceprimarul comunei, Roman Tănase, dar și alți funcționari ai primăriei, inclusiv secretarul Sandu Dandeș.

Pe 25 noiembrie a anului trecut, judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au constatat legalitatea sesizării făcute de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de Urmărire Penală și Criminalistică, precum și legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală. Cu această ocazie a fost dispusă începerea judecății în cauza privind pe inculpații Dan Bordeianu, Nicoleta Bordeianu, Vasile Zanfir, Ioan Melinte – dirigintele de șantier, Mitică Ciobanu, Paul Andrei Dobrea, Parasca Boț, Tănase Roman și Sandu Dandeș. Ulterior, Dan și Nicoleta Bordeianu au făcut contestație cu privire la această decizie, dar solicitarea lor a fost respinsă pe 8 ianuarie. În consecință, au decis judecătorii, procesul în care deputatul vasluian este acuzat de fals intelectual și fals în înscrisuri sub semnătură privată, iar primarul Zanfir și alți funcționari ai primăriei Deleni sunt acuzați și de abuz în serviciu va începe pe 23 februarie, la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Trebuie menționat că, în primă fază, inculpații, inclusiv parlamentarul Bordeianu, au fost asistați de apărători din oficiu, abia ulterior acuzații angajându-și avocați. Nici procurorii DNA nu au fost scutiți de emoții în acest dosar, după ce judecătorii ICCJ au cerut refacerea rechizitoriului. Judecătorii au cerut să fie remediate neregularitățile actului de sesizare în sensul descrierii în expozitivul rechizitoriului a faptelor pentru care inculpații au fost trimiși în judecată, astfel încât să se poată determina în mod concret și neechivoc obiectul și limitele judecății în raport de fiecare dintre aceștia. Totodată, instanța a cerut procurorilor ca, pentru fiecare inculpat în parte, să se procedeze la reliefarea elementelor constitutive ale infracțiunilor, respectiv la descrierea elementelor materiale pentru fiecare infracțiune cu precizarea expresă a aspectelor penale ce țin de latura obiectivă a faptelor pentru care au fost trimiși în judecată, astfel încât să poată fi verificată existența în loc și timp a actelor materiale raportat la încadrarea juridică a acestora astfel cum sunt menționate în dispozitivul rechizitoriului.

Potrivit rechizitoriului, neregulile au fost descoperite la realizarea unui proiect având ca obiect executarea, finalizarea și întreținerea lucrării „Alimentarea cu apă și amenajare poduri și podețe în localitățile Deleni, Zininca, Bulboaca”. Procurorii DNA sunt de părere că au fost comise o serie de infracțiuni de abuz în serviciu și fals, relativ la executarea și plata unor lucrări aferente proiectului, derulate în contextul perfectării unui contract între primăria comunei Deleni reprezentată de primarul Vasile Zamfir și SC Ecoloc SRL Huși, al cărei administrator era Nicoleta Bordeianu, iar director Dan Bordeianu.

„Inculpatul Bordeianu Dan a participat din partea SC Ecoloc SRL, în calitate de director – calitate în care a semnat și un act adițional, la derularea lucrărilor menționate anterior figurând ca delegat pe un număr de opt facturi fiscale emise de executant, care au fost introduse în circuitul financiar contabil și prezentate pentru plată primarului comunei Deleni, județul Vaslui, inculpatul Zanfir Vasile, care, cu încălcarea atribuțiilor de serviciu, a semnat ca bun de plată 17 facturi fiscale și tot atâtea ordine de plată. Ulterior, acestea au fost decontate, deși lucrările nu au fost conforme cu proiectul și nu au fost finalizate, fiind prejudiciat astfel bugetul de stat cu suma de aproximativ 4.000.000 lei”, se arată în rechizitoriu.

Anchetatorii au instituit sechestru asigurător asupra bunurilor imobile și mobile aparținând inculpaților.

Mai trebuie spus că rețeaua de alimentare cu apă, pentru realizarea căreia au fost cheltuiți mai bine de 4 milioane de lei, nu este nici acum funcțională. Gurile rele din sat povestesc că țevile au fost îngropate fără a fi conectate între ele sau la sursa de alimentare cu apă potabilă, doar pentru ca lucrările să fie executate în timp util pentru a se putea deconta. Ulterior, după predarea lucrării, ar fi trebuit să se intervină pentru ca rețeaua de alimentare cu apă să devină funcțională, lucru care nu s-a mai întâmplat.

UE ar putea aloca pentru criza imigrației fonduri structurale destinate statelor est-europene

Fonduri structurale destinate țărilor central și est-europene ar putea fi alocate măsurilor pentru gestionarea crizei imigranților extracomunitari, subiectul urmând să fie discutat cu ocazia reuniunii de vineri a miniștrilor Finanțelor din statele UE, afirmă surse citate de site-ul agenției Reuters. 

Uniunea Europeană a acceptat recent să ofere asistență în valoare de trei miliarde de euro Turciei pentru măsuri destinate limitării numărului de clandestini care se îndreaptă spre spațiul comunitar. După negocieri îndelungate, s-a stabilit ca o treime din cele trei miliarde de euro să provină din bugetul central european, iar restul de la statele membre.

Însă, în contextul în care afluxul de imigranți nu pare să se diminueze și pe fondul creșterii costurilor pentru crearea centrelor de înregistrare și cazare, Uniunea Europeană analizează modalități de alocare a unor fonduri pentru asistență umanitară.

“Problema imigrației a fost catalogată ca fiind una de importanță existențială pentru Uniunea Europeană. În acest context, este logic să fie alocat un buget pe măsură unei probleme atât de importante”, a declarat un oficial din cadrul Președinției olandeze a Consiliului UE, precizând că subiectul va fi dezbătut de miniștrii de Finanțe ai statelor UE vineri. 

“Fondurile structurale ocupă o pondere mare a bugetului UE. Dacă imigrația este o problemă de importanță foarte mare pentru Uniunea Europeană, trebuie să vedem de unde luăm banii”, a explicat un alt oficial european.

Nicio decizie definitivă nu este de așteptat vineri, dar dezbaterile probabil vor fi tensionate, în contextul în care statele central și est-europene membre UE sunt principalii beneficiari ai fondurilor structurale și principalii adversari ai măsurilor în favoarea primirii refugiaților extracomunitari.

Sursa: mediafax.ro

Cancelarul Austriei: Țările est-europene care nu acceptă refugiați riscă diminuarea fondurilor. Reacția lui Viktor Orban

Cancelarul Austriei, Werner Faymann, a pledat pentru solidaritatea țărilor central și est-europene membre UE în primirea refugiaților, avertizând cu reducerea fondurilor statele care nu acceptă extracomunitari conform sistemului de distribuire. 

Întrebat, în cursul unui interviu acordat publicației Die Welt, ce se poate face pentru ca țările central și est-europene să accepte mai mulți refugiați extracomunitari, Werner Faymann a afirmat: “Solidaritatea nu este un drum cu un singur sens. Cine primește fonduri din bugetul Uniunii Europene nu poate pur și simplu să refuze distribuirea proporțională a refugiaților. Cine refuză riscă să pună sub semnul întrebării întreaga schemă bugetară europeană, (…) fiind dificil de crezut că va putea beneficia în continuare de aceste fonduri”.

Nu este prima dată când Werner Faymann evocă această idee. În septembrie, cancelarul Austriei critica vehement țările est-europene care se opun cotelor privind distribuirea imigranților propuse de Comisia Europeană, cerând penalizarea acestora prin reducerea accesului la fonduri structurale europene. “Oponenții sistemului cotelor privind imigranții nu ar trebui să fie prea siguri de această poziție”. Oricine se sustrage responsabilităților trebuie să fie penalizat financiar, “spre exemplu prin reducerea accesului la fonduri structurale de care beneficiază în principal statele est-europene membre UE”, avertiza Faymann.

Consiliul Uniunii Europene a stabilit, în septembrie, să distribuie pe bază de cote 160.000 de refugiați extracomunitari ajunși în spațiul UE. Polonia a votat în favoarea sistemului.

România, Cehia, Slovacia și Ungaria au votat, în Consiliul UE pentru Justiție și Afaceri Interne, împotriva sistemului de relocare a imigranților conform unor cote obligatorii, dar schema a fost aprobată.

Viktor Orban susține ideea unei poliții UE pentru frontiere și îl critică pe Werner Faymann

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a exprimat susținere pentru inițiativa de creare a unei poliții comunitare de protejare a frontierelor externe ale Uniunii Europene, catalogând drept “șantaj” propunerea Austriei privind diminuarea fondurilor structurale ale țărilor care nu acceptă refugiați.

“Ungaria susține, în principiu, inițiativa de crearea a unei structuri permanente pentru protejarea frontierelor externe ale Uniunii Europene”, a declarat Viktor Orban înaintea summitului de la Bruxelles.

Premierul Ungariei a explicat că așteaptă detalii despre acest proiect, apreciind că este un pas în direcția cea bună pentru limitarea imigrației extracomunitare.

“Guvernul Ungariei a spus permanent că, dacă un stat UE nu își poate proteja singur frontierele, trebuie să primească asistență din partea altora”, a subliniat Orban, apreciind că inițiativa Comisiei Europene vizează în mod clar ajutarea unor țări precum Grecia.

Viktor Orban a denunțat declarațiile cancelarului Austriei, Werner Faymann, privind reducerea fondurilor statelor care nu acceptă refugiați, argumentând că acest “șantaj” nu reflectă spiritul european. “Nu este prima dată când Werner Faymann șantajează Ungaria și alte țări care susțin libertatea de opinie și exprimare”, a precizat liderul conservator de la Budapesta. Cancelarul Austriei, Werner Faymann, a pledat pentru solidaritatea țărilor central și est-europene membre UE în primirea refugiaților, avertizând cu reducerea fondurilor statele care nu acceptă extracomunitari conform sistemului de distribuire.

Comisia Europeană a propus oficial crearea unei poliții europene antiimigrație, care ar urma să aibă 1.500 de membri și va putea fi detașată rapid la frontierele externe ale Uniunii Europene printr-o decizie luată la Bruxelles ce va putea fi blocată doar cu o majoritate a statelor membre. “Noua Agenție a frontierelor europene și Pazei de coastă va consolida capacitățile la frontierele externe ale Uniunii Europene prin operațiuni comune și intervenții rapide”, informează un comunicat al Comisiei Europene. Proiectul, care va avea nevoie de aprobarea statelor membre, prevede înființarea unei noi structuri cu efective terestre și maritime pentru protejarea frontierelor externe, prin înlocuirea actualei Agenții pentru frontiere – Frontex. Forța de reacție ar urma să aibă un buget de 322 de milioane de euro până în anul 2020. Comisia Europeană vrea să aibă prerogativul de a mobiliza efectivele noii poliții pentru frontiere fără consimțământul statelor membre, o idee respinsă de unele țări. “În contextul în care avem principiul libertății de circulație fără frontiere la nivel comunitar, protejarea frontierelor externe trebuie să fie o responsabilitate comună”, a explicat Frans Timmermans, prim-vicepreședinte al Comisiei Europene.

Sursa: mediafax.ro

O nouă șansă – Megaproiectul de reabilitare a sistemului de apă și canalizare din municipiile Vaslui, Bârlad, Huși și orașul Negrești are alt termen

de Marian MOCANU

De aproape zece ani autoritățile județene vasluiene încearcă implementarea unui megaproiect, finanțat din fonduri europene, pentru reabilitarea sistemului de apă și canalizare pe principalele orașe ale județului. După ce într-un sfârșit au obținut finanțare, începerea unor lucrări a întârziat foarte mult din cauza unor „aspecte tehnice”, punând în pericol întregul proiect. Vestea bună este că, după nenumărate adrese, Aquavas SA și Consiliul Județean au reușit includerea acestui proiect în POS Mediu 2014 – 2020, prelungind astfel termenul limită de implementare. Acest lucru a fost votat la ședința de îndată a CJ Vaslui, de vineri, 4 decembrie.

Marele proiect „Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă, a sistemului de canalizare și a stațiilor de epurare în aglomerările Vaslui, Bârlad, Huși și Negrești, cel mai important proiect derulat la nivelul județului Vaslui, era în pericol de a nu fi realizat. O bună parte din lucrări nici măcar nu au fost începute, din cauza problemelor la licitațiile aferente, dar și a unor „chestii tehnice”. Datorită lucrărilor de reabilitare a străzilor principale prin proiectele finanțate din fonduri europene în cadrul Planurilor Integrate de Dezvoltare Urbană, municipalitățile din Vaslui, Bârlad și Huși au trebuit să execute, din fonduri proprii, circa 80 de kilometri de rețea de apă și canalizare, pentru a nu fi, la rândule, penalizate pentru întârzieri. În aceste condiții, proiectul derulat de Consiliul Județean Vaslui prin intermediul Aquavas SA Vaslui era în pericol de a pierde finanțarea. Asta cu atât mai mult cu cât, și așa, implementarea acestui proiect a fost prelungită excesiv, datorită unor probleme tehnice la realizarea caietelor de sarcini pentru licitațiile de execuție a lucrărilor. Dealtfel, unele dintre licitații, din cauza contestațiilor, nu au fost nici acum finalizate și abia în decursul acestui an a început procedura de obținere a autorizațiilor de mediu. După mai multe adrese, CJ Vaslui a reușit includerea acestui proiect în noul POS Mediu 2014 – 2020, prelungind astfel termenul limită de implementare.

Teoretic, ar fi trebuit ca lucrările de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă, a sistemului de canalizare și a stațiilor de epurare din municipiile Vaslui, Bârlad și Huși să fie încheiate până la data de 31 decembrie a acestui an. Acest lucru nefiind posibil, CJ Vaslui și Aquavas au primit o nouă păsuire, până cel târziu în 2020. Pentru acest lucru a fost nevoie ca, vineri, 4 decembrie, într-o ședință de îndată a Consiliului Județean Vaslui, să fie dată o hotărâre în acest sens, pentru prelungirea duratei de implementare a proiectului. Cu această ocazie, valoarea inițială de 103 milioane de euro, a marelui proiect de reabilitare a sistemului de apă și canal, s-a redus la 82 de milioane euro (). Rămâne de văzut dacă se va reuși finalizarea la noul termen, sfârșitul anului 2020, a acestui megaproiect. Asta în condițiile în care firmele de consultanță implicate au tras încă de la începutul acestui an un semnal de alarmă cu privire la faptul că beneficiarul final, Consiliul Județean Vaslui, nu se implică îndeajuns în acest proiect. Mai mult, din aceste cauze și a întârzierilor foarte mari în începerea implementării unor componente a proiectului, o parte din principalele persoane implicate doresc să scape de obligații. Astfel, Dorin Blănescu, managerul proiectului, și-a anunțat de curând demisia, iar directorul general al Aquavas, Neculai Barbu și-a anunțat la rându-i intenția de a se pensiona în decursul anului viitor.

Căutare disperata de sponsori pentru Secția de Boli Cronice de la Bârlad

După ce au făcut apel la diverși sponsori, inclusiv la George Becali, reprezentanții secției Boli cronice a Spitalului „Elena Beldiman” din Bârlad nu au reușit să strângă mare lucru. Cel mai consistent ajutor de până acum a venit de la Fundația „Sf. Spiridon”, care a reușit, prin mila enoriașilor, să strângă 7.000 de lei, bani pe care i-a donat spitalului. Bârlădenii încearcă, timid ce-i drept, să dea o mână de ajutor secției unde mulți au fost internați ca pacienți. În acest timp Consiliul Local invocă bugetul limitat.

Boli cronice 2„Cu banii pe care i-am primit în acest an de la Consiliul Local vom renova câteva secții ale pavilionului nou al spitalului și vom reabilita căsuțele de la TBC”, ne-a declarat Angela Chirilă, managerul interimar al spitalului bârlădean.
Reprezentanții secției Boli cronice mai au timp până la mijlocul anului viitor să realizeze planul de conformare impus de Direcția de Sănătate Publică (DSP). Problema cubajului de aer a fost rezolvată, dar mai sunt de realizat lucrări de modernizare, trebuie refăcută fațada și reparat acoperișul, lucrări pentru care mai este nevoie de bani. Au fost reabilitate două băi (una a medicilor și una a pacienților) și se lucrează acum la a doua baie a pacienților. Personalul speră ca secția să fie ajutată într-un fel sau altul și caută cu disperare sponsori.
Cadrele medicale ale secției au declarat că o eventuală mutare la Tutova ar fi fost o catastrofă pentru bolnavi și personal, dar fostul manager Viorel Petcu este de altă părere. Acesta a declarat că proiectul de parteneriat între Primăria Tutova și Spitalul „Elena Beldiman”, gândit cu ceva timp în urmă, ar fi însemnat, dimpotrivă, un câștig pentru pacienți dar și pentru Spitalul „Beldiman”. Viorel Petcu a mai spus că în clădirea fostului spital de la Tutova ar fi putut fi amenajată o secție cu 25 de paturi pentru internări permanente ale bolnavilor cronici, dar și alte 10 paturi pentru internări de zi, precum și un centru de permanență. De asemenea, secția ar fost deservită de un laborator propriu și un centru imagistic performant. Medicii care ar fi lucrat acolo ar fi fost aduși zilnic cu ambulanța la serviciu, în baza unui contract ferm care s-ar fi încheiat cu Primăria Tutova. Lucrurile erau bine gândite, mai spune fostul manager și ar fi însemnat un câștig.
Rămâne de văzut care va fi decizia finală a DSP, în urma evaluării de anul viitor. (Mihaela NICULESCU)

STUDIU: Peste 230 milioane de euro obținuți în ultimii cinci ani din finanțări europene, returnați la UE

Peste 230 de milioane de euro din banii cheltuiți în ultimii cinci ani în cadrul unor proiecte europene au fost returnați la UE ca urmare a unor corecții financiare, relevă un studiu al Institutului pentru Politici Publice.

Potrivit Institutului pentru Politici Publice (IPP), datele au fost colectate în baza unor solicitări de informații de interes public transmise către 41 de consilii juudețene, 45 de primării ale municipiilor reședință de județ, inclusiv Primaria Capitalei și toate primăriile de sector, șapte autorități de management, Autoritatea pentru Audit, Departamentul pentru Luptă Antifraudă, Direcția Națională Anticorupție și 15 Parchete de pe lângă Curțile de Apel.

În urma interpretării datelor obținute, s-a stabilit că, în perioada 2011 – 2014, suma totală aproximativă a corecțiilor financiare aplicate în proiectele cu finanțare din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER), Fondul Social European (FSE) și Fondul de Coeziune este de 1.039.310.000 de lei, adică aproximativ 230 de milioane de euro.

Numărul total de contracte de finanțare a fost de 17.034, iar numărul total de note de constatare a corecțiilor emise în proiectele cu finanțare din fonduri structurale ajunge la 2.977.

În același timp, potrivit studiului IPP, au fost soluționate pe cale administrativă 495 de note de constatare, înregistrate 532 de suspiciuni de fraudă și au existat 188 de sesizări către organele de anchetă.

Cea mai crescută incidență de corecții financiare raportat la numărul de contracte semnate a fost la Programul Operațional Sectorial (POS) Mediu – 76%, urmat, în ordine, de Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative (PODCA) – 49%, Programul Operațional Regional (POR) – 29%, Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) – 16%, Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice (POSCCE) – 5% și Programul Operațional Asistență Tehnică (POAT) – 2 %.

Cea mai crescută incidență de suspiciune la fraudă s-a înregistrat în cazul proiectelor POS Mediu – 9% și PODCA – 9%, urmate de POSDRU – 5%, POR – 2%, POSCCE – 2% și POAT – 1%.

Cela mai multe sesizări către organele de cercetare penală au fost făcute în legătură cu proiectele POSDRU – 65%, POR – 37%, POS Mediu – 34% și PODCA – 33%.

Sursa: mediafax.ro

Fermierii vasluieni nu se grăbesc să depună cererile de subvenții agricole

de Marian Mocanu

Deși campania de depunere a cererilor pentru subvenții în agricultură oferite de Uniunea Europeană este la jumătate, doar 13% dintre fermierii vasluieni s-au prezentat la APIA pentru a depune cererile de subvenție aferente anului 2015. Unul dintre motive ar putea fi faptul că, la depunerea cererilor, trebuie să prezinte o copie după registrul agricol aferentă suprafețelor de teren din folosință, însă, în cazul multor primării, registrul nu a fost încă completat de agenții ori inginerii agricoli. Campania de depunere a cererilor se încheie pe 15 iunie, în acest an fermierii depunând o cerere unică de plată pentru toate măsurile, inclusiv pentru subvențiile pe suprafață, sau pentru animale.

Conform datelor furnizate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Vaslui, la aproape o lună de la începerea campaniei de depunere a cererilor unice de plată în agricultură pentru anul 2015, ritmul de depunere a cererilor este foarte scăzut. Astfel, din totalul de peste 27.300 fermieri vasluieni invitați să depună cereri unice de plată, doar 3.634, mai puțin de 13%, s-au prezentat până acum la oficiile locale sau agenția județeană. Toți aceștia care au depus cererile sunt mici fermieri, dat fiind faptul că s-au depus cereri pentru doar 8.432 ha teren agricol, doar 3% din suprafața agricolă a județului Vaslui, care este de 265.982 ha. Campania de depunere a cererilor unice de subvenții agricole are termen final pe data de 15 iunie 2015, după care nici o cerere nu va mai fi acceptată la plată.

Este adevărat că, în acest an, condițiile pentru depunerea cererilor unice de plată sunt puțin diferite față de anii precedenți, în sensul că se va depune o singură cerere, atât pentru subvențiile pe suprafață, pentru animale, ajutoare naționale tranzitorii ori sprijin cuplat pentru înființarea anumitor culturi, dar, pe aceeași cerere, pot accesa subvenții specifice și tinerii sau micii fermieri, ori fermierii din zone defavorizate ori care practică agricultura ecologică. În plus, la depunerea cererilor, fermierii trebuie să prezinte o copie după registrul agricol. Multe primării nu au finalizat încă acțiunea de completare a Registrului Agricol, cu atât mai mult cu cât abia au fost publicate normele metodologice pentru anul 2015. În aceste condiții, unii fermieri, în lipsa acestui act, nu se pot prezenta la APIA pentru a depune cererile de plată.

Mai gravă este situația marilor fermieri, care trebuie să depună copiile după registrul agricol pentru toate contractele de arendă sau concesiune, și nu, ca până acum, o singură cerere însoțită de o simplă adeverință din partea Unităților Administrativ Teritoriale unde-și desfășurau activitatea. Este vorba de sute, poate mii de copii, care trebuie obținute de la fiecare primărie pe raza căreia marii fermieri au teren în proprietate sau în folosință, lucru care, pe de o parte reprezintă un nivel foarte mare de muncă, și, pe de altă parte, este vorba de o documentație destul de voluminoasă. O altă modificare apărută în acest an la depunerea de cereri pentru subvenții în agricultură o reprezintă faptul că asociațiile locale ale crescătorilor de animale nu mai pot depune cereri de subvenție pe suprafață pentru pășune. Aceste subvenții se acordă direct crescătorilor de animale care folosesc islazul concesionat de la primărie, și care trebuie să prezinte un document eliberat de primărie care să ateste acest lucru. Această modificare a fost făcută pentru evitarea eventualelor fraude pe care le puteau face președinții asociațiilor de crescători de animale, care primeau subvențiile și-și însușeau banii, lăsând lucrările de întreținere a islazului în sarcina primăriei.

„APIA Vaslui a făcut o programare pe comune pentru ca fermierii să se prezinte în scopul depunerii cererilor, însă se pare că din cauze obiective, această programare nu este respectată de potențialii beneficiari ai plăților pentru agricultură. În aceste condiții, am luat decizia ca centrele locale să aibă program prelungit, inclusiv sâmbăta, angajații APIA urmând să preia toți solicitanții de cereri de plată pentru agricultură prezenți. Sperăm ca, în ciuda modificărilor legislative apărute în premieră în anul 2015, și în acest an toți potențialii beneficiari să depună cereri de plată pentru a primi subvențiile atât de necesare realizării unei agriculturi competitive”, a declarat Răzvan Arteni, directorul executiv al APIA VAslui

Punct și de la capăt

de Marian Mocanu

Aquavas SA Vaslui a organizat ieri o conferință de presă privind stadiul implementării celui mai mare proiect de infrastructură derulat la nivel județean, cel de reabilitare a rețelei de alimentare cu apă și canalizare din municipiile Vaslui, Bârlad și Huși și orașul Negrești. Dacă în ceea ce privește stațiile de tratare și epurare sunt speranțe ca să fie construite până la sfărșitul acestui an, nu același lucru se poate spune despre reabilitarea rețelelor, licitațiile programate până acum fiind anulate din cauza faptului că ofertanții nu îndeplineau anumite condiții. Singura veste bună este faptul că uniunea europeană și-a dat acordul ca finanțarea acestui tip de proiecte să poată fi preluată prin noul program POS 2 (2014 – 2020). Chiar și așa, datorită întârzierilor de implementare, proiectul în valoare de peste 100 milioane euro pentru reabilitarea rețelelor de apă și canalizare, inclusiv stațiile de tratare și epurare de la nivelul municipiilor și orașelor este în pericol.

Datorită criticilor apărute în presă, dar venite și din partea conducerii primăriilor municipiilor Vaslui, Huși sau Bârlad, nemulțumite de faptul că, din cauza întârzierilor cu care se derulează programul județean de reabilitare a rețelelor de apă și canalizare, au la rându-le întârzieri la lucrările de asfaltare, Aquavas SA a organizat ieri o conferință de presă. Tema a fost stadiul implementării proiectului finanțat cu fonduri europene „Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă, a sistemului de canalizare și a stațiilor de epurare în aglomerările Vaslui, Bârlad, Huși și Negrești”. Totuși, s-a vorbit mai mult de lucrurile bune realizate în cadrul proiectului, ocolindu-se faptul că în cazul celei mai importante componente, cea de reabilitare a rețelelor, nici măcar nu s-a reușit desemnarea unui câștigător a licitației de execuție. Ultimele licitații au fost anulate pe motiv că ofertanții care s-au arătat interesați nu îndeplineau condițiile din caietul de sarcini. Săptămâna viitoare va fi publicat pe site-ul SEAP anunțul de organizare a licitației privind contractul de asistență tehnică și proiectare, fapt ce denotă că pe acest segment, lucrurile se mișcă foarte greu.

De mai bine de cinci ani, Consiliul Județean Vaslui își anunță intenția de a accesa fonduri europene pentru reabilitarea rețelelor de apă potabilă și canalizare de la nivelul municipiilor și orașelor județului Vaslui. De tot atâta vreme, respectivul proiect este doar la stadiul de intenție, nici până acum acest proiect nefiind implementat. În anul 2013, conducerea CJ Vaslui, văzând că proiectul lor riscă să rămână fără finațare, în disperare de cauză l-a trecut în seama operatorului unic la nivel de județ, Aquavas SA, care a accesat fondurile europene din cadrul POS Mediu. Cu toate că primirea finanțării a fost anunțată cu surle și trâmbițe, nici până acum, cu doar câteva luni înaintea termenului final, nu s-a trecut de faza licitațiilor. Mai mult decât atât, pentru trei din cele cinci capitole ale proiectului „ Reabilitarea sistemului de apă, a sistemului de canalizare și a stațiilor de epurare în aglomerările Vaslui, Bîrlad, Huși Negrești”, licitațiile de atribuire a lucrărilor de execuție au fost anulate, din cauza prea multor neconformități a ofertelor față de caitelul de sarcini.

„Este o situație generalizată, în mai bine de jumătate de țară nu s-a reușit atribuirea contractelor de execuție. La Negrești, de exemplu, pentru construcția stației de tratere și epurare a apelor uzate, nu s-a înscris decât un singur solicitant. În aceste condiții, așteptăm închiderea procedurii legale, pentru repetarea licitației”, a declarat ing Dorin Bălănescu, inginerul șef al Aquavas SA Vaslui. Practic, de mai bine de un an de zile, de când s-a primit finanțarea din partea Uniuniii Europene, procesul de atribuire a contractelor de execuție stă pe loc, doar două dintre cele cinci capitole ale acestui amplu program fiind în curs de finalizare. Luna trecută, proiectanții acestui proiect au tras un semnal de alarmă cu privire la posibilitatea pierderii finanțării, în condițiile în care factorii locali nu se implică deloc în finalizarea investiției de peste o sută de milioane de euro. Practic, la acest moment, nu s-a reușit nici măcar finalizarea licitațiilor pentru execuția stațiilor de tratare și epurare a apei în municipiile Vaslui, Bârlad și Huși, dar nici pentru executarea rețelei de alimentare cu apă și canalizare în cele trei orașe. La Vaslui a fost nevoie de preluarea unei părți a lucrărilor de reabilitare a rețelei de alimentare cu apă potabilă și canalizare pentru ca finalizarea altui proiect implementat de municipalitate, cea de asfaltare a străzilor din centrul orașului, pentru a nu se pierde astfel finanțarea de la Ministerul Dezvoltării pentru Planul Integrat de Dezvoltare Urbană.

Realizări pe jumătate

Conform celor prezentate, două dintre componentele proiectului „Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă, a sistemului de canalizare și a stațiilor de epurare în aglomerările Vaslui, Bârlad, Huși și Negrești” sunt în curs de realizare. Este vorba de stațiile de tratare a apei potabile și cele de epurare a apelor uzate din municipiile Vaslui, Bârlad și Huși, costul acestora repreazentând aproape jumătate din valoarea proiectului. Singurele mai avansate sunt execuțiile stațiilor de tratare, pentru care a fost alocată suma de 44,6 milioane lei. Conform declarațiilor conducerii Aquavas, stația de tratare de la Vaslui este realizată în proporție de 53%, cea de la Bârlad, doar de 40%, iar stația de tratare de la Huși în procent de 63%. „Avem promisiunea constructorilor că vor suplimenta forța de muncă și vor aduce utilaje suplimentare pentru a reuși să finalizăm construcția noilor stații de tratare până la sfârșitul acestui an și a ne încadra în cerințele proiectului, urmând ca darea lor în folosință să se facă după finalizarea întregului proiect”, a spus Bălănescu. În același timp, construcția stațiilor de epurare din Vaslui și Bârlad abia a început, deși finanțarea de 89 milioane lei aferentă acestei componente a proiectului este la dispoziția Aquavas de mai bine de un an. „Au fost ceva întârzieri cu proiectele, dar mai ales cu licitațiile pentru desemnarea proiectantului și a executantului. A fost ceva normal, dat fiind amploarea proiectelor și a faptului că respectivele stații de epurare trebuie să îndeplinească cerințele de mediu și ale Uniunii Europene mulți ani de acum înainte. În plus, finanțare atât de mare pentru asemenea lucrări nu se poate accesa oricând, așa că s-a luat în calcul și posibilitatea ca aceste stații de tratare să deservească un număr de beneficiari mult peste cel actual”, a mai declarat oficialul Aquavas SA.

Revenind la proiectul Aquavas, se speră ca, în cazul în care implementarea acestuia nu va fi realizată în timp optim, finanțarea să se treacă de pe POS Mediu 1 pe POS Mediu 2, respectiv pentru perioada 20414 – 2020. Începând de la conducerea Consiliului Județean Vaslui, și până la cea a Aquavas, toată lumea pare să fie sigură pe faptul că se va reuși acest lucru, iar proiectul care așteaptă de mai bine de cinci ani să fie implementat va fi realizat în următorul ciclu al programelor de dezvoltare promovate de Uniunea Europeană. Problema care se pune este alta: dacă Consiliul Județean nu a reușit timp de trei ani realizarea unui proiect care să fie acceptat pentru finanțare nerambursabilă, ce garanții sunt că se va reuși trecerea de pe POS 1 pe POS 2 a acestui proiect? O altă problemă care se pune este dacă se va obține o finanțare de aceeași mărime, câtă vreme, în decurs de aproape doi ani, nu s-a reușit consumarea nici măcar a jumătate din banii primiți. Conducerea Aquavas nu este însă îngrijorată de aceste probleme, cu atât mai mult cu cât, spun ei, nici măcar în jumătate din județe s-a reușit implementarea acestor proiecte, în consecință, județul Vaslui nu este singurul în această situație!?

Romania poate cheltui 3,11 miliarde euro, pana in 2017, fonduri UE neutilizate anul trecut

Consiliul Uniunii Europene a aprobat marti reportarea pentru perioada 2015-2017 a 3,11 miliarde de euro reprezentand fonduri alocate Romaniei de la bugetul UE prin cadrul financiar multianual (CFM) si pe care tara nu le-a cheltuit anul trecut, potrivit bugetului revizuit al UE.

Romania si-a asumat anul trecut angajamente pentru proiecte cu finantare UE in valoare totala de 3,98 miliarde de euro, din care 3,11 miliarde de euro au ramas neutilizate, fondurile urmand sa fie transferate pentru proiecte ce vor fi demarate intre 2015-2017, a anunt Consiliul UE, dupa aprobarea revizuirii bugetului pe 2014-2020.

Spre comparatie, pentru proiectele UE din Polonia au fost angajate anul trecut 11,22 miliarde de euro, din care au ramas necheltuite doar 95 milioane de euro.

La nivelul UE, statele membre au depus angajamente pentru proiecte ce trebuiau lansate in 2014 cu o valoare totala de 61,75 miliarde de euro, din care au fost utilizate aproape 40,65 miliarde de euro.

Din suma ramasa, 16,5 miliarde de euro vor fi incluse in bugetul UE pe 2015, 4,5 miliarde de euro in bugetul pe 2016 si 100 milioane de euro in bugetul pe 2017, conform bugetului revizuit.

“Anumite angajamente nu s-au materializat in 2014 din cauza adoptarii cu intarziere a 300 dintre cele aproape 650 de programe UE de cofinantare. Programele vizate sunt sprijinite de fonduri structurale, fondul de coeziune, fondul european pentru agricultura si dezvoltare rurala, fondul european maritim si pentru pescuit, fondul pentru azil, migratie si integrare si fondul pentru securitate interna”, se arata in document.

Angajamentele sunt promisiuni legale pentru cheltuieli legate de activitati a caror implementare se poate extinde pe durata mai multor ani fiscali.

Romania beneficiaza de fonduri europene in valoare de aproximativ 43 miliarde de euro pentru perioada de programare 2014-2020, din care peste 22 miliarde de euro sunt alocate pentru politica de coeziune. Pentru exercitiul financiar 2007-2013, Romania a avut o alocare totala de 33,5 miliarde euro.

Fostul ministru al Fondurilor Europene Eugen Teodorovici a declarat in martie ca rata de absorbtie a fondurilor europene a depasit 52% in prima parte a anului si urmeaza sa creasca la 80% pana in decembrie.

Sursa: incont.ro

Noii bani europeni pentru agricultura. Ce trebuie sa stii ca sa-i poti lua

Antreprenorii care vor sa realizeze o investitie intr-o ferma, cu bani europeni, au la dispozitie noul Program National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (PNDR) 2014-2020, lansat partial din 25 martie 2015. HotNews-Startupcafe siAsociatia Consultantilor din Romania pentru Accesarea Fondurilor Europene(ACRAFE) le ofera oamenilor de afaceri cateva ponturi pentru accesarea banilor europeni.

Ghidul solicitantului este deja disponibil pe portalul Agentiei pentru Finantare Investitiilor Rurale (A.F.I.R, www.apdrp.ro) pentru cele 3 submasuri lansate: 4.1 –Investitii in exploatatii agricole, 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri si 19.1 – Sprijin pregatitor pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare locala (pentru Grupurile de Actiune Locala/”GAL”).

Pentru cei interesati sa realizeze o investitie, fie ca sunt fermieri deja inregistrati la APIA fie ca sunt intreprinzatori care doresc sa infiinteze o ferma vegetala si/sau zootehnica, Ghidul solicitantului pentru submasura 4.1 prezinta atat concepte noi, pentru asimilarea carora va fi necesar un anumit timp dar si cateva elemente menite sa usureze accesarea programului.

  • Asigurati-va ca respectati conditiile obligatorii de accesare a programului

O veste buna este ca beneficiarul nu trebuie sa mai aiba obiectul principal de activitate in domeniul agricol (respectiv codul CAEN principal precizat in certificatul de inregistrare la Oficiul Registrului Comertului) si nici sa demonstreze ca cel putin 50% din veniturile din exploatare provin din activitati agricole.

In noul PNDR beneficiarul poate desfasura activitati agricole ca activitati secundare.

Un element de noutate mai putin apreciat este insa faptul ca fermierii individuali care isi desfasoara activitatea doar ca persoana fizica nu vor putea depune proiect decat daca se autorizeaza sub o forma juridica la Oficiul Registrului Comertului, in calitate de persoana fizica autorizata (PFA) sau intreprindere individuala (II).

Vesti bune sunt insa pentru institutele de cercetare-dezvoltare, centrele, statiunile si unitatile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, cu personalitate juridica de drept public sau privat, care pot beneficia pentru prima oara in mod direct de fonduri disponibile printr-un program de dezvoltare rurala finantat din fonduri europene.

Poate primul pas care trebuie facut daca va ganditi la un proiect trebuie sa fie analizarea anexelor la ghidul solicitantului care arata potentialul agricol (vegetal si animal) al localitatii unde doriti sa faceti investitia.Pentru principalele specii de animale precum si de cultura vegetala (in sistem neirigat si irigat), potentialul fiecareia la nivelul fiecarei localitati din Romania este exprimat printr-un nivel scazut, mijlociu sau ridicat. Investitiile in zonele cu potential scazut sunt eligibile, dar, din pacate, numai investiiile in zonele cu potential mijlociu sau ridicat sunt punctate in cadrul criteriilor de selectie, avand deci sanse mai mari de finantare.

Pentru a afla daca poate beneficia de aceste fonduri, solicitantul care are deja o ferma trebuie sa calculeze dimensiunea economica a acesteia, exprimata in euro si care reflecta capacitatea de a obtine un venit considerat rezonabil pentru culturile sau speciile de animale din ferma. Ca noutate, pentru acest calcul trebuie sa foloseasca coeficientii de productie standard precizati de A.F.I.R in cadrul Cererii de finantare.

Conditia este ca ferma sa aiba o dimensiune de minim de 8.000 euro productie standard, calculata insa la nivelul ultimei inregistrari la APIA sau ANSVSA din anul 2014, nu la data depunerii cererii de finantare! Pentru solicitantii care prevad activitati agricole complet noi in activitatea lor, dimensiunea fermei va fi cea rezultata ca urmare a realizarii investitiei, folosind aceeasi coeficienti.

Pentru cereale, un minim de 8.000 euro productie standard inseamna un minim de cca. 12 ha porumb boabe sau rapita, 15 ha grau comun sau floarea-soarelui, 20 ha secara sau 26 ha ovaz. In cazul legumelor in camp (inclusiv pepeni si capsuni), suprafata minima este putin peste 1 ha, iar pentru legumele cultivate in spatii protejate (inclusiv pepeni galbeni si capsuni) suprafata minima este de cca. 2.000 mp.

Pentru crescatorii de animale, minim 8.000 euro productie standard inseamna 8 capete vaci de lapte, aproape 160 ovine (gestante), 20 porci grasi, 1.800 capete pui de carne sau minim 153 familii de albine. Fermierii aflati sub aceste dimensiuni minime nu pot accesa programul, dar sunt incurajati sa se constituie in forme asociative de tip cooperativa sau grup de producatori, forme stimulate prin noul PNDR prin punctaje de selectie si rate de cofinantare suplimentare, insa voci ale fermierilor sustin ca aceste avantaje nu vor fi suficiente pentru intensificarea fenomenului asociativ.

O atentie marita trebuie sa aiba beneficiarii care au avut probleme in derularea contractelor de finantare anterioare cu agentia finantatoare, daca vor sa depuna un proiect in noul PNDR. Solicitantii nu pot depune proiecte cat sunt inca intr-o situatie litigioasa cu agentia sau pana nu isi achita integral eventualele datorii.

La o prima vedere este incurajator faptul ca la depunerea cererii de finantare se accepta declaratia pe propria raspundere a solicitantului ca va aduce dovada contributiei sale private in maxim 3 luni de la notificarea proiectului ca fiind selectat, dar daca nu reuseste acest lucru nu va mai putea accesa programul timp de 1 an! Nu trebuie deloc neglijat nici faptul ca beneficiarul se obliga sa asigure surse financiare stabile si suficiente pentru derularea proiectului, in caz contrar riscand rezilierea contractului de finantare din initiativa agentiei.

Este evident ca solicitantii vor trebui sa isi gandeasca mult mai bine proiectele depuse prin noul PNDR, in caz contrar interzicandu-li-se accesarea programului pe perioade de la 1 an (in cazul incetarii contractului de finantare din intiativa beneficiarului) pana la 2 (in cazul incetarii contractului din initiativa agentiei).Aceste masuri doresc de fapt sa descurajeze acele situatii in care, datorita nerespectarii contractelor de finantare de catre beneficiari, au fost blocate fonduri importante in contracte de finantare pentru proiecte care nu si-au dovedit viabilitatea sau benficiarul a avut o conduita care a prejudiciat realizarea proiectului, reducand astfel capacitatea de absorbtie a fondurilor.

Fata de PNDR 2007-2013 nu s-au schimbat conditiile referitoare la viabiliatea economica a proiectului: rezultatul din exploatare trebuie sa fie pozitiv la sfarsitul anului anterior depunerii proiectului, iar indicatorii economico-financiari trebuie sa se incadreze in limitele prevazute in Cererea de finantare. Respectarea legislatiei referitoare la conditiile de sanatate publica, sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentului si a celei specifice protectiei mediului ramane obligatorie, in baza noilor protocoale incheiate de agentie cu institutiile competente in aceste domenii.

Ca o noutate a programului apare insa si cea legata de principiul de a nu mai acorda ajutoare pentru investitii pentru acei solicitanti care au avut rezultate financiare foarte bune. Ca urmare, daca sunteti in situatia in care media profitului net din ultimii 3 ani fiscali (calculat in euro) depaseste de 4 ori valoarea ajutorului solicitat prin proiect, atunci ajutorul nu se poate acorda, iar proiectul e considerat neeligibil. Oricum, datorita faptului ca prin actualul program sunt avantajate fermele milocii (cu dimensiune economica intre 12.000 si 250.000 euro productie standard), carora li se acorda un punctaj suplimentar, fermele considerate mari au sanse mai mici de a obtine un punctaj care sa le califice pentru finantare.

Cu toate ca orientarea strategica a Ministerului Agriculturii catre fermele mijlocii este fundamentata teoretic si statistic, sunt opinii puternice in randul potentialilor beneficiari, si nu numai, ca acestea nu vor putea sa furnizeze contributia financiara necesara cofinantarii proiectului si nu vor reusi sa absoarba fondurile puse la dispozitie. Ramane de vazut evolutia acestui fenomen pe parcursul anului 2015 in functie de care se vor putea concepe masuri de reglare.

Trebuie sa acordati o atentie deosebita in accesarea fondurilor prin PNDR daca sunteti asociat sau actionar majoritar in mai multe intreprinderi si va ganditi cu care sa depuneti proiecte in cadrul unei submasuri (de ex. 4.1), pentru ca puteti face acest lucru doar cu o singura societate. Daca doriti sa depuneti concomitent cu proiectul pentru 4.1 un proiect pentru o alta submasura, o puteti face chiar si cu societatea care a depus proiectul pe 4.1. Principiul este ca in calitate de asociat/actionar majoritar sa nu beneficiati de 2 proiecte in acelasi timp si pentru aceeasi submasura.

Aceste conditii fac parte din categoria celor menite a evita acumularea unor valori mari de ajutoare nerambursabile in beneficiul aceleiasi persoane care devine prin astfel de metode un beneficiar direct sau indirect al fondurilor publice disponibile. Restrictiile merg chiar mai departe de atat: nu incerca sa depui impreuna cu un interpus doua proiecte alaturate in cadrul aceleasi submasuri, care formeaza un evident flux de productie si/sau de procesare pentru ca nu vor fi eligibile. Se va considera ca in realitate o aceeasi persoana va fi in realitate beneficiarul ambelor proiecte. Dupa finalizarea unui prim proiect poate fi insa depus si cel de-al doilea.

Daca ati trecut cu bine de toate aceste conditii si restrictii prezentate pana acum, inseamna ca aveti o sansa sa puteti depune un proiect eligibil. Bineinteles ca trebuie sa faceti si o prima estimare a punctajului de selectie, sa stiti daca acumulati baremul minim eligibil, respectiv 30 de puncte. Insa despre noul sistem de selectie, criteriile si punctajele pe care le puteti obtine vom vorbi intr-un articol viitor. Acum e momentul sa aflati ce tipuri de investitii puteti sa finantati prin proiect.

  • Investitii in ferma pentru care puteti sa obtineti finantare prin submasura 4.1

In general nu sunt deosebiri majore fata de tipurile de investitii eligibile finantate prin PNDR 2007-2013. Insa datorita faptului ca suntem la inceputul aplicarii unei noi politici agricole comune, cu accent major pe problemele legate de protectia mediului si a schimbarilor climatice, unele tipuri de investitii au fost detaliate pentru a constientiza importanta acestora, precum:

  • investitii pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera (GES) din agricultura (modernizarea parcului de masini agricole, investitii pentru depozitarea ingrasamintelor chimice si fertilizantilor, instalatii de producere nutrețuri, reabilitarea retelelor si bransamentelor in ferme, reabilitarea termica a adaposturilor si a altor cladiri auxiliare din ferma, producerea si utilizarea energiei electrice din surse regenerabile, echipamente moderne pentru aplicarea gunoiului de grajd si a namolului de epurare etc)
  • investitii pentru reducerea emisiilor de amoniac in agricultura (reabilitarea si modernizarea adaposturilor de animale, sisteme computerizate pentru conducerea proceselor de productie in adaposturile de animale, platforme pentru depozitarea gunoiului de grajd si in bazine de colectarea purinului etc)

Dupa cum se observa, fermele zootehnice vor trebui sa faca fata unor conditii mai restrictive privind realizarea investitiilor cu efect asupra mediului, depozitarea si gestionarea stricta a gunoiului de grajd precum si a ingrasamintelor pe baza de azot fiind o cerinta majora. Trebuie respectate prevederile codului de bune practici agricole si cerintele minime de depozitare a gunoiului de grajd prevazute in anexa la Ghid.

Sunt in continuare eligibile investitiile legate de infiintarea, extinderea si/ sau modernizarea fermelor vegetale, inclusiv capacitati de stocare, conditionare, sortare, ambalare a productiei vegetale pentru cresterea valorii adaugate a produselor la nivel de ferma. Pot fi infiintate noi infrastructuri in cadrul fermei sau modernizarea celor existente (ex: cai de acces), precum si realizarea bransamentelor si a racordarilor la utilitati (ex: energie electrica, apa etc).

Pentru a incuraja o valorificare superioara a productiei agricole primare la nivel de ferma se pot finanta si in actuala perioada de programare investitii pentru procesarea si comercializarea produselor agricole proprii la nivel de ferma. Insamateria prima procesata trebuie sa provina exclusiv din ferma proprie, iar investitiile generate de componenta de procesare trebuie sa fie insa secundare ca valoare fata de valoarea intregului proiect.

Ca o noutate, vor fi finantate construirea si dotarea magazinelor la poarta femei si achizitionarea de rulote alimentare, in care trebuie insa comercializate doar produsele proprii. Pentru promovarea produselor apar pentru prima oara cheltuieli de marketing eligibile de tipul infiintarii unui portal de promovare, precum si costurile de realizare a conceptului grafic al etichetei produsului.

Tot ca o componenta secundara in cadrul proiectului pot fi finantate investitii pentru infiintarea sau modernizarea instalatiilor de irigat, producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile, cu exceptia biomasei (solara, eoliana, cea produsa cu ajutorul pompelor de caldura, geotermala), energia obtinuta fiind destinata exclusiv consumului propriu, ca si in cazul biomasei obtinute in cadrul fermei si care va putea fi folosita pentru producerea de energie electrica si/sau termica.

Achizitionarea de software specializat, brevete, inventii, plata avizelor si autorizatiilor, precum si a cheltuielilor cu consultanta si proiectarea sunt eligibile in limita a maxim 10% din valoarea eligibila a proiectului, daca este proiect cu lucrari de constructii-montaj sau achizitii de utilaje cu montaj (respectiv maxim 5% daca este un simplu proiect de achizitii masini si utilaje fara montaj).

Pentru cei care doresc achizitionarea de mijloace de transport pentru materii prime agricole si animale precum si pentru comercializarea productiei, acestea sunt de asemenea eligibile, cu conditia sa fie noi. Va trebui sa le alegeti insa cu mare grija: sa fie specializate pentru transportul produselor respective, respectiv remorci, semiremorci, autoizoterme, si autocisterne compacte pentru transportul materiilor prime agricole (atentie, capul tractor nu este eligibil nici in actualul program) sau mijloace de transport animale, pasari sau albine.

Viticultorii primesc o veste buna si in actualul program: infiintarea sau inlocuirea plantatiilor de struguri de masa este din nou eligibila, aproape toate cheltuielile de infiintare si plantare (inclusiv materialul saditor) sunt eligibile, de la pregatirea solului si plantare pana la sistemele de irigatii, de sustinere si de protectie impotriva grindinei. Pentru prima oara viticultorii vor putea sa isi compenseze o parte din contributia financiara prin munca proprie, in baza unor valori standard ale contributiei in natura, anexate la ghid.

Ca in orice program de finantare, trebuie sa fiti atenti si la cheltuielile neeligibile mentionate in ghid. Alaturi de TVA-ul nerecuperabil, achizitia de cladiri, constructiile de locuinte, cheltuielile cu intretinerea culturilor si achizitionarea de teren, care erau neeligibile si in programul anterior, culturile energetice din specii forestiere cu ciclu scurt de productie nu se mai finanteaza.

De asemenea, trebuie sa stiti ca investitiile in exploatatiile pomicole fac obiectul unei alte submasuri (4.1.a), care va fi finantata in cadrul unui program tematic special in perioada de programare 2014-2020.

Sansele reale ca proiectul dumneavoastra sa fie finantat vor fi date insa de punctele pe care le poate acumula respectand criteriile de selectie publicate in Ghidul Solicitantului. Acestea le voi prezenta pe larg intr-un articol viitor.

Sursa: hotnews.ro

Dezastru: Suntem ultimii la fonduri europene

România înregistrează cea mai mică rată de absorbție a fondurilor europene, fiind singura țară care are o rată de sub 60 la sută, cu 20 la sută sub media înregistrată la nivelul Uniunii Europene, spune șefa reprezentanței Comisiei Europene în țara noastră, Angela Filote.

“România este singurul stat membru care are o rată de absorbție de sub 60 la sută și nu mai are decât acest an pentru a încerca să utilizeze cât mai mult din finanțările care au venit pe perioada 2007 – 2013″, a declarat, miercuri, la Ploiești, șefa reprezentanței Comisiei Europene în România, Angela Filote.

Aceasta a precizat că rata de absorbție a fondurilor europene înregistrată de România este, conform celor mai recente date ale Comisiei Europene, de 56 la sută, cu 20 de puncte procentuale mai mică decât media înregistrată la nivelul Uniunii Europene, care este de 76 la sută.

“Sigur că pe anul acesta se va face ce se mai poate face în lunile care mai sunt până în decembrie, dar ce este important este să nu trecem în următoarea perioadă de finanțare 2014 – 2020 cu aceleași probleme. Deci ele trebuie rezolvate înainte de a lansa noile apeluri pe noua perioadă financiară”, a spus Angela Filote.

Sursa: money.ro

Avertisment pentru fermieri

Agenția pentru Finanțare a Investițiilor Rurale (AFIR) anunță faptul că în perioada următoare va analiza toate proiectele care au încheiat contracte de finanțare prin Programul Național de Dezvoltare Rurală și care nu au posibilitatea reală de a finaliza în timp util investiția pentru care au fost alocate fondurile europene.

Astfel, la finele analizei, care va avea termen limită primul trimestru al anului 2015, AFIR va rezilia toate proiectele contractate care nu au depus nicio cerere de plată și care se află în stadiul de realizare ce nu permite finalizarea lucrărilor și depunerea ultimei cereri de plată până la 30 septembrie 2015. (A.C.)

Lozinci la avizier, în curtea liceului ruine – Zeci de miliarde cheltuite pe ruine

După patru ani de așteptări, cei care au fost, dar și cei care sunt la conducerea Grupului Școlar Industrial (GSI) “Ștefan Procopiu” Vaslui au renunțat să mai spere că statul va finliza proiectul de înființare a unui campus școlar în incinta liceului. În curtea unității de învățământ se află aproximativ 220.000 de metri pătrați acoperiți de bălării și două fundații ce au început să intre în degradare. Prețul plătit de stat: aproximativ 30 de miliarde de lei vechi.

Bogdan RUSU

Din cele aproape 470 de miliarde de lei pe care guveranții au promis că le vor investi în modernizarea GSI “Ștefan Procopiu”, s-au investit doar 25-30 de miliarde, 8% din suma propusă. Consiliul local al municipiului Vaslui și-a dat acordul în vederea începerii lucrărilor pe o suprafață de aproximativ 220.000 de metri pătrați, teren situat în curtea și în vecinătatea GSI “Ștefan Procopiu” și constructorii s-au apucat de treabă. Asta se întâmpla prin anul 2008. Termenul de finalizare a investiției: 24 de luni, urmând ca din data de 3 decembrie 2010, în Vaslui să existe o unitate de învățământ ultramodernă.

La câteva luni de la începerea lucrărilor însă, SC Corevas SA Vaslui, care a subcontractat proiectul unor firme din județ, s-a văzut în imposibilitatea de a continua construcțiile. La acea dată, s-a reușit finalizarea fundațiilor pe care urmau să se ridice o cantină de 300 de locuri și un corp de clădire al unui imobil nou destinat cursurilor (clădire cu 24 de săli de clasă). De atunci, de prin anul 2009, terenul pe care au lucrat constructorii a fost lăsat în paragină, iar investiția guvernului a fost înăbușită de bălării. Nici măcar terenul pe care s-au început lucrările de investiții nu a mai putut fi utilizat de conducerea liceului, acesta fiind îngrădit pentru a-i ține pe elevi la distanță. Menționăm că pe acest teren de 2,2 hecatare, exista un teren de fotbal cu pistă de zgură, pe care se desfășurau orele de educație fizică, dar care a fost distrus de constructori pentru a se începe proiectului campusului.

Istoricul mărețului proiect de ruină

În 2007, în ziua de 12 mai, Cristian Adomniței, fost ministru al Educației Cercetării și Tineretului, a venit în Vaslui cu alai, pentru a vizita patru unități de învățământ propuse pentru a fi transformate în campusuri. Fiind an preelectoral, autoritățile au promis demararea imediată a lucrărilor de construcție. Era vorba de o serie de 48 de unități de învățământ din toată țara, ce urmau să primească de la nivel guvernamental o sumă de 260 milioane de euro (împrumutați de la Banca Mondială, Banca Europeană de Investiții și de la bugetul de stat – aproximativ 100 milioane de euro). Proiectul, cel de pe hârtie, a fost gândit în 2006, urmând ca la finele anului 2008, cel târziu în 2009, să se termine toate cele 48 de campusuri din țară, printre care și cele patru din județul Vaslui. Ulterior, din motive care țin de aspectul financiar, s-a amânat data începerii acestor investiții pentru 2008, cu data de finalizare 2010.

În standardele prevăzute în proiectul aprobat de Ministerul Educației și Cercetării, fiecare campus urma să fie realizat pe o suprafață de aproximativ 15.000 mp (1,5 ha), în incinta unor unități de învățământ cu rol major la nivel județean, branșate la toate utilitățile posibile utilități (gaz, apă, etc.).

Visul Guvernului pentru GSI “Ștefan Procopiu” era foarte frumos aranjat pe foi A4, însă greu de îndeplinit. Pentru conducerea liceului de la acea dată, proiectul era mai mult decât binevenit, mai ales că anual unitatea de învățământ adună la cursuri, în medie, peste 1.800 de elevi și cel puțin 480 de elevi în internate. Nu mai vorbim de ideea de a se realiza un bloc de garsoniere, cu 15 garsoniere, pentru profesorii din liceu, știind că la GSI “Ștefan Procopiu” sunt 100 de cadre didactice, din care multe obișnuiau să facă naveta.

Cei din ministerul de resort își imaginau un proiect faraonic, prin care fiecare campus școlar urma să fie înzestrat cu imobile a câte 24 de săli de clasă. Directorii de licee au depus eforturi foarte mari pentru ca proiectele să devină realiate. Unii au realizat chiar și machete la scară ce vizau poziționarea imobilelelor în teren, fără a bănui că munca lor va fi inutilă. Alții, aflând că vor avea unde să mute clasele din imobilele vechi, și-au făcut planuri ca după terminarea campusurilor să înceapă alte proiecte ce vizau reparații capitale la nivelul clădirilor degradate pe care le aveau în administrare.

Acesta a fost și cazul lui Romel Vicol, fost director al GSI “Ștefan Procopiu”, care intenționa să reabiliteze clădirea principală a liceului, construită în 1972 și care a fost reparată parțial, dar care nu a beneficiat nicicând de o reparație capitală sau de o consolidare

Și pentru elevi, visul suna frumos. Chiar și în prezent pe unul din holurile GSI “Ștefan Procopiu” există un avizier ce le prezintă obiectivele proiectului privind campusurile, precum și imagini cu viitoarele clădiri. Elevii pot vedea, însă doar pe pereți, cum va arăta spațiul de cazare cu 300 de locuri (camere cu patru paturi și baie proprie), cele 15 garsoniere pentru cadrele didactice (cameră, bucătărie, baie și balcon), clădirea cu cele șapte laboratoare (sau ateliere în cazul școlilor de arte și meserii), sala de sport de 32 x 27 de metri, dotată cu dușuri și vestiare pentru elevi și profesori pe care le-a promis guvernul.

La patru ani distanță de când campusul GSI “Ștefan Procopiu” trebuia să fie finalizat, nici măcar terenurile de minifotbal, baschet, volei și tenis de câmp nu au fost realizate. Din păcate, pe pereți stau doar promisiuni și acesta este singurul lucru pe care îl pot vedea. Lozinci la avizier, iar în curtea liceului ruine.

Cum să faci bici din gunoiul de grajd!

Comuna Fălciu are ori prea multe fonduri disponibile și nu are ce face cu ele, ori are o problemă foarte mare cu poluarea cu gunoi de grajd. Fălciul va încheia un parteneriat cu Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice – Unitatea de Management al Proiectului “Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” în vederea implementării în comun a unei inițiative ce vizează gunoiul de grajd. Prețul: peste un miliard de lei vechi. Deși comuna este amplasată fix în mijlocul unui paradis natural, primarul Fălciului a mai investit anul acesta peste patru miliarde de lei vechi în realizarea de spații verzi în satele Fălciu și Rânzești și peste șapte miliarde de lei vechi în cultură, recreere și religie. Exact ce aveau nevoie cei peste 6.000 de locuitori ai comunei!

Bogdan RUSU

Obiectivul Proiectului “Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” este dotarea Fălciului cu diferite echipamente și platforme de depozitare a gunoioului de grajd în vederea gestionării eficiente a acestuia. Comuna beneficiară va întreprinde în cadrul proiectului acțiuni de ecologizare în rândul gospodăriilor, activități de testare și demonstrare a bunelor practici agricole, precum și acțiuni vizând instruirea, informarea și conștientizarea publică a factorilor de decizie, a instituțiilor implicate în monitorizarea și reducerea poluării cu nutrienți, precum și a fermierilor și populației rurale.

Din nefericire, nimic pe lumea aceasta nu este gratis, astfel că primăria Fălciu va trebui să contribuie din fonduri proprii, sau fonduri puse la dispoziție de Consiliul Județean Vaslui cu acest scop, prin mecanismul de echilibrare bugetară, la cofinanțarea proiectului, partea primăriei fiind de 1.232.550.000 lei vechi, reprezentând 5% din valoarea investițiilor în managementul gunoiului de grajd (proiectare, asistență tehnică și consultanță în perioada de realizare a lucrărilor de construcții și a perioadei de notificare a defectelor până la recepția finală, a lucrărilor de construcții respectiv a echipamenetelor și dotărilor), 25% din valoarea europubelelor ce vor fi asigurate prin proiect și 100% din valoarea avizelor, acordurilor și autorizațiilor necesare realizării investițiilor din proiect.

Deși în Fălciu nu sunt probleme extraordinare legate de poluarea cu nutrienți a solului și a apelor, lui Neculai Moraru, primarul comunei, proiectul de colectare a deșeurilor i s-a părut interesant, fapt pentru care a acționat. La prețul plătit de primărie (partea ei de finanțare) instituția va primi un tractor, o remorcă și o groapă betonată destinată gunoiului de grajd de 2.500 de mp. Aceste utilaje nu vor putea fi folosite însă decât pentru activități legate de transformarea bălegarului și a deșeurilor menajere în compost.

“Eu cred că toate comunele au probleme cu gunoiul de grajd care se depozitează în locuri nepermise și cetățenii din comună nu vor mai avea nici o scuză când venim cu investiția aceasta. Noi venim în întâmpinarea cetățeanului, prin proiectul care vizează gunoiul de grajd. Vom prelua gunoiul de grajd de la cetățean, îl vom depozita într-un spațiu special până când acesta fermenteză, după care îl vom împrăștia pe câmp”, ne-a declarat Neculai Moraru.

Gunoiul de grajd, administrat și fără prea multe investiții

Orice om care a locuit la sat știe că acest nutrient care îl sperie atât de mult pe primarul din Fălciu, poate fi împrăștiat pe o suprafață de teren uriașă, fără a avea nevoie de utilaje performante, platforme și europubele. Iar o împrăștiere pe suprafață mare nu ar pune în pericol mediul. Un tractor și câțiva lucrători din cei plătiți cu venitul minim garantat ar fi de ajuns. Menționăm că Primăria Fălciu deține deja o autobasculantă cumpărată în 2014, ce ar putea fi folosită cu succces în acest sens. De sute de ani, țăranii români au depus gunoiul de grajd pe proprietățile lor, fără a polua excesiv apele. Dar poate că în Fălciu, rumegătoarele au devenit o pestă scăpată de sub control. Asta în condițiile în care Primăria Fălciu va trebui ca de la 1 ianuarie 2015, să dețină obligatoriu un adăpost pentru câinii comunitari, dotat la standarde europene. Să plătească o echipă de hingheri și îngrijiori, hrana pentru carnasierii vagabonzi capturați, precum și echipamentele de neutralizare a câinilor (foarte scumpe). Primăria comunei nu este la prima inițiativă de acest gen. Anul acesta, realizându-se investiții pentru realizarea de spații verzi în localitățile Fălciu și Rânzești, exact ce era nevoie într-o comună lipsită de industrie poluantă, cu o populație ce trăiește, la propriu, în mijlocul naturii. Mai mult, Primăria Fălciu a cheltuit în 2014, pentru Cultură, Recreere și Religie suma de 7.357.350.000 lei vechi.

Garanții bancare pentru agricultori

Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA) Vaslui anunță producătorii agricoli, beneficiari ai Schemei de Plată Unică pe Suprafață – Campania 2014, care intenționează să acceseze credite pentru activități curente de la CEC Bank, că pot accesa garanția Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM) în vederea facilitării obținerilor împrumuturilor destinate acoperirii necesarului de licihidități.

Pentru aprobarea creditelor necesare, producătorii agricoli trebuie să depună la bancă documentația de credit. După această primă etapă, banca analizează FNGCIMM emiterea unei garanții. Urmează o a treia etapă de analiză, de data asta din partea Fondului de Garantare care, la final accordă garanția, iar banca poate demara cele necesare virării banilor către solicitant. În același timp, producătorii agricoli care solicită finanțarea trebuie să fie eligibili, adică să se încadreze în categoria IMM-urilor, putând fi organizați ca persoane jurtidice sau persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau de familie.

O altă cerere, din partea finanțatorului, este cea legată de faptul că solicitantul trebuie să respecte criteriile de eligibilitate, să dețină adeverințele emise de APIA, să nu se afle în dificultate financiară și să nu beneficieze de garanții ale Fondului de Garantare pentru aceeași finanțare pentru care solicită fonduri. De reținut este și faptul că garanția nu poate acoperi mai mult de 80% din valoarea creditului fără a depăși 2,5 milioane de euro pentru fiecare benficiar șI se accordă pentru finanțarea capitalului de lucru necesar desfășurării activităților curente. Pentru garanția acordată, beneficiarul plătește anual un singur comision de garantare calculate pe baza ratingului atribuit de instituția finanțatoare. (A.C.)

In plina recesiune tehnica, Guvernul taie banii de la fonduri europene. Ministrul bugetului nu vede nicio problema pentru economia Romaniei

Investitiile in economie au scazut drastic in 2014, mai ales in situatia in care absorbtia de fonduri europene e la pamant. In primele opt luni, rata absorbtiei a crescut cu doar 3,5%. Nu mai sunt proiecte, iar cele de infrastructura sunt blocate. De altfel, lipsa investitiilor este cauza principala a intrarii Romaniei in recesiune tehnica. Aceasta este, pe scurt, situatia economiei romanesti. O situatie ingrijoratoare. Insa nu si pentru Guvern. Acesta a decis sa taie la rectificarea bugetara exact din zona care ar putea genera crestere economica pe viitor: de la fonduri europene. Dar pentru ministrul bugetului nu exista absolut nicio problema.

In urma rectificarii bugetare, s-au taiat de la confinantarea fondurilor europene aproape 4 miliarde de lei. Banii au fost directionati in alte parti. De exemplu, catre primarii care au primit 1,1 miliarde de lei.

Dupa sedinta de Guvern in care s-au aprobat taierile de la unele institutii si plusurile la alte ministere, premierul Victor Ponta, ministrul bugetului, Darius Valcov, si ministrul finantelor, Ioana Petrescu, au iesit intr-o conferinta de presa sa ofere explicatii. Ponta a vorbit doar despre plusuri, a enumerat institutiile care vor primi bani, dupa care a plecat, lasandu-i pe ministri sa vorbeasca despre taieri.

Intrebat care este logica reducerii confinantarilor fondurilor europene, in conditiile in care Romania este in recesiune tocmai din cauza lipsei investitiilor, Dariu Valcov a venit cu o explicatie deloc lamuritoare. A insirat niste cifre, evitand un raspuns clar. Pe scurti, spune ca au ramas bani pentru fonduri europene. “Singura explicatie este executia la luna august, 29,1%, dar si cu aceasta taiere raman 12,5 miliarde lei cheltuieli pentru co-finantare, care inseamna 6% mai mult fata de executia pe 2013, 18,9% mai mult fata de executia din 2012, 75,5% mai mult decat in 2011, 236% mai mult decat in 2010 si 495% mai mult decat in 2009”, a spus Valcov. Adica, asa explica el de ce s-au taiat banii de la fonduri europene.

A tinut, insa, sa arate ca Guvernul este, totusi, destul de generos si cu fondurile europene, spunand ca in urma rectificarii s-au prevazut 0,8 miliarde de lei pentru pentru autostrazi, suma care poate fi folosita din “top-up si banii din privatizare”.

Apoi, a venit cu alta insiruire de cifre, incercand sa dovedeasca faptul ca au ramas bani pentru fonduri europene. “Atat la Ministerul Transporturilor, cat si la SGG, au ramas dupa rectificare 5,1 miliarde lei pentru co-finantare, la care se adauga cei 0,8 miliarde lei. Suma de 5,1 miliarde lei este cu 2% mai mare decat fondurile alocate in 2013, cu 52% decat cele din 2012, de 3,15 ori mai mari decat alocarile din 2011 si de aproape 10,75 ori peste nivelul din 2010”.

Intr-un final, la insistentele jurnalistilor, Valcov a spus ca economia Romaniei nu este in pericol.

In realitate, potrivit unor surse guvernamentale, nici nu a existat interes pentru cheltuirea banilor de la buget pe investitii. Ar fi insemnat sa creasca prea mult cheltuielile, in conditiile in care veniturile sunt sub asteptari. Asa s-ar fi depasit tinta de deficit de 2,2%. Adica, orice investitie ar fi insemnat cresterea cheltuielilor. Daca nu s-au facut autostrazi, nici de la cofinantari nu s-au scos bani. In schimb, au fost redirectionati catre zone sociale sau primarii, exact de acolo unde poate fi formata masa electorala. Este an electoral, totusi.

Reamintim ca pe 8 septembrie, Eurostat a reconfirmat caderea economiei Romaniei in recesiune tehnica, dupa ce tara a inregistrat o scadere a produsului intern brut cu 0,2% in trimestrul I al anului 2014 fata de trimestrul IV al anului 2013 si de 1% in trimestrul II al anului 2014 fata de precedentele 3 luni.

Aceasta in conditiile in care investitiile realizate in economia nationala au scazut atat in trimestrul al doilea din acest an, cat si in primul semestru, comparativ cu perioadele similare din anul precedent, cu 9,1% fiecare.

Pe partea de fonduri europene, se inregistreaza o stagnare. In primele opt luni, Romania abia a reusit sa ia in plus 3,5%. Astfel, se confirma teoria potrivit careia, Guvernul a reusit sa inregistreze niste cresteri destul de importante in 2012 si 2013, deoarece s-au facut platile pe proiectele demarate de guvernele anterioare. Acum, marile proiecte de infrastructura sunt blocate. De exemplu, lucrarile la Lotul 3 din autostrada Sibiu – Orastie au fost sistate, in conditiile in care Compania de Autostrazi ar avea datorii de peste 130 de milioane de lei catre constructor.

Culmea este ca pe partea de investitii este dezastru, chiar daca s-au introdus la inceputul anului taxe noi special pentru lucrari de infrastructura. Victor Ponta spunea ori de cate ori avea ocazia ca este nevoie de acciza suplimentara de 7 eurocenti/litrul de carburanti, pentru a avea Guvernul suficienti bani sa faca autostrazi. Rezultatul? Anul acesta nu a fost inaugurat niciun tronson de autostrada. In schimb, s-au scumpit carburantii, iar banii s-au dus, asa cum avertiza si presedintele Traian Basescu, in alte parti, doar la autostrazi nu. La fel spunea Ponta si despre banii din “taxa pe stalp”: banii se vor duce in investitii. Banii din taxa pe stalp nu s-au dus in investitii, ci tot pe la primarii sau alte locuri, si se vor simti cel mai bine in facturile la energie. “Taxa pe stalp” se vede in scaderea profiturilor inregistrate de companii care, mai departe, cer recunoastera costurilor in facturi. Altfel spus, romanii au ramas si cu banii luati, si fara autostrazi. Totul intr-o tara care a reintrat in recesiune tehnica.

Ambasadorul Greciei: Economia României nu are finanțare suficientă. Soluția – fondurile UE

Ambasadorul grec la București, Grigorios Vassiloconstandakis, declară, într-un interviu acordat MEDIAFAX, că o problemă cu care se confruntă toți investitorii din România este lipsa de finanțare, soluția fiind crearea unor structuri care să-și asume sarcina creșterii absorbției fondurilor europene.

Grigorios Vassiloconstandakis susține că, în pofida crizei, firmele grecești au continuat să investească în România, deoarece aici găsesc “un mediu de afaceri favorabil”. Una dintre problemele semnalate de toți investitorii este finanțarea insuficientă, multe oportunități de business negăsind surse de finanțare.

În opinia ambasadorului grec, soluția la această problemă constă în dezvoltarea unor structuri, atât în sectorul public, cât și în cel privat, care să-și asume sarcina de a crește absorbția fondurilor UE.

Vassiloconstandakis declară că oamenii de afaceri greci și băncile grecești care operează în România pot da o mână de ajutor în acest sens, ca urmare a experienței de succes de patru decenii în ceea ce privește absorbția fondurilor UE de către Grecia, în special în infrastructura de transport, de care România are nevoie.

Pe de altă parte, Grigorios Vassiloconstandakis precizează că reducerea deficitului bugetar și creșterea competitivității vor face din Grecia o destinație de investiții mai atractivă, motiv pentru care îi invită pe oamenii de afaceri români să ia în considerare noi oportunități de business în țara sa.

Referitor la Președinția greacă a UE, încheiată la sfârșitul lunii iunie, diplomatul elen afirmă că primul obiectiv a vizat redresarea după criză și încercarea de a răspunde la nevoile urgente ale cetățenilor europeni. Totodată, Grecia a încercat să restabilească credibilitatea UE și a abilităților sale de a obține rezultate în situații critice.

Prezentăm integral interviul acordat agenției MEDIAFAX de ambasadorul Greciei la București, Grigorios Vassiloconstandakis:

Reporter: Investitorii greci continuă să investească în România, în pofida crizei economice care se resimte încă în Grecia. Care sunt motivele?

Grigorios Vassiloconstandakis: Într-adevăr, în pofida crizei, Grecia era al șaselea investitor în economia românească la sfârșitul anului 2013, cu circa 5 miliarde de euro investiți în aproape toate domeniile economiei. Relațiile bilaterale puternice își au rădăcinile în legăturile istorice pe plan cultural și economic favorizate de excelentele relații politice dintre țările noastre. Firmele grecești au venit în România devreme, încă de la începutul anilor ’90, în anii dificili ai tranziției. Ele au avut încredere în potențialul economiei și al societății românești și, de atunci, au jucat un rol pozitiv în modernizarea economiei românești.

Numărul companiilor cu capital grecesc sau cu participare grecească înregistrate în România a depășit 5.000. Prezența acționariatului grec în cadrul companiilor românești este foarte puternică în sectorul financiar, în telecomunicații, în diferite ramuri ale sectorului manufacturier, în retail și rețele de distribuție, în agricultură și zootehnie, servicii medicale, consultanță, construcții. În special în sectorul financiar, băncile grecești s-au angajat, atunci când a fost necesar, să-și mențină expunerea pe piața românească și chiar să-și mărească capitalul. Spre exemplu, puțini români știu că ponderea băncilor grecești este de 21% din întregul sector bancar din România.

Multe companii grecești își continuă programele de investiții în industria alimentară, prelucrarea aluminiului, agricultură, sectorul serviciilor medicale, energie regenerabilă. În plus, fondurile structurale europene și dezvoltarea infrastructurii oferă noi oportunități pentru o cooperare de succes în domeniul afacerilor.

Reporter: V-au semnalat problemele cu care se confruntă?

Grigorios Vassiloconstandakis: După cum am mai spus, companiile grecești investesc în continuare în România deoarece găsesc aici un mediu de afaceri favorabil. Condițiile necesare pentru un mediu favorabil sunt stabilitatea și predictibilitatea în ceea ce privește guvernanța economică. O problemă comună pentru toți investitorii este faptul că economia românească nu are finanțare suficientă. Ce vreau să spun este că multe oportunități de business, cu un potențial imens, nu găsesc surse de finanțare.

Soluția constă în dezvoltarea unor structuri, atât în sectorul public, cât și în cel privat, care să-și asume sarcina de a crește absorbția fondurilor UE. În atingerea acestui obiectiv, eu vă asigur că oamenii de afaceri greci și băncile grecești care operează în România au multe de oferit, având în vedere experiența de succes de patru decenii în ceea ce privește absorbția fondurilor UE în țara noastră, și mai ales în infrastructura de transport, de care România are nevoie.

Reporter: Pe de altă parte, investitorii români nu prea investesc în Grecia. Ați încercat să-i convingeți să facă acest lucru?

Grigorios Vassiloconstandakis: Desigur că atragerea de investiții în țara noastră este una dintre sarcinile Ambasadei. Există deja investitori români activi în Grecia, mai ales în turism și comerț. În plus, sunt mulți români care s-au dus în Grecia să muncească iar acum își dezvoltă întreprinderi mici și mijlocii, care contribuie la PIB-ul țării. Și, permiteți-mi să adaug că, deși, așa cum ați spus, românii nu merg în Grecia pentru a investi, sute de mii ajung în fiecare vară în calitate de turiști, cunoscând, astfel, mai bine țara noastră și oportunitățile pe care le oferă. În afară de asta, câteva mii de români, atrași de frumusețile naturale ale țării mele, precum și de prețurile rezonabile, și-au cumpărat case în Grecia.

Reporter: Grecia a ocupat mult timp paginile presei internaționale din cauza crizei economice și financiare. Care este situația în prezent?

Grigorios Vassiloconstandakis: Grecia a făcut progrese în ultimul timp. Potrivit celor mai recente date, Grecia va reveni pe creștere, în 2014. Sistemul bancar a fost deja stabilizat și am abordat cu succes “deficitele gemene”. În 2015, ne așteptăm nu numai la un excedent primar, dar și la un mic excedent fiscal. Costurile de îndatorare atât prin intermediul obligațiunilor suverane cât și corporative au scăzut considerabil. Anticipăm că ratele dobânzilor vor scădea în continuare, iar lichiditatea va spori prin investiții străine directe și privatizări. De asemenea, se așteaptă o reducere considerabilă a costurilor de capital din sectorul privat. Băncile și companii grecești au început să aibă acces în mod semnificativ pe piețe cu propriile lor obligațiuni corporative. Iar sistemul bancar din Grecia a revenit pe piețele internaționale, prin finalizarea celei de-a doua etape de recapitalizare prin fonduri private. Acesta este un nou semn de încredere în economia greacă și el va contribui la îmbunătățirea stării de spirit și creșterii lichidității în economia reală, relaxând finanțarea pentru IMM-uri.

De asemenea, s-a înregistrat o importantă îmbunătățire a competitivității Greciei. În prezent aplicăm cu succes un program ambițios de ajustare economică care se se concentrează nu numai pe ajustarea fiscală, ci și pe reforme structurale cheie care să sporească competitivitatea țării. Reformele structurale au fost implementate în aproape toate domeniile de activitate economică, cele mai importante fiind piața forței de muncă, sistemul de pensii, cel de sănătate, protecție socială, administrație publică și fiscală. Au fost introduse inițiative legislative, care vor da roade pe termen mediu, cum ar fi noua lege a investițiilor și codurile fiscale.

Reducerea deficitului bugetar și creșterea competitivității vor face din Grecia o destinație de investiții mai atractivă și sperăm că oamenii de afaceri români vor lua în considerare noi oportunități de business. Personal, consider că aceasta este una dintre sarcinile principale pe care Ambasada le poate îndeplini în timpul misiunii mele aici.

Reporter: Grecia a predat, la începutul lunii, Președinția Uniunii Europene Italiei. Cum ați caracteriza Președinția elenă a UE?

Grigorios Vassiloconstandakis: Grecia a deținut Președinția Consiliului UE într-o perioadă marcată de provocări importante nu numai pentru Atena, ci pentru întreaga Europă. Exercitarea Președinției a coincis cu un imens efort în vederea redresării economice a Greciei, care a ieșit din cea mai grea criză din ultimele decenii. În același timp, întreaga Europă a trebuit să facă față impactului crizei, care nu a afectat doar economia, ci și realitățile politice și economice. Această criză a zdruncinat multe certitudini și a dat naștere unor îndoieli în privința multor aspecte referitoare la Uniune.

Primul nostru obiectiv a vizat redresarea după criză și încercarea de a răspunde la nevoile urgente ale cetățenilor europeni. Apoi, am încercat să restabilim credibilitatea UE și a abilităților sale de a obține rezultate în situații critice.

Ne-am concentrat pe domeniile politic, economic și financiar, încercând să promovăm politici pentru reducerea șomajului, pentru aprofundarea uniunii economice, precum și a uniunii bancare. În timpul Președinției elene au fost finalizate 67 de documente legislative la nivel politic, în timp ce în cadrul Consiliului s-a obținut un consens politic pentru alte documente, pe care Italia, care asigură în prezent Președinția, trebuie să le negocieze cu Parlamentul European. În plus, documente politice importante privind securitatea și prosperitatea cetățenilor europeni au fost negociate și adoptate.

Reporter: Unii politicieni români, inclusiv președintele, au sperat că se va lua o decizie în iunie privind aderarea României la Schengen. Dar nu s-a întâmplat așa. De ce? Există încă țări care se opun?

Grigorios Vassiloconstandakis: Președinția elenă a sprijinit în mod constant România în toate obiectivele sale din cadrul Uniunii, în special în privința aderării la Spațiul Schengen. Acest lucru s-a bazat pe faptul că România îndeplinește toate condițiile. Mai mult, Grecia împărtășește abordarea potrivit căreia integrarea în Schengen nu trebuie condiționată de raportul MCV. Cum decizia presupune cooperarea interguvernamentală a statelor membre, vom continua să sprijinim România în atingerea acestui obiectiv.

Reporter: Ce părere aveți despre creșterea numărului de europarlamentari extremiști proveniți în special din țări precum Marea Britanie, Franța și Grecia?

Grigorios Vassiloconstandakis: După cum spuneam, Grecia a deținut Președinția într-o perioadă în care Europa trece printr-o fază extrem de delicată. Extinderea și intensitatea crizei, precum și nivelul recesiunii și al șomajului au zdruncinat încrederea unui segment important al cetățenilor europeni, inclusiv greci, în instituțiile UE și au afectat grav coeziunea socială.

Provocarea noastră constă în a asigura prosperitate și stabilitate, iar pentru a reuși Uniunea Europeană trebuie să-și reafirme misiunea în inimile și în mintea cetățenilor săi. Solidaritatea, statul de drept într-un mediu democratic fără compromisuri, confruntarea efectivă a ideilor rasiste și xenofobe, precum și lupta împotriva actelor care șubrezesc idealurile europene ar trebui să fie principala noastră preocupare în timp ce ne îndreptăm spre viitorul nostru european comun. Acesta este unul dintre motivele pe care Președinția greacă s-a axat, pe încercarea de a răspunde nevoilor urgente ale cetățenilor europeni. Viteza reacției noastre trebuie să fie pe măsura gravității și urgenței acestor probleme.

Ca să rezum, noi credem că doar dacă ne luptăm pentru a găsi soluții eficiente la probleme sociale, printre care, în primul rând, șomajul, printr-o serie de acțiuni coordonate la nivel european, putem feri societatea de influențele și ideologiile xenofobe, extremiste și rasiste.

Reporter: Cum vedeți parcursul Republicii Moldova, Georgiei și Ucrainei după ce au semnat Acordurile de Asociere cu UE?

Grigorios Vassiloconstandakis: Semnarea la 27 iunie de către R. Moldova și Georgia a Acordurilor de Asociere și de Liber Schimb și a ultimelor capitole ale acestor acorduri de către Ucraina a reprezentat un punct de reper important atât pentru UE, cât și pentru cele trei țări din Parteneriatul Estic. Este important de notat că fiecare dintre cele trei țări a luat decizia de a semna acordurile din proprie inițiativă. Împreună cu instituțiile europene, Președinția greacă a făcut eforturi consistente pentru a implementa deciziile Consiliului și pentru a devansa data semnării din august în iunie. Implementarea Acordurilor este următorul pas crucial. Doar continuarea reformelor va permite consolidarea instituțiilor democratice și va duce la crearea de creștere economică și de noi locuri de muncă, permițându-le partenerilor noștri să beneficieze pe deplin de facilitățile oferite de Acorduri. UE este pregătită să sprijine în mod activ R. Moldova, Georgia și Ucraina pe parcursul acestui proces.

Sursa: mediafax.ro

Proceduri simplificate pentru cei ce accesează fonduri europene

Instrucțiunile de aplicare a procedurii simplificate de achiziții în cadrul proiectelor implementate de beneficiari din mediul privat au fost publicate azi de Ministerul Fondurilor Europene, informează un comunicat al instituției.

”Prin această Instrucțiune vom oferi soluții la cele mai importante și frecvente spețe pe care le întâmpină beneficiarii din mediul privat în aplicarea procedurii simplificate de efectuare a achizițiilor în cadrul proiectelor. Aplicarea acestei proceduri este una dintre măsurile adoptate în 2013 și care are un impact major în buna derulare a proiectelor din fonduri europene implementate de mediul privat. Vă reamintesc, datorită simplificării acestei proceduri, beneficiarii privați care asigură din banii lor peste 50% din suma necesară implementării proiectelor nu mai sunt obligați să respecte reguli stricte, similare cu cele aplicate beneficiarilor publici. Având în vedere importanța acestei reglementări, îi invit pe beneficiarii privați să profite din plin de etapa de consultare publică și să ne transmită eventualele sugestii de îmbunătățire a proiectului de Instrucțiune”, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.

Din luna octombrie 2013, beneficiarii din mediul privat aplică o procedură simplificată în cazul achizițiilor de bunuri de peste 30.000 de euro, al celor de servicii cu o valoare cuprinsă în intervalul 30.000-207.000 de euro, respectiv al achizițiilor de lucrări cu o valoare cuprinsă în intervalul 100.000 – 5.186.000 de euro. Procedura simplificată este reglementată de Ordinului de ministru nr. 1.120/2013, prin care a fost abrogat Ordinul 1.050/2012.

Sursa: money.ro

Vasluieni rămași pe drumuri: Lobby pentru locuințe sociale

„Comunitatea europeană oferă fonduri pentru acest sector și trebuie să facem demersurile necesare ca să profităm de o asemenea facilitate. Am ridicat problema la toate întâlnirile importante la care am participat și sper ca un amplu proiect legat de construcția de locuințe sociale să fie demarat și în orașul nostru”, a declarat Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui.

Mulți vasluieni au nevoie disperată de locuințe. Unii și-au pierdut apartamentele din cauza neachitării unor credite, alții, chiriași, au fost dați afară de proprietari. Autoritățile vasluiene nu reușesc din fondurile locale să construiască apartamente pentru toți necăjiții. Singura salvare ar reprezenta-o fondurile europene.

“Sunt tot felul de probleme sociale. Sunt oameni care nu-și mai pot permite ratele la bănci pentru apartamentele cumpărate, sunt copii care locuiesc cu părinții și apoi se ceartă și sunt nevoiți să plece din case. Recent, a venit la mine o femeie care mi-a povestit că și-a pierdut casa și nu are efectiv unde să meargă cu soțul. Construcția de locuințe sociale este o necesitate majoră”, a declarat Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui.

Edilul spune că, până acum, lipsa banilor a tot împiedicat primăria să construiască locuințe sociale. Este nevoie de accesarea de fonduri europene.

“Trebuie să găsim soluții pentru construcția de locuințe sociale cu fonduri europene. Comunitatea europeană oferă fonduri pentru acest sector și trebuie să facem demersurile necesare ca să profităm de o asemenea facilitate. Am ridicat problema la toate întâlnirile importante la care am participat și sper ca un amplu proiect legat de construcția de locuințe sociale să fie demarat și în orașul nostru”, a subliniat Pavăl.

La acestă dată, ar fi nevoie de cel puțin 500 de locuințe sociale în municipiul Vaslui. Referitor la blocurile ANL, reprezentanții primăriei susțin că tocmai au fost actualizate listele cu cei 140 de vasluieni care doresc și îndeplinesc condițiile pentru a primi astfel de apartamente, dar nici aici lucrurile nu stau bine. Deocamdată, Agenția Națională a Locuinței nu a dat undă verde pentru construcția unor noi imobile.

„Anual, noi actualizăm lista cu priorități pentru cei care doresc locuințe ANL. Listele sunt verificate și punctate în cadrul Consiliului Local. Noi avem demersuri făcute la ANL pentru astfel de locuințe. La ora la care discutăm, nu vă pot spune însă câte apartamente ANL vor fi construite în municipiu”, a declarat viceprimarul Daniel Neacșu.

În municipiul Vaslui, sunt 86 de apartamente ANL. Toate au fost scoase la vânzare. Prețurile sunt cele stabilite la nivel național, de 407 euro/mp. Până acum, au fost cumpărate doar nouă apartamente.

Tratamente în străinătate

Sistemul românesc de sănătate nu oferă toate posibilitățile existente de tratament, dar nici statul nu alocă suficienți bani pentru acei bolnavi a căror singură șansă de supraviețuire este o operație în străinătate. De la începutul anului, Ministerul Sănătății a aprobat doar 22 de dosare pentru tratamente în afara României, din totalul celor 52 depuse. Totul se reduce la bani: în ultimii doi ani, fondurile alocate au fost înjumătățite.

Dosarele celor care solicită tratament în străinătate sunt pline de acte, adeverințe, rapoarte medicale, buletine de analiză, strânse pe parcursul a câțiva ani. De toate este nevoie pentru a rămâne în viață.

Anul trecut, la Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Vaslui au fost înregistrate patru solicitări de tratamente în țările Uniunii Europene. Toate dosarele au fost aprobate.

”Două solicitări au fost pentru Austria și două pentru Germania. A fost vorba despre copii cu vârste cuprinse între o lună și 16 ani. Dintre cele patru solicitări, trei au fost pentru intervenții chirurgicale la inimă în vederea corectării unor malformații congenitale, iar una a fost pentru o intervenție neurochirugicală în vederea înlăturării unei formațiuni tumorale. Pentru anul în curs, avem înregistrate până acum două solicitări, una pentru Austria (un copil de nouă luni care necesită o intervenție chirurgicală la inimă) și una pentru Germania (un adult de aproximativ 60 de ani care are nevoie de o intervenție chirugicală în vederea extirpării unei tumori”, a declarat președintele CJAS Vaslui, Simona Polak.

Traseul obținerii fondurilor este însă anevoios. Pacientul întocmește un dosar care conține, între altele, o cerere-tip și care se depune la Direcția de Sănătate Publică. Mai departe, ajunge la o comisie care decide dacă solicitarea este îndreptățită. Dacă răspunsul este favorabil, cererea ajunge la Ministerul Sănătății, unde o altă comisie dă verdictul final.

Ministerul Sănătății dă bani pentru tratamente în străinătate doar atunci când nu există remediu în țară. Până acum, s-au aprobat dosare pentru transplant, radioterapie și operații pe inimă. Israel, Austria, Germania, Italia, Ungaria și Spania sunt țările unde au mers cei mai mulți pacienți români.

Mugur Isarescu: S&P “sufla si in iaurt” inainte sa ridice ratingul Romaniei

Guvernatorul BNR Mugur Isarescu a declarat ca agentia de rating care nu a ridicat ratingul Romaniei la calificativul recomandat investitorilor “sufla si in iaurt” si asteapta sa vada cum vor fi implementate reformele in an electoral, in ciuda faptului ca exista un acrod cu FMI si surplus de balanta.

“Cred ca agentia aceea acum sufla si in iaurt, a avut odata incredere in Romania si acum e mult mai prudenta. Citindu-i comunicatul si prudenta, sare si peste faptul ca am intrat in zona de surplus a contului curent (…) Sau ne platim datoriile externe, si nu cred ca este bine, sau devenim, doamne fereste, exportatori de capital. Sare peste asta. Acum o sa aiba in fata si cifrele privind raportul intre depozite si imprumuturi, care consolideaza ideea ca aceasta reducere semnificativa nu este conjuncturala”, a spus Isarescu, intrebat cum explica faptul ca in ciuda ajustarilor si performantelor evocate de autoritati exista inca agentii de rating care nu acorda Romaniei calificativul recomandat investitorilor.

S&P este singura dintre cele trei mari agentii de rating, incluzand Fitch si Moody’s, care evalueaza Romania cu rating din categoria nerecomandata investitorilor (junk). Calificativul “BB+” se afla cu o singura treapta sub categoria recomandata investitorilor. S&P a imbunatatit la finele lunii noiembrie perspectiva ratingului Romaniei de la “stabila” la “pozitiva” si a confirmat calificativul la “BB+”, reflectand cresterea semnificativa a exporturilor, consolidarea fiscala si stabilitatea sectorului financiar, dar a atentionat totodata cu privire la gradul redus de absorbtie a fondurilor UE, scaderea investitiilor straine, din cauza incertitudinilor birocratice si juridice, si riscul ca Guvernul sa nu-si respecte angajamentele de reforma inaintea alegerilor programate pentru 2014.

“Constati ca are doua preocupari, credibilitatea tarii si a politicilor, inclusiv stabilitatea politica, perceptie de sus pana jos, si reversibilitatea politicilor. Da, ati facut progrese, dar sa vedem cum le consolidati. Si, mai ales, cum le faceti in an electoral”, a continuat Isarescu. El a aratat ca odata cu validarea programului cu FMI s-a operat si validarea bugetului pe 2014, lucru foarte important nu doar pentru credibilitate dar si pentru dobanzi reduse pe pieele internationale, accesibilitate si economii la cheltuielile bugetare.  “Acolo se pot economisi bucata cu bucata, credit cu credit, si la lei si la valuta, sume considerabile, de 0,2-0,5% din PIB”, a adaugat Isarescu.

Guvernatorul BNR a explicat ca in acest context trebuie citita si declaratia ministrului Finantelor Publice, Ioana Petrescu, privind pericolul de a nu putea plati pensiile si salariile fara introducerea accizei la benzina si motorina, masura care a fost agreeata cu FMI si fara de care nu s-ar fi arpobat bugetul pe acest an si s-ar fi riscat o noua amanare a evaluarii. Isarescu crede ca Romania nu-si putea permite sa anunte niste masuri si sa le amane sau sa renunte la ele. Oficialul BNR spune ca estimarea privind impactul introducerii accizei suplimentare de 7 euro centi pe litru de benzina si motorina asupra ratei inflatiei ramane neschimbat, de 0,5 puncte procentuale, chiar daca masurile privind returnarea unei parti catre transportatori ar putea atenua efectele.

Sursa: wall-street.ro

%d blogeri au apreciat: