Home / Tag Archives: frauda

Tag Archives: frauda

Ajutoare sociale de aproape un milion de lei, fraudate la nivelul județului Vaslui

de Dănuț CIOBANU

În ultimii trei ani, la nivelul județului Vaslui au fost încasate ilegal prestații sociale în valoare de peste 900.000 lei. Erorile din atribuirea drepturilor sociale au fost descoperite prin încrucișarea bazelor de date ale mai multor instituții. Este vorba de Fisc, Casa Județeană de Pensii, Agenția pentru Plăți și Intervenție în Agricultură etc. În toate cazurile în care s-au descoperit nereguli, Inspecția Socială Vaslui a emis decizii de recuperare a sumelor încasate necuvenit.

Ajutoarele sociale acordate de stat nu se mai încasează atât de ușor de către beneficiari. În ultimii ani, una din prioritățile Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Vaslui a fost verificarea principalelor programe de asistențe socială. Programele controlate vizează venitul minim garantat, alocația pentru susținerea familiei, indemnizația pentru creșterea copilului, ajutoare de încălzire etc.

Modul de acordarea a acestor plăți a fost verificat prin folosirea metodei încrucișării bazelor de date la nivel național sau județean cu bazele diferitelor instituții. Este vorba despre Agenția Națională de Administrare Fiscală, Casa Județeană de Pensii, Agenția pentru Plăți și Intervenție în Agricultură, Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor. Astfel, prin metoda încrucișării datelor au fost controlate toate UAT-urile din județ, Direcția Generală de Asistență și Protecția Copilului Vaslui, dar și activitatea serviciului de beneficii din cadrul AJPIS Vaslui. Intersectarea periodică a bazelor de date a fost dublată de efectuarea unor controale inopinate, precum și desfășurarea de campanii tematice/de fond la nivelul primăriilor. Astfel, în ultimii trei ani, Inspecția Socială Vaslui a verificat 3.388 dosare de venit minim garantat, fiind constituite debite în cuantum de 351.303 leiDe asemenea, au fost analizate 19.247 dosare de alocație pentru susținerea familiei, fiind emise 2.364 decizii de debit în cuantum de 364.899 lei. Și în cazul ajutoarelor pentru încălzirea locuinței au fost controlate 13.512 dosare, Inspecția Socială formulând 2.521 decizii de recuperare de sume încasate necuvenit, în cuantum de 74.374 lei. În urma verificării unui număr de 37 dosare pentru beneficii de nevoi speciale au fost calculate debite de 40.270 lei. Nu în ultimul rând, au fost verificate 155 dosare de plasament cu debite în valoare de 41.015 lei.

„Activitățile de control, informare și consiliere privind modul de stabilire și acordare a beneficiilor de asistență și-au atins scopul vizat. Constatăm o îmbunătățire a activității entităților implicate în gestionarea dosarelor, respectiv o scădere a riscului de eroare și fraudă prin respectarea de către beneficiari a obligațiilor legale ce le revin în ceea ce privește declararea corectă a cuantumului veniturilor realizate și a membrilor familiei. În perioada 2016 – 2018 am formulat 7.905 măsuri, pentru remedierea neregulilor identificate în procesul de acordare a beneficiilor de asistență socială”, a precizat Sorin Prepeliță, directorul AJPIS Vaslui.

Un eliminat pentru fraudă și 149 de absenți la ultima probă a bacalaureatului de toamnă

Un candidat a fost eliminat în județul nostru din ultima probă a bacalaureatului după ce a fost prins de către profesorii supraveghetori în timp ce copia într-unul din centrele unde s-a organizat evaluarea. De asemenea, un sfert din cei înscriși pentru această a doua probă nu s-au mai prezentat deloc la cel mai important examen al vieții lor.

Ultima probă a bacalaureatului, cea la alegere a profilului sau specializării, nu s-a încheiat fără evenimente deosebite în județul nostru. Unul din cei 431 de candidați înscriși în examen a fost eliminat de către profesorii supraveghetori pentru tentativă de fraudă. Mai precis, absolventul de 12 clase, care provine din promoțiile anterioare, a încercat să copieze într-unul din centrele de examen organizat la nivelul județului. Pentru această a doua sesiune din 2019 a bacalaureatului au fost organizate trei centre de evaluare, două în Vaslui și unul în Bârlad.

Nici prezența la examen nu a fost una strălucită. Dovadă este absenteismul celor 148 de candidați, din totalul celor 580 care se înscriseră la această ultimă evaluare scrisă.

Bacalaureatul de toamnă a debutat pe 21 august, cu proba la limba și literatura română. Acum, după cele trei evaluări scrise ale candidaților, va urma evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română (proba A), ce se va desfășura pe 27 august și 28 august, fiind urmată de evaluarea competențelor în limba maternă (proba B) în 29 august. Evaluarea competențelor digitale (proba D) are loc în zilele de 30 august și 2 septembrie, iar evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională (proba C) este programată în zilele de 2 și 3 septembrie.
Afișarea primelor rezultate, în centrele de examen și pe site-ul bacalaureat.edu.ro, este prevăzută pentru data de 3 septembrie, până cel târziu la ora 12:00. În aceeași zi, vor putea fi depuse contestațiile, între orele 12:00 și 16:00. Rezultatele finale vor fi făcute publice în data de 7 septembrie.
(Ionuț PREDA)

Urmărit internațional pentru fraudă economică și financiară, depistat la Vama Albița

Polițiștii de frontieră de la Vama Albița au depistat și reținut un bărbat cu cetățenie moldovenească, urmărit internațional, pe numele căruia era emis un mandat de arestare pentru săvârșirea infracțiunilor de fraudă economică și financiară pe teritoriul Franței.

Constantin B., în vârstă de 36 de ani, a vrut să intre în țară marți seară, conducând un autoturism înmatriculat în R. Moldova. La controlul specific, polițiștii de frontieră au constatat că pe numele bărbatului autoritățile din Franța au emis un mandat de arestare, la sfârșitul anului 2015, pentru săvârșirea infracțiunilor de fraudă economică și financiară.

Bărbatul în cauză a fost predat unei echipe operative din cadrul Serviciului de Investigații Criminale a I.P.J. Vaslui, în continuare fiind luate măsurile legale care se impun. (G.P)

Avocații celor 22 de vameși din Albița judecați pentru fapte de corupție demontează înregistrările din dosar

Avocații celor 22 de vameși din Albița judecați pentru fapte de corupție demontează înregistrările făcute în dosar, în condițiile în care martorul cheie folosit nu era angajat al vreunei structuri anticorupție. În probarea afirmațiilor, avocații au depus o adresă oficială de la Centrul Național Anticorupție din Republica Moldova din care reiese că martorul sub acoperire a fost angajat al acestei instituții într-o perioadă care nu are legătură cu cea în care s-au făcut înregistrările depuse drept dovadă principală la dosar.

Răsturnare spectaculoasă de situație în dosarul celor 22 de vameși din Albița care sunt judecați de patru ani pentru fapte de corupție, după ce ar fi primit mită pentru a facilita ilegal accesul unor persoane în România. Avocații unora dintre inculpați au depus în instanță, la termenul din 4 iunie, un înscris oficial de la Centrul Național Anticorupție (CNA) din care rezultă că martorul principal din dosar, Igor Caraman, ”a activat” în cadrul instituției în cauză în perioada de după cea în care s-au făcut înregistrările cu care s-a făcut încriminarea vameșilor, respectiv 23.04.2014 – 04.05.2016. De altfel, descinderile procurorilor DNA în Vama Albița, în urma cărora au fost reținuți zeci de vameși vasluieni, s-au făcut în octombrie 2013.

Protocolul încheiat între Direcția Națională Anticorupție și CNA din Republica Moldova este lovit de nulitate absolută pentru că așa-zisul ofițer sub acoperire folosit în această cauză nu avea nicio calitate oficială în perioada în care procurorii susțin că s-ar fi comis faptele de corupție, respectiv între lunile iulie și octombrie 2013. În aceste sens, am depus în instanță răspunsul oficial primit de la CNA și am solicitat magistraților să facă cerere la aceeași instituție prin care să fie comunicat un răspuns cu care să se întărească cele comunicate nouă”, ne-a declarat un avocat.

Dosarul celor 22 de vameși a fost reluat de la zero în primăvara acestui an, după patru ani de procese, în urma promovării judecătorului din această cauză la o instanță superioară. Conform unei hotărâri a CEDO, noul magistrat care a preluat dosarul are obligația de a relua cercetarea judecătorească, ceea ce presupune reaudierea tuturor martorilor din dosar. Printre aceștia se află inclusiv Igor Caraman, acel investigator sub acoperire al CNA din Republica Moldova care ar fi făcut înregistrările depuse de DNA la dosar. De altfel, după numeroase citări, pe numele său a fost emis mandat de aducere în fața instanței pentru a depunere de mărturii. (Ionuț PREDA)

Urmărit internațional, depistat la controlul de frontieră

Polițiștii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Albița au depistat și predat autorităților competente un tânăr cu dublă cetățenie, pe numele căruia era emis un mandat de arestare și predare sau extrădare pentru săvârșirea infracțiunii de fraudă.

Andrei C., cu cetățenie română și moldovenească, în vârstă de 25 de ani, a încercat să treacă miercuri granița, prin Vama Albița, conducând un autoturism marca Ford, înmatriculat în România.

La controlul de frontieră, polițiștii au constatat faptul că pe numele tânărului este emis, de către autoritățile austriece și române, un mandat european de arestare și predare sau extrădare, acesta având de executat o pedeapsă privativă de libertate pentru săvârșirea infracțiunii de fraudă, pe teritoriul Austriei.

Tânărul a fost predat unei echipe operative din cadrul Serviciului de Investigații Criminale a I.P.J. Vaslui, în vederea luării măsurilor legale ce se impun. (G.P)

Un urmărit internațional pentru infracțiuni financiare a fost înhățat de polițiști în timp ce se plimba cu limuzina!

Un individ din Republica Moldova, dat în urmărire internațională de organele judiciare din Franța, a fost prins de polițiștii de frontieră vasluieni. Cel pe care autoritățile franceze vor să-l aducă în fața justiției este Laurențiu R., în vârstă de 32 de ani, care are cetățenie dublă, fiind și cetățean român.

În data de 13 septembrie a.c., în jurul orei 06.05, la Punctul de Trecere a Frontierei Albița, județul Vaslui, acesta s-a prezentat pentru a intra în țară. El era pasager într-un un autoturism marca Audi A8, înmatriculat în Bulgaria. La controlul specific, polițiștii de frontieră au constatat că pe numele tânărului era emis, de către autoritățile franceze, un mandat european de arestare, pentru săvârșirea unor infracțiuni economice și financiare pe teritoriul Franței, ne-a declarat comisarul Denis Mihaela Lazăr, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră (ITPF) Iași.

Imediat, polițiștii de frontieră vasluieni au procedat la reținerea suspectului, după care a fost predat unei echipe operative din cadrul Serviciului de Investigații Criminale a Inspectoratului de Poliție al Județului Vaslui, în vederea luării măsurilor ce se impun. Bărbatul urmează a fi predat autorităților franceze. (R.C.)

Lotul celor șase salariați ai Primăriei Dimitrie Cantemir, din nou la judecată

Astăzi, la ora 11, lotul celor șase angajați ai Primăriei Dimitrie Cantemir, anchetați de DNA pentru deturnare de fonduri, este chemat din nou în fața judecătorilor Tribunalului Vaslui. Printre acuzați se află și Dumitru Roman, actualul primar al comunei, care în perioada comiterii faptelor ocupa funcția de consilier local, membru în comisia de recepție a lucrărilor.

Dosarul penal care îi vizează pe cei șase a fost finalizat de procurorii DNA Iași la începutul lunii februarie. Potrivit anchetatorilor salariații Primăriei au semnat pentru recepția mai multor drumuri comunale, modernizate pe bani europeni. Într-o primă fază, procesul a fost judecat la Iași, iar la începutul lunii aprilie magistrații ieșeni l-au trimis la Tribunalul Vaslui, pe motiv de necompetență teritorială. Această decizie nu a fost pe placul DNA Iași, deoarece judecătorii vasluieni au fost prea miloși cu inculpații, în trecut, într-un alt proces ce a vizat infracțiuni de fraudă cu fonduri europene în comuna Stănilești. După sute de ore de muncă, procurorii care au instrumentat cazul Stănilești au văzut cum judecătorii vasluieni i-au achitat pe toți inculpații, fără a le impune plata pierderilor. Abia după ce au depus contestație procurorii au obținut o sentință pe măsura muncii depuse. Inculpații, printre care Liviu Arhip fostul primar al comunei și Mădălina Striblea, au fost condamnați la câte doi ani de închisoare cu suspendare și plata în solidar a sumei de 230.000 euro. În echipa de inculpați de la Stănilești, se regăseau Corneliu Șerban și Radu Constantin Iordachi, ambii acuzați și în prezent în dosarul fraudei de la Dimitrie Cantemir.

Echipa celor șase este judecată pentru infracțiuni de deturnare de fonduri europene, fals în înscrisuri și uz de fals: Dumitru Roman – primarul comunei, Corneliu Șerban – dirigintele de șantier, Radu Constantin Iordachi – inginer constructor, Liviu Cojocaru, Florin Dumitrache și Romeo Stoica – foști angajați ai primăriei Dimitrie Cantemir.

Potrivit acuzatorilor cei șase au operat un proiect SAPARD din 2003, ce avea ca scop modernizarea drumurilor comunale. Valoarea eligibilă a finanțării nerambursabile era de 3,6 milioane de lei, banii urmând a fi achitați constructorului la recepția lucrărilor. „La data de 30.10.2004, inculpații, în calitate de membri ai comisiei de recepție a lucrărilor, au atestat în mod nereal, în conținutul procesului-verbal, finalizarea lucrărilor de construcție, deși acestea nu erau executate integral, conform proiectului. Ulterior, acest proces-verbal, împreună cu alte documente, a fost depus la autoritatea contractantă în vederea obținerii ultimei tranșe a finanțării, în cuantum de 1.090.853 lei (fără TVA)”, se arată în rechizitoriul întocmit de procurorii DNA.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, ca parte civilă în acest caz, intenționează să recupereze suma de 3.373.656,59 lei de la inculpați, reprezentând contravaloarea integrală a finanțării nerambursabile decontate Consiliului Local Dimitrie Cantemir, la care se adaugă diferite dobânzi și penalități. (Bogdan RUSU)

Dosarul Rompetrol. DIICOT ii acuza pe Isarescu, Nastase si alti inalti demnitari ca au facut jocurile grupului infractional al lui Patriciu. Plus: Guvernul a apelat la SIE pentru a gasi o banca potrivita

Ordonanta finala pentru inceperea urmaririi penale in dosarul Rompetrol pune in discutie rolul jucat de Guvernul Mugur Isarescu in privatizarea companiei Petromidia, procurorii DIICOT afirmand, intr-un document obtinut de HotNews.ro, ca “Guvernul Romaniei si Fondul Proprietatii Statului, in loc sa actioneze in interesul statului roman, in conformitate cu obligatiile constitutionale si legale, au actionat exclusiv in interesul lui Patriciu Dan Costache”. Procurorii cerceteaza doua aspecte ale complexului dosar Rompetrol: privatizarea si stergerea datoriilor catre stat.

  • HotNews a solicitat BNR o pozitie oficiala a guvernatorului Mugur Isarescu pe care o vom publica in momentul in care va fi disponibila

De notat ca Mugur Isarescu nu are nicio calitate in acest dosar.

In document sunt relatate detaliile multitudinea de firme romanesti si internationale, dintre care unele offshore, implicate in acest scandal din anii 2000, in care mai aflam ca Ministerul Finantelor a apelat anterior anului 2003 la ajutorul SIE pentru a identifica “mari banci de investitii sau institutii financiare internationale, interesate sa achizitioneze creantele bugetare al SC ROMPETROL RAFINARE SA” sau ca doi ministri din Cabinetul Nastase i-ar fi prezentat Rodicai Stanoiu o nota de fundamentare diferita fata de cea care a fost inclusa in final intr-o ordonanta de urgenta.

Procurorii detaliaza modul in care Petromidia a ajuns in posesia firmelor controlate de Dinu Patriciu, la sfarsitul anilor 1990.

Astfel, potrivit ordonantei citate, “grupul infractional organizat” de Dinu Patriciu, Sorin Marin, George Philip Sthephenson si  Collin Hart Richard a fost interesat inca din anul 1996 de obtinerea controlului asupra Rafinariei Petromidia SA, sens in care, la nivelul acestui an, “au achizitionat caietul de sarcini prin firma Petromidia Incorporated din SUA, reprezentata de Rosca Sorin Stanescu, care a si fost desemnata castigatoare de catre Comisia de Negociere din cadrul Fondului Proprietatii de Stat”.

Procurorii au constatat insa ca “in SUA firma Petromidia Incorporated nu se regasea printre societatile inregistrate pe teritoriul acestui stat iar instiutia care a emis scrisoarea de garantie bancara in favoarea acestui era urmarita in justitie pentru activitati frauduloase“.

Din aceste cauze, Fondul Proprietatii de Stat a renuntat la incheierea contractului de vanzare-cumparare cu aceasta firma.

In vederea privatizarii “Petromidia”, Guvernul Radu Vasile a adoptat OUG 64/1998 care prevedea vanzarea unui “pachet de actiuni reprezentand 65,323% din capitalul social“, cu acordarea unor facilitati la plata pretului actiunilor si la plata unor datorii bugetare.

Potrivit art. 2 al OUG 64/1998, “mandatul Fondului Proprietatii de Stat prevazut la art. 1 va fi aprobat prin hotarare a Guvernului”, astfel incat  prin HG 985/1998  Guvernul Radu Vasile “a aprobat mandatul Fondului Proprietatii de Stat privind incheierea contractului de vanzare-cumparare a unui pachet de actiuni reprezentand 65,323% din capitalul social al Societatii Comerciale “Petromidia” – S.A. Constanta, in conditiile prevazute in anexa*) la prezenta hotarare”.

Procurorii spun ca, ignorand aceste dispozitii legale, Fondul Proprietatii de Stat a reluat procedura de privatizare, de aceasta data pentru un pachet majoritar de actiuni de 69,991%.

Prin Contractul de vanzare- cumparare nr. 29/2000, pachetul majoritar de actiuni de 69,991%, reprezentand 25.258.810 actiuni  a fost achizitionat de firma The Rompetrol Group BV Olanda reprezentata de Patriciu Dan Costache, valoarea totala a pachetului fiind de 50.517.620 dolari, pretul unei actiuni fiind de 2 dolari si  fara ca FPS sa pastreze actiunea nominativa de control.

“Mai mult decat atat, dupa semnarea Contractului de vanzare- cumparare nr. 29/2000, prin care asa cum aratat in mod nelegal a fost vandut un pachet majoritar de actiuni de 69,991% in loc de un pachet de actiuni de 65,323%, Guvernul Romaniei prin Mugur Isarescu prim ministru si Radu Sarbu presedintele Consiliului de Administratie al Fondului Proprietatii de Stat, au adoptat  la data de 30 noiembrie 2000 OUG 248/2000, care a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 647/12.12.2000, prin care, pentru a acoperi nulitatea absoluta a procedurii de privatizare a Societatii Comerciale “Petromidia” – S.A. Constanta si pe cale de consecinta a contractului cu nr. 29/30.10.2000, a fost modificata  OUG 64/1998  astfel incat aceasta sa aiba urmatorul continut: ”

“1. Articolul 1 va avea urmatorul cuprins:

“ARTICOL UNIC

In vederea finalizarii privatizarii Societatii Comerciale Petromidia – S.A. Constanta si transferului dreptului de proprietate asupra pachetului de actiuni reprezentand 69,991% din capitalul social al acestei societati comerciale catre investitorul cu care Fondul Proprietatii de Stat a negociat si a incheiat contractul de vanzare-cumparare avand ca obiect respectivul pachet de actiuni, se vor acorda prin hotarare a Guvernului facilitati la plata unor obligatii bugetare si a altor obligatii catre Ministerul Finantelor, prin derogare de la prevederile cap. III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997, aprobata prin Legea nr. 44/1998, cu modificarile si completarile ulterioare, ale cap. V din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996, aprobata si modificata prin Legea nr. 108/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 72/1997, cu modificarile si completarile ulterioare.”

2. Articolul 2 se abroga”.

“Se observa astfel ca, practic, instutiile implicate in procesul de privatizare al Societatii Comerciale Petromidia – S.A. Constanta, respectiv Guvernul Romaniei si Fondul Proprietatii Statului, in loc sa actioneze in interesul statului roman, in conformitate cu obligatiile constitutionale si legale, au actionat exclusiv in interesul lui Patriciu Dan Costache, astfel incat dupa ce acesta a esuat in anul 1997 in incercarea de ‘a intra in stapanirea’ acestei societati comerciale, sa reuseasca in final sa o achizitioneze la un pret de nimic, fiindu-i facuta cadou, atat rafinaria cat si fondul de comert al acesteia”, acuza procurorii.

“Din aceasta analiza rezulta ca reprezentantii clasei politice aflati la putere in anii 1999 -2000 au servit  interesele economice si infractionale al caror exponent a fost Patriciu Dan Costache”, se mai arata in aceasta ordonanta.

Procurorii mai spun ca, din continutul proceselor verbale de negociere dintre reprezentantii The Rompetrol Group si membrii Comisiei de negociere, rezulta ca “aceste modificari legislative s-au facut la solicitarea expresa a unei societati comerciale ceea ridica problema posibilitatii constitutionale pe care Guvernul Romaniei o avea pentru a adopta un act normativ, prin procedura de urgenta, care reglementeaza continutul unui contract” care are ca obiect un contract de vanzare cumparare-actiuni.

Procurorii pun in discutie si celebra ordonata de urgenta 118/2003, cand premier era Adrian Nastase, prin care ROMPETROL RAFINARE SA a fost “iertat” de plata sumei de 21.776.998.718.567 lei, aproximativ 603 milioane de dolari, ce reprezentau obligatii bugetare restante, “suma pe care insa membrii grupului infractional au folosit-o in interesele proprii sau in interesele societatilor din grupul Rompetrol care au inregistrat profituri substantiale care au fost apoi externalizate,  datoria fiind transformata in  obligatiuni de stat, cu posibilitatea rascumpararii in sapte ani”.

“Din probele administrate si din analiza documentelor puse la dispozitie de Secretariatul General al Guvernului, Ministrul Finantelor, Ministerul Economiei si Ministerul Justitiei  rezulta ca in realitate OUG 118/2003 si Nota de fundamentare care a stat la baza publicarii  actului normativ in Monitorul Oficial au fost redactate in perioada 25-27.10.2003, sub directa coordonarea a  membrilor grupului infractional organizat, in principal a inculpatului Patriciu Dan Costache”.

Rodica Stanoiu afirma ca a primit o alta nota de fundamentare

In cazul acestei ordonante, o marturie a fostului ministru al Justitiei Rodica Stanoiu arata ca ei i-a fost transmisa o nota de fundamentare diferita fata de cea care a fost inclusa in forma finala a ordonantei.

“Declaratia martorei  Rodica Stanoiu releva faptul ca, pentru a ascunde aspectele de nelegalitate ce priveau atat traseul proiectului de act normativ cat si continutul notei de fundamentare, sub coordonarea ministrilor Mihai Tanasescu si Dan Ioan Popescu, la Ministerul Justitie a fost trimisa spre avizare o nota de fundamentare cu un continut diferit de cel pe care il avea nota de fundamentare ce a fost atasata mapei OUG 118/2003 si pe care Mihai Tanasescu a semnat-o de asemenea pe data de 27.10.2003 cand se afla la Washington, facand parte din delegatia presedintelui Romaniei Ion Iliescu ce a efectuat o vizita oficiala in SUA in perioada 25-27.10.2003”, potrivit sursei citate.

Procurorii il citeaza si pe fostul ministru delegat pentru relatia cu Parlamentul in Guvernul Nastase, Gaspar Arsinte, care a declarat ca in 24.10.2003 “Proiectul de ordonanta privind reglementarea unor datorii bugetare ale ROMPETROL RAFINARE SA si  Nota de fundamentare avand  ca initiatori pe ministrii Mihai Tanasescu si Dan Ioan Popescu, care l-a sustinut in cadrul sedintei, nu erau redactate, iar in sedinta de guvern s-a dezbatut doar Raportului Comisiei pentru identificarea modalitatii optime de stingere a obligatiilor bugetare ale S.C. Rompetrol Rafinare S.A. Constanta, fara ca totusi la dispozitia membrilor guvernului sa fie puse la dispozitii copii de pe raport sau de pe ale documente care sa fi stat la baza intocmirii raportului, desi Secretariatul General al Guvernului care aveau obligatia sa puna la dispozitia membrilor Guvernului cate o mapa in care sa se regaseasca copii ale tuturor documentelor avizate in conformitate cu dispozitiile H.G.  nr. 555/2001 si  Legii nr. 24/2000”.

Urgenta aprobarii ordonantei era legata de faptul ca sedinta de guvern 24.10.2003 “era ultima in care se putea aproba o ordonanta de urgenta” in conditiile in care “Legea de Revizuire a Constitutiei care intra in vigoare la data de 29.10.2003, stabilea masuri mai restrictive cu privire la adoptarea de ordonante de urgenta de catre Guvern”.

Cautarea de investitori cu ajutorul SIE

Rotaru Constantin, care la data de 24.10.2003 avea functia de secretar de stat fiind si era unul dintre  directorii adjuncti ai  Serviciului de Informatii Externe, a declarat, potrivit ordonantei procurorilor, “ca  dupa alegerile din anul 2000, fostul premier Adrian Nastase  a solicitat SRI si SIE sa trimita cate un reprezentant la nivel de secretar de stat la toate sedintele de Guvern, participand astfel la sedintele de guvern din partea SIE, iar anterior datei de 24.10.2003 Ministerul Finantelor Publice  a solicitat SIE sa identifice mari banci de investitii sau institutii financiare internationale, interesate sa achizitioneze creantele bugetare al SC ROMPETROL RAFINARE SA, solicitare ce nu a fost rezolvata in timpul scurt de 10 zile avut la dispozitie”.

“Martorul precizeaza ca, in pauza sedintei de Guvern din 24.10.2003 a fost abordat de ministrul finantelor Mihai Tanasescu care a sugerat pentru rezolvarea situatiei SC ROMPETROL RAFINARE SA, fie varianta transformarii datoriei de 600 milioane dolari in obligatiuni, fie continuarea cautarii unui eventual cumparator strain pe care le-a si sustinut in sedinta de guvern, precizand insa ca pentru a gasi un eventual cumparator are nevoie de 2-3 saptamani, situatie in care a intervenit  Dan Ioan Popescu cu precizarea ca modificarea Constitutiei nu mai permitea Guvernului sa adopte ordonante de urgenta, si ca este ultima zi cand se mai poate aproba Ordonanta pentru a fi trimisa la Parlament”, potrivit sursei citate.

Valoarea de piata a Rompetrol – 3,6 miliarde dolari

Potrivit procurorilor, in 24.08.2007 Patriciu si George Philip Sthepenson au incheiat un contract cu KazMunayGaz prin care Rompetrol Holding S.A. Elvetia a vandut 75% din actiunile companiei olandeze The Rompetrol Group N.V., a carei valoare de piata a fost evaluata prin contract la 3,616 miliarde dolari, urmand ca cei doi, prin Rompetrol Holding, sa detina in continuare celelalte 25% din actiunile The Rompetrol Group N.V.

Prin contract s-a mai stabilit ca The Rompetrol Group N.V., va fi condusa impreuna de catre cei doi actionari, KazMunayGaz si Rompetrol Holding, actionarul majoritar numind membrii Consiliul Director al The Rompetrol Group N.V., iar Patriciu a fost numit  Presedinte si Director General.

“Practic prin aceasta tranzactie Patriciu Dan Costache si George Philip Stephenson si-au asigurat un folos patrimonial de 2.712 milioane USD, cresterea valorii de piata a The Rompetrol Group datorandu-se in primul rand activitatii infractionale derulate de membrii grupului infractional incepand cu anul 1999, prin care au fost delapidate sume importante care se cuveneau fie bugetului de stat fiind doar in administrarea firmelor din grupul Rompetrol,  fie trebuiau folosite in conformitate cu clauzele contractelor de privatizare incheiate in anii 1999 si 2000, cu complicitatea directa a ministrilor finantelor publice si cel al economiei si comertului din Guvernul Adrian Nastase, care la solicitarea inculpatului Patriciu Dan Costache au initiat si promovat OUG 118/2003 prin care SC ROMPETROL RAFINARE SA a fost ,iertat’ de plata sumei de 21.776.998.718.567 lei, aproximativ 603 milioane de dolari, care a fost convertita in obligatiuni cu sacadenta la 7 ani”, mai arata procurorii.

In aceasta cauza au fost introduse ca partiresponsabila civilmente KAZ MUNAY GAZ INTERNATIONAL NV (fosta THE ROMPETROL GROUP NV), SC OILFIELD EXPLORATION BUSINESS SOLUTIONS SA (fosta SC ROMPETROL SA) si SC ROMPETROL RAFINARE SA.

Sursa: hotnews.ro

Încă un membru a rețelei de țepari bârlădeni, condamnat

de Marian MOCANU

Timp de mai mulți ani o rețea de „șmecheri” din Bârlad a înșelat zeci de societăți comerciale din întreaga țară, înființând firme în contul cărora au achiziționat marfă folosind cecuri fără acoperire. După ce principalii membri ai rețelei au fost condamnați, la sfârșitul anului trecut, la pedepse cuprinse între 5 și 13 ani de închisoare, a fost dată sentința și ultimului țepar. Vasile Marian Covalea a fost condamnat la trei ani și opt luni de închisoare pentru înșelăciune în formă continuată și constituire de grup infracțional organizat. El a fost extrădat din Republica Ecuador, unde ispășea o pedeapsă pentru trafic de droguri.

La începutul lunii decembrie 2014, magistrații Tribunalului Vaslui au finalizat un dosar ce era pe rolul instanței de judecată de mai bine de trei ani, în cazul unor bârlădeni care au înșelat peste 60 de societăți comerciale din întreaga țară. Gheorghe Zlate, Ovidiu-Marian Zlate, Ciprian-Andrei Budui, Ion Gogiu, Gabriel-Dumitru Ghibirdic, Mihai Chirilă, Lică Poiană, Ionel Andrei, Nicolae Angheluță și Costică Toma au primit ani grei de închisoare, între 5 și 13 ani cu executarea pedepselor, pentru înșelăciune și constituirea de grup infracțional organizat.

Un alt membru al rețelei a încercat să scape imediat după ce procurorii DIICOT au deschis ancheta, fugind în străinătate, acolo unde a continuat șirul activităților infracționale. Vasile Marian Covalea a fugit din țară doar pentru a fi arestat în Republica Ecuador pentru trafic de droguri. În luna ianuarie 2009 el a fost depistat la un control în aeroportul Guayaquil având ascunse în stomac pastile de cocaină cu o greutate totală de 518 grame. Condamnarea sa în Ecuador este și motivul pentru care dosarul a fost disjuns din cel principal, al fraților Zlate & comp, dar și al întârzierii cu care a putut fi audiat. Covalea a fost extrădat în vara trecută, continuând într-un penitenciar românesc executarea pedepsei primită pentru trafic de droguri în Ecuador. La aproape opt ani ani de la descoperirea și prinderea rețelei de țepari, judecătorii au dat sentința și în cazul lui Vasile Marian Covalea, acuzat de înșelăciune în formă continuată și constituire de grup infracțional organizat. El a fost condamnat la trei ani și opt luni de închisoare cu executare, sentință pe care o va executa după ispășirea pedepsei primite pentru trafic de droguri în Ecuador. Sentința nu este definitivă, putând fi contestată la Curtea de Apel Iași.

Nu mai puțin de 34 societăți comerciale înșelate de Covalea s-au constituit parte civilă, acesta urmând a plăti mai multe despăgubiri, de peste 337 mii lei, la care se adaugă dobânda legală calculată până la data plății efective, cu titlu de daune materiale. Metoda folosită de șmecherii bârlădeni, dintre care unii erau recidiviști, era simplă: aceștia înființau societăți comerciale cu acte în regulă pe numele unora dintre ei, luau diverse mărfuri de la furnizori, pe care în primă fază le achitau, ulterior sporind comenzile, pentru plata cărora lăsau cecuri fără acoperire, după care dispăreau, înființând alte societăți, cu care reluau ciclul infracțiunilor. Marfa astfel dobândită o vindeau chiar și la jumătate de preț, pentru a obține profituri imediate.

Deputatul Dan Bordeianu, trimis în judecată într-un dosar cu prejudiciu de patru milioane de lei

de Marian MOCANU

În curând începe procesul în care deputatul Dan Bordeianu și soția sa, Nicoleta Bordeianu, primarul comunei Deleni, Vasile Zanfir, alături de alți funcționari din primărie, sunt trimiși în judecată pentru fapte penale privind fraudarea de fonduri europene. Deputatul Bordeianu a contestat, fără succes, decizia de trimitere în judecată luată, la sfârșitul lunii noiembrie a anului trecut, de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție. Primul termen a acestui proces este programat pentru 23 februarie. Dacă ICCJ va da o sentință până la alegerile parlamentare programate la sfârșitul acestui an, Dan Bordeianu, pe lângă o posibilă condamnare și obligarea la returnarea a peste patru milioane lei, riscă să nu mai poată candida pentru un al treilea mandat de deputat.

În luna august a anului trecut, deputatul Dan Bordeianu, fost PNL, acum PSD-ist, a fost trimis în judecată pentru mai multe fapte de corupție legate de o posibilă fraudă în valoare de peste patru milioane lei, bani proveniți din fonduri europene. Alături de el au mai fost inculpați în același dosar soția sa, Nicoleta Bordeianu, administratorul firmei de construcții Ecoloc SRL Huși, primarul comunei Deleni, Vasile Zanfir, viceprimarul comunei, Roman Tănase, dar și alți funcționari ai primăriei, inclusiv secretarul Sandu Dandeș.

Pe 25 noiembrie a anului trecut, judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au constatat legalitatea sesizării făcute de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de Urmărire Penală și Criminalistică, precum și legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală. Cu această ocazie a fost dispusă începerea judecății în cauza privind pe inculpații Dan Bordeianu, Nicoleta Bordeianu, Vasile Zanfir, Ioan Melinte – dirigintele de șantier, Mitică Ciobanu, Paul Andrei Dobrea, Parasca Boț, Tănase Roman și Sandu Dandeș. Ulterior, Dan și Nicoleta Bordeianu au făcut contestație cu privire la această decizie, dar solicitarea lor a fost respinsă pe 8 ianuarie. În consecință, au decis judecătorii, procesul în care deputatul vasluian este acuzat de fals intelectual și fals în înscrisuri sub semnătură privată, iar primarul Zanfir și alți funcționari ai primăriei Deleni sunt acuzați și de abuz în serviciu va începe pe 23 februarie, la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Trebuie menționat că, în primă fază, inculpații, inclusiv parlamentarul Bordeianu, au fost asistați de apărători din oficiu, abia ulterior acuzații angajându-și avocați. Nici procurorii DNA nu au fost scutiți de emoții în acest dosar, după ce judecătorii ICCJ au cerut refacerea rechizitoriului. Judecătorii au cerut să fie remediate neregularitățile actului de sesizare în sensul descrierii în expozitivul rechizitoriului a faptelor pentru care inculpații au fost trimiși în judecată, astfel încât să se poată determina în mod concret și neechivoc obiectul și limitele judecății în raport de fiecare dintre aceștia. Totodată, instanța a cerut procurorilor ca, pentru fiecare inculpat în parte, să se procedeze la reliefarea elementelor constitutive ale infracțiunilor, respectiv la descrierea elementelor materiale pentru fiecare infracțiune cu precizarea expresă a aspectelor penale ce țin de latura obiectivă a faptelor pentru care au fost trimiși în judecată, astfel încât să poată fi verificată existența în loc și timp a actelor materiale raportat la încadrarea juridică a acestora astfel cum sunt menționate în dispozitivul rechizitoriului.

Potrivit rechizitoriului, neregulile au fost descoperite la realizarea unui proiect având ca obiect executarea, finalizarea și întreținerea lucrării „Alimentarea cu apă și amenajare poduri și podețe în localitățile Deleni, Zininca, Bulboaca”. Procurorii DNA sunt de părere că au fost comise o serie de infracțiuni de abuz în serviciu și fals, relativ la executarea și plata unor lucrări aferente proiectului, derulate în contextul perfectării unui contract între primăria comunei Deleni reprezentată de primarul Vasile Zamfir și SC Ecoloc SRL Huși, al cărei administrator era Nicoleta Bordeianu, iar director Dan Bordeianu.

„Inculpatul Bordeianu Dan a participat din partea SC Ecoloc SRL, în calitate de director – calitate în care a semnat și un act adițional, la derularea lucrărilor menționate anterior figurând ca delegat pe un număr de opt facturi fiscale emise de executant, care au fost introduse în circuitul financiar contabil și prezentate pentru plată primarului comunei Deleni, județul Vaslui, inculpatul Zanfir Vasile, care, cu încălcarea atribuțiilor de serviciu, a semnat ca bun de plată 17 facturi fiscale și tot atâtea ordine de plată. Ulterior, acestea au fost decontate, deși lucrările nu au fost conforme cu proiectul și nu au fost finalizate, fiind prejudiciat astfel bugetul de stat cu suma de aproximativ 4.000.000 lei”, se arată în rechizitoriu.

Anchetatorii au instituit sechestru asigurător asupra bunurilor imobile și mobile aparținând inculpaților.

Mai trebuie spus că rețeaua de alimentare cu apă, pentru realizarea căreia au fost cheltuiți mai bine de 4 milioane de lei, nu este nici acum funcțională. Gurile rele din sat povestesc că țevile au fost îngropate fără a fi conectate între ele sau la sursa de alimentare cu apă potabilă, doar pentru ca lucrările să fie executate în timp util pentru a se putea deconta. Ulterior, după predarea lucrării, ar fi trebuit să se intervină pentru ca rețeaua de alimentare cu apă să devină funcțională, lucru care nu s-a mai întâmplat.

Evaziune fiscală de 77 mii lei = trei ani de închisoare cu suspendare

de Marian MOCANU

Dinu Gavril Moldovan, administratorul unei firme cu sediul social în București, s-a folosit de poziția sa pentru a-și „trage” peste 77 de mii de lei, bani pe care nu i-a declarat fiscului. În consecință, el a fost condamnat ieri de Tribunalul Vaslui la trei ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei și interdicția de a mai conduce o societate comercială timp de cinci ani. O pedeapsă nu cu mult mai mare decât cea aplicată celor care, în dorința de a-și plăti angajații și a menține afacerea pe linia de plutire, „uită” să plătească unele dări la stat.

Administratorul unei firme înregistrate în București, dar care derula activități în județul Vaslui, s-a apucat de „afaceri” uitând să declare mai multe facturi și chitanțe, banii respectivi fie băgându-i în buzunar, fie investindu-i în alte afaceri, tot în interes propriu. La un control fiscal, ingineria financiară a lui Dinu Gavril Moldovan a fost descoperită. El a fost trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii de „folosire, cu rea-credință, a bunurilor sau creditul de care se bucură societatea, într-un scop contrar intereselor acesteia sau în folosul lui propriu ori pentru a favoriza o altă societate în care are interese direct sau indirect”. Numai prejudiciul adus statului se ridică la peste 77 mii lei, din care 35.667,23 reprezintă impozitul pe profit eludat la plată, iar 42.079,77 lei reprezintă TVA aferentă operațiunilor comerciale fictive.

Procesul a durat mai bine de un an, unele amânări datorându-se declarației inculpatului că ar fi achitat prejudiciul, fapt neadevărat, el achitând doar suma de… o mie de lei!

Ieri, judecătorii vasluieni au dat sentința: trei ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei și interdicția de a mai conduce o societate timp de cinci ani și plata prejudiciului. Pedeapsa pare ușoară, cu atât mai mult cu cât, în afară de faptul că a fraudat statul cu sume destul de importante, Moldovan a prejudiciat și firma pe care o conducea. Dacă se dorește, cel puțin declarativ, stârnirea evaziunii fiscale, pedepsele pentru acest tip de infracțiuni ar trebui să fie mai aspre, tocmai pentru a descuraja și alți doritori. Totuși, pentru a fi siguri că Moldovan va achita prejudiciul creat statului, magistrați au menținut sechestrul asigurator pus asupra locuinței acestuia din București. În ceea ce privește prejudiciul făcut firmei pe care a condus-o și implicit asociatului său, acesta va putea fi recuperat în urma unui alt eventual proces pe cale civilă. Sentința nu este definitivă, ea putând fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Iași.

Începe judecata lui Romică Lorenț și Tiberiu Coatu

de Marian Mocanu

Chiar dacă inițial Romică Lorenț, fostul viceprimar al municipiului Huși și Tiberiu Coatu, fost edil al comunei Găgești, susțineau sus și tare că nu sunt vinovați de o fraudă de 1,1 milioane lei din fonduri europene, aceștia nu au mai formulat nici un fel de cereri și excepții cu privire la rechizitoriul procurorilor DIICOT prin care sunt acuzați de fapte de corupție. În aceste condiții, magistrații Tribunalului Vaslui au considerat că poate începe judecata, primul termen urmând a fi dat la începutul anului viitor. Ceilalți trei acuzați în dosar, printre care și Maricica Chelaru, fostul diriginte de șantier, acuzată că a semnat în fals situațiile de lucrări, se consideră nevinovați, formulând mai multe cereri și excepții, respinse de judecători. Romică Lorenț este cumătru cu fostul președinte Traian Băsescu care, pe vremea când era simplu deputat de Vaslui, i-a botezat unul din copii, lucru speculat de fostul viceprimar hușean pentru a-și rotunji veniturile.

Acuzați de procurorii DIICOT de constituire de grup infracțional, instigare la abuz în serviciu, instigare la fals și uz de fals, Romică Lorenț și Tiberiu Lorin Coatu sperau să scape de închisoare după ce au dat un tun de peste 1,1 milioane de lei (11 miliarde de lei vechi) la Primăria Găgești.

Banii fuseseră alocați la sfârșitul lui 2009 pentru “Amenajare de poduri în localitățile Găgești, Tupilați și Popeni și reparații pod armat în localitatea Peicani”, a cărei valoare totală era de 2.665.031 de lei. Licitația a fost câștigată de Trustul de Montaj Utilaj Chimic București – sucursala Iași, însă lucrările au fost subcontractate unei firme patronate de Romică Lorenț, Semnal Media Huși. Metoda folosită pentru fraudare a funcționat fiindcă au fost implicate două persoane din conducerea de atunci a Primăriei Găgești, respectiv contabilul Liviu Toma și primarul Tiberiu Coatu, plus dirigintele de șantier, Maricica Chelaru, și reprezentantul Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC) Vaslui. Toți aceștia au semnat mai multe documente care atestau că firma lui Lorenț ar fi executat lucrări de infrastructură și suprastructură la toate cele trei poduri, deși în realitate nu se făcuse mai nimic. Pentru a-i convinge pe ceilalți complici Romică Lorenț a făcut uz de relațiile de cumetrie dintre el și Traian Băsescu, pe atunci președintele României. Practic, prin 1996, pe vremea când Băsescu era deputat, iar Lorenț președintele organizației municipale PD Huși, primul i-a botezat unul din copii viitorului viceprimar. Acest lucru a fost speculat la maximum, pentru a-și atrage unele lucrări finanțate din fonduri europene sau cu bani de la bugetul de stat, cum este cazul de la Găgești.

Inițial, acuzații au contestat actul de trimitere în judecată al procurorilor DIICOT. Chiar și așa, cu toate excepțiile invocate, magistrații Tribunalului Vaslui au considerat că sunt întrunite toate condițiile pentru începerea cercetării judecătorești în cazul lui Romică Lorenț, Tiberiu Coatu &Co. Procesul va începe în luna ianuarie 2016. Cei cinci inculpați sunt acuzați de constituirea unui grup infracțional organizat, instigare la abuz în serviciu în formă continuată, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată și instigare la spălare a banilor. Conform rechizitoriului, Romică Lorenț „a instigat funcționarii primăriei Găgești pentru a deconta în mod nelegal și în baza unor documente false suma de aproximativ 1.005.000 lei, bani reprezentând contravaloarea reparațiilor pentru podurile situate în localitățile Tupilați, Găgești și Popeni și reparații la un pod din localitatea Peicani și a întocmit în fals documente în baza cărora s-au decontat, în mod nelegal, sumele de bani provenite de la bugetul de stat în baza unui program de infrastructuri rurale“.

Cine-l judecă pe primarul din Dimitrie Cantemir?!

de Marian MOCANU

Judecătorii de la tribunalele Vaslui și Iași nu se pot pune de acord care instanță are competență teritorială asupra dosarului instrumentat de procurorii DNA, în care întreaga conducere a primăriei Dimitrie Cantemir este acuzată de fapte de corupție. Pentru a doua oară în acest an, instanța vasluiană a admis expeția de necompetență teritorială și a pasat cazul Curții de Apel Iași, care va avea ultimul cuvânt. Paguba calculată în acest dosar este una enormă, cerându-se restituirea întregii finanțări, de peste 3,3 milioane lei.

La începutul lunii februarie, procurorii DNA Iași finalizau un dosar în care Dumitru Roman, primarul comunei Dimitrie Cantemir, din județul Vaslui, alături de alte cinci persoane erau cercetați penal pentru fapte de corupție.   Acest dosar a ajuns însă un fel de minge de ping pong, fiind pasat de la o instanță la alta, fără ca nicuna să vrea să aibă de-a face cu acest caz.

Inițial, procesul a fost pe rolul Tribunalului Iași, pentru ca, la începutul lunii aprilie, magistrații ieșeni să decidă trimiterea dosarului la Tribunalul Vaslui, pe motiv de necompetență teritorială. Ieri, judecătorii instanței vasluiene au hotărât că, de fapt nu este de competența lor să judece această cauză, din motive teritoriale. În consecință, judecătorii vasluieni au cerut arbitrajul Curții de Apel Iași, care va decide ce instanță va judeca acest dosar.

„Admite excepția necompetentei teritoriale a Tribunalului Vaslui invocată din oficiu. (…) În baza art. 51 alin. 1 Cod de procedură penală, constată ivit conflictul negativ de competență între Tribunalul Vaslui și Tribunalul Iași. În baza art. 51 alin. 2 Cod de procedură penală, dispune înaintarea dosarului la Curtea de Apel Iași în vederea soluționării conflictului negativ de competență ivit între Tribunalul Vaslui și Tribunalul Iași”, se arată în hotărârea pronunțată ieri în Cameră de Consiliu.

În aceste condiții, este de așteptat ca începerea procesului să întârzie încă odată. Printre cei condamnați în dosarul respectiv,, se regăsesc pe lista acuzaților și în cazul fraudării fondurilor europene pentru lucrări efectuate în comuna vecină, Dimitrie Cantemir.

Dumitru Roman, actualul primar al comunei Dimitrie Cantemir, la momentul comiterii faptelor doar membru în comisia de recepție a lucrărilor, Corneliu Șerban – dirigintele de șantier, Radu Constantin Iordachi – inginer constructor, Liviu Cojocaru, Florin Dumitrache și Romeo Stoica – foști angajați ai primăriei, sunt acuzați de deturnare de fonduri europene, fals în înscrisuri și uz de fals.

Corneliu Șerban și Radu Constantin Iordachi mai au o condamnare cu suspendare pentru fapte similare petrecute în comuna vecină, Stănilești.

Fraudele de care sunt acuzați cei șapte se referă la un proiect SAPARD derulat în anul 2003, la nivelul comunei Dimitrie Cantemir. Valoarea eligibilă a finanțării nerambursabile era de 3,6 milioane de lei, banii urmând a fi achitați la recepția lucrărilor. Durata de execuție a proiectului era de 11 luni, iar termenul limită de execuție până la care proiectul trebuia finalizat a fost stabilit la 30 septembrie 2004. Contractul de finanțare a fost modificat prin trei acte adiționale, stabilindu-se printre altele, noul termen de finalizare a lucrărilor, respectiv data de 20 octombrie 2004, iar data limită până la care beneficiarul putea depune ultima cerere de plată a fost stabilită la 31 octombrie 2004.

„La data de 30.10.2004, inculpații, în calitate de membri ai comisiei de recepție a lucrărilor, au atestat în mod nereal, în conținutul procesului-verbal, finalizarea lucrărilor de construcție, deși acestea nu erau executate integral, conform proiectului. Ulterior, acest proces-verbal, împreună cu alte documente, a fost depus la autoritatea contractantă în vederea obținerii ultimei tranșe a finanțării, în cuantum de 1.090.853 lei (fără TVA)”, se arată în rechizitoriul întocmit de procurorii DNA.

În fapt, drumurile în cauză au fost recepționate doar pe hârtie, ele nefiind terminate, din această cauză riscându-se pierderea finanțării.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale s-a constituit parte civilă în acest caz cu suma de 3.373.656,59 lei, reprezentând contravaloarea integrală a finanțării nerambursabile decontate Consiliului Local Dimitrie Cantemir, la care se adaugă dobânzi și penalități calculate până la data plății efective. Pentru a fi siguri că acești bani vor fi recuperați, procurorii au dispus măsura sechestrului asigurător asupra mai multor bunuri ce aparțin inculpaților.

Cîmpeanu: Trei profesori au fost demiși și 20 au salarii diminuate după frauda la bacalaureat din Neamț

Trei profesori au fost sancționați cu desfacerea contractelor de muncă și alți 20 cu tăieri salariale de 15 la sută pe o perioadă de două – cinci luni, în cazul fraudei la bacalaureat înregistrat în iulie la Colegiul “Vasile Conta” din Piatra Neamț, a declarat pentru MEDIAFAX ministrul Educației.

Ministrul Educației Sorin Cîmpeanu anunța, în 10 iulie, că a fost depistat un caz de fraudă la bacalureat la Colegiul “Vasile Conta” din Piatra Neamț, de unde au fost eliminați din examen aproape 20 de candidați.

Cazuri similare fuseseră atunci depistate și la Colegiul Tehnic “Unirea” din Ștei, județul Bihor, și la Liceul “Traian Vuia” din orașul Făget, județul Timiș.

În consecință, în cazul de la Piatra Neamț, s-a dispus desfacerea contractului de muncă pentru trei dintre profesorii implicați și diminuarea salariului cu 15 la sută timp de două – cinci luni pentru alți 20 de dascăli.

În Bihor, 28 de cadre didactice care au făcut parte din Comisia de bacalaureat de la Colegiul Tehnic “Unirea Ștei” au fost sancționate disciplinar, în cazul fraudei de la examen, pentru nouă profesori a fost desfăcut contractul de muncă, iar în cazul celorlalți măsura fiind diminuarea salariului.

În total, în acest caz, 37 de profesori au fost cercetați disciplinar, însă s-a decis sancționarea a 28 dintre aceștia.

Astfel, pentru nouă dintre profesori a fost desfăcut contractul de muncă, alți 11 vor avea salariul de bază diminuat cu 15 la sută timp de șase luni, doi dascăli vor avea diminuat salariul sau indemnizația de conducere tot cu 15 la sută, timp de trei luni, cinci profesori vor avea salariul redus cu zece procente timp de trei luni, iar un cadru didactic a primit avertisment.

Ministerul Educației anunța, în 5 iulie, că verifică un caz de fraudă la bacalureat, la Colegiul Tehnic “Unirea” din Ștei, județul Bihor, unde, în zece din cele 14 săli, profesorii asistenți au fost înregistrați permițându-le candidaților să copieze și chiar ajutându-i.

Urmare a unei sesizări privind existența unor similitudini între 42 de lucrări la matematică provenind din centrul de examen Colegiul Tehnic “Unirea” din Ștei, Comisia Județeană de Bacalaureat a dispus analiza înregistrărilor din toate cele 14 săli în care s-a desfășurat proba obligatorie a profilului (matematică sau istorie), informa Ministerul Educației și Cercetării Științifice (MECS).

Ulterior, ISJ Bihor a decis ca 108 candidați din cei 191 care au susținut examenul de bacalaureat la Colegiul Tehnic “Unirea” din Ștei (Bihor) să fie eliminați, iar aproximativ 40 de cadre didactice erau cercetate disciplinar, fiind depusă și o sesizare penală la Poliție.

Din cei 108 elevi eliminați, 12 au dat în judecată ISJ Bihor și au obținut, în 16 iulie, suspendarea deciziei până la pronunțarea instanței de fond.

La centrul de examen Colegiul Tehnic ”Unirea” din Ștei, județul Bihor, au susținut examenul de bacalaureat în sesiunea iunie-iulie 2015 elevii respectivului colegiu, dar și elevii Colegiului Național “Avram Iancu” din localitate.

La Timiș, nouă profesori au fost sancționați cu desfacerea disciplinară a contractelor de muncă, iar 143 de elevi au fost eliminați din examen în urma anchetei inspectoratului școlar județean.

Potrivit unui raport al Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Timiș, 42 de cadre didactice care au făcut parte din Centrul de Examen nr. 16 de la Liceul Teoretic “Traian Vuia” Făget au fost cercetate disciplinar.

Patru cadre didactice au fost sancționate cu observație scrisă, iar alte trei, cu diminuarea salariului de bază cu zece la sută pentru o perioadă de trei luni, în timp ce alți nouă profesori vor avea diminuat salariul de bază cu 15 la sută pentru o perioadă de șase luni. Un alt profesor a fost sancționat cu diminuarea salariului de bază pe o perioadă de trei luni cu cinci la sută.

Totodată, reprezentanții ISJ Timiș au anunțat, luni, că un număr total de 143 de elevi care au dat bacalaureatul la Liceul “Traian Vuia” din Făget au fost eliminați din examen, în urma vizionării imaginilor video din sălile de examen.

Procurorii de la Parchetul Tribunalului Timiș anunțau, în 8 iulie, că verifică modul în care s-a desfășurat bacalaureatul la Liceul “Traian Vuia” din orașul Făget. Surse din rândul anchetatorilor declarau că a fost depusă o plângere în care se arăta că examenul de bacalaureat de la Făget a fost fraudat și că absolvenții s-au consultat între ei în timpul probelor.

La Liceul “Traian Vuia” din Făget au susținut bacalaureatul 176 de absolvenți de liceu. Dintre aceștia, 96 au fost declarați inițial promovați, dar numărul acestora a scăzut în urma eliminărilor din examen, la 33.

Sursa: mediafax.ro

Patronul de la Berlin SRL, implicat într-un dosar de evaziune fiscală!

de Răzvan Călin

Firma controlată de omul de afaceri bârlădean Florin Pricop este implicată într-un dosar de evaziune fiscală împreună cu alte societăți comerciale din Harghita, Mureș și Brașov. Prejudiciul estimat până acum de anchetatori se ridică la 720.000 de lei.

Florin Pricop, unul dintre cei mai cunoscuți oameni de afaceri din Bârlad, a intrat în vizorul oamenilor legii în urma unei ample anchete derulată în trei județe: Mureș, Harghita și Vaslui. SC Berlin SRL Bârlad, firma controlată de Pricop, este bănuită că face parte dintr-un sistem infracțional care a prejudiciat statul român cu peste 700.000 de lei, doar la o primă evaluare. Ancheta a fost declanșată de polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice (SICE) Mureș, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureș, care au solicitat ajutorul colegilor din județele Vaslui și Harghita.

pricop_florinJoi, 6 august, echipe mixte formate din ofițeri ai SICE Vaslui și lucrători ai Inspectoratului Județean de Jandarmi (IJJ) Vaslui au descins la sediul SC Berlin SRL Bârlad. De aici, oamenii legii au ridicat mai multe documente contabile solicitate de SICE Mureș. A fost vorba de o acțiune amplă, căci în ziua respectivă s-au efectuat nu mai puțin de 21 de  percheziții – pe raza județelor Mureș, Harghita și Vaslui – la sediile unor societăți comerciale și la domiciliile unor persoane bănuite de comiterea infracțiunii de evaziune fiscală.

Conform unui comunicat dat publicității de Inspectoratul de Poliție al Județului Mureș, ”din cercetări s-a stabilit că, 5 persoane, din județele Harghita și Brașov, ar fi pus în practică un sistem infracțional, constând în înființarea de societăți comerciale în numele unor terțe persoane și utilizarea acestora pentru perioade scurte de timp, în vederea emiterii de facturi fiscale fără corespondent în operațiunile comerciale reale. Ulterior, ar fi concesionat părțile sociale către cetățeni străini sau persoane cu o situație materială precară, de la care nu putea fi recuperat prejudiciul adus bugetului de stat”.

Potrivit anchetatorilor, cele cinci persoane incriminate, ar fi înființat la data de 23 iulie 2014, o societate comercială în Târgu Mureș, care ar fi fost folosită pentru emiterea de documente justificative, fără corespondent în operațiuni comerciale reale, având drept beneficiari mai multe societăți comerciale de pe raza județelor Harghita, Brașov și Vaslui. Pentru conferirea unei aparente stări de legalitate, în paralel cu circuitul scriptic al documentelor emise, avea loc și circuitul financiar al sumelor înscrise în facturi, respectiv transferuri de fonduri dinspre societățile beneficiare către societatea din Târgu Mureș, de unde sumele ar fi fost retrase în numerar de reprezentantul acesteia.

Aceasta este ”ingineria financiară” la care este bănuit că ar fi participat și omul de afaceri bărlădean Florin Pricop. Inspectorul principal Andreea Pop, de la Compartimentul Relații Publice din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Mureș, ne-a declarat: ”O firmă din Târgu Mureș este cea care a rulat banii și-i scotea, beneficiarii fiind firmele din celelalte județe, inclusiv cea din județul Vaslui”.
În urma acțiunilor de joi, s-a luat măsura reținerii pentru 24 ore față de cinci persoane, urmând a fi prezentate instanței competente, cu propunere de arestare preventivă. Printre acestea nu se numără și omul de afaceri din Bârlad. Până în prezent, anchetatorii au reușit să estimeze că prejudiciul cauzat bugetului de stat se ridică la 720.000 de lei, însă cercetările sunt în plină desfășurare, astfel încât este foarte posibil ca sumele să mai crească destul de mult.

Firma lui Dan Bordeianu, prejudiciu de aproape un milion de euro – Pe deputatul violator îl paște din nou pușcăria

de Marian MOCANU

Deputatul PSD Dan Bordeianu a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu și fals în înscrisuri sub semnătură privată. În același dosar mai sunt judecate persoane din conducerea firmei deputatului, Ecoloc SRL Huși, dar și întreaga conducere a primăriei Deleni – primarul Vasile Zanfir, vicele Tănase Roman și secretarul Sandu Dandeș. Dacă va fi găsit vinovat, deputatul Bordeianu riscă o nouă condamnare, după cea din tinerețe, când a petrecut cinci ani la o școală de corecție pentru comiterea unui viol.

Procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au anunțat irei, printr-un comunicat de presă publicat pe site-ul instituției, trimiterea în judecată deputatului vasluian Dan Bordeianu, în legătură cu niște fapte penale petrecute în perioada 2006 – 2007, pe când era director.

Este vorba de implementarea defectuoasă a unui proiect realizat din fonduri publice la nivelul comunei Deleni, proiect având ca obiect „Alimentarea cu apă și amenajare poduri și podețe în localitățile Deleni, Zininca, Bulboaca”, executat de firma actualului deputat, SC Ecoloc SRL Huși.

În același dosar, mai sunt implicați Vasile Zanfir, Tănase Roman, Sandu Dandeș, respectiv primarul, viceprimaruil și secretarul comunei Deleni, dar administratorul societății, Nicoleta Bordeianu, soția deputatului, împreună cu alți trei angajați ai firmei – inginerii Parască Boț, Paul Andrei Dobrea și Mitică Ciobanu – și cu dirigintele de șantier, Ioan Melinte.

Deputatul Dan Bordeianu și soția sa, Nicoleta Bordeianu, au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu și fals în înscrisuri sub semnătură privată, iar primarul Vasile Zanfir pentru abuz în serviciu sub semnătură privată. Ceilalți doi funcționari ai primăriei, viceprimarul Tănase Roman și secretarul Sandu Dandeș vor fi judecați pentru complicitate la abuz în serviciu.

Conform procurorilor, pe parcursul derulării lucrărilor, ar fi fost comise o serie de infracțiuni de abuz în serviciu și fals, cu privire la executarea și plata unor lucrări aferente proiectului, derulate în contextul perfectării unui contract între Primăria comunei Deleni, reprezentată de primarul Vasile Zamfir și SC Ecoloc SRL Huși, al cărei administrator era Nicoleta Bordeianu, iar director Dan Bordeianu.

Practic, pentru lucrări neexecutate, ori din realizarea defectuoasă a lucrărilor, dat fiind faptul că nu a fost executat niciun hidrant, nicio cișmea și nici nu există rezerve de apă, așa cum era în proiect, firma deputatului Bordeianu a emis nu mai puțin de 17 facturi fiscale, achitate de beneficiar, primăria Deleni. Dan Bordeianu apărea în acte, în calitate de director, nu doar ca semnatar a unui act adițional la contract, dar și în calitate de delegat pe un număr de opt dintre cele 17 facturi emise de firma deputatului, executantul lucrării, SC Ecoloc SRL Huși.

Toate facturile, considerate nelegale de către procurori, au fost aprobate și date la plată de primarul Vasile Zanfir.

Din câte se pare, proiectul, după ce a primit finanțare, era deja „alocat” cu dedicație firmei viitorului deputat, din probele administrate pe parcursul urmării penale rezultând acest lucru. Astfel, în proiectul de hotărâre a Consiliului local Deleni în vederea aprobării efectuării studiului de fezabilitate în vederea construirii aducțiunii de apă în satele Deleni, Zininca, Bulboaca, viceprimarul Tănase Roman a menționat elemente de detaliu ale investiției, inclusiv valoarea proiectului, detalii care nu aveau cum să fie cunoscute decât de proiectant, care nici nu fusese încă angajat de către beneficiar.

De altfel, poate în semn de recunoștiință, Dan Bordeianu și-a deschis cabinet de parlamentar în comuna Deleni, odată cu alegerea sa ca deputat pe atunci din partea PNL, în anul 2008.

În vederea recuperării prejudiciului calculat la patru milioane lei adus bugetului de stat, procurorii au dispus măsuri asigurătorii, fiind instituit sechestru asigurator asupra bunurilor imobile și mobile aparținând inculpaților. Dosarul se va judeca la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Fotbalistul-infractor e… infractor inimos! Bogdan Ghiceanu și-a asumat responsabilitatea unui copil orfan cu prețul relației cu Andreea

Povestea din spatele poveștii lui Bogdan Ghiceanu, sportivul reținut după ce DIICOT a destructurat o rețea de infractori cibernetici, descoperind un furt de 15.000.000 de dolari, dezvăluie un personaj blând, cu inimă. A furat bani, dar, în compensație, a făcut și fapte mari.

Cartea de vizită a bărbatului ajuns pe “Insula Iubirii”, alături de iubita lui, a devenit, brusc, mai stufoasă duminică.

Coincidența a făcut ca, odată cu debutul show-ului la Antena 1, DIICOT să anunțe reținerea lui într-un dosar uriaș de fraudă cibernetică. Aparent un caz banal, Bogdan Ghiceanu ascunde povești incredibile de viață.

Ce-ar căuta un infractor într-un show TV? Ei bine, îndrăgostit nebunește de vreo șapte luni la momentul în care s-a înscris în show, fotbalistul a vrut să-i predea Andreei, partenera lui de viață, o lecție antigelozie, pentru a repune relația pe un făgaș firesc.

Luptă din greu cu gelozia iubitei

Înainte de a pleca în Thailanda, bărbatul a povestit că accesele de gelozie ale iubitei au atins cote alarmante. Andreea îi controla telefonul, calculatorul, viața… Toate din cauza fostei iubite. Și abia aici începe partea interesantă a poveștii.

Înainte de Andreea, femeia pe care vrea să o convingă de fidelitatea lui ținând piept celor șase ispite de pe “Insula Iubirii”, Bogdan a iubit o alta.

Relația lor a durat mai mulți ani, iar soarta i-a transformat fără voie în părinți. Sora iubitei lui de la acea vreme a pierit într‑un accident de mașină, lăsând în urmă un copil, o fetiță de doar câțiva ani.

Tată din întâmplare

Fără să se gândească prea mult, cei doi au luat-o în grijă și au crescut‑o ani la rând ca pe fiica lor. În urmă cu aproape doi ani, relația s-a încheiat brusc, iar femeia s-a mutat în Londra cu tot cu puștoaică, pustiind sufletul de tată din întâmplare al lui Bogdan.

De dragul și de dorul micuței, acesta a continuat să țină o legătură strânsă cu fosta, fapt ce a generat crizele de gelozie ale Andreei, pe care spera să le vindece în Thailanda. Acum însă, lucrurile s-au complicat, Bogdan riscând mulți ani de închisoare.

Poreclit «El Futadore» în vestiar

Bogdan Ghiceanu (28 de ani) se anunța un fotbalist de perspectivă. A început ca junior la Bârlad, iar la 21 de ani juca în Liga a II‑a, la FC Botoșani.

“A făcut parte din generație cu internaționalul Paul Papp. Vedeam în el un atacant de real talent. N-am avut probleme cu el de comportament în cei patru ani cât a jucat la noi. Chiar m-am bucurat când am auzit că și-a luat un apartament la București, prin credit bancar. Are o prietenă în Capitală”, a declarat președintele de la FC Botoșani, Cornel Șfaițer, pentru Sport News.ro.

Patronul grupării FC Botoșani, Valeriu Iftime, zice că Ghiceanu nu deborda de inteligență: “Îmi pusesem speranțe în el, dar m-a dezamăgit. Îl trimiteam la școală, să învețe măcar matematică. Îi spuneam: «Bă, cum vrei tu să te însori cu o femeie frumoasă? Nu ai habar să calculezi aria pătratului». Păcat!”. Poreclit de colegi “El Futadore”, Bogdan Ghiceanu a terminat-o cu fotbalul anul trecut, la FC Voluntari, unde avea un salariu lunar de 5.000 de lei. “S-a accidentat la ligamente și nu și-a mai revenit. Era un băiat foarte serios, cuminte și respectuos”, l-a catalogat fostul antrenor al ilfovenilor Adrian Iencsi.

Sursa: libertatea.ro

Ce au ajuns sa faca firmele de frica Antifraudei

Sute de firme din întreaga țară au fost închise în ultima lună de inspectorii Direcției Generale de Antifraudă Fiscală (DGAF) pentru sume mari de bani care nu au putut fi justificată, dar chiar și pentru sume derizoriu. Aceste cazuri, unele dintre ele intens mediatizate, au băgat frica în oasele tuturor comercianților.

Patronii magazinelor de cartier și ai barurilor și restaurantelor sunt într-atât de speriați încât preferă să exagereze cu măsurile de precauție decât să se trezească acuzați de inspectorii de la Antifraudă că au în casa de marcat câțiva lei care nu se regăsesc pe bonurile de plată, ceea ce ar fi echivalent cu suspendarea activității.

Patronii s-au convins, astfel, în ultimele săptămâni, că personalul DGAF nu mai este la fel ca cel de la fosta Gardă Financiară și nu acceptă nici cea mai mică abatere de la lege.

Astfel, în ultimele săptămâni au putut fi observate mai multe reacții ale patronilor la condițiile impuse de Fisc pentru respectarea normelor legale.

Astfel, chiar din primele ore de la deschidere, o cofetărie din zona Obor avea pregătit un bol plin cu monede de 1 ban, pentru ca vânzătoarele să-l aibă la îndemână pentru a restitui integral restul către clienți, cum s-ar spune „până la ultimul bănuț”.

La un alt local din aceeași zonă patronii au considerat că este mai bine să fie mai prevăzători decât e cazul și au pus pe fiecare masă care își aștepta clienții acea pagină A4 care informează consumatorii că, dacă nu primesc bonul fiscal, au obligația să-l solicite și, în cazul unui refuz, pot beneficia de serviciu și de produse fără să le plătească. Legea îi obligă pe patroni să afișeze acest anunț cel puțin o dată în local, dar, iată că unii proprietari de mici afaceri preferă să facă exces de zel pentru a se asigura că toată lumea e informată și că inspectorii fiscali vor aprecia acest lucru, în caz că vor descinde pe la ei.

La un aprozar din cartierul Berceni, coada era mai mare ca de obicei, din cauză că vânzătoarea era stresată să numere cu atenție restul și să se asigure că fiecare client îl și încasează. Fraza care întârzia mersul lucrurilor era „Doamnă, vă rog, luați-vă restul!”, ceea ce înainte nu se întâmpla cu atâta atenție chiar și pentru câteva zeci de bănuți.

De asemenea, o farmacistă de la un lanț de farmacii din București a insistat ca respectivul client să ia bonul fiscal, motivând că este urmărită de camere de luat vederi și că riscă să fie concediată de patron

Frica de Fisc i-a cuprins și pe vânzătorii stradali din Parcul Herăstrău. Un client a cumpărat un pachet de șervețele și a primit un bon de la casa de marcat pentru suma de un leu.

Ce fac firmele după ce sunt închise de DGAF

Totuși, o parte dintre comercianți au ghinionul de a fi obligați de inspectorii de la Antifraudă să pună lacătul pe ușă pentru o perioadă de o lună de zile, suspendându-și temporar activitatea. Desigur, aceasta reprezintă o lovitură puternică în micul business care, pe lângă faptul că trebuie să suporte costurile cu chiria și alte cheltuieli lunare, pierde timp de o lună și venitul pe care i-l aduceau clienții.

Iar suspendarea activității de către Fisc este considerată o rușine care nu dă bine deloc în ochii clienților. Soluția pe care o aleg unii proprietari de localuri sau magazine, după ce le este suspendată activitatea, este să pună un afiș că localul a intrat în renovare.

Sursa: money.ro

Comerciantii en gros de carburanti care nu au spatii de depozitare- urmatorii vizati de controalele inspectorilor Anti Frauda

Comerciantii de carburanti si de uleiuri minerale (deseori vandute pe post de carburanti) care nu detin spatii de depozitare ar putea fi urmatorii vizati de inspectorii de la Directie Generala Anti Frauda (DGAF), acestia urmand sa se concentreze pe control antifrauda potrivit coordonatorului institutiei, Romeo Florin Nicolae, acesta fiind si vicepresedinte al ANAF. “Rrealizarea obiectivelor asumate depinde si de operationalizarea completa a DGAF, respectiv de asigurarea resurselor logistice necesare desfasurarii activitatii si de ocuparea posturilor vacante”, a spus miercuri Nicolae, la sedinta de bilant a primului an de la infiintarea DGAF. La sedinta a participat si premierul Ponta, care a solicitat ANAF ca sumele depistate ca rezultat al evaziunii sa fie virate la buget, nu numai “indisponibilizate”.

Seful Fiscului, Gelu Diaconu, a atras atentia ca ANAF asigura majoritatea covarsitoare a veniturilor bugetului general consolidat al statului si, in opinia sa, este institutia cu cea mai mare discrepanta intre sarcinile si competentele conferite prin lege, pe de o parte, si capacitatea administrativa pe de alta parte.

  • In prezent, DGAF lucreaza cu 1579 inspectori antifrauda fiscala, din care 104 au functii de conducere, iar ceilalti 1475 sunt in functii de executie. Media de varsta este 37 ani, peste o treime fiind femei. In functie de experienta profesionala, inspectorii antifrauda provin atat din sectorul public (structurile MFP, ANAF si alte institutii), cat si din mediul privat.

  • Conducerea DGAF este asigurata de un inspector general antifrauda, ajutat in activitatea sa de inspectori generali adjuncti antifrauda, numiti prin decizie a prim-ministrului. Inspectorul general antifrauda si un inspector general adjunct sunt procurori detasati din cadrul Ministerului Public.

Bilantul primului an de functionare:

  • In domeniul produselor accizabile, in care au fost efectuate 2.079 de actiuni de control vizand producerea, depozitarea si comercializarea produselor energetice, cu precadere uleiuri minerale care pot fi utilizate drept carburanti auto, alcool si bauturi alcoolice, tutun si produse din tutun, fiind stabilite sume totale de  221,3 milioane euro.
  • In domeniul marfurilor nealimentare, au fost verificate 8.388 firme specializate in comercializarea de produse de uz casnic, electronice, electrocasnice, medicamente si in comertul online, fiind stabilite  sume totale de 195,3 milioane euro.
  • In domeniul marfurilor agroalimentare s-au efectuat 10.908 actiuni de control si monitorizare la producatori, transportatori si comercianti de cereale si plante tehnice, produse de morarit si panificatie, legume-fructe, producatori si comercianti de carne si produse din carne, fiind stabilite sume totale de 125,1 milioane euro.
  • In domeniul constructiilor si al comertului cu materiale de constructii au fost efectuate 1.715 controale si au fost stabilite sume totale de 106,5 milioane euro.

In ceea ce priveste instrumentarea cazurilor de frauda fiscala pentru care DGAF a sesizat organele de urmarire penala, in 91% din cazuri frauda depaseste 1 milion de euro, iar  65% din valoarea totala a prejudiciilor stabilite de DGAF reprezinta TVA.

Sursa: hotnews.ro

Grup infracțional specializat în fraude online, la un pas de închisoare

Patru bârlădeni au reușit să dea țepe magazinelor online de electronice folosind date ale cardurilor ce aparțineau unor cetățeini din Austria, Germania sau Danemarca. Ei au făcut cumpărături în valoare de 10.579 de euro și 35.720 de lei. Bunurile cumpărate erau vândute de membrii grupului la diverși clienți amatori de chilipiruri, iar banii astfel obținuți erau, în mare parte, jucați la păcănele.

Alexandru CROITORU

Serviciul de Combatere a Crimei Organizate, Serviciul Teritorial Iași a reușit să oprească și să aducă în fața magistraților un grup infracțional ce cumpăra diverse produse elctronice și electrocasnice din magazine online folosind datele de identificare a unor carduri ce aparțineau unor cetățeni din Germani, Austria sau Danemarca.

Capul grupării era Andrei Zaharia, trimis în judecată pentru inițierea sau constuirea unui grup infracțional și infracțiuni săvârșite prin emiterea sau utilizarea de instrumente de plată electronice folosind datele de identificare ale altor persoane. Alături ce el au ajuns în fața judecătorilor și Traian George Adetu, Andrei Vlad-Peiu și Valentin Borș. Acesta din urmă avea un rol esențial în cadrul grupului, fiind angajatul unei firme de curierat pe care membrii o foloseau pentru primirea și ridicarea coletelor cu produsele comandate.

Andrei Peiu și Andrei Zaharia au reușit să obțină datele confidențiale ale unor conturi bancare ce aparțineau unor cetățeni străini. Alți doi membri ai grupului, conduși de Vlad Peiu, aveau rolul de a găsi clienți pentru cumpărăturile făcute și de a ridica coletele ce erau livrate, de multe ori, pe nume sau adrese fictive. Pentru a-și pierde urma, membrii grupului foloseau cartele de telefon pe care le schimbau foarte des. Ba mai mult, tinerii bârlădeni racolau persoane cu venituri foarte mici cărora le ofereau sume modice pentru a le ridica lor marfa comandată. Primul lucru achiziționat de aceștia a fost un laptop, în valoare de 1.652, 20 lei.

Hoții comandau doar obiecte scumpe

Următoarea lor comandă a fost un televizor LED 3D și o instalație de aer condiționat, a căror valoare s-a ridicat la 6.662, 87 de lei. Au urmat apoi rezervări de bilete de avion pe curse spre Spania și Anglia, un cuptor electric cu plită încorporată în valoare de 5.385 de lei, alte patru produse similare în valoare totală de 17.580 de lei. Au urmat apoi două telefoane mobile de ultimă generație, în valoare de 5.378 de lei. Pentru telefoane, s-au folosit datele unui card ce aparținea unui cetățean german. Apoi un televizor LED 3D, cu diagonala de 102 cm, plus două perechi de ochelari pentru acesta, o bicicletă Bulls-Mojo a cărei valoare era de 2.300 de euro, vândută unui client cu 3.700 de lei. Achizițiile grupului infracțional nu s-au oprit aici: au mai urmat alte două biciclete vândute apoi cu 700, respectiv 800 de euro, un aparat de sudură, un ciocan rotopercutor și o drujbă de mare putere, vândută apoi cu 1.500 de lei. Clientul pentru drujbă a fost racolat de membrii grupului de pe un site unde acesta postase un anunț în care îșI arăta intenția de a achiziționa un astfel de bun.

Andrei Zaharia și George Traian Adetu, recidiviști

Deși erau cercetați pentru fapte similare într-o altă cauză penală, Andrei Zaharia și Traian Adetu nu s-au sfiit să-și continue activitatea infracțională, chiar dacă erau sub imperiul interdicțiilor impuse de Tribunalul Iași prin eliberarea provizorie sub control judiciar. Zaharia mai avea deja o condamnare de doi ani de închisoare tot pentru aceleași fapte, săvârșite alături de amicul lui. În încercarea de a-și acoperi urmele, infractorii au folosit nume și adrese de livrare fictive, dar și un număr mare de cartele de telefonie mobilă folosite pentru plasarea comenzilor online și pentru a comunica între ei. După fiecare tranzacție încununată de succes, membrii grupului infracțional își aruncau cartelele vechi și își cumpărau altele noi. Totodată, aceștia au folosit programe sofware speciale care ascundeau IP-urile reale ale calculatoarelor de unde se făceau comenzile și care genearu alte IP-uri din străinătate, în speranța că nu vor putea fi identificați și nici nu vor lăsa urme electronice ale locului de unde au fost făcute comenzile.

Valentin Borș, un membru cheie al grupului

Borș era angajatul unei firme de curierat și asigura livrarea coletelor cu bunuri. Un alt membru important al grupului s-a dovedit a fi și Vlad Andrei Peiu. Acesta a asigura preluarea unor colete dar și comercializarea mai multor bunuri provenite din tranzacțiile frauduloase. Astfel, ajunși în fața instanțelor de judecată, membrii grupului infracțional riscă ani grei de închisoare, plata unor daune către persoane fizice sau juridice care s-au constituit părți civile în proces dar și 10.000 de lei, sumă ce reprezintă cheltuieli judiciare.

Trimiși în judectă pentru înșelăciune, fals și uz de fals

Polițiștii Serviciului de Investigare a Fraudelor Vaslui au finalizat cercetările față de trei persoane, care au fost cercetate sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de înșelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals. Cercetările au fost demarate de polițiști în urma sesizării înregistrate la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui în luna octombrie 2013, depuse de reprezentanții unui birou notarial, privind neconcordanțe între documentele existente în evidențele biroului și cele aflate la două societăți comerciale din municipiul București, referitoare la numărul și valoarea operațiunilor declarate.

Polițiștii de investigare a fraudelor au efectuat cercetări față că Alexandru S., în vârstă de 34 ani, din municipiul București, angajat al unei societăți comerciale în funcția de manager de proiect și împuternicit la alte două societăți comerciale. Bărbatul se ocupa în principal de semnarea de antecontracte și contracte de vânzare/cumpărare în numele firmelor respective, precum și de plata cheltuielilor referitoare la achiziționarea de terenuri.

Alexandru S. s-a prezentat la biroul notarial pentru întocmirea și legalizarea diverselor documente. Acesta i-a propus Anișoarei O., în vârstă de 34 ani, din municipiul Vaslui, să elibereze facturi reprezentând servicii notariale fictive, care îi erau necesare la decontarea cheltuielilor la cele două firme. Astfel, în perioada 2010-2012, Anișoara O. a eliberat 115 facturi, folosindu-se de documente care ar fi trebuit transmise persoanelor fizice (care însă nu solicitau factură și chitanță pentru servicii notariale). În evidența biroului notarial, acestea figurau ca fiind eliberate către diverse persoane fizice, pentru prestarea unor alte servicii, având înscrise valori diferite.

De asemenea, Mircea V., în vârstă de 60 ani, din municipiul Vaslui, angajat la același biroul notarial, a emis în perioada 2010 – 2011 patru facturi fiscale cu chitanțe atașate, reprezentând operațiuni fictive în numele biroului notarial.

Alexandru S. a creat un prejudiciu celor două societăți prin decontarea de documente care nu reflectă operațiuni reale în sumă de aproximativ 280.000 lei. Pe parcursul cercetărilor, în urma aplicării unor sechestre de către organele de poliție, bărbatul a achitat integral această sumă. La finalizarea cercetărilor, polițiștii au înaintat dosarul penal la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui cu propunerea de trimitere în judecată a celor trei persoane, pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals. (Roxana NĂSTASĂ)

Dosarul Microsoft. Gruparea care a controlat mari afaceri cu statul in Romania sub Nastase si Basescu

Oamenii de afaceri suspectati de procurorii DNA ca au plimbat spagi in valoare de zeci de milioane de dolari in Dosarul Microsoft sunt conectati, in mare masura, la celebra grupare Petrache-Bittner-Cocos din timpul guvernarii PSD din 2000-2004, despre care presedintele Traian Basescu declara ca ar fi “mafia personala a lui Adrian Nastase”. Dupa cum rezulta din dosarul Microsoft, personaje cheie din aceasta grupare si-au transferat influenta asupra guvernelor de dupa 2004, Tariceanu si Boc, insa au stabilit conexiuni si cu Victor Ponta, pomenit si el in dosar. Un scurt inventar al informatiilor disponibile si publicate de-a lungul timpului in diverse investigatii indica legaturi transpartinice la nivel inalt intre membrii acestei grupari care a controlat marile afaceri cu statul din Romania peste un deceniu.

Ceea ce-i uneste pe multi dintre cei mentionati in Dosarul Mircosoft drept intermediari ai spagii sunt legaturile stranse cu anturajul fostului premierAdrian Nastase. Personajul aparent central al povestii este un nume cvasi-necunoscut pentru opinia publica: Claudiu Ionut Florica. Dar nu el este personajul cheie, ci gruparea transpartinica Bittner-Cocos. Florica, in calitate de reprezentant al firmei Fujitsu Siemens Computers in Romania, ar fi identificat, in 2003 “o oportunitate de afaceri in distribuirea de licente Microsoft catre Guvernul Romaniei”, dupa cum sustin procurorii. Dar ce “intrari” avea Florica in guvernul Nastase?  Una din ele, dupa cum sustin procurorii, era Bittner, pe care l-ar fi contactat in 2004. In jurul lui Adrian Nastase era constituit un grup influent format din Alexandru Bittner, Dorin Cocos, fostul sot al Elenei Udrea, si Adrian Petrache.

Bittner era pe atunci rasfatatul regimului. Primea de la Adrian Nastase vaste conscesiuni in Delta, iar sotiile celor doi erau prietene si faceau afaceri impreuna. Dana Nastase a admis si ea, in 2004, dupa aparitia raportului Armaghedon, ca este prietena cu Sherry Bittner, afirmand intr-un interviu ca a incercat sa faca bani din pasiunea lor pentru opere de arta, deschizand chiar un magazin. Asadar, relatiile familiei Bittner si Nastase erau extrem de apropiate.Bittner si Nastase au recunoscut ca au o relatie de prietenie, presa vremii a scris chiar ca omul de afaceri ar fi finul fostului premier.

Potrivit unor declaratii de martor in dosarul Microsoft, in prima parte a anului 2004, “Claudiu Florica a avut o intalnire cu Alexandru Bittner, care in perioada respectiva controla in numele si pentru Adrian Nastase orice contract de tehnica de calcul si software cu Guvernul Romaniei si ministerele sale, acestea solicitand un procent din respectivele contracte prin firmele off-shore pe care le controla, ca plata pentru obtinerea semnaturilor la nivelul primului  ministru, Adrian Nastase.”

Despre Bittner,  presa a scris ca ar fi unul din martorii cheie in dosarulMicrosoft. Acesta ar fi plecat din Romania in 2013 in Statele Unite, fiind si cetatean american. Si-ar fi lichidat toate afacerile, dar s-ar fi vazut nevoit sa colaboreze cu FBI in dosarul Microsoft in schimbul unei intelegeri financiare.

Gruparea Bittner-Cocos-Petrache devenise celebra pe la jumatatea anilor 90, dupa afacerea parcarilor Dalli concesionate de la primaria Capitalei. Ii regasim infinit mai puternici in guvernarea Nastase in parteneriat direct sau prin interpusi in diverse afaceri cu tehnica medicala, hoteluri, imobiliare, transporturi. Despre aceasta grupare, Traian Basescu rosteste celebra sentinta in septembrie 2004, putin inainte de debutul campaniei pentru alegerile generale: “Din mafia personala lui Adrian Nastase fac parte Eugen Bejinariu, Ionel Blanculescu si Gabriel Oprea, oameni care sunt condusi in umbra de cuplul Bittner-Petrache!”.

In 2004, Adrian Nastase pierde alegerile, dar “mafia personala” nu dispare, ci se transforma putin si isi schimba stapanul. Bittner se retrage in umbra dupa caderea guvernului Nastase, insa pe Dorin Cocos il gasim repede conectat la noua putere. Elena Udrea, pe atunci sotia sa, este numita in 2005 sefa cancelariei prezidentiale. Presa il descopera pe Cocos si in relatii de afaceri cu oamenii de afaceri Besciu si Vulpescu de la Euroconstruct, cunoscuti drept “asfaltatorii lui Basescu”.

Potrivit unei investigatii realizate de EVZ in 2005, Elena Udrea recunostea ca sotul sau facuse afaceri cu Bittner si Petrache, dar minimaliza totul:  “Eu nu am negat niciodata ca sotul meu il cunoaste pe Bittner sau pe Petrache. Insa acum stiu ca relatiile lor s-au deteriorat. Dar, OK, sotul meu a facut afaceri cuPetrache si Bittner… dar, pana la urma, cine este Bittner? Ce a facut? A furat? A nenorocit?”. Dorin Cocos explica, la randul sau: “Pe Adrian Petrache il cunosc de dinainte de ’89, suntem prieteni. Pe Alexandru Bittner il stiu din 1996 si nu prea ne-am simpatizat. Acum nu am nici o afacere cu el. Drumurile noastre s-au despartit.”

Poate s-a despartit de oamenii apropiati de Nastase, care cazuse, dar nu si de PSD. Cocos a pastrat mereu un cap de pod in PSD. Astfel, potrivit unei investigatii RISE Project, sase companii detinute de Dorin Cocos sau alti membri de familie ar fi beneficiat de servicii avocatesti din partea avocatuluiVictor Ponta in perioada 2005 – 2006, pe cand acesta era si presedinte TSD. Presa de can-can suprinde, in septembrie 2006,  cuplurile Daciana Sarbu-Victor Ponta si Elena Udrea-Dorin Cocos luand cina in restaurantul Eurohotels a lui Cocos. Intamplator sau nu, in toamna lui 2006 Traian Basescuaccepta invitatia lui Victor Ponta de a participa la scoala de vara a TSD.

Diverse nume despre care procurorii sustin ca ar fi intermediat mita in dosarulMicrosoft graviteaza exclusiv in jurul acestei grupari, conectate solid la noua putere de dupa 2004, dar pastrand legaturile si cu fostul partid de guvernamant. Sa luam exemplul libanezului Khalil Abi Chahine. Despre el, procurorii sustin ca avea sarcina sa intermedieze relatia cu ministerul comunicatiilor si cu secretariatul general al guvernului pe vremea lui Nastase. Chahine nu este insa un simplu pion al necunoscutului Florica. Pare mult mai mult decat atat. “Chahine e partener de afaceri si prieten atat cu Victor Ponta (premierul si libanezul sunt actionari fondatori ai “FC National 2000 SA” in 2004), dar si intim al cupului recent destramat: Udrea-Cocos. O dovada in acest sens e ca in 2009, la nunta lui Chahine de la hotelul Hilton din Capitala, invitati de vaza au fost cuplurile Daciana Sarbu-Victor Ponta, Udrea-Cocos, iar nasul lui Abi Chahine a fost chiar dezvoltatorul “Central Residential Park”, Nicolae Dumitru (Niro)”, se arata intr-o investigatie publicata de Daniel Befu.

Cum spuneam, toate numele presupusilor intermediari ai spagii apar in jurul gruparii-cheie. Astfel, si Nicolae Dumitru apare in referat drept omul care “trebuia sa isi exercite influenta asupra unor membrii ai Guvernului pentru a obtine incheierea contractului – Serban Mihailescu, Nica Dan. Nicolae Dumitru, zis Niro, este un apropiat al Elenei Udrea, dar si omul de afaceri de la care Victor Ponta si-ar fi cumparat un apartament de lux. Despre Nicolae Dumitru – Niro s-a spus  ca ar fi fost unul dintre principalii sponsori aiEvenimentului Zilei si B1 TV.

Dorin Cocos, pe vremea cand era sotul Elenei Udrea, este suspectat ca se ocupa cu repartizarea spagilor   catre ministri in guvernul Boc. Astfel, potrivit unor declaratii de martor, “Dorin Cocos a facut repartizarea sumelor, ca 2.300.000 dolari sa ajunga la Gabriel Sandu prin intermediul ESSIM Partners din Cipru, controlata de prietenul acestuia, 4.000.000 la Gheorghe Stefan, prin intermediul societatii DD Land Oil din Cipru, iar diferenta de circa 9.000.000 dolari sa fie transferata catre Dinu Pescariu. Din aceasta suma, Dinu Pescariuurma sa-i dea lui Dorin Cocos suma convenita intre ei”.

Potrivit GSP, relatia apropiata dintre Dinu Pescariu si cuplul Dorin Cocos-Elena Udrea este confirmata de chiar declaratiile de avere ale actualului candidat la presedintia Romaniei. In declaratia depusa in 2009 la Camera Deputatilor, fostul ministru al MDRT din Guvernul Boc a mentionat la capitolul “Datorii” doua imprumuturi: unul facut in 2007 la BRD, de 3.297.000 de euro, si altul, in 2008, in valoare de 200.000 de lei, de la persoana fizica Dinu Pescariu. Ambele, scadente in 2010.

In schimb, in declaratia de avere din 2012 a Elenei Udrea apare un alt imprumut, efectuat in 2011, in valoare de 500.000 de euro, in care creditorul este Dinu Pescariu si debitorul, Dorin Cocos. Scadenta este 2021. Dinu Pescariu vine si el din cercul intim al lui Nastase. In 2004 a primit baza Cutezatorii si trecea drept unul din prietenii Danei Nastase.

Ce se intampla insa acum cu puternicul Adrian Petrache, membru al tripleteiBittner – Cocos – Petrache? Nu-l regasim in dosarul Microsoft, dar influenta sa inca se face simtita. Despre Petrache, jurnalistul Catalin Tolontan a scris ca ar fi unul dintre finantatorii EVZ si Adevarul. Petrache a negat, intr-un drept la replica trimis jurnalistului, precizand totusi ca a avut in ultimii ani tranzactii financiare cu Cristian Burci, dar niciuna legata de Adevarul. Burci trece si el drept unul din fostii colaboratori ai lui Alexandru Bittner, alaturi de Petrachesi Cocos. In fine, de fiul sau, Alin Petrache a fost ales deputat al PSD in 2012, iar in mai 2014 a fost ales  “cu ajutorul partidului” in functia de sef al Comitetului Olimpic Roman. Petrache- jr a detinut si sefia Federatiei de Rugby.

Dar sa ne intoarcem putin la Claudiu Florica, cel prezentat in toata presa drept creierul operatiunii. Singura sa legatura directa cu personaje mai cunoscute este relatia de rudenie Aurel Cornea. Este ginerele fostului presedinte al unui puternic sindicat din educatie, extrem de vocal in timpul protestelor din 2012. Florica a primit in 2009 contractul de 90 de milioane de euro de la guvernulBoc, insa nu in virtutea relatiei sale pe linia sindicala, ci in calitate de pion al puternicei grupari care pare sa fi controlat toate marile afaceri cu statul din Romania sub doua regimuri politice: Nastase- Iliescu si Basescu – Boc.

Sursa: hotnews.ro

Rotaru și alte patru persoane, reținuți în dosarul cărților supraevaluate achiționate de Biblioteca Metropolitană București

Fostul director al Bibliotecii Metropolitane București Florinel Rotaru și alte patru persoane au fost reținuți, marți, în dosarul privind achiziția de cărți la prețuri supraevaluate de către instituție, potrivit unor surse judiciare.

Potrivit surselor citate, procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, care instrumentează acest dosar, au decis reținerea fostului director și a altor patru persoane, pe care le-a avut în subordine, după ce cei cinci ar fi fost nesinceri în timpul audierii.

Aceștia sunt acuzați că ar fi cumpărat mai multe presupuse cărți rare, dar și pachete de turism, ar fi închiriat săli de conferință sau ar fi contractat diferite lucrări la prețuri evaluate.

Restul celor 11 persoane audiate în dosar au fost lăsate să plece acasă după ce, conform anchetatorilor, acestea au fost sincere în anchetă și și-au recunoscut faptele.

Polițiștii au făcut, marți, 18 percheziții la sediul Bibliotecii Metropolitane din Capitală și la alte 17 adrese din București, Ilfov, Giurgiu, Dâmbovița și Teleorman, într-un dosar privind achiziția de către instituție a unor cărți rare supraevaluate, cu un prejudiciu de aproximativ 5 milioane de lei.

În dosar sunt vizate 16 persoane, printre care directorul general al Bibliotecii Metropolitane din perioada comiterii faptelor, Florinel Rotaru, adjunctul și contabilul-șef al instituției de la acea dată, care sunt bănuite de abuz în serviciu, conflict de interese și fals în declarații.

Conform anchetatorilor, așa-zisele “cărți rare” ar fi fost cumpărate de Biblioteca Metropolitană prin intermediul unei fundații care aparține chiar lui Florinel Rotaru.

“Totul s-a făcut în mod legal și am îmbogățit patrimoniul cultural, și al României, și direct al Bibliotecii Metropolitane București”, a declarat Florinel Rotaru pentru MEDIAFAX, precizând că nu s-a făcut nicio expertiză în legătură cu “prețurile supraevaluate”.

Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 au instituit în acest dosar sechestru asigurător pe 12 imobile, evaluate la peste 500.000 de euro, și asupra unor bunuri evaluate la aproape 5,5 milioane de lei.

Potrivit directorului BMB, Anca Cristina Râpeanu, 688 de cărți ale Bibliotecii Metropolitane București, cumpărate, în perioada 2008 – 2012 de la Constantin Pavelescu, în prezent decedat, au fost puse sub sechestru, marți, de anchetatori.

Ea a mai declarat că din cele 16 persoane vizate de anchetă numai patru lucrează în prezent la bibliotecă, și acestea colaborează cu organele legii, în timp ce actuala echipă de management a BMB este cu totul nouă.

În aprilie 2013, primarul general Sorin Oprescu a dispus încetarea delegării lui Florinel Rotaru în funcția de manager al Bibliotecii Metropolitane București, pentru management defectuos și ineficiență în administrarea, angajarea și utilizarea resurselor publice locale. Măsura a fost luată în urma verificărilor făcute de Direcția de Control și Direcția de Audit Intern din Primăria Capitalei.

Raportul a arătat că multe dintre deficiențele constatate sunt rezultatul unui “management defectuos”, ca urmare a necunoașterii sau “cunoașterii insuficiente” a prevederilor legislative în vigoare, dar și ineficienței în administrarea, angajarea și utilizarea resurselor publice locale, se arăta atunci într-un comunicat de presă.

Anca Cristina Râpeanu este din ianuarie 2014 director al Bibliotecii Metropolitane București, aceasta câștigând concursul de management desfășurat în noiembrie.

Până la organizarea concursului de proiecte de management, pentru asigurarea conducerii interimare a acestei instituții, primarul general l-a desemnat pe scriitorul și publicistul Nicolae Iliescu.

Sursa: mediafax.ro

Vaslui, orașul tuturor posibilităților – Orbii pot fi șoferi

La Vaslui totul e posibil! Orbii, surzii, ciungii, ologii, cardiacii și psihopații din municipiul reședință puteau, până de curând, să obțină foarte ușor avizul medical pentru susținerea examenului de permis auto, chiar dacă afecțiunile lor sunt incompatibile cu calitatea de conducător.

Polițiștii de la Serviciul de Investigare a Fraudelor Vaslui au ridicat mai multe documente de la Clinica New Central Med din municipiul Vaslui, după ce această instituție medicală ar fi eliberat fișe medicale de tip auto fără a-i examina pe solicitanți. Clinica cu pricina ar fi dezvoltat o adevărată afacere în acest sens, în care au fost cooptați și instructori auto. Aceștia din urmă își trimiteau cursanții la sediul clinicii, unde era achitată taxa de 155 de lei (pentru cei care doreau inclusiv aviz psihologic fără examinare!), după care fișa deja completată era ridicată direct de instructor, care primea, totodată, și “bonificația” aferentă. Surse din cadrul anchetei au confirmat pentru cotidianul Est News că există mai multe clinici vizate pentru astfel de practici.

Alex SAVA

Roxana NĂSTASĂ

Polițiștii din cadrul Serviciului de Investigare a Fraudelor au ridicat, la sfârșitul săptămânii trecute, documentele de la Clinca New Central Med din municipiul Vaslui, existând suspiciuni cu privire la modul de eliberare a fișelor medicale de tip auto. Concret, polițiștii aveau informații că solicitanții fișelor medicale de tip auto primesc aceste documente fără a fi efectiv examinați, existând riscul ca bolnavi cu afecțiuni incompatibile cu calitatea de conducător să ajungă să șofeze pe străzile Vasluiului, punând, astfel, în pericol siguranța celorlalți participanți la trafic.

“Au fost ridicate mai multe documente de la un punct de lucru al unei clinici medicale. Ancheta este în desfășurare și nu putem să vă oferim mai multe amănunte deocamdată”, a declarat subcomisar Mihaela Ștraub, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliție al Județului Vaslui.

Surse din cadrul anchetei au dezvăluit reporterilor Este News marea afacere pusă pe picioare de cei de la clinica New Center Med. O verigă foarte importantă o reprezentau instructorii auto, care primeau o anumită sumă de bani pentru fiecare client pe care îl îndrumau către clinică în vederea obținerii fișei medicale. Nimic greșit în stimularea instructorilor, numai că solicitanții nu erau examinați. Aceștia doar achitau 155 de lei, iar a doua zi instructorul mergea și ridica fișa medicală deja completată și, totodată, “bonificația”. Mai mult, se spune că au fost cazuri când în locul solicitantului a plătit instructorul, iar cei de la clinică habar nu aveau cum ar fi trebuit să arate cel pe numele căruia s-a eliberat fișa medicală, dar pe care, chipurile, l-au examinat.

Cei care și-au făcut recent fișe medicale la clinica menționată pot să-și ia gândul de la ele. Surse judiciare susțin că fișele vor rămâne în posesia celor de la Serviciul de Investigare a Fraudelor pentru cercetări.

O mai veche plângere

Acțiunea Serviciului de Investigare a Fraudelor ar avea la bază o mai veche plângere a reprezentanților Colegiului Medicilor Vaslui, care au constat, în luna aprilie a acestui an, că la New Central Med nu se respectă circuitul fișelor medicale. Conform procedurii standard, solicitantul trebuie să meargă în primă fază la medicul de familie pentru eliberarea unui aviz medical care atestă că nu este în evidență cu afecțiuni clinice incompatibile cu calitatea de conducător auto. Abia apoi intră în circuitul medicilor specialiști.

“Am avut cazuri, atât eu cât și foarte mulți colegi de-ai mei, de pacienți care au venit la noi după ce au fost la medicii specialiști să-și facă fișele medicale. În cinci minute, cât stă pacientul în cabinetul unui specialist, acesta din urmă nu are cum să-și dea seama dacă (pacientul – n.r.) are vreo boală clinică. Poate la mine e în evidență cu epilepsie, sau cu alte afecțiuni. În plus, am avut cazuri de pacienți care nici nu au fost văzuți de specialiști la cabinetele de acolo. Am avut o fată cu un sindrom… Nu putea să miște gâtul. De acolo a obținut fișa medicală, dar mama ei mi-a spus că nu a văzut-o niciun medic. Trebuie să-i vadă cineva, nu? Poate un om nu aude, poate nu vede… În fond, e vorba de siguranța noastră. Toți avem copii…”, a declarat dr. Mioara Dașcău, președintele Colegiului Medicilor din România.

Cine nu ar trebui să conducă

Cei care au acuitate vizuală scăzută, câmpul vizual îngustat, capacitate vizuală în condiții de luminozitate scăzută redusă, sensibilitate mare la lumină puternică și contraste, diplopie (imagine dublă) sau alte afecțiuni oculare grave nu sunt compatibili cu calitatea de conducător auto. Persoanele care solicită un permis de conducere sau reînnoirea acestui permis trebuie să aibă o acuitate vizuală binoculară, dacă este necesar, cu lentile de corecție, de cel puțin 0,5, când se utilizează ambii ochi. În plus, câmpul vizual orizontal trebuie să fie de cel puțin 120 de grade, extensia trebuie să fie de cel puțin 50 de grade la stânga și la dreapta și de 20 de grade ascendent și descendent. Nu trebuie să existe deficiențe pe o rază de 20 de grade față de axul central.

De asemenea, eliberarea sau reînnoirea permiselor de conducere candidaților ori conducătorilor auto cu handicap fizic este posibilă, cu anumite restricții, numai cu avizul unei unități de asistentă medicală autorizate, acordat în urma evaluării medicale a afecțiunii sau anomaliei respective și, în cazul în care este necesar, a efectuării unui test practic. De asemenea, avizul acordat trebuie să precizeze ce tip de modificare este necesară la vehicul și dacă respectivul conducător auto trebuie să poarte un dispozitiv ortopedic, în măsură în care probă de verificare a aptitudinilor și comportamentului demonstrează că, utilizând un astfel de dispozitiv, conducerea vehiculului nu ar fi periculoasă.

Permisele de conducere nu se eliberează și nu se reînnoiesc în situațiile în care solicitanții prezintă tulburări grave ale ritmului cardiac. Permisele de conducere pot fi eliberate sau reînnoite în cazul persoanelor care poartă stimulator cardiac numai cu avizul medical autorizat și cu condiția efectuării unor verificări medicale periodice. Eliberarea sau reînnoirea permiselor de conducere auto pentru candidații ori conducătorii auto care suferă de tensiune arterială anormală este condiționată de rezultatele altor examinări medicale, de eventuale complicații aferente și de pericolul potențial al acestora pentru siguranța rutieră. Permisele de conducere nu pot fi eliberate sau reînnoite, în general, persoanelor care prezintă angină pectorală de repaus sau la emoție. Eliberarea sau reînnoirea permiselor de conducere oricărui candidat ori conducător auto care prezintă în antecedentele personale patologice un infarct miocardic se face numai cu avizul medical autorizat și, în cazul în care este necesar, numai cu condiția efectuării unor controale medicale periodice.

Permisele de conducere pot fi eliberate sau reînnoite candidaților ori conducătorilor de autovehicule cu diabet zaharat. În cazul în care aceștia urmează un tratament medicamentos, eliberarea sau reînnoirea permiselor se face numai pe bază unui aviz medical autorizat și, după caz, pe baza unor controale medicale periodice. Intervalul dintre examinări nu trebuie să depășească cinci ani.

Nu se emit și nu se reînnoiesc permise de conducere pentru solicitanții sau conducătorii auto cu episoade repetate de hipoglicemie acută și/sau care nu sunt deplin conștienți de implicațiile acesteia. Permisele de conducere nu sunt eliberate sau reînnoite candidaților ori conducătorilor auto care prezintă afecțiuni neurologice grave, în afară cazurilor în care solicitarea se bazează pe un aviz medical autorizat. Epilepsia este definită că atare dacă au avut loc două sau mai multe crize de epilepsie la un interval mai mic de 5 ani. Conducătorilor auto cu epilepsie din această grupă trebuie să li se monitorizeze capacitatea de a conduce până când trec cel puțin 5 ani fără nicio criză. Dacă persoana suferă de epilepsie, criteriile pentru acordarea/reînnoirea necondiționată a permisului nu sunt întrunite.

De asemenea, Permisele de conducere nu sunt eliberate sau reînnoite în cazurile candidaților ori conducătorilor auto care prezintă: tulburări mintale grave, congenitale sau dobândite că urmare a unor afecțiuni, traume ori intervenții neurochirurgicale; retard psihic sever; probleme comportamentale grave datorite vârstei sau tulburări grave ale capacității de judecată, comportament ori adaptabilitate.

Pentru candidații și conducătorii auto din această grupă, permisele de conducere pot fi eliberate sau reînnoite în cazul persoanelor cu insuficiență renală gravă, numai pe bază unui aviz medical autorizat și cu condiția efectuării unor controale medicale periodice.

Permisele de conducere nu se eliberează sau nu se reînnoiesc în cazurile persoanelor care sunt dependente de alcool ori sunt incapabile să se abțină de la consumul de alcool atunci când conduc. Sunt exceptați de la obținerea/reînnoirea permisului cei care sunt dependenți de substanțe psihotrope sau care nu sunt dependenți de astfel de substanțe, dar fac abuz de ele în mod regulat, oricare ar fi categoria de permis care se solicită.

Frauda de la Omniasig. Cât este prejudiciul real și de unde provine el

ECONOMICA.NET a aflat de la reprezentanții anchetatorilor detalii din cazul în care sute de angajați ai Omniasig sunt suspectați că ar fi emis în fals mai multe polițe de asigurare a locuinței pentru a beneficia de o cotă mai mare din prima de asigurare. Poliția vorbește de un prejudiciu de 400.000 de euro însă surse din mediul financiar apropiate cazului afirmă că respectiva pagubă va fi foarte greu de demonstrat, dacă există.

Numărul polițelor de asigurare antedatate de angajații Omniasig care au încercat, în acest fel, să evite virarea unei părți din prime către Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor este mai mare de 12.000, așa cum au arătat inițial organele de anchetă.

În fapt, există cel puțin 20.000 de polițe “măsluite” iar presupusa infracțiune nu s-a petrecut într-o singură zi ci în cel puțin 5 zile din luna iulie 2013. “Afirmația potrivit căreia s-a produs un prejudiciu estimat la nivelul sumei de 400.000 de euro a fost făcută avându-se în vedere faptul că, pe lângă cele 12.000 de polițe emise în data de 26.07.2013, au fost identificate și alte polițe de aceeași natură, emise în zilele de 22, 23, 24 și 25 iulie 2013, prin același mecanism de fraudare. Prejudiciul a fost estimat avându-se în vedere materialul probator administrat până la momentul respectiv.”,au arătat, pentru ECONOMICA.NET, reprezentanții Poliției Române.

Inițial, reprezentanți ai Poliției au afirmat  că a fost vorba de doar 12.000 de polițe iar emiterea lor s-a produs într-o singură zi. În acest context, prejudiciul de 400.000 de euro nu era justificabil având în vedere că prețul unei asigurări obligatorii emise de PAID este de 20 de euro motiv pentru care prejudiciul maxim ar fi putut fi de 240.000 de euro(12.000×20 de euro).

 Povestea cazului. A fost sau nu a fost un prejudiuciu real 

Mai mulți angajați ai Omniasig, unii cu funcții înalte de conducere, sunt suspectați de abuz în serviciu în formă continuată și fals intelectual. Anchetatorii susțin că au dovezi că aceștia ar fi emis în fals mii de polițe de locuință pentru a beneficia de o parte mai consistentă din prima de asigurare. Concret, potrivit informațiilor furnizate de Poliție, angajații Omniasig au încercat să evite virarea unei părți din prima de asigurare către Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor, așa cum prevede o lege intrată în vigoare la 27 iulie 2013. Respectivul act normativ arată că polița obligatorie emisă de PAID trebuie achiziționată de toți proprietarii de locuințe, inclusiv de cei care au o asigurare facultativă de la o altă firmă. În acest sens, firmele care nu sunt membre ale PAID (cum este și cazul Omniasig), pot vinde asigurări de locuință  doar cu rezerva că pentru daune de până la 20.000 de euro și pentru riscurile de cutremur, inundație și alunecări de teren, prima aferentă merge la PAID care își asumă și despăgubirile.

Cu alte cuvinte, 20 de euro din primele aferente fiecărei polițe de asigurare a locuinței vândute se duc la PAID. Oamenii de la Omniasig sunt suspectați că, cu câteva zile înainte de intrarea în vigoare a noii legi, au emis în fals mai multe mii de polițe de asigurare a locuinței pe care le-au vândut sau intenționau să le vândă după intrarea în vigoarea a legii. În acest fel, polițele fiind datate anterior intrării în vigoare a noii legi, Omniasig nu mai era obligată să vireze cei 20 de euro către PAID. Prejudiciul fiind de 400.000 de euro. Este vorba de 20.000 de astfel de polițe.

Aceasta este varianta anchetatorilor. Pe de altă parte, surse apropiate situației afirmă că respectivul prejudiciu este foarte greu de demonstrate. “ Nici nu-mi dau seama dacă e prejudiciu sau beneficiu. Oricum, va fi greu de demonstrat. În cazul BCR Asigurări, când s-a vorbit despre prejudicii imense, nici acum, după aproape un an, nu există nimic concret”, afirmă sursele noastre.

O cronologie interesantă 

 

Cronologia evenimentelor în cazul Omniasig este una extrem de interesantă. În data de 13 mai 2014, președintele VIG(acționarul majoritar al Omniasig) s-a aflat la București unde a avut o întâlnire cu presa. La respectiva întâlnire, șeful VIG, a făcut afirmații extrem de dure cu referire la unele companii din România despre care a spus că utilizează practici neconcurențiale și că ar trebui sancționate.

 

Mai mult, Peter Hagen, a insistat asupra situației de la PAID, entitate despre care crede nu poate fi o soluție corectă. El afirmat inclusiv că datele privind programul de reasigurare al Pool-ului sunt incorecte și că, în realitate, toată construcția este una perfect instabilă. Exact a doua zi după ce Hagen a făcut aceste declarații, pe 14 mai, a izbucnit scandalul presupusei fraude la de la Omniasig în care prejudiciat este tocmai Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor.

Sursa: economica.net

Comisia Europeana impune noi reguli pentru muncitorii straini care lucreaza in UE. Romania trebuie sa adopte legislatia in urmatorii doi ani

Romania trebuie sa isi armonizeze, in urmatorii doi ani, legislatia cu normele europene, noua directiva adoptata de Consiliul de Ministri al UE imbunatatind protectia drepturilor lucratorilor detasati prin prevenirea fraudei, se arata intr-un comunicat al Reprezentantei Comisiei Europene.

Dreptul intreprinderilor de a oferi servicii intr-un alt stat membru al UE si de a detasa temporar lucratori pentru a furniza serviciile respective se bazeaza pe articolul 56 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene (TFUE). Directiva privind detasarea lucratorilor stabileste masuri de protectie a drepturilor sociale ale lucratorilor detasati si de prevenire a dumpingului social, prevazand obligatia statelor membre de a se asigura ca actele cu putere de lege si actele administrative ale tarii-gazda sunt aplicabile lucratorilor detasati.
Noua directiva ce contine norme de punere in aplicare a celei privind detasarea lucratorilor va asigura respectarea in practica a drepturilor lucratorilor detasati si consolidarea cadrului legal pentru prestatorii de servicii.
Statele membre trebuie sa o transpuna in legislatia nationala in cel mult doi ani si douazeci de zile dupa publicarea sa in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
“Adoptarea Directivei de punere in aplicare a normelor UE privind lucratorii detasati transmite un semnal clar, in ajunul alegerilor europene, ca Europa nu accepta frauda si abuzurile impotriva lucratorilor detasati sau alte forme de dumping social”, a declarat comisarul european pentru ocuparea fortei de munca, afaceri sociale si incluziune, László Andor.
Noua directiva va contribui la o mai buna aplicare a acestor norme in practica, in special in anumite sectoare, cum ar fi constructiile si transportul rutier, unde, de exemplu, intreprinderi de tip “cutie postala” (fara o activitate economica reala in tara “de origine”) au utilizat “detasari” false pentru a eluda normele nationale privind securitatea sociala si conditiile de munca.
Directiva de punere in aplicare sporeste gradul de sensibilizare al lucratorilor si al intreprinderilor cu privire la drepturile si obligatiile ce le revin in ceea ce priveste termenii si conditiile de incadrare in munca, imbunatateste cooperarea dintre autoritatile nationale insarcinate cu detasarea, clarifica definitia detasarii, astfel incat sa creasca certitudinea juridica pentru lucratorii detasati si prestatorii de servicii, stabileste responsabilitatile statelor membre in ceea ce priveste verificarea conformitatii cu normele prevazute in directiva din 1996, obliga intreprinderile care efectueaza detasari sa desemneze o persoana de contact pentru asigurarea legaturii cu autoritatile de aplicare a legii si sa declare identitatea, numarul lucratorilor care urmeaza a fi detasati, datele de inceput si de incheiere ale detasarii, adresa locului de munca si natura serviciilor.
De asemenea, noua directiva obliga la punerea la dispozitie a documentelor de baza, cum ar fi contractele de munca, fisele de salariu si fisele de pontaj ale lucratorilor detasati, imbunatateste controlul aplicarii drepturilor si tratarea plangerilor, obligand atat statul membru gazda, cat si pe cel de origine sa garanteze ca lucratorii detasati, cu sprijinul sindicatelor si al altor parti terte interesate, pot sa inainteze plangeri si sa intenteze actiuni juridice si/sau administrative impotriva angajatorilor lor in cazul in care nu le sunt respectate drepturile.
Sursa: incont.ro

Primarul de Oșești, amenințat cu pușcăria: Condamnat și inculpat

Grigore Lefter, primarul comunei Oșești, a fost condamnat de Judecătoria Vaslui la un an de închisoare, cu suspendare, fiind găsit vinovat de conflict de interese. A doua zi după pronunțarea sentinței, edilul s-a pricopsit cu un nou dosar în instanță, fiind trimis în judecată de DNA pentru fraude cu fonduri europene.

Condamnarea lui Grigore Lefter, primarul comunei Oșești, la un an de închisoare, cu suspendare, pronunțată miercuri de Judecătoria Vaslui, vine după ce edilul și-a angajat propriul fiu drept consilier personal.

„În mod direct, învinuitul a întocmit dispoziția nr. 04/01.02.2011, prin care îl numea pe fiul său în calitate de consilier personal, cu un salariu de 1.140 lei/lună“, au anunțat procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași, la trimiterea în judecată.

A doua zi, același primar a fost trimis în judecată de procurorii anticorupție, dosarul fiind înaintat spre soluționare Tribunalului Vaslui. Grigore Lefter este acum acuzat de fals intelectual, folosire sau prezentare, cu rea credință, de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene și instigare la fals material în înscrisuri oficiale. Odată cu el, au fost trimiși în judecată și Vasile Furcoi, manager tehnic în cadrul proiectului, și Maria Damian,consultant financiar.

Problemele celor trei au pornit la 30 noiembrie 2008, când a fost încheiat contractul de finanțare nerambursabilă PHARE având ca obiect „Modernizare drum interes local 1,815 km, sat Buda, comuna Oșești, județul Vaslui”, al cărui beneficiar era Consiliul Local. Costul total al a fost estimat la 214.551 de euro, din care Oficiul de Plăți și Contractare Phare din cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor s-a obligat să acorde maximum 192.835,90 euro, echivalentul a 89,88% din costul eligibil.

Perioada de implementare a proiectului era de 11 luni, termenul limită fiind 15 decembrie 2009, însă recepția la terminarea lucrărilor s-a putut efectua abia pe iulie 2010.

“Documente falsificate”

„Pentru a se ascunde faptul că, la data prevăzută, constructorul nu a finalizat lucrările, iar beneficiarul nu le-a recepționat, procesul verbal de recepție a fost falsificat, fiindu-i modificate data, conținutul și numărul de înregistrare, iar apoi a fost prezentat, în copie, de către inculpatul Lefter Grigore, reprezentanților autorității de implementare și celor ai autorității contractante, pentru justificarea avansului primit, a tranșei intermediare și a tranșei finale. Concret, cei trei inculpați au decis, la propunerea inculpatei Damian Maria, să modifice procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor datat 23.07.2010, astfel încât, din cuprinsul acestuia, să reiasă că recepția avusese loc înainte de expirarea perioadei de implementare a proiectului, pentru a se evita pierderea finanțării”, se arată în rechizitoriul DNA.

Urmând indicații scrise ale Mariei Damian, Vasile Furcoi „a procedat la aplicarea de pastă corectoare de culoare albă pe exemplarul reprezentând o copie la indigo a procesului verbal de recepție la terminarea lucrărilor, acoperind mențiunile pe care dorea să le înlăture și efectuând, în locul acestora, mențiunile care creau aparența recepționării lucrărilor în ziua de 14 decembrie 2009”.

Furcoi a modificat numărul de înregistrare al documentului și data întocmirii acestuia, precum și mențiunile privind perioada în care și-a desfășurat activitatea comisia de recepție, trecând ziua de 14 decembrie 2009. De asemenea, a modificat data actului prin care fuseseră desemnați membrii comisiei de recepție, precum și valoarea declarată a investiției.

Grigore Lefter și Vasile Furcoi au întocmit apoi Raportul final privind derularea proiectului, în cuprinsul căruia au atestat că lucrările de modernizare a drumului ar fi fost finalizate în data de 07.12.2009.

Peste 170.000 de euro prejudiciu

Procesul verbal de recepție și Raportul final falsificate au fost depuse, în copie, de Grigore Lefter la Secretariatul General al Guvernului României, anexate ultimei cereri de plată, datată 9 august 2010. Proiectul fiind, astfel, aparent implementat în termenul prevăzut de contract, nu s-a hotărât rezilierea contractului, putând fi justificate sumele plătite cu titlu de avans și plata intermediară, care, în cazul rezilierii contractului din cauza omisiunii beneficiarului de a implementa în termenul stabilit proiectul, ar fi trebuit restituite.

Autoritatea contractantă a efectuat plăți către beneficiar – Consiliul Local Oșești – în valoare de totală de 173.552,31 euro, reprezentând avans și tranșă intermediară de plată. Tranșa de plată aferentă plății finale, în valoare de 19.283,59 euro, nu a mai fost achitată, iarMinisterul Fondurilor Europene s-a constituit parte civilă cu suma de 173.552,31 euro, reprezentând prejudiciul patrimonial.

“În vederea asigurării plății despăgubirilor civile, s-a dispus luarea măsurilor asiguratorii asupra bunurilor aparținând inculpaților Lefter Grigore, Furcoi Vasile și Damian Maria până la concurența sumei de 173.552,31 euro”, se arată în comunicatul DNA.

Bârlădean condamnat în Vâlcea

Un bărbat din Bârlad, condamnat pentru cumul de infracțiuni, a fost depistat, zilele trecute, de polițiștii Biroului de Investigații Criminale Bârlad și condus în arestul Inspectoratului de Poliție al Județului Vaslui. Este vorba despre Mihail Popa, în vârstă de 46 de ani, dat în urmărire națională pentru că se ascundea după ce a fost condamnat pentru comiterea infracțiunilor de înșelăciune, fraudă informatică și constituirea unui grup infracțional organizat.

Pe numele acestuia, magistrații Tribunalului Vâlcea au emis un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea. Individul urmează să fie transferat la penitenciar în vederea ispășirii condamnării la patru ani și trei luni de închisoare.

Vameșa care a ales cartea recunoașterii: Cheia dosarului Albița

Vameșa trimisă în judecată pentru fapte de corupție, este singura care a optat pentru judecata prin procedura simplificată. Dacă ar fi așteptat intrarea în vigoare a noului Cod Penal, risca o pedeapsă mai mare, având trei infracțiuni reținute în sarcina sa. Judecătorii Tribunalului Vaslui vor anunța vineri sentința. Ea a recunoscut în totalitate acuzațiile, descriind în detaliu cum se colecta șpaga la Vama Albița și cum era împărțită pentru a se asigura stabilitatea pe posturi. Ea nu a fost prezentă ieri la proces, avocatul anunțând că vameșa suferă de o depresie puternică și a fost internată în spital.
Ieri, la Tribunalul Vaslui, a avut loc un nou termen în dosarul în care 22 de vameși de la Albița sunt judecați pentru fapte de corupție. În timp ce majoritatea avocaților au cerut instanței acordarea unui nou termen în vederea pregătirii apărării, una dintre vameșe a anunțat că dorește să fie judecată prin procedura simplificată a acordului de recunoaștere.
Este vorba despre Magdalena Coșniță, cea care, în octombrie 2013, în urma descinderilor DNA, a scăpat ca prin minune de arestarea preventivă, recunoscând că în Vama Albița șpaga este o cutumă veche și dând detalii prețioase anchetatorilor. Ieri, ea nu a fost prezentă în sala de judecată, însă a înaintat instanței, prin avocat, un document autentificat la notar prin care a adus la cunoștință că dorește să facă uz de prevederile articolului 320, indice 1, din Codul Penal, privind recunoașterea vinovăției, însușindu-și în totalitate acuzațiile și probele depuse de procurorii DNA împotriva sa.
Avocata Magdalenei Coșniță anunțat că aceasta nu poate fi prezentă la proces, fiind internată la spital, depunând documente justificative în acest sens: “Inculpata a suferit o depresie foarte puternică și nu cred că poate face față prezenței în sala de judecată”.
Procurorul de ședință a solicitat însă instanței ca Magdalena Coșniță să fie prezentă pentru a-și susține personal cererea. Cum prevederile legale stipulează că inculpatul poate face solicitarea de judecare prin procedura simplificată fie personal, fie printr-o declarație autentificată la notar, judecătorul a respins cererea DNA, motivând că obligarea inculpatei de a fi adusă în fața instanței “ar însemna un abuz”.
Judecătorii urmează a pronunța sentința în cazul Magdalenei Coșniță pe 24 ianuarie. Procurorii au cerut condamnarea acesteia la închisoare cu executare, urmând ca la individualizarea pedepsei să se țină cont de circumstanțele personale, de faptul că nu are antecedente penale, precum și de conduita procesuală.
În replică, avocata a apreciat că o condamnare cu suspendare sau sub supraveghere ar fi o pedeapsă justă: “Inculpata este una dintre puținele persoane care a ajutat la soluționarea acestui dosar. Este o persoană singură, care are un copil în grijă. Acesta a fost probabil și motivul pentru care ceilalți inculpați au văzut-o ca fiind veriga slabă”.
Opțiunea Magdalenei Coșniță pentru procedura simplificată va cântări foarte mult în ecuația dosarului, cu atât mai mult cu cât aceasta a confirmat fenomenul de corupție în mod explicit, în timp ce restul inculpaților au lăsat să se înțeleagă că investigatorul sub acoperire i-ar fi provocat și le-ar fi băgat banii aproape cu forța în buzunare.

A închis ochii pentru 50 de lei
Prima faptă reținută de procurorii DNA în sarcina Magdalenei Coșniță s-a înregistrat în noaptea de 15/16 iulie anul trecut. La ora 5, investigatorul sub acoperire s-a prezentat la Vama Albița cu intenția de a intra în Republica Moldova la volanul microbuzului folosit pe toată durata monitorizării DNA. După efectuarea controlului de frontieră, polițistul l-a îndrumat pe agentul sub acoperire în cabina vameșilor, unde se aflau actualii inculpați Lucian Lăcătuș, Magdalena Coșniță și Alexandru Giugaru.
Lăcătuș i-a solicitat pașaportul (pe care l-a așezat pe biroul de lucru), după care a părăsit incinta, acolo rămânând investigatorul și ceilalți doi vameși, care l-au chestionat în legătură cu încărcătura și datele de identificare ale autoutilitarei. Sesizând că aceștia nu aveau nicio intenție de a efectua controlul vamal, agentul sub acoperire a scos din borsetă o bancnotă de 50 de lei, pe care i-a întins-o lui Giugaru, fapt sesizat de Magdalena Coșniță, care i-a spus colegului său că șoferul a intrat în Punctul Vamal Albița la volanul unui autocar, deci suma primită este prea mică. Chestiunea a fost corectată însă imediat de către investigator, care a afirmat că mijlocul de transport folosit este un microbuz, drept pentru care Giugaru a luat suma de 50 de lei, mulțumindu-i, gest la care a achiesat și Magdalena Coșniță: “Păi, așa măi, explică-te”.
“Remiterea de către investigator a sumei de 50 de lei celor doi inculpați a fost suficientă ca aceștia să nu facă nici cel mai mic gest de diligență pentru a verifica încărcătura prezentată în vamă, fapt pentru care (…) a fost lăsat să plece, înregistrarea tranzitării punctului vamal fiind efectuată de inculpata Coșniță Maria Magdalena în fișa sa de evidență a mijloacelor de transport controlate. Înainte de a ajunge la microbuz însă, investigatorul s-a întâlnit din nou cu inculpatul Lăcătuș, care i-a cerut să lase o sumă de bani și pentru polițistul de frontieră care îi verificase documentele, invocând în acest sens o practică din Vama Albița: “Âsta-i mersul, nu?” – circumstanțe în care acesta s-a întors din drum, a revenit la cabina unde se afla inculpata Coșniță, căreia
i-a remis o bancnotă de 50 de lei, spunându-i că acest lucru i-a fost cerut de colegul ei (inculpatul Lăcătuș), suma fiind acceptată de inculpată, fără obiecțiuni, investigatorul părăsind punctul vamal fără îndeplinirea altor formalități”, se arată în rechizitoriu.

 Șpaga, negociată ca la piață
Cea de-a doua infracțiune de luare de mită reținută de procurori în sarcina Magdalenei Coșniță a fost înregistrată pe 10 septembrie 2013. După efectuarea controlului documentelor de către polițistul de frontieră, investigatorul sub acoperire s-a deplasat la ghereta de serviciu a lucrătorilor vamali, unde a recunoscut-o pe Magdalena Coșniță, căreia îi «cotizase» în luna iulie.
Aceasta l-a întrebat ce transportă, iar când a aflat că microbuzul este plin cu colete, i-a dat de înțeles că trebuie să dea o sumă considerabilă. Agentul Igor Caraman a scos atunci din borsetă o bancnotă de 10 euro, pe care i-a întins-o Magdalenei Coșniță. Vameșa s-a simțit de-a dreptul lezată, trimițându-l să bea o cafea și spunându-i să revină după ora 8, când îi va fi mult mai greu să treacă prin vamă, întrucât urma a se schimba tura.
„Cum, mă, zici că ești aproape plin și ia … (neinteligibil) … după ora 8 și bei o cafea la PETROM, nu poți să vii cu un microbuz cât ești aproape plin și să îi dai … (neinteligibil) … euro, mie mi se pare bătaie de joc, crede-mă”, l-a atenționat Magdalena Coșniță pe agentul sub acoperire.
Potrivit înregistrărilor, vameșa a cerut în mod explicit suma de 50 de euro, motivând că microbuzul era plin ochi cu colete și nu avea pasageri. Neavând de ales, investigatorul s-a conformat. Potrivit DNA, înregistrarea în care Magdalena Coșniță se simte jignită când primește 10 euro șpagă demonstrează că vameșii aveau instituit un „tarif” pentru mijloacele de transport, în funcție de capacitate și de natura transportului, iar pe de altă parte, scoate în evidență faptul că aceiași funcționari vamali apelau la fel de fel de tertipuri pentru obținerea acelui „tarif”, inclusiv prin întoarcerea nejustificată din drum.

Împărțeală graduală
În fața procurorilor, așa cum spuneam, Magdalena Coșniță nu a negat nicio clipă acuzațiile. Ea a povestit că, din anul 2009, de când lucrează la Albița, a constatat că anumiți lucrători vamali, agreați de șefii de tură, își desfășurau activitatea în zone în care puteau obține bani de la persoanele care sunt în tranzit. Potrivit declarației acesteia, cele mai avantajoase servicii sunt sensurile/fluxurile de călători (intrare/ieșire) unde sunt mijloace de transport încărcate cu colete. În funcție de natura mărfurilor transportate și de cantitate, de la fiecare conducător auto se primesc de către vameși sume cuprinse între 5-100 de euro.
“Practic, în Vama Albița s-a împământenit un obicei ca, pentru a se permite tranzitarea mai facilă a punctului vamal, șoferii să introducă în pașaport (ca regulă generală) aceste sume de bani precizate mai sus, cu mențiunea că există și situații când transportatorii refuză să remită sume de bani, însă de multe ori vameșii devin mai meticuloși la efectuarea controalelor sau chiar îi trimit spre scannerul pentru bagaje, operațiune care durează câteva ore. Aceste sume de bani sunt primite de vameșii respectivi care își desfășoară activitatea pe segmentul călători, iar la finalul programului, sumele de bani sunt împărțite în funcție de aportul fiecăruia. O cotă de aproximativ 30% din aceste sume obținute sunt remise șefului de tură, care, la rândul său, are obligația de a remite șefului de birou vamal, atât în fiecare zi de luni, cât și în fiecare zi de joi (zilele în care numărul transportatorilor de colete care tranzitează vama Albița este foarte mare – n.r.) sume de aproximativ 300-500 de euro, cu titlu de protocol. Din discuțiile cu colegii, a aflat că o parte din această sumă destinată protocolului ajungea la șeful DRAOV Iași și chiar la conducerea ANAF, pentru a fi asigurată o anumită protecție, o stabilitate pe post”, se mai arată în rechizitoriu.
În cazul celorlalți 21 de vameși, procesul va continua pe 14 martie. Judecătorul a stabilit un termen mai lung pentru a da posibilitatea avocaților să-și pregătească apărarea. Având în vedere că judecătorul învestit să soluționeze acest dosar va pronunța sentința în cazul vameșei Coșniță, urmează să formuleze o cerere de abținere față de continuarea cercetării în cazul celorlalți inculpați, dosarul urmând a fi repartizat unui alt complet. În cadrul Secției Penale a Tribunalului Vaslui sunt în prezent patru judecători titulari, iar doi dintre ei s-au pronunțat deja în dosarul Albița, în cazul măsurilor de arestare preventivă.

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: