Home / Tag Archives: mediul rural

Tag Archives: mediul rural

Sancțiuni de 17.500 lei, aplicate de polițiștii vasluieni în mediul rural

Peste 15 polițiști din cadrul structurilor de poliție rutieră și ordine publică aparținând Municipiului Vaslui și Secției 2 Poliție Rurală Vaslui au acționat zilele trecute în zonele și pe tronsoanele de drum cu risc rutier ridicat din mediul rural.

S-a urmărit creșterea autorității poliției și asigurarea respectării legii prin prezența activă a lucrătorilor. De asemenea, s-a avut în vedere depistarea conducătorilor de vehicule care conduc sub influența băuturilor alcoolice, acest tip de abateri reprezentând, în mediul rural, principalele cauze generatoare de accidente rutiere cu victime omenești.

„Cu ocazia filtrelor instituite au fost verificate peste 170 de vehicule, legitimate 200 de persoane și testați alcoolscopic peste 170 de conducători de vehicule. Ca urmare a abaterilor constatate polițiștii au aplicat 30 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de peste 17.500 lei.”, se arată în comunicatul emis de IPJ Vaslui.

De asemenea, aceștia au reținut 4 permise de conducere (3 pentru conducere sub influența alcoolului și 1 pentru pătrunderea în intersecție pe culoarea roșie a semaforului) și 5 certificate de înmatriculare (4 pentru valabilitatea expirată a inspecției tehnice periodice și 1 pentru lipsa asigurării obligatorii de răspundere civilă auto).

Polițiștii vasluieni anunță că vor acționa în continuare, în vederea impunerii unui climat de disciplină în rândul participanților la trafic, și prevenirii producerii accidentelor rutiere. (A.P.)

Cinci comune din județul Vaslui nu au nici acum medic de familie. Chinul prin care trec localnicii bolnavi

Pacienții din comunele județului în care nu există niciun medic de familie sunt nevoiți să se deplaseze în continuare, în alte localități, atunci când au nevoie de trimiteri sau rețete compensate.

Sunt însă și persoane care nu sunt înregistrate la niciun medic de familie și sunt slabe șanse ca în viitorul apropiat în comuna lor să se deschisă un cabinet cu medic de familie. Deși legea s-a schimbat anul acesta, astfel încât orice medic de familie își poate deschide un punct de lucru într-o localitate mai îndepărtată de 15 km de cabinetul său, medicii de familie nu doresc să-și desfășoare activitatea în mediul rural.

Din cele 7 comune care anul acesta nu aveau medic de familie, doar două au punct de lucru în care-și desfășoară activitatea un medic de medicină primară.

Prima comună în care a fost deschis un punct de lucru a fost Albești, iar a doua Fruntișeni. La Fruntișeni, punctul de lucru al medicului de familie din Vinderei a fost deschis pe 11 septembrie. În timp ce locuitorii celor două comune, Fruntișeni și Albești, sunt mulțumiți că au medic căruia să i se adreseze la nevoie, cei din Bogdănița, Ciocani, Mălușteni, Pochidia și Coroiești așteaptă mult și bine ca medicul de familie să apară și la ei în localitate.

Reprezentanții Colegiului Medicilor spun că numărul medicilor de familie în județ este foarte mic raportat la numărul de locuitori, iar mediul rural nu îi atrage deloc. Se pare că medicii de familie tineri, la început de drum, preferă să plece în străinătate unde au condiții foarte bune de practicare a profesiei și un salariu foarte motivant. În niciun caz orientarea lor nu va fi către mediul rural, din păcate pentru județul nostru. (Mihaela NICULESCU)

Locuitorii din mediul rural spun că au sănătatea mai șubredă de la an la an

Peste 1 milion de români consideră că au o stare de sănătate rea sau foarte rea, cei mai mulți fiind persoane vârstnice care locuiesc în mediul rural, arată un raport al Institutului Național de Statistică (INS).

Datele sunt îngrijorătoare în special pentru județele sărace, cum e și Vasluiul, unde populația din mediul rural nu beneficiază de servicii medicale de calitate, iar unii localnici recunosc că sănătatea lor scârțâie.

Documentul de la INS face referire la date colectate în anul 2018, atunci când 1,153 milioane de persoane cu vârsta de cel puțin 16 ani apreciau că au o stare de sănătate rea sau foarte rea. Dintre acestea, aproape două treimi (64,6%) sunt persoane cu vârsta de 65 de ani și peste, 22,9% între 50 și 64 de ani, iar 12,5% între 16 și 49 de ani.

Din numărul total de adulți care consideră că au o stare precară de sănătate, 437.000 sunt bărbați și 716.000 sunt femei.

În România există, de asemenea, o corelație importantă între starea de sănătate precară și mediul rural. Astfel, 596.000 de persoane din mediul rural (51,7% din total) cred că  au o stare de sănătate rea sau foarte rea, în condițiile în care populația rurală reprezintă 46% din populația totală a țării.

Majoritatea persoanelor (71,6%) care consideră că au o stare precară de sănătate sunt femei.

Nivel scăzut de educație, asociat cu un risc mai mare de boală

Datele oficială arată, pe de altă parte, o asociere clară între nivelul scăzut de educație și riscul de a avea o stare de sănătate precară în România.

Cel mai frecvent declară o stare de sănătate rea sau foarte rea persoanele cu nivel de pregătire gimnazială (31%) ṣi persoanele cu pregătire primară (inclusiv fără școală absolvită, 29,6%).”, scrie în raportul INS.

În schimb, salariații, lucrătorii pe cont propriu (inclusiv patronii), agricultorii și șomerii consideră că au o stare de sănătate bună sau foarte bună în proporție de 80-92%.

În cazul pensionarilor, situația se schimbă considerabil: aproape trei din zece dintre ei se declară mulțumiți de starea de sănătate, mai mult de jumătate declară că au o stare de sănătate satisfăcătoare, iar 1 din 5 declară o stare de sănătate rea sau foarte rea.”, menționează raportul.

Pe regiuni, frecvența cea mai mare a persoanelor cu stare de sănătate nesatisfăcătoare se întâlnește în Sud-Est (include șase județe din Dobrogea, nord-estul Munteniei și sudul Moldovei) -9,7%, Sud-Muntenia (8,1%) și Nord-Vest (nordul Transilvaniei) – 8,1%.

Circa jumătate dintre persoanele de 16 ani ṣi peste se confruntă cu suferinṭă cronică sau probleme de sănătate atât în mediul rural cât ṣi în cel urban (50,5 % respectiv 49,5%). Evident că cele mai afectate de o boală cronică sau de invaliditate sunt persoanele vârstnice de 65 ani și peste (59,4%), urmate de cele cu vârsta cuprinsă între 50 și 64 ani (28,1%).”, mai arată raportul.

Sănătatea șubredă afectează capacitatea de muncă

Mai mult de un sfert (26,5%) dintre persoanele cu vârsta de cel puțin 16 ani declară că activitatea lor zilnică a fost limitată de o problemă de sănătate pe o perioadă de cel puțin șase luni.

Proporția femeilor care au apreciat că sănătatea le-a afectat activitatea cotidiană este de 30,7%, mai ridicată decât cea înregistrată la bărbați (21,9%).

Pe categorii, problemele de sănătate care au avut ca efect limitarea activităților zilnice s-a observat la trei din cinci pensionari, fiind urmați de agricultori (aproape 1 din 5) și ṣomeri (mai mult de 1 din 10).( Mara GRIGORIU)

Vasluienii din mediul rural își pun pirostriile mai devreme decât cei de la oraș

Concluzia vine în urma unei analize de la Institutul Național de Statistică (INS), la nivelul datelor colectate în 2018. În plus, cei care fug la altar au, în majoritate, doar studii liceale finalizate.

2.751 de cupluri și-au unit destinele în cursul anului trecut, în județul Vaslui, iar cele mai multe căsătorii au avut loc între persoane cu nivel de studii similar sau fără vreo școală absolvită. Cel mai devreme merg în fața ofițerului stării civile partenerii din mediul rural, unde numărul de căsătorii al femeilor din grupa de vârstă sub 20 ani l-a depășit semnificativ pe cel înregistrat în mediul urban, fiind de două ori mai mare. Statisticile spun că femeile de la oraș se căsătoresc, în medie, la vârste mai înaintate decât în mediul rural. Astfel, în 2018, în mediul urban, 32,5% dintre căsătorii au fost încheiate de femei din grupa de vârstă 25 – 29 ani (față de 27,1% în mediul rural), iar în mediul rural 32,7% dintre căsătorii s-au încheiat de femei în vârstă de 20 – 24 ani (față de 18,6% în mediul urban).

În ceea ce privește vârsta bărbaților, aceasta nu diferă mult de cea a partenerelor lor. Anul trecut, cele mai multe căsătorii (14,4% din numărul total de 143.000 la nivel național) s-au încheiat de bărbații și femeile din grupa de vârstă 25 – 29 ani, urmate de cele încheiate de persoane din grupa de vârstă 20 – 24 ani (12,2%). Vârsta medie la căsătorie, în anul 2018, a fost de 33,8 ani la bărbați și de 30,6 ani la femei, potrivit INS.

Parteneri de viață cu același nivel intelectual

În cursul anului trecut, cei mai mulți dintre românii care au decis să se căsătorească în țară au avut un nivel similar de studii cu aleșii lor, respectiv studii liceale (peste 34.000 căsătorii). Pe locul al doilea au fost căsătoriile între „licențiați”, peste 16.500 (studii universitare de licență), iar pe locul al treilea alte situații, cu peste 13.000 căsătorii. Există, însă, și câteva excepții de la statistică. Mai exact, în 2018, un bărbat cu doctorat s-a căsătorit cu o femeie fără nicio școală absolvită. Pe de altă parte, numărul femeilor licențiate care s-au căsătorit cu bărbați care au doar liceul a fost dublu față de cel al bărbaților cu licență, care s-au căsătorit cu femei absolvente de liceu.

Cele mai multe mariaje între soți care au niveluri diferite de studii au fost între femeile cu studii universitare de licență și bărbații care au studii liceale, peste 6.500 căsătorii. În situația inversată, numărul de căsătorii dintre bărbații cu licență și femeile care au studii liceale este aproape la jumătate (3.300 căsătorii). Peste 6.400 de căsătorii s-au încheiat între bărbați cu școală profesională și femei care au absolvit liceul.

Psihologii susțin că un mariaj încheiat între parteneri de viață cu același nivel de studii ar putea fi mai solid decât în cazul în care unul dintre soți este mai titrat decât celălalt, pentru că partenerii de viață își pot găsi mai ușor preocupări și interese comune. Lipsa acestor “arii” comune constituie unul dintre motivele pentru care cuplurile ajung mai ușor la divorț.  (Mara GRIGORIU)

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: