Home / Tag Archives: sarac

Tag Archives: sarac

Verdict EUROSTAT꞉ Regiunea de Nord – Est a României, cea mai săracă din Uniunea Europeană

Codașa Uniunii Europene la capitolul dezvoltare, România are două regiuni în TOP 20 cele mai sărace regiuni comunitare, acestea fiind Nord-Est și Sud-Vest Oltenia. PIB-ul pe cap de locuitor raportat la paritatea de cumpărare standard din Uniunea Europeană se ridică, în Regiunea Sud-Vest Oltenia, la 45% din media UE, în timp ce în zona de Nord-Est acesta este de doar 39%.

Datele publicate recent de EUROSTAT, care privesc PIB-ul regional aferent anului 2017, arată cum stau regiunile României în topurile celor mai bogate și celor mai sărace zone din Uniunea Europeană.

Cu opt regiuni de dezvoltare (Nord-Vest, Centru, Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia, București-Ilfov, Sud-Vest Oltenia și Vest), România se situează, din punct de vedere al Produsului Intern Brut pe cap de locuitor raportat la paritatea de cumpărare standard din UE, înaintea Bulgariei și a Croației. Dacă în Bulgaria valoarea acestui raport este de 49% din media UE, iar în Croația de 62%, în țara noastră acesta atinge 9,6 mii euro, adică 63% din media europeană.

Cu toate acestea, România are mari probleme în ceea ce privește dezechilibrele regionale. În 2017, două regiuni din țara noastră se aflau în clasamentul celor mai sărace zone comunitare, acestea fiind Nord-Est (cu 39% din media UE) și Sud-Vest Oltenia (cu 45%). România a mai recuperat din diferențele regionale, pentru că, în 2015, avea patru zone în același clasament în care bulgarii au 5 regiuni, ungurii și grecii – patru, iar polonezii – trei.

La nivel de regiuni, cea mai bogată din România este București-Ilfov, care a atins în 2017 un nivel al PIB-ului pe cap de locuitor echivalent cu 144% din media UE (22 mii euro curenți, adică 43,2 mii euro / persoană). Acest nivel situează regiunea capitalei noastre peste regiunea Budapestei (139% din media UE), a Sofiei (79%), dar sub regiunea Varșoviei (152% din media UE).

Chiar și așa, București-Ilfov nu intră între primele 20 cele mai bogate regiuni ale Uniunii Europene. Cele mai bogate regiuni, conform datelor raportului erau Inner London – West (626 din media UE), Luxemburg (253%), Sudul Irlandei (220%), Hamburg (202%) și Bruxelles (196%).

În afara Capitalei, cea mai bogată regiune de la noi, conform PIB-ului pe locuitor la paritate din anul 2017, e regiunea Vest (20 mii euro / persoană, 67% din media UE), fiind singura zonă din țara noastră, în afară de cea a Bucureștiului, care mai depășește media națională a PIB-ului pe locuitor la paritatea standard de cumpărare (63% din media UE).

Celelalte regiuni de dezvoltare, Centru (60%), Nord-Vest (56%), Sud-Est (53%), Sud-Muntenia (50%), Sud-Vest Oltenia (45%) și Nord – Est (39%), sunt sub media națională. Acest lucru ne arată că există o mare diferență de productivitate între regiunea Capitalei și restul regiunilor, iar media națională e mult trasă în sus de București. Regiunea de Nord – Est, cu județele Vaslui și Botoșani scufundate în sărăcie, conform statisticilor, rămâne polul subdezvoltării din UE.

Datele de la Eurostat vin și cu o veste bună꞉ în anul 2017, România a depășit timid penultimul loc din Uniunea Europeană în materie de productivitate, cedând acest loc Croației. Față de alte state comunitare, avem de recuperat însă mult mai mult în materie de discrepanțe regionale. (Mara GRIGORIU)

Pensionari săraci – Peste 30.000 de pensionari vasluieni primesc indemnizație socială

Județul Vaslui are, în prezent, 30.989 beneficiari de indemnizație socială. Potrivit datelor Casei Naționale de Pensii Publice, încasează indemnizație socială 21.662 pensionari care provin din sistemul public de stat și 9.327 pensionari care provin din fostul sistem de pensii al agricultorilor. În toate aceste cazuri, statul vine și completează diferența de la pensia calculată de drept până la cuantumul pensiei minime de 640 de lei. Pe segmentul pensionarilor de stat, suma medie transferată de la bugetul stat este de 226 lei, iar în cazul pensionarilor din agricultură suma medie este de 148 lei.

Indemnizația socială pentru pensionari, așa cum e definită în OUG nr. 6/2009, se acordă pentru ca fiecare persoană căreia i se calculează o pensie sub un nivel minim garantat să primească cel puțin această valoare de pensie minimă garantată. Acum, pensia minimă este de 640 de lei, de ea putând beneficia pensionarii din sistemul public și din sistemul militar, indiferent de data pensionării.

Conform OUG nr. 6/2009, primesc pensie minimă pensionarii din sistemul public de pensii și cei din sistemul militar de pensii, indiferent de data pensionării, care au domiciliul în România și au pensia mai mică decât nivelul indemnizației sociale, adică primesc mai puțin de 640 de lei. Dacă pensionarul beneficiază, spre exemplu, de mai multe tipuri de pensie, nu e exclus să primească această indemnizație socială, atâta timp cât veniturile însumate sunt sub valoarea de 640 lei. (Dănuț CIOBANU)

În acte, majoritatea afaceriștilor vasluieni sunt bărbați

La data de 31 august 2018, județul Vaslui avea înregistrați 14.284 de profesioniști activi din punct de vedere juridic. Dintre aceștia 6.803 sunt persoane fizice autorizate și 7.481 sunt persoane juridice.

Potrivit datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului, în județul Vaslui sunt înregistrați 10.498 de asociați/acționari persoane fizice. Situația persoanelor juridice active în funcție de vârsta asociațiilor/acționarilor din județul Vaslui este următoarea: 2.950 de asociați/acționari au vârsta cuprinsă între 40 – 49 de ani, 2.626 acționari/asociați au vârsta între 30 – 39 de ani, 2.213 acționari/asociați au vârsta între 50 – 59 de ani, 1.649 de acționari/asociați au vârsta peste 60 de ani, iar 1.060 acționari/asociați au vârsta până în 29 de ani.

Conform acelorași date, distribuția pe sexe a asociaților/acționarilor persoane juridice active este următoarea : 6.539 acționari (62,29%) sunt bărbați și 3.959 acționari (37,71%) sunt femei.

Potrivit estimărilor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, județul Vaslui va avea peste trei ani cel mai mic produs intern brut (PIB) din Regiunea Nord-Est. Asta chiar dacă de la un PIB de 8.267 milioane lei în acest an, în 2021 PIB-ul va crește la 10.350 milioane de lei. Mai exact, în 2018 PIB-ul din județul Vaslui este de 4.664 euro/locuitor, pentru ca în anul 2021 acesta să crească la 6.037 euro/locuitor.

Tot peste trei ani, situația de la nivelul Moldovei în ceea ce privește PIB-ul arată astfel: Iași – 35.561 milioane lei, Bacău – 23.915 milioane lei, Suceava – 21.080 milioane lei, Neamț – 15.325 milioane lei și Botoșani cu un PIB de 11.305 milioane lei. (Dănuț Ciobanu)

PSD a simțit amenințarea pierderii puterii: județul Vaslui, al doilea pe țară la investiții ce vor fi finanțate de la bugetul de stat

de Dănuț CIOBANU

Județul Vaslui a reușit să mențină finanțarea pentru 251 de proiecte declarate eligibile în cadrul PNDL 2. În total, valoarea investițiilor se ridică la 860 milioane de lei. Până la această dată, pentru 100 de proiecte au fost adjudecate lucrările de proiectare și execuție. În plină criză a firmelor de construcții de la nivel local, la licitațiile publice s-au prezentat și constructori din Piatra Neamț, Botoșani sau Galați. Investițiile vizează reabilitarea de drumuri județene și comunale, construirea de dispensare, creșe, grădinițe etc.

Județul Vaslui se clasează pe locul al II-lea la nivel național în ceea ce privește valoarea proiectelor care vor fi implementate prin Programului Național pentru Dezvoltare Locală (PNDL 2) 2017 – 2020. Din cele 256 de proiecte declarate eligibile de către Ministerul Dezvoltării, Consiliul Județean (CJ) Vaslui și autoritățile publice locale au reușit să mențină finanțarea pentru 251 proiecte.

La această dată pentru 100 de proiecte sunt realizate deja licitațiile publice și au fost adjudecate lucrările de proiectare sau de proiectare plus execuție. Restul de 151 de proiecte sunt în diferite stadii în ceea ce privește procedurile de organizare a licitație, multe din investiții așteptând avizul din partea Autorității Naționale pentru Achiziții Publice (ANAP). Însă, cum în urma modificării legii achizițiilor publice nu mai este stipulat termenul de 30 de zile în care ANAP-ul să își dea avizul pentru un anumit proiect, aici se contabilizează cele mai multe întârzieri.

Ciprian Trifan

Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui, a spus că valoarea totală a proiectelor din cadrul PNDL 2 se ridică la 860 milioane de lei: “Proiectele de investiții sunt repartizate echitabil în întreg județul. Am adus toate proiectele la acest stadiu datorită implicării primarilor și instituțiilor care au dat o serie de avize. Toată lumea s-a mobilizat și a ajutat ca să putem menține finanțarea pentru proiectele eligibile. La licitațiile desfășurate până acum au venit firme de construcții din județul nostru, dar și din alte zone cum ar fi Piatra Neamț, Botoșani sau Galați. Pentru cinci proiecte PNDL 2 vom face recepția în acest an, restul lucrărilor urmând să înceapă în cursul anului viitor. Foarte important este faptul că pentru toate proiectele pe infrastructură au fost semnate contractele de proiectare și execuție. Din cele 17 proiecte pe care le derulează CJ-ul mai avem doar unul în evaluare, pentru restul se lucrează la proiectare.

Investiții în drumuri, dispensare și școli

În luna iulie 2017, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene a publicat lista obiectivelor de investiții și sumele alocate acestora pentru finanțarea PNDL 2, în perioada 2017 – 2020. În total, județul Vaslui a avut declarate eligibile pentru finanțare 256 de proiecte.

Investițiile din cadrul programului vizează reabilitarea de drumuri județene și comunale, construirea de dispensare, dezvoltarea rețelelor de iluminat public, sisteme de alimentare cu apă și canalizare, reabilitare școli, construirea de creșe și grădinițe.

Printre comunele care primesc cei mai mulți bani pentru reabilitarea infrastructurii rutiere se numără Bogdana (7,1 milioane lei), Blăgești (6,6 milioane lei), Ciocani (6,3 milioane lei), Albești (6 milioane lei).

Și CJ Vaslui are aprobate pentru finanțare 17 proiecte de reabilitare a drumurilor județene și a unor instituții de învățământ. Cea mai mare finanțare în valoare de 33,5 milioane lei este alocată CJ-ului pentru reabilitarea mai multor drumuri județene pe direcția Băcani – Coroiești – Bogdănița.

În cadrul PNDL 2, la nivel național vor fi finanțate 5.000 de proiecte, iar până la termenul final de depunere a dosarelor au fost înregistrate 9.000 de proiecte. Lucrările din cadrul programului sunt finanțate cu suma de 32 miliarde de lei și se vor desfășura în perioada 2017 – 2020.

Sute de elevii premianți din județ, în tabere sociale

Aproximativ 600 de elevi din județ, proveniți din familii cu situații materiale modeste dar cu rezultate bune la învățătură, s-au putut bucura în această vară de o vacanță gratuită oferită de autorități în care, mulți dintre ei, au văzut pentru prima dată un oraș ori au învățat să folosească o toaletă cu apă curentă. După cele cinci zile de tabără, elevii au plecat acasă cu experiențe fantastice pentru ei, cum ar fi scăldatul într-o piscină sau jucatul unui biliard, pe care, până la 14 ani, în cazul unora dintre ei, nu le-au trăit niciodată, chiar dacă vorbim de era tehnologizării.

În timp ce mulți dintre copiii ”de oraș” strâmbă din nas atunci când părinții lor le spun că trebuie să meargă, din nou, în vacanță într-o stațiune de pe litoralul românesc, sute de elevi din județul nostru au trăit bucuria supremă de a petrece cinci zile într-o tabără socială. Deși, la o primă vedere, ar părea că li se oferă un minim de confort în locații comuniste în care nu s-a mai dat cu un var de zeci de ani, copiii care au venit de la țară în taberele organizate de Direcția Județeană pentru Sport și Tineret (DJST) Vaslui au beneficiat de ceea ce, din păcate pentru mulți dintre ei, nu au avut norocul să aibă acasă. O parte din ei au descoperit, în era în care vorbim de colonizare pe alte planete, bazinul de la toaletă, în locul WC-ului din fundul curții, și piscina cu tobogane, care nu seamănă cu locul lor obișnuit de scăldat, adică acea gârlă de la marginea satului. Pentru că li s-a părut cu adevărat o minune, unii și-au făcut la propriu cruce când au văzut că apa din bazinul de înot este mai limpede decât cea pe care o aduc cu gălețile acasă de la fântâna din sat.

Distracție la mall, vizite la muzeu și obiective turistice, baie în piscină

Județul a beneficiat de cele mai multe locuri date de către Ministerul Tineretului și Sportului pentru tabere sociale. Drept dovadă sunt cele 333 de locuri primite de DJST Vaslui în această vară pentru elevii din mediul rural cu situații materiale precare, dar cu rezultate bune la învățătură. Ca și comparație, există județe precum Giurgiu sau Caraș Severin cărora le-au fost aprobate 11, respectiv 32 de locuri.

Numărul locurilor de tabere sociale a fost suplimentat până la 446, la care s-au mai adaugat 90 de locuri pentru copiii cu dizabilități și cele suplimentare solicitate de către primării și plătite de la bugetele locale. O parte dintre elevi au mers în tabără la Poiana Căprioarei, alții se duc la Eforie Nord sau la Codrii de Aramă, în județul Botoșani. Însă, anul acesta a fost deschisă și tabăra urbană de la sediul direcției din municipiul Vaslui, o chestiune de un real succes. Și asta nu o spun eu, ci copiii și profesorii care au venit la noi”, ne-a declarat directorul DJST Vaslui, Răducu Tatu.

Programul elevilor care au beneficiat de taberele urbane a fost unul care, pentru mulți dintre orășeni, ar părea unul banal. Însă, pentru copiii din mediul rural care, în cazul unor dintre ei, au ajuns pentru prima dată la oraș, a fost ceva care, poate, i-a marcat pe viață. De la exercițiile de înviorare și mâncatul la restaurant în colectivitate și până la jocurile de biliard și bowling și scăldatul în piscină, totul a părut desprins din cărțile de bibliotecă sau din filmele de la televizor. În plus, până chiar și banalele, pentru mulți dintre noi, vizite la muzeu și obiective turistice locale, cum ar fi Curțile Domnești de la Vaslui și Mausoleul lui Peneș Curcanu din Cimitirul ”Eternitate”, au părut lucruri fantastice cu care nu credeau că se vor întâlni vreodată în viață.

Nu am mai fost niciodată într-o tabără. Este atât de frumos!”

Copiii care au avut norocul să prindă un loc într-o tabără socială au fost foarte încântați de ceea ce li s-a oferit în cele, ”așa de puține”, cinci zile de vacanță. Multora dintre ei le-a fost greu chiar să se și exprime pentru a ne împărtăși trăirile pe care le au.

Nu am crezut că voi ajunge vreodată într-o astfel de tabără. Sunt în clasa a III-a și nu am mai fost niciodată. Părinții nu au avut posibilitatea să ne trimită în vacanță pentru că doar tata are serviciu. Noi suntem șase frați și vă dați seama că fiecare ar vrea să meargă. M-au chemat de la școală și mi-au zis că mă încadrez să plec în tabără. Este foarte bine aici. Îmi place și la școală, dar parcă aș sta numai într-o astfel de vacanță”, ne-a mărturisit Daniel, un băiat de 9 ani, din Ciocani.

Una dintre cele mai bune eleve de la școala din Gherghești este o altă norocoasă care a prins un loc în tabăra urbană de la Vaslui. Absolventă a clasa a V-a, Ionela a terminat cu media 9,61 primul an de gimnaziu și s-a arătat foarte încântată de ceea ce a văzut la Muzeul Județean ”Ștefan cel Mare” Vaslui. ”Este foarte frumos, am putut să ne plimbăm mult și să ne bucurăm de locurile minunate de aici, din Vaslui. Însă, muzeul m-a încântat cel mai mult, cu casa tradițională a țăranului de la noi, de aici, din județ, cu straiele cu care erau îmbrăcați pe vremuri. Poate o să mai avem noroc să mai revenim într-o astfel de tabără”, își pune speranțe Ionela.

Profesorii supraveghetori care-i însoțesc pe elevii veniți în taberele sociale au fost la fel de încântați ca și copii de care au grijă, în condițiile în care i-au simțit pe aceștia că au trăit din plin zilele de vacanță. ”Le-a plăcut foarte mult la copii. Au fost încântați de fiecare lucru nou pe care l-au descoperit, de jocurile pe care le-au făcut, de experiențele pe care le-au trăit. Deși mulți au fost pentru prima dată într-o tabără, s-au integrat foarte bine. Și, poate cel mai important de subliniat, cei din mediul rural mai au încă acel respect față de cei din jurul lor”, ne-a declarat profesoara Gabriela Baumer, de la Școala Pogonești.

În cele cinci zile de vacanță, copiii au avut programat câte un obiectiv important de vizitat sau în care să desfășoare activități de recreare.

Primarul de Fălciu a alocat alocat bani de la bugetul local pentru a trimite elevii premianți în tabere

Prin programul de tabere sociale, majoritatea comunele din județ, la solicitarea DJST Vaslui, au trimis în vacanță câte zece elevi selectați, în funcție de rezultatele la învățătură și criteriile sociale, din școlile din fiecare comunitate. Însă, există și primari, din păcate foarte puțini, care au ”cumpărat” locuri suplimentare în taberele din Vaslui. Un exemplu în aceste sens este edilul comunei Fălciu care, din fondurile comunității, a trimis suplimentar în vacanțe de câte cinci zile un număr de 40 de elevi.

”Efortul elevilor de pe parcursul anului școlar și meritele la învățătură trebuie răsplătite și, mai ales, încurajate. Din acest punct de vedere, nici o sumă pe care o alocăm de la bugetul local nu poate fi considerată prea mare. Începând cu anul viitor dorim să creștem numărul de locuri în tabere pentru elevii care obțin premiile I, II și III la școală. Mai mult decât atât, o parte din ei îi vom trimite, în premieră, pe litoral”, susține primarul comunei Fălciu, Neculai Moraru.

O vacanță de cinci zile prin DJST Vaslui, decontată de la Ministerul Tineretului și Sportului, a costat 320 de lei. Pentru a reuși să le asigure și acel program de recreare în mall sau la piscină, organizatorii au apelat și la înțelegerea unor sponsori care au fost dispuși să le asigure copiilor un minim de confort.

Merită depuse toate aceste eforturi. Pentru copii, o astfel de tabără este o experiență care îi face să privească altfel lucrurile pe viitor. Pot să vadă că viața este și altceva față de ceea ce trăiesc ei zi de zi în comunitățile din care provin”, a conchis directorul Răducu Tatu.

Vasluiul își păstrează centura neagră la sărăcie – de 20 de ani suntem cel mai sărac județ din Romȃnia

Vasluiul își păstrează centura neagră la sărăcie – de 20 de ani suntem cel mai sărac județ din Romȃnia.

În timp ce toate cele trei provincii istorice din țară au câte un reprezentant în clasamentul sărăcirii județelor, în ultimele două decenii, Moldova rămȃne Cenușăreasa꞉ regiunea nu are niciun reprezentant în topul îmbogățirii județelor, după cum arată cea mai recentă analiză făcută de site-ul www.analizeeconomice.ro. Concluzia reflectă realitatea꞉ județul Vaslui a sărăcit și mai mult în ultimii 20 de ani.

Punȃnd cap la cap datele de la Comisia Națională de Prognoză, Institutul Național de Statistică (INS) și Banca Națională a Romȃniei, rezultă că Vasluiul și-a păstrat, de două decenii, titlul de ″Cel mai sărac județ din țară″. Dacă în anul 1998, Vasluiul se găsea pe ultimul loc în clasamentul național care grupa județele în funcție de valoarea PIB-ului pe cap de locuitor, același loc îi revine și la 20 de ani distanță, în 2018. O performanță neagră, care pune sub semnul întrebării viitorul a aproximativ 480.000 persoane care trăiesc la ″Polul sărăciei″ din Uniunea Europeană.

Anul 1998 a prins Vasluiul la distanță de 800 dolari față de media națională a PIB-ului pe cap de locuitor, județul avȃnd un PIB de 1.078 dolari / persoană. Anul 2018 ne surprinde deloc plăcut cu o distanță de 7.000 dolari (‼!) față de media națională, Vasluiului revenindu-i un PIB de 5.737 dolari / locuitor. Asta, în timp ce Capitala se laudă cu un PIB de 60.496 dolari / locuitor, iar județe precum Timiș, Constanța și Cluj au un PIB de peste 10.900 dolari / persoană.

România va avea anul acesta un PIB echivalent în dolari de aproape șase ori mai mare decât cel din anul 1998, PIB-ul pe cap de locuitor fiind de aproape șapte ori mai mare decât cel de acum douăzeci de ani (1.853 dolari). Chiar dacă, în medie, economia din prezent arată mult mai bine decât acum două decenii, la nivel de județe, evoluția economiilor locale a avut mai multe viteze.

În Capitală, spre exemplu, PIB-ul pe cap de locuitor calculat în dolari este, anul acesta, de 10 ori mai mare decât cel din 1998. Bucureștiul și alte șase județe, printre care Constanța, Timiș, Cluj, Brașov, Prahova și Argeș, au înregistrat o creștere mai mare a PIB-ului pe cap de locuitor decât media națională, respectiv de 6,8 ori. Acest fapt înseamnă că, în ultimii douăzeci de ani, am asistat la o polarizare accentuată a economiilor județelor.

În județele cele mai sărace, economiile locale n-au prins viteză. Este vorba despre Covasna, Mehedinți, Tulcea, Sălaj și Vaslui, unde PIB-ul a crescut doar de 4 ori față de valoarea din urmă cu 20 de ani.

Pe de altă parte, Bucureștiul va avea anul acesta cea mai mare pondere în PIB-ul național – 24,59%, față de 16,08% în 1998. După Capitală, care e cel mai mare câștigător al concentrării economiei din ultimile două decenii, urmează județul Ilfov, PIB-ul total din acest județ crescând de la de la o pondere în economia națională de 1,53% în 1998, la 2,69% anul acesta. Timișul e al treilea beneficiar de pe urma procesului de concentrare economică petrecut în ultimele două decenii, ponderea acestuia în economia națională crescând de la 3,82% la 4,79%. Și județele Cluj, Sibiu, Alba, Prahova, Giurgiu și Constanța au mai înregistrat creșteri ale ponderilor deținute în PIB-ul național în ultimii douăzeci de ani.

La polul opus, cele mai mari scăderi ale ponderilor deținute în economia națională din ultimii douăzeci de ani le-au înregistrat județele Olt (o reducere a ponderii de 31,2%), Teleorman(33,5%), Covasna (36,4%), Galați (41,2%) și Mehedinți (43,5%). Reducerea ponderilor a survenit de pe urma avansului mai mic al productivității.

În ceea ce privește cele mai mari avansuri ale productivității medii pe locuitor din ultimii 20 de ani, acestea  s-au înregistrat în București (creștere de 10,1 ori), Alba (8,4 ori), Sibiu (7,7 ori), Prahova (7,7 ori), Cluj (7,3 ori), Timiș (7,2 ori) și Dolj (7 ori). Acestea sunt județele ce au înregistrat creșteri ale PIB-ului pe cap de locuitor peste media națională (6,8 ori).

Cele mai mici avansuri ale productivitații medii pe locuitor s-au înregistrat în Harghita (5 ori), Vrancea (4,9 ori), Mehedinți (4,4 ori), Galați (4,4 ori) și Covasna (4,3 ori).

Județele Galați, Mehedinți, Covasna și Vaslui „punctează” atât în topul celor mai mari scăderi ale ponderii județelor în economia națională, cât și în cele mai mici avansuri ale productivității medii pe locuitor. Cu alte cuvinte, putem spune că aceste județe au sărăcit cel mai mult în ultimii douăzeci de ani.  (Mara GRIGORIU)

JUDEȚUL VASLUI

1998

2018

PIB total = 499 milioane dolari

PIB total = 2.187 milioane dolari

PIB / locuitor = 1.078 dolari

PIB / locuitor = 5.737 dolari

Vasluiul a întâmpinat 1 Mai cu 13.000 de șomeri

de Mihaela NICULESCU

Aproape 13.000 de locuitori ai județului Vaslui au întâmpinat ziua de 1 Mai fără un loc de muncă. Acesta este numărul oficial înregistrat în evidențele Agenției Județene de Ocupare a Forței de Muncă (AJOFM) Vaslui la sfârșitul lunii martie, din care 1.310 au fost șomeri indemnizați și 11.467 neindemnizați.

Cu alte cuvinte, rata șomajului în 31 martie era în județul Vaslui de 9.13%, mai mică, spun autoritățile, cu 1.76 procente față de luna martie a anului trecut și în scădere cu 0.1% față de luna februarie a acestui an.

Numărul de șomeri aflați în evidență la sfârșitul lunii martie 2018 (12.777 persoane) este mai mic cu 3.206 persoane față de luna martie 2017, când se înregistrau 15.983 șomeri, și în scădere cu 423 persoane față de februarie 2018, când figurau în evidențe 13.200 persoane. Din totalul șomerilor înregistrați la AJOFM Vaslui, 1.310 sunt șomeri indemnizați și 11.467 neidemnizați. În ceea ce privește repartizarea șomerilor, 1.496 sunt din mediul urban și 11.281 din mediul rural”, a declarat pentru Est News Laura Toporăscu, purtător de cuvânt al AJOFM Vaslui.

Aceasta a mai menționat că în urma derulării programului de ocupare a forței de muncă, în luna martie 2018 au fost create și ocupate 659 de locuri de muncă. Statistica pe luna aprilie va fi dată publicității săptămâna viitoare.

Realitatea este însă mult mai cruntă, pentru că un număr important de locuitori ai județului, fără niciun loc de muncă, nu sunt înregistrați la AJOFM. Drept urmare, cele 13.000 de persoane care figurează în evidențele AJOFM fără niciun venit sunt doar vârful icebergului, numărul real al celor fără niciun loc de muncă în județ fiind de două sau trei ori mai mare.

Suntem săraci: județul Vaslui, codaș la numărul de autoturisme înmatriculate la mia de locuitori

Deși mașinile sufocă aproape orice stradă și orice colțișor de asfalt din județ, Vasluiul se află pe ultimul loc în clasamentul național care inventariază mărimea parcurilor auto din fiecare județ, cu 175 de mașini înmatriculate la mia de locuitori. Capitala conduce detașat acest top, cu 579 de mașini la mia de locuitori, fiind urmată de județele Timiș și Arad, cu mai mult de 340 de automobile pe cap de locuitor, adică dublu față de Vaslui.

Numărul de autoturisme înmatriculate la mia de locuitori reprezintă un indicator clar al nivelului de trai. Conform statisticilor Eurostat, România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința acestui indicator, astfel că nu e de mirare faptul că județul Vaslui, cel mai sărac județ din cea mai săracă zonă a Uniunii Europene, este codaș la numărul de înmatriculări.

La finalul anului trecut, parcul auto național număra aproape 6 milioane de autoturisme, în creștere față de 2016 cu 526.000 de mașini. Trist este că, din totalul automobilelor înmatriculate, 63% au o vechime mai mare de 12 ani, semn că puterea de cumpărare reală a românilor nu a crescut, ci numai nivelul creditelor bancare.

Clasamentul județelor unde s-au înregistrat cele mai multe cereri de înmatriculare, în cursul anului trecut, este condus autoritar de București, cu aproximativ 1,058 milioane de mașini, respectiv 579 la mia de locuitori. În top se regăsesc și județe precum Timiș (240.300 mașini), Cluj (234.100 mașini), Constanța (224.800 mașini) și Prahova (216.300 mașini).

Județele cu cele mai puține autoturisme înmatriculate în 2017 au fost: Covasna, Giurgiu, Ialomița, Călărași și Tulcea, cu puțin peste 50.000 mașini.

La nivel de județ, cele mai mari creșteri ale parcurilor de autoturisme s-au înregistrat în Capitală (un plus de 54.200 mașini față de anul precedent), Constanța, Timiș, Dolj și Suceava (cu creșteri de la 23.000 la 18.600 mașini).

Vasluienii, săraci și mai mult pietoni

Media națională a autoturismelor înmatriculate la mia de locuitori a fost, anul trecut, de 305, în creștere față de 2016 cu 28 de automobile. Totuși, numai Capitala și alte 11 județe se situează peste media înregistrată în 2017. Vasluiul este pe ultimul loc, cu 175 de mașini înmatriculate la mia de locuitori, iar în fața lui se află județe precum Călărași (176), Botoșani (184), Teleorman (192), Giurgiu și Iași (fiecare cu câte 208 mașini).

Între timp, județele Timiș, Arad, Cluj, Brașov, Constanța, Argeș și Sibiu își dispută primele locuri din clasament, după București, cu peste 300 de automobile înregistrate la mia de locuitori.

Topul realizat de site-ul analizeeconomice.ro indică și două situații surprinzătoare. Este vorba despre județele Ilfov și Prahova, care se află sub media națională în ceea ce privește numărul de automobile înmatriculate pe cap de locuitor, și de județul Iași, poziția slabă a acestuia fiind un real semn de întrebare, în comparație cu județele din Moldova. (Mara GRIGORIU)

Datele oficiale confirmă realitatea sumbră꞉ Vaslui, județul în care 1 din 3 copii trăiește în sărăcie lucie

Un raport publicat recent de Colegiul Național al Asistenților Sociali din România arată că o treime dintre copiii romȃni cu vȃrsta sub șase ani suferă de privare materială severă. Acesta înseamnă că familiile lor nu își permit șase din nouă lucruri elementare: căldură în casă, plata chiriei, plata ipotecii, consum regulat de carne, televizor, mașină de spălat, telefon, vacanță și alte cheltuieli neașteptate. Cei mai mulți copii aflați în situație de risc se află în județele din Regiunea de Nord – Est.

Asistenții sociali din Romȃnia semnalează frecvent autorităților condițiile improprii în care trăiesc copiii din Regiunea de Nord – Est, principala cauză fiind sărăcia. Cele mai noi date au luat în calcul și impactul pe care privarea materială severă îl are asupra dezvoltării copiilor. Astfel, potrivit vicepreședintelui Colegiului Național al Asistenților Sociali, Cristian Roșu, sărăcia determină multiple probleme sociale în rȃndul populației, iar viața viitorului adult este afectată de lipsurile din copilărie. Cele mai îngrijorătoare fenomene, care înregistrează creșteri la vȃrste fragede, sunt abandonul școlar și infracționalitatea juvenilă, urmate de imposibilitatea de a continua studiile după terminarea celor opt clase, refuzul de a urma o școală de meserii sau una profesională, și refuzul total de a se integra în câmpul muncii, după vȃrsta de 18 ani.

Săracii de astăzi, șomerii de mȃine

Vasluiul rural, unde peste 100.000 de persoane trăiesc în comune care au primit grad de sărăcie peste medie și sever, este cel mai amenințat de șomaj și de lipsa de perspectivă. Potrivit datelor de la Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Vaslui, în anul 2015, rata de abandon școlar era de 1,45% în mediul rural, iar cei mai mulți copii au părăsit cursurile primare și gimnaziale. Printre cauze se numără, pe de o parte, lipsa banilor pentru haine, rechizite și transport pȃnă la școală, iar pe de altă parte, neglijența părinților, lipsa unui bun exemplu și a moralei în familiile dezorganizate, unde actele de violență, pe fondul consumului exagerat de alcool, sunt frecvente.

Dacă luăm în calcul sutele de copii din mediul rural care rămȃn acasă, după ce termină 8 clase, există toate șansele ca realitatea anului 2020 să depășească previziunile Comisiei Naționale de Prognoză, care a estimat o rată a șomajului de 9,6% pentru județul Vaslui, cea mai mare din Romȃnia.

Deși, începȃnd cu anul 2015, există prevederi legale care sancționează părinții care nu își trimit copiii la școală ori nu se ocupă de școlarizarea lor, cu amenzi cuprinse între 100 și 1000 lei sau cu obligația de a presta muncă în folosul comunității, astfel de sancțiuni nu s-au dat pȃnă acum în țară, cu atȃt mai mult în județul Vaslui.

Ce facem cu infracționalitatea?

Sărăcia cronică merge mȃnă-n mȃnă cu infracționalitatea, iar Colegiul Național al Asistenților Sociali atrage atenția că programele educaționale și de consiliere derulate de către autorități nu dau rezultat dacă elevii se întorc, după cursuri, în același mediu unde violența verbală și cea fizică sunt la ordinea zilei.

Pe timpul unui singur semestru, în anul școlar 2014 – 2015, datele ISJ Vaslui au arătat că, la nivelul tuturor unităților de învățămȃnt din județ, s-au înregistrat 400 de cazuri de violențe fizice ușoare (lovire), 310 cazuri de distrugere a bunurilor școlii, 105 cazuri de insulte grave și repetate, 90 de cazuri de instigare la violență, 26 de furturi și 26 de cazuri de consum de alcool.

Datele oficiale nu iau, însă, în calcul, toate incidentele zilnice care se petrec în școli, iar unele cazuri de violență, care au loc în special în mediul rural, nu sunt raportate mai departe la ISJ.

În situația în care, în multe localități din județul Vaslui, cei șapte ani de-acasă sunt petrecuți sub teroarea din mediul familial și în sărăcia lucie a acestuia, fără o alimentație adecvată, fără haine curate, jucării sau cărți, nu e de mirare că multe dintre lucrurile considerate elementare vor rămȃne, în continuare, un lux pentru viitorii adulți, condamnați să îngroașe cifrele în statisticile autorităților despre sărăcie, infracționalitate și marginalizare. (Mara GRIGORIU)

Găsit în casă degerat

Deși temperaturile din week-end nu au fost atât de scăzute ca la începutul lunii ianuarie, sâmbătă, 4 ianuarie, la Compartimentul de Primire a Urgențelor din cadrul Spitalului „Elena Beldiman” din Bârlad a fot înregistrat un pacient cu degerături. Un bărbat de 66 de ani din Puiești a fost adus de nepotul său, care l-a găsit în casă cu picioarele degerate.

„Pacientul a fost adus la spital cu degerături de gradul III la membrele inferioare și a fost internat la secția Chirurgie (septic) pentru îngrijiri medicale de specialitate. Pacientul avea și hipoglicemie, dovadă că nu mâncase de câteva zile”, ne-a declarat Adrian Gheorghiu, reprezentantul spitalului bârlădean în relația cu mass-media.

Bărbatul este o persoană defavorizată, locuiește într-un bordei fără nicio sursă de încălzire, singur și fără posibilitatea de a se îngriji. Deși nu figurează în evidențele spitalului, bătrânul pare a avea probleme neurologice sau psihiatrice întrucât nu este deloc cooperant cu personalul medical. Va rămâne în spital cât timp va fi nevoie, după care va sta, probabil, câteva zile și la adăpostul de noapte pentru oamenii străzii. (Mihaela NICULESCU)

Onor conducătorilor – județul nostru, pe ultimul loc în țară în ceea ce privește puterea de cumpărare a populației, cu 3.054 euro pe an/cap de locuitor

Județul nostru este pe ultimul loc în țară în ceea ce privește puterea de cumpărare, cu un venit anual de 3.054 de euro/ cap de locuitor, după scăderea taxelor și contribuțiile sociale. În aceste condiții, un vasluian are o putere de cumpărare de două ori mai mică decât un bucureștean și de 20 de ori mai scăzută față de un locuitor din Liechtenstein.

Locuitorii județului nostru sunt cei mai săraci din România. O demonstrează un studiu de specialitate întocmit pe anul 2016, pe baza raportărilor Comisiei Europene, de către compania de cercetare GfK, care arată că Vasluiul este pe ultimul loc în țară în ceea ce privește puterea de cumpărare. Astfel, un locuitor de la noi din județ are un venit anul disponibil de 3.054 de euro, după scăderea taxelor și contribuțiilor sociale. Prin aceste cifre, județul nostru este cu 28% sub media pe țară și la aproximativ același nivel de venit disponibil cu locuitorii Serbiei și Macedoniei, care ocupă pozițiile 35 și 36 în Europa în ceea ce privește puterea de cumpărare.

Comparativ cu alte zone din țară, Vasluiul este la mai puțin de jumătate față de municipiul București, care stă cel mai bine la acest capitol. Raportat, însă, la nivel european, un vasluian are o putere de cumpărare de 20 de ori mai mică decât un locuitor din Liechtenstein.

În clasamentul național, primele cinci poziții sunt ocupate de București (6.288 euro/cap de locuitor) și județele Timiș (4.987 euro), Cluj (4.931 euro), Ilfov (4.916 euro) și Brașov (4.537 euro). Județele aflate în top 10 sunt de fapt singurele cu o putere de cumpărare peste media națională, toate celelalte 32 situându-se sub aceasta.

În privința României la nivel European, țara noastră se afla anul trecut pe locul 33, din 42 de țări europene, la capitolul putere de cumpărare, cu o medie de venit disponibil pe cap de locuitor de 4.181 de euro, în creștere cu 12% față de anul anterior.

Potrivit cercetării ”Puterea de cumpărare în Europa 2016”, în ierarhia europeană, primele trei poziții sunt ocupate de Liechtenstein (cu 63.011 euro), Elveția (42.300 euro) și Luxemburg (30.248 euro), în timp ce, la polul opus, se situează Belarus, Republica Moldova și Ucraina. Venitul înregistrat de România reprezintă aproximativ o treime din media europeană, iar în comparație cu anul precedent, acesta a crescut cu aproape 12% puterea nominală de cumpărare pe cap de locuitor. (Ionuț PREDA)

Ajutor financiar de 4.800 de lei pentru 8 familii și oameni săraci

Potrivit unui document aprobat de Guvern acum două zile, 8 familii și persoane singure din județul Vaslui vor primi sprijin financiar în valoare de 39.000 lei (390 milioane lei vechi), în vederea ameliorării situației sociale și de sănătate a acestora. Propunerea de acordare a acestor forme de sprijin financiar a aparținut Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială Vaslui și s-a bazat pe anchetele sociale desfășurate.

Cu toate că județul Vaslui este cea mai săracă zonă din estul României și al doilea județ ca număr de săraci din țară, Guvernul a decis să aloce fonduri doar pentru 8 familii și persoane beneficiare. Asta în timp ce în alte 26 de județe și municipiul București, media beneficiarilor a fost de 9, respectiv un total de 250 de familii și persoane sărace. Cei care au fost declarați eligibili pentru acest ajutor sunt oameni care au probleme grave de sănătate sau care au fost afectate de incendii, inundații, alunecări de teren și accidente. Banii care s-au alocat, în medie, 4.800 de lei/beneficiar, vor putea acoperi o parte din cheltuielile cu refacerea sau consolidarea locuințelor, sau vor putea fi folosiți pentru îmbunătățirea condițiilor de locuit, pentru racordarea la rețeaua de curent electric, pentru plata utilităților și evitarea riscului de evacuare, pentru achiziționarea unor bunuri de strictă necesitate în gospodărie, dar și a dispozitivelor medicale, a protezelor și a altor materiale sanitare nedecontate sau decontate parțial de casele de asigurări de sănătate, ori pentru tratamente medicale și deplasări la clinici din țară și din străinătate. Hotărârea de guvern, care vizează acest sprijin, urmează să fie publicată în Monitorul Oficial. (Bogdan RUSU)

Romanii, intre europenii cu cea mai mica putere de cumparare. Tara in care PIB-ul per capita depaseste de aproape 3 ori media UE

Bulgaria, Romania si Croatia au avut anul trecut cel mai mic consum individual efectiv (AIC) pe cap de locuitor exprimat in paritatea puterii de cumparare standard (PPS), potrivit datelor preliminare publicate miercuri de Oficiul European de Statistica (Eurostat). La polul opus se situeaza Luxemburg si Germania.

Situatia este identica in ceea ce priveste produsul intern brut pe cap de locuitor exprimat in paritatea puterii de cumparare standard (PPS), Bulgaria, Romania si Croatia fiind la aproximativ jumatate fata de media inregistrata in restul statelor membre.
In 2015, in Uniunea Europeana consumul individual efectiv (AIC) pe cap de locuitor exprimat in PPS a variat de la 51% din media din UE, in cazul Bulgariei, 58% din media din UE in cazul Romaniei si Croatiei, pana la 137% in cazul Luxemburgului si 124% din media din UE in cazul Germaniei.
In ceea ce priveste PIB-ul per capita in 2015 (valoarea Produsului Intern Brut pe cap de locuitor exprimat in paritatea puterii de cumparare standard – PPS) a variat de la 46% din media din UE in cazul Bulgariei, 57% din media UE in cazul Romaniei, 58% din media din UE in cazul Croatiei pana la 271% din media din UE in Luxemburg si 125% din media din UE in Germania.
Sursa: incont.stirileprotv.ro

La județul sărac, nici boii nu trag!

de Marian MOCANU

Bugetul de stat pentru anul 2016 nu a fost prea darnic cu județul Vaslui, acordând doar 103,699 milioane lei pentru echilibrarea bugetelor locale, sumă aproape la jumătate față de anul trecut. La acești bani se mai adaugă 394 milioane lei cu destinația precisă învățământ, protecția copilului și persoane cu handicap. Pentru întreținerea și reabilitarea drumurilor județene sau comunale s-au alocat doar 9,98 milioane lei. 

Administrația Finanțelor Publice Vaslui a făcut publică alocarea, de la bugetul de stat, a banilor pentru echilibrarea bugetelor locale în anul 2016. Este vorba de banii alocați din suma defalcată din TVA și din cota de 18,5% din impozitul pe venit alocați, conform unui algoritm, direct către comune. În total, județului Vaslui i s-au alocat 103,699 milioane lei, din care 28 milioane lei pentru Consiliul județean Vaslui și 75,7 milioane lei pentru bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor, la care se mai adaugă suma de 8,647 milioane lei pentru achitarea ratelor unor împrumuturi contractate din venituri pentru privatizare. În plus, Consiliul Județean și primăriile au mai primit alți 394 milioane lei cu destinația precisă învățământ, protecția copilului și cea a persoanelor cu handicap, inclusiv pentru Programul „Cornul și laptele” destinat elevilor.

Pentru întreținerea și reabilitarea drumurilor județene sau comunale a fost alocată suma de 9,98 milioane lei, practic cea mai mică sumă alocată în comparație cu celelalte județe din Moldova. În aceste condiții, sumele alocate de Consiliul Județean Vaslui primăriilor pentru întreținerea și repararea drumurilor comunale sunt de maxim 250.000 lei, unele primării primind nici jumătate din această sumă.

În ceea ce privește banii alocați direct de Ministerul Finanțelor pentru echilibrarea bugetelor locale, respectiv 75,7 milioane lei, împărțirea acestora s-a făcut conform unui algoritm. Astfel, 20% din bani s-a alocat în funcție de ponderea terenului intravilan în totalul intravilanului județului, 20% din bani s-au repartizat prin Hotărâre de Consiliu Județean pentru achitarea arieratelor, iar 60% din bani s-au împărțit în funcție de media impozitului pe venit pe cap de locuitor ale fiecărei unități administrativ teritoriale în parte. Conform acestui criteriu, cele mai bogate unități administrativ teritoriale, cu o medie mai mare decât cea pe județ, sunt municipiile Vaslui, Bârlad și Huși, și comunele Berezeni, Drânceni, Fălciu, Munteni de Jos. Acesta este și motivul pentru care acestea  au primit și cei mai puțini bani, respectiv 193.000 lei – Drânceni, 215.000 lei – Berezeni, 252.000 lei – Muntenii de Jos și 277.000 lei – Fălciul. Cei mai mulți bani îi vor primi comunele Zorleni – 1,791 milioane lei, Stănilești – 1,244 milioane lei, Banca – 1,189 milioane lei, Dragomirești – 1,179 milioane lei și Puiești – 1,145 milioane lei, alte doar patru comune, Codești, Dumești, Ivănești și Pădureni, primind sume de peste un milion de lei fiecare. Dintre acestea, doar Dragomireștiul, Dumeștiul și Pădureniul se află pe lista celor mai sărace comune din județ, din punct de vedere a venitului pe cap de locuitor.

În ceea ce privește municipiile, Vasluiul, unde anul trecut s-a încasat un impozit pe venit mai mare decât al tuturor celorlalte municipii și orașe la un loc, nu a primit nici un ban conform aceluiași criteriu, la fel ca și Bârladul și Hușiul, a căror medie pe cap de locuitor este mult peste cea a județului. Astfel, în total, municipiului Vaslui i-a fost alocată de la bugetul de stat, pentru echilibrarea bugetului local, suma de 683.000 lei, Bârladului – 442.000 lei, iar Hușului, 452.000 lei. În același timp, la bugetul Negreștiului va ajunge suma de 1,207 milioane lei, în timp ce la Murgeni, 1,384 milioane lei. La aceste sume se adaugă banii alocați de la Consiliul Județean Vaslui pentru stingerea arieratelor.

În România există bani pentru eradicarea sărăciei, dar nu există interes

Evaziunea fiscală răspândită și gradul mare de corupție scad veniturile statului, iar faptul că nu există preocupare și bani alocați pentru eradicarea sărăciei, deși bani există, reflectă o decizie politică, a arătat raportorul ONU pe probleme de sărăcie extremă, Philip Alston.

„Dacă România nu își rezolvă problema sărăciei, poți presupune că nu are bani. Dar banii sunt acolo. Faptul că nu se alocă bani pentru eradicarea sărăciei, deși sunt colectate taxe la stat, reflectă de fapt o decizie politică. Banii există și este și mai important că există motive clare pentru care nu sunt disponibili și mai mulți bani. Mai multe guverne din România au făcut alegeri la nivel de politici publice pentru a îmbunătăți traiul celor care erau deja într-o situație bună, nu pe al celor mai săraci. Evaziunea fiscală este ridicată și există un mare grad de corupție care scad veniturile la buget. Chiar și atunci când se iau măsuri pentru eradicarea corupției, doar o mică parte a banilor sunt confiscați. E o parte bună, pentru că aici scapi cu banii dacă ești corupt”, a arătat raportorul.

Philip Alston a mai arătat că, în România, au existat decizii semnificative pentru dublarea alocațiilor pentru copii și pentru scăderea TVA, însă, în opinia sa, aceste măsuri s-au luat fără a fi analizate efectele lor.

„Atât cât mi-am putut da seama, nu au existat studii serioase care să analizeze impactul acestor decizii asupra categoriilor de populație cele mai sărace. Analizele făcute au fost insuficiente asupra consecințelor și au fost folosite fonduri care ar fi putut fi utilizate pentru cei afectați de sărăcia extremă”, a mai arătat raportorul special al Organizației Națiunilor Unite pe probleme de sărăcie extremă și drepturile omului.

Sursa; money.ro

Cel mai sărac scriitor din România

Dan C. Mihăilescu: “Radu Aldulescu este cel mai puternic scriitor debutant după 1989”. Cu toate acestea, Aldulescu riscă să doarmă în stradă, la acest debut de sezon rece. “Ești cel mai sărac scriitor din România?” “Mulți sunt săraci, dar eu… da, s-ar putea spune că sunt cel mai sărac”. 

Aldulescu a debutat la 17 ani, cu o povestire pe două pagini în revista Amfiteatru, în anul 1973, alături de studentul Adrian Năstase.

“După acel moment nu mi s-a mai publicat nimic pe timpul celeilalte ere”, spune scriitorul.

A primit premiul Uniunii Scriitorilor

Imediat după 1990, Radu Aldulescu a lucrat în presa cotidiană, iar viața lui părea să intre pe un drum drept. Dar în 1993 a debutat ca romancier cu “Sonată pentru acordeon”. A primit premiul Uniunii Scriitorilor și… “M-am gândit că trebuie să devin scriitor, că am ceva de spus în literatură”.

A renunțat la orice altă activitate și s-a dedicat scrisului. “În vara anului 1996 eram îndreptățit să mă numesc scriitor. Îmi apăruseră două romane bine primite de critică, iar cineva îmi semnalase o recenzie în «Le monde de livre», din care îmi amintesc cuvintele: «le plus grande prozateur roumain…». Peste vreo cinci ani aveam să mă întâlnesc cu domnul Edgar Reichmann, care a scris acea recenzie la romanul «Amantul colivăresei». M-a întrebat: «Ți-a folosit la ceva ce am scris atunci despre tine?» I-am răspuns afirmativ, deși foloasele n-au fost cele la care s-ar fi gândit el sau oricine altcineva: avantaje materiale. Nici eu nu am insistat pentru a obține așa ceva, pe de-o parte, nici nu s-a găsit nimeni pentru a-mi oferi, pe de altă parte”.

«Mi-e greu să dau din coate»

Pe scurt, și-a scris cele nouă romane în sărăcie, pentru fiecare editare și reeditare primește cam 2.000 de lei, a luat premiul Uniunii Scriitorilor (USR) în valoare de 3.000 de lei, dar asta se întâmplă o dată pe an…

În rest? Și-a scris cărțile prin diferite cămăruțe pe care le-a obținut cum a putut (“Mi-e greu să dau din coate, să mă zbat”), până a ajuns, relativ recent, într-o cameră cu zăbrele la geam, Radu Aldulescu îi spune “celulă”, din sediul Asociației Scriitorilor din București, aflat sub tutela Uniunii Scriitorilor.

Uniunea Scriitorilor i-a trimis însă o veste tristă săptămâna trecută: trebuie să părăsească și acest spațiu… care este al Uniunii Scriitorilor. “Nu am unde să merg. Voi dormi în stradă”.

Marele Premiu la Festivalul de la Veneția

Radu Aldulescu a scris “Sonată pentru acordeon”, “Amantul colivăresei”, “Îngerul încălecat”, “Istoria unui ținut de verdeață și răcoare”, “Proorocii Ierusalimului”, “Mirii Nemuririi”, “Ana Maria și îngerii”, “Cronicile genocidului” și “Istoria Regelui Gogoșar”. Este un scriitor tradus în franceză și maghiară. A scris scenariul filmului Terminus Paradis care a obținut Marele Premiu al juriului la Festivalul de la Veneția.

Sursa: libertatea.ro

Sărăcia lasă urme adânci – Mor copii de foame!

de Roxana NĂSTASĂ

Sărăcia și foametea își înfig tot mai tare colții în județul nostru și lasă urme tot mai adânci. Sunt depistați tot mai mulți copii flămânzi, statistica privind micuții diagnosticați cu malnutriție fiind tot mai sumbră. Potrivit reprezentaților Direcției de Sănătate Publică Vaslui, în evidențele medicilor de familie sunt peste 250 de copii din județ care suferă de malnutriție. Și mai grav este că anul acesta, în doar trei luni au fost descoperite 69 de cazuri noi de copii malnutriți, din care doi din mediul rural au decedat.

Sărăcia lucie își pune amprenta pe sute de copii din județ, mai ales din mediul rural, care din cauză că părinții nu au ce să le dea de mâncare, se îmbolnăvesc. De pe masa zilnică lipsesc alimente esențiale precum peștele, carnea, ouăle sau brânza, fapt pentru care micuții au de suferit. În primele trei luni ale acestui an, doi micuți din mediul rural, hrăniți necorespunzător, au decedat din această cauză. În evidențele Direcției de Sănătate Publică (DSP) Vaslui erau la finele primului semestru al acestui an, 269 copii cu vârste sub trei ani, diagnosticați cu malnutriție proteino-calorică, dintre care aproximativ trei sferturi dintre ei sunt din mediul rural.

„Ponderea cea mai mare a cazurilor de malnutriție proteino-calorică luate în evidență se înregistrează în mediul rural, fapt ce poate fi asociat cu un nivel de trai mai scăzut, cu o alimentație necorespunzătoare cantitativ și calitativ. De asemenea, nutriția din timpul sarcinii și din viața postnatală are efecte pe termen lung. Concret, starea de nutriție a mamei înainte de concepție influențează fertilitatea, precum și dezvoltarea ulterioară a copilului”, a declarat purtător de cuvânt al DSP Vaslui, Mihaela Topliceanu.

Medicii sunt și ei tot mai îngrijorați de faptul că sunt copii care sunt aduși la cabinet cu o banală răceală și descoperă și că sunt subnutriți. În aceste cazuri se recomandă alimentație cât mai diversificată.

“Se ajunge în astfel de situații la copii fie din inconștiența părinților, fie din cauza faptului că au posibilități financiare reduse.  Eu consider că ar trebui, odată ce se descoperă că suferă de malnutriție, copiii să fie luați de autorități, scoși din familie și duși în centre unde sunt hrăniți corespunzător, unde au medic pediatru ce-i țin sub control. Iar dacă micuții sunt lăsați în familie, ar trebui, odată constatate astfel de cazuri, ca asistenții sociali din comune să verifice zilnic dacă copii sunt hrăniți, iar dacă familiile nu au bani, ar trebui ca primăria să le ajute cât de cât pentru că e nevoie de alimente cât mai diversificate. Doar așa pot merge mai departe cu bine”, ne-a declarat medicul de familie Mimi Bâzdâră.

Din cauza malnutriției, în timp, copiii sunt predispuși la infecții, pentru că le scade imunitatea, dar pot suferi și de tulburări de memorie.

Mulți asistați, dar nu suntem pe podium!

de Roxana NĂSTASĂ

De la lună la lună și, mai ales, de la an la an tot se îngroașă numărul asistaților social atât în județ cât și la nivel național, lucru deloc îmbucurător. Ce poate fi însă privit într-o manieră pozitivă este faptul că potrivit unui raport al Ministerului Muncii, Vasluiul nu se află pe podiumul județelor cu cei mai mulți asistați, deși sărăcia cruntă se vede de la o poștă.

Mureș, Olt, Argeș, Iași, Dâmbovița și Bacău sunt județele care ne-au întrecut la acest capitol, județul Vaslui fiind pe locul al șaptelea, cu toate că, în prezent, potrivit reprezentanților Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială Vaslui, 10.952 de familii și persoane singure din județ sunt beneficiare a venitului minim garantat. Astfel, deși sunt mulți asistați social, faptul că nu suntem și aici, ca de obicei, primii, când vine vorba de lucruri negative, ne poate face să fim puțin mai optimiști.

Tot mai mulți săraci mănâncă de la Cantina de Ajutor Social

de Roxana NĂSTASĂ

De la an la an a crescut considerabil numărul vasluienilor care primesc mâncare de la Cantina de Ajutor Social. Potrivit reprezentanților Primăriei municipiului Vaslui, dacă în cursul anilor trecuți beneficiau de alimente de la Cantina de Ajutor Social aproximativ 150 de vasluieni, pe fondul acutizării problemelor de natură socială acum primesc zilnic o masă caldă peste 300 de persoane.

“Activitățile de natură socială reprezintă o prioritate pentru Primăria Vaslui. Beneficiari ai serviciilor oferite de Cantina de Ajutor Social sunt la această dată 246 de asistați social și cele 88 de persoane de vârsta a treia din centrele medico-sociale Bunavestire și Sf. Nicolae”, a declarat Geanina Tofan, purtător de cuvânt al Primăriei municipiului Vaslui.

Valoarea normei de hrană pentru cetățenii care iau mâncare de la Cantina de Ajutor Social Vaslui este de 12 lei pe zi.

Săraci, dar comozi

Cei care au întocmit strategia dezvoltare a județului pentru următorii șapte ani i-au identificat pe vasluienii din mediul rural trăind la limita subzistenței, din fondurile pe care le primesc de la stat și produsele agricole proprii. În ceea ce privește locurile de muncă, acestea sunt puține, iar vasluienii nu se grăbesc să le ocupe.

Alexandru CROITORU

În strategia de dezvoltare a județului Vaslui pentru următorii șapte ani (2013-2020), încă de la început sunt evidențiate probleme cu care se confruntă locuitorii: “problemele mediului rural vasluian sunt cornice și generalizate și par a fi cauzate mereu de aceleași două mari lispuri – locurile de muncă și infrastructura. Populația subzistă, în general, din fondurile pe care le primesc lunar de la stat și din produsele agricole proprii. Pensiile depășesc, uneori, venitul minim garantat și alocațiile pentru creșterea copiilor. Acestora li se adaugă diversele forme de ajutor social de care s-a format o dependenață generalizată”.

În termeni mai deciși, suntem săraci lipiți și avem marele noroc că guvernanții, în marea lor mărinimie, oferă ajutoare sociale celor nevoiași.

O urmare directă a sărăciei în care se zbate județul este legată de fenomenele antisociale, devenite din ce în ce mai frecvente. Per total, faptele antisociale au crescut,a ca număr cu 2,68% față de anul trecut, dar unele dintre aceste fapte au cunoscut și scăderi semnificative, cu peste 10 procente, așa cum arată statisticile IPJ Vaslui. Este vorba de furturi, ceea ce poate confirma ipoteza că satul vasluian a îmbătrânit sau că sărăcia a ajuns la un asemenea nivel încât hoții nu mai au ce fura. Satul vasluian s-a depopulat și a îmbătrânit, pentru că tinerii au înțeles că, pentru a reuși să facă ceva cu viața lor, le rămâne soluția Vestului. Astfel, majoritatea tinerilor au luat drumul Italiei, Spaniei, Angliei, în speranța unui trai mai bun.

Despre un mediu de afaceri capabil să absoarbă un număr mare de șomeri nu putem discuta la Vaslui. Suntem fruntași, la nivel național, la numărul de șomeri și codași în ceea ce privește numărul societăților mari: doar 20. Pe lângă acest aspect, specialiștii au plecat de pe teritoriul județului în alte județe sau în alte țări.

Un sondaj de opinie realizat la nivelul județului explică clar problemele cu care ne confruntăm. Pe primul loc se situează, cu un punctaj maxim, lipsa locurilor de muncă. Urmează apoi nemulțumirile exprimate de populația județului legate de lipsa infrastructurii rutiere și de starea acesteia, serviciile publice de slabă calitate, echiparea edilitară deficitară, mediul de afaceri slab dezvoltat, capacitatea adinistrativă slab dezvoltată. Toate acestea sunt opinii ale vasluienilor legate de problemele socio-economice cu care se confruntă județul. De fapt, aceasta poate reprezenta realitatea crudă în care trăim și o urmare firească și directă a faptului că investitorii ne ocolesc. Iar acest lucru duce la faptul că multe din planurile de dezvoltare a județului Vaslui rămân doar pe hârtie. Chiar dacă de locații sau spații de dezvoltare a unor afaceri ne putem lăuda că nu ducem lipsă, ne lipsesc investitorii care aleg alte regiuni ale țării din motive lesene de înțeles. Vestul țării se învecinează cu Uniunea Europeană și nu cu fostul imperiu sovietic, iar infrastructura rutieră mai are de lucru până va ajunge să se pună pe picioare.

“Discuții sunt și vor fi cu investitori cărora să le punem la dispoziție locații unde să vină să-și dezvolte afaceri și, în același timp, să creeze locuri de muncă pentru populația Vasluiului”, spune și prefectul Andrei Puică.

Tot agricultura poate fi soluția salvatoare

La nivelul județului Vaslui se vorbește de faptul că soluția ideală pentru ca topurile rușinii să nu ne mai aibe în prim plan ar fi cele legate de afacerile în agricultură. Cu toate acestea, măsuri concrete care se iau la nivel județean și la nivel național pentru sprijinirea celor care au deja afaceri în agricultură sau cei care vor să dezvolte asemenea afaceri nu prea există. Ajutor vine partea Uniunii Europene și mai puțin din partea guvernanților.

Agricultura județului merge binișor. Din punctul ăsta de vedere, nu ne putem plânge. Ceea ce ne afectează pe noi ca și fermieri sunt: lipsa precipitațiilor în unii ani și prețul produsului agricol comparativ cu celelalte state europene. Cuantumul ajutorului oferit fermierilor români comparativ cu cei vest-europeni. Dar, dacă mă întrebațI pe mine, județul Vaslui are nevoie, în o mai mare măsură, de dezvoltarea industriei pentru a ieși din impas și nu de o dezvoltare a sectorului agricol. Omul de la țară o duce mai bine decât cel din mediul urban. Are ce pune pe masă. Lipsa locurilor de muncă pentru cei care trăiesc în mediul urban nu în cel rural este adevărata problemă a județului Vaslui. Orășeanul o duce greu și foarte greu pentru că are nevoie de bani mai mulțI decât cel de la țară. Iar acest venit de care are nevoie nu-l poate obține decât dacă are un loc de muncă și mai ales, un loc de muncă ce-i poate oferi venitul lunar de care are nevoie pentru un trai decent”, e de părere unul din marii fermieri vasluieni.

Topul sărăciei

În județul Vaslui, în unele comune sărăcia a ajuns la limite greu de imaginat. Autoritățile de resort au refuzat să dea publicității informații complete privind numnărul de benificiari ai Programului Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate (POAPD) pe fiecare comună, însă ne-au pus la dispoziție un top cu primăriile în care vor ajunge cele mai multe pachete cu alimente pentru săraci. Nimeni nu se aștepta ca, în mediul rural, cele mai multe pachete de acest gen să ajungă în comunele Voinești, Puiești și Iana, în condițiile în care în vara anului 2014 în Băcești erau cei mai mulți beneficiari ai venitului minim garantat din județ.

Bogdan RUSU

Contrar estimărilor, Primăria Băcești (1.128 de beneficiari ai venitului minim garantat în august 2014) nu va primi cele mai multe pachete cu alimente, ci se va situa pe locul al patrulea, după comunele Voinești, Puiești și Iana. Adăugăm faptul că în august 2014, situația privind persoanele cu venitul minim grantat era următoarea: Voinești – 1.087 de persoane, Puiești – 740 de persoane, Iana – 946 de persoane.

De asemenea, nimeni nu se aștepta ca numărul de beneficiari de produse alimentare prin POAPD din orașele Murgeni și Negrești să fie mai mic decât cel al beneficiarilor din Voinești și Puiești. Mai mult, nici în Zorleni, comuna cu cea mai mare populație din județ nu există foarte mulți beneficiari de colete cu alimente, această unitate administrativ-teritorială situându-se în top mult după comuna Băcești.

Ca să vă faceți o idee despre fenomenul pachetelor pentru săraci, că prezentăm câteva date oficiale privind numărul de beneficiari ai POAPD din comuna Puiești. Primarul comunei Puiești, Costel Moraru a fost singurul edil de UAT din seria menționată, care a răspuns apelului nostru. Din cauza sărăciei crunte sau poate a unor alte interese, 1.975 din 4.875 locuitori ai comunei Puiești vor primi pachetele UE. Adică 40,51% din locuitoriii comunei menționate vor mânca alimente europene. Adăcugăm că UAT Puiești este pe locul al doilea în topul județean al comunelor beneficiare de ajutoare alimentare europene.

În mediul urban, cei mai mulți vasluieni care vor servi pomenile UE sunt din Vaslui, iar Bârladul se află pe al doua poziție în acest top. Reamintim că anul acesta, prin POAPD, ce urmărește acordarea de alimente de bază persoanelor sărace, 39,49% din totalul locuitorilor județului Vaslui vor primi pomeni europene. Concret, este vorba de 178.171 de persoane care au venituri mici, dintr-un total de 451.197 de locuitori din județ, cu 2,26 mai mulți beneficiari ca în 2012. În județ se vor primi 254.529 de pachete pentru 178.171 de beneficari, restul reprezentând o suplimentare pentru cazurile de forță majoră. Autoritățile cred însă că la Vaslui nu va rămâne nici un colet cu alimente care să nu fie împărțit.

Fiecare pachet va conține făină albă, mălai, paste, ulei, zahăr și 24 de conserve de carne de porc, vită și pate de ficat, care vor intra în posesia beneficiarilor în baza unor cupoane primite sau pe baza listelor întocmite de primăria de care aparțin beneficiarii. Menționăm că autoritățile au refuzat să ne furnizeze cifre exacte, de frică. Temerea este că cifrele oficiale privind numărul de beneficiari/UAT nu „bat” cu cele din teren, situație în care locuitorii comunelor ar putea face presiuni sau reclamații la nivel central, iar autoritățile guvernamentale ar putea să ordone investigații pe bandă rulantă.

Hrană ieftină pentru săraci

La Cantina de ajutor Social din Bârlad se prezintă zilnic zeci de oameni care beneficiază de hrană gratuită. În prezent, 130 de guri flămânde primesc două feluri de mâncare în valoare de doar șase lei, sumă care nu s-a mai modificat de câțiva ani.

„Sperăm ca de anul viitor să ni se aloce o sumă ceva mai mare pentru hrana beneficiarilor. Ne descurcăm destul de greu”, ne-a declarat Daniela Tilici, șeful cantinei.

Persoanele care primesc mâncare de la Cantina de Ajutor Social nu depășesc venitul minim garantat de 138 lei de persoană. Conform spuselor Danielei Tilici, majoritatea beneficiarilor sunt tineri ce au în întreținere mai mulți copii și care nu au un loc de muncă.

Toți cei care primesc mâncare (n.r. de la cantină) sunt din Bârlad iar numărul acestora a rămas constant în ultimii ani”, ne-a mai spus șeful cantinei. (R.C.)

Ce inseamna sa fii sarac la greci

Aproape un sfert dintre greci (23,1%) au continuat să fie amenințați de sărăcie în 2013, procent ce nu s-a schimbat în raport cu 2012 și care este însoțit de un nivel de privațiune materială în creștere, potrivit cifrelor publicate luni de Institutul de statistică din Grecia (Elstat), informează AFP.

Această explozie a sărăciei a vizat 2,5 milioane de persoane cu câștiguri mai mici cu 60% decât venitul mediu pe economie, adică 418 euro pentru o persoană singură și 878 pentru o familie de patru persoane.

Grecia se află în recesiune din 2008. Chiar și în timpul anilor de creștere economică viguroasă, între 1997 și 2004, nivelul de sărăcie din Grecia a scăzut rareori sub 20%.

Însă în 2008, pragul de sărăcie însemna 540 de euro lunar pentru o persoană și 1.134 de euro pentru o familie de patru persoane. Riscul de sărăcie afecta la acea dată 20% din populația Greciei.

În 2012, Grecia era țara europeană în care acest nivel era cel mai ridicat, în condițiile în care pragul de sărăcie variază considerabil de la o țară la alta.

Din 2012 până în 2013, procentul populației afectate de privațiuni materiale a crescut în Grecia, ajungând de la 19,5% la 20,3%, potrivit Elstat. Acest procent era de 11,2% în 2008.

Acest indicator contabilizează privațiunile materiale ‘în cel puțin patru din nouă categorii de bunuri și servicii de bază’: capacitatea de a face față unei cheltuieli neprevăzute, de a-și permite un weekend în afara domiciliului, de a mânca o zi din două carte, de a-și încălzi locuința sau de a cumpăra un aparat electrocasnic.

De asemenea, aproape jumătate dintre greci (47,5%) nu pot să facă față unei cheltuieli neprevăzute în valoare de 550 de euro și o treime dintre greci nu-și pot încălzi convenabil locuințele.

Grecia va lansa săptămâna aceasta experimentarea timp de șase luni, în 13 comune, a unui venit minim garantat pentru cei mai defavorizați, în funcție de veniturile și de bunurile acestora.

Sursa: money.ro

Mii de pensionari cu venituri poprite!

Numărul pensionarilor din județul Vaslui care au popriri pe venituri a crescut în ultima perioadă, susține directorul Casei Județene de Pensii (CJP) Vaslui, Isabel Bogdan. În prezent, în evidențele instituției sunt înregistrați peste 3.500 de vârstnici cărora li se rețin diverse sume din pensii.

“A crescut numărul popririlor, comparativ cu lunile trecute, având în vedere ca mulți dintre pensionari nu-și mai pot plăti ratele la bănci, la CAR-uri, la primării, impozite, taxe”, a declarat directorul CJP Vaslui, Isabel Bogdan.

Potrivit datelor furnizate de instituția vasluiană, în anul 2011 erau 1.740 de popriri, în 2012 s-au înregistrat 1.717 popriri, iar în 2013, 2.846 de popriri. (R.N.)

Lideri pe invers: Cei mai săraci din UE

„Merită Vasluiul un astfel de loc? Sigur că nu, pentru că știu foarte bine situația și eforturile care se fac și există și soluții pentru ca județul să nu mai fie în această situație. E nevoie de investiții în proiecte mari, de anvergură, și aici vorbesc inclusiv de exploatarea resurselor neconvenționale”, a declarat deputatul PSD Toader Dima.
Potrivit unei declarații politice a deputatului PSD Toader Dima, județul Vaslui are cea mai săracă populație din Uniunea Europeană (UE) și din această cauză se impune o mai bună folosire a fondurilor europene, precum și a resurselor proprii. Datele Oficiului European de Statistică arată că, luând în calcul produsul intern brut pe cap de locuitor în funcție de puterea de cumpărare, vasluienii sunt cei mai amărâți, cu o valoare a indicatorului menționat de numai 20% din media spațiului comunitar.
„Acest lucru nu este o noutate, în ciuda eforturilor de a reduce acest decalaj. Situația are cauze complexe, unele fiind reprezentate de puținele resurse naturale de care dispune județul. O altă cauză, de acum cronică, o reprezintă lipsa investițiilor masive în infrastructură, lucru care face ca Vasluiul să fie destul de izolat pe harta comercială a României. Merită Vasluiul un astfel de loc? Sigur că nu, pentru că știu foarte bine situația și eforturile care se fac și există și soluții pentru ca județul să nu mai fie în această situație. Locul codaș în statisticile europene nu este dat de lipsa de acțiune la nivel local și nici de o eventuală amânare la nivel central a proiectelor care privesc Vasluiul», a declarat Toader Dima.
Parlamentarul social-democrat afirmă că județul Vaslui știe să folosească fondurile europene care îi sunt puse la dispoziție, lucru dovedit de rata mare de absorbție a acestora: «Vorbim, numai în cazul Programului Național de Dezvoltare Rurală, de o rată de absorbție care nu demult era de 62 de procente, iar acum a ajuns la 70%. Acum doi ani, Vasluiul ocupa locul 5 în ierarhia națională în ceea ce privește atragerea fondurilor europene. În urma proiectelor depuse și aprobate de forurile europene, județul Vaslui a câștigat în ultimii ani peste 220 de milioane de euro. Aici sunt cuprinse și fondurile care se alocă prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, unde este inclusă Măsura 3.2.2, care a adus în județ 66 de milioane de euro, și Proiectul privind Sistemul Integrat de Management al Deșeurilor, în valoare de aproximativ 40 de milioane de euro. Numai prin Programul Operațional Regional, județul Vaslui a atras în ultimii ani 123 de milioane de euro».
Potrivit lui Toader Dima, problema cea mai mare rămâne lipsa unei infrastructuri moderne rutiere și feroviare: «În lipsa resurselor naturale, o regiune se poate dezvolta folosind la maximum pe cele umane sau încurajând domenii care aduc plus-valoare, cum ar fi turismul. Dar e greu să te dezvolți în această direcție, când în județul Vaslui putem vorbi de un singur proiect în domeniul turismului. E nevoie de investiții în proiecte mari, de anvergură, și aici vorbesc inclusiv de exploatarea resurselor neconvenționale. E adevărat că uneori e greu de făcut o alegere sau alta, dar cred că în acest caz Vasluiul nu are decât de câștigat din exploatarea acestui fel de resurse».

Sorin Saizu

Primarii plâng pe umărul conducerii CJ: Foame de bani

Nici bine nu s-a împărțit bugetul pentru anul în curs că majoritatea edililor unităților administrativ-teritoriale au început să se plângă. Primarii susțin că nu le ajung banii, care sunt, în unele cazuri, chiar mai puțini decât anul trecut. Situația este cu adevărat dramatică: dintre cele circa 450 de sate ale județului, mai puțin de 10 la sută beneficiază de apă curentă și canalizare.
Peste 60% dintre primarii județului Vaslui susțin că se luptă deja pentru a evita colapsul financiar al localităților pe care le păstoresc și că nu pot face niciun fel de investiții. Edilii visează la o rectificare bugetară, deși banii pe anul în curs abia s-au împărțit.
Șeful Consiliului Județean (CJ), social-democratul Dumitru Buzatu, declară că primarii trebuie să își îndrepte atenția spre accesarea fondurilor europene: «Bugetele locale sunt foarte sărace, cu excepția câtorva localități, și din această cauză este nevoie să facem tot posibilul pentru a accesa resurse financiare dincolo de cele care sunt cuprinse în bugetul local sau sunt distribuite la echilibrare de finanțele publice și de la județ. Primăriile au un număr de proiecte care au fost începute și trebuie finalizate, iar edilii trebuie să se concentreze asupra lor. În măsura în care posibilitățile financiare permit acest lucru, noi le oferim tot sprijinul».
Primarii se plâng că, după ce au analizat bugetul, și-au dat seama că banii abia ajung pentru plata salariilor și utilităților la primării. De investiții nici nu poate fi vorba.
La Rafaila, de exemplu, primarul Constantin Fînariu speră să mai adune câte ceva din taxe și impozite: “Este greu. Nu avem ce face, doar dacă mai încasăm ceva la bugetul local, dar oamenii sunt și ei săraci și nu au de unde”.

Ca în Evul Mediu
Situația este cu adevărat dramatică în multe dintre satele județului, unde doar un procentaj foarte mic din populație beneficiază de apă curentă și canalizare.
“În țările europene, diferența dintre sate și orașe este foarte mică. La noi nu putem încă vorbi de așa ceva. Nu au fost bani suficienți pentru modernizarea satelor. Față de anii din urmă, situația s-a îmbunătățit, dar mai este mult de lucru. Primarii se chinuiesc și nici noi nu prea avem posibilități”, a declarat Vasile Mihalachi, vicepreședinte al CJ Vaslui.
Potrivit unei statistici a Ministerului Mediului, județele cu cel mai scăzut grad de racordare la rețele de canalizare sunt Giurgiu, Teleorman, Dolj, Ialomița și Vaslui. În zona Moldovei, poziția de lider detașat este deținută de Vaslui.
Dintre cele circa 450 de sate ale județului, mai puțin de 10 la sută beneficiază de apă curentă și canalizare, în timp ce gaz metan există doar în câteva localități rurale.
În județ, în ultimii ani, s-au investiti milioane de euro pentru sisteme de apă. Montarea de cișmele stradale s-a dovedit a fi însă o investiție sortită eșecului pentru că unele au putut fi utilizate doar câteva luni, iar altele deloc. Autoritățile locale spun că s-a ajuns aici din cauză că nu sunt bani pentru plata consumului. Pentru rețelele de alimentare cu apă au fost cheltuite peste 12 milioane de euro.
În județul nostru, chiar dacă pare greu de crezut, este și un oraș care nu dispune de gaz metan. Este cazul Murgeniului, acolo unde locuitorii nu știu nici ce înseamnă sistem de încălzire centralizat! Extinderea rețelei de gaz metan în această zonă este de ani buni la stadiul de discuție.

Sorin Saizu

Nicio surpriză! Vasluiul, pe harta sărăciei

La început de an, analizele economice ale specialiștilor și presei naționale reamintesc tuturor că județul Vaslui conduce topul sărăciei din România. Ce se poate face? Răspunsuri ar trebui să vină din partea guvernanților, cărora însăși Comisia Europeană le-a cerut măsuri speciale pentru combaterea sărăciei. Soluții vin din partea oamenilor de afaceri vasluieni, care însă nu sunt luați în seamă în înaltele cercuri ale puterii.
Începutul anului este o perioadă de sinteze și analize. În acest context, județul Vaslui se face din nou remarcat prin statisticile economice.
România are cea mai mare cotă din Uniunea Europeană de populație care trăiește în zonele rurale (45% din total). Conform datelor Institutului Național de Statistică, riscul de sărăcie extremă este de patru ori mai mare în zonele rurale (8,8%) în comparație cu zonele urbane (2,2%). În ceea ce privește disparitățile regionale, zonele cu cele mai mari rate de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială sunt: Nord-Est (din care face parte și județul Vaslui), Sud-Vest, Sud-Est și Muntenia Sud.
Gradul de sărăcie și de excluziune socială din România a ajuns în 2012 la 42% din populație, în creștere față de 2011, când indicatorul era la 40,3%. Indicatorul plasa România pe locul al doilea în Europa, fiind depășită doar de Bulgaria, cu 49%, în timp ce media în Uniunea Europeană se situa la 25%.
De exemplu, în 2011, 4,74 milioane de români se aflau în risc de sărăcie (cu un venit mai mic de 60% din venitul mediu disponibil), 6,28 milioane se confruntau cu lipsuri materiale severe, iar 1,14 milioane locuiau în gospodării cu intensitate de lucru foarte scăzută.
Într-o analiză a ziarului economic Capital se menționează că, în vara anului trecut, aproape 220.000 de români primeau venit minim garantat. Lunar, se consumau pentru ei 42 de milioane de lei, cei mai mulți beneficiari fiind în Vaslui, Buzău, Dolj, Teleorman. Luat în calcul ca un indicator extrem de concludent, criteriul beneficiarilor de venit minim garantat plasează județul Vaslui pe primul loc, cu 2,7% din totalul locuitorilor. Buzăul, Mehedințiul, Doljul și Teleormanul se plasează pe următoarele locuri în clasamentul sărăciei. Toate aceste regiuni au suprafețe agricole întinse, cei mai mulți locuitori ocupându-se cu agricultura de subzistență.

Ce-i de făcut?
În toamna anului trecut, Comisia Europeană a cerut autorităților române ca, în perioada 2014-2020, să aloce fonduri importante și să stabilească programe speciale pentru combaterea sărăciei. S-a recomandat României să se orienteze în primul rând către persoanele cele mai afectate de sărăcie și excluziune socială.
De ani buni, mediul de afaceri vasluian se străduiește să «miște» lucrurile prin influența politicului, pentru că altfel nu se poate. Propuneri de măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor economice au fost transmise către politicienii locali sau către liderii naționali ai diverselor partide, dar nu au cunoscut nicio finalitate.
Printre soluții, s-a numărat și declararea județului Vaslui sau chiar a întregii Regiunii Nord-Est (cea mai săracă din UE) drept zonă defavorizată, beneficiind astfel de măsuri economice speciale.
«După mine, întreaga Regiune Nord-Est ar suporta eticheta de zonă defavorizată, dar și altele din România care se pot încadra aici, precum Oltenia. Politicienii județului nu sunt de acord cu noțiunea de zonă defavorizată, spunând în permanență că zona este bogată prin locuitorii săi și înzestrată uman. Și eu subscriu, dar trebuie să avem în vedere resursele. Nu avem nici lemn, nici piatră, nici măcar recolte agricole prea mari», a declarat Ionel Constantin, președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Vaslui.
Constantin a explicat că economia județului nu se mai susține astăzi nici măcar printr-o singură unitate economică mare sau un domeniu anume mai dezvoltat. În aceste condiții, se impun măsuri speciale.
«Economia județului are nevoie de acordarea unor facilități guvernamentale și europene, lăsând la o parte pe cele locale. Pentru micii întreprinzători, este vorba în special în retehnologizare, pentru formarea de meseriași în consens cu noile cerințe. Avem nevoie și de facilități pentru irigații. Dacă, înainte de 1990, se irigau 3,9 milioane de hectare, azi nu mai putem vorbi nici de 400 de hectare! Și investitorii mari trebuie sprijiniți. Avem nevoie de facilități pentru accesarea fondurilor europene. În vreme ce băncile mimează creditarea, este o bătaie pe loc în front», a mai spus Constantin.

„Un buget al sărăciei, evaziunii și dezmățului electoral”: Apocalipsa pe 2014

Pentru pedeliștii vasluieni, proiectul Legii bugetului de stat pe 2014 produs de Guvernul Ponta arată care este adevărata prioritate a PSD și PNL: alimentarea baronilor locali și clientelei politice cu banii luați din buzunarul tuturor românilor prin noi taxe și impozite.
„Guvernul socialist al PSD și PNL a introdus taxe și impozite care vor scoate, în plus, din buzunarul românilor peste 1.000 de lei în 2014 – acciza la benzină de 7 eurocenți și TVA pe fiecare litru de benzină, un nou tip de calcul al accizei vechi, care crește și ea prețul benzinei, și taxa pe stâlp pusă firmelor, care va crește prețul la electricitate. Aceste taxe vin în paralel cu decizia Guvernului Ponta de a da mână liberă primarilor să crească taxele locale cât vor ei”, a declarat președintele Organizației Județene a PDL Vaslui, senatorul Dan Marian.
Liderul PDL spune că aceste majorări se vor răsfrânge în toate prețurile, atât din piață, cât și din super-marketuri, aducând la buget un plus de un miliard de euro la buget, deci cam 50 de euro de la fiecare român!
„Ce va face Guvernul Ponta cu acești bani? Nu îi duce la sănătate, educație sau drumuri, ci la ministerul lui Liviu Dragnea, șeful baronilor PSD, care îi va distribui discreționar, în funcție de interesele politice. Bugetul lui Liviu Dragnea a crescut de peste două ori în anul electoral 2014. Iar el va face ce știe mai bine – îi va unge pe acei baroni locali care vor servi mai bine interesele politice, va alimenta firmele de partid pentru a își asigura sprijinul lor în campania electorală de anul viitor. PSD și PNL fură din buzunarul românilor ca să aibă bani de campanie electorală”, explică Dan Marian, care nu se oprește din acuzații: „Să ne amintim că Liviu Dragnea este baronul județului Teleorman, unul dintre cele mai sărace din țară. Telormanul este un județ ceva mai înstărit ca Vasluiul. Dragnea nu face nimic altceva la nivelul țării decât să aplice politica care l-a consacrat – sforăriile, răsplătirea celor care prestează pentru PSD, sărăcirea oamenilor, pentru a fi mai ușor de controlat”.

„Condamnă România la jaf, sărăcie și sub-dezvoltare”
Senatorul Dan Marian amintește că PDL a depus peste 1.300 de amendamente la proiectul de lege privind bugetul de anul viitor, pentru a stimula colectarea veniturilor, a bloca majorările de taxe, a susține crearea de locuri de muncă prin investiții și, în final, pentru a crește nivelul de trai al românilor.
„Toate amendamentele au fost respinse de majoritatea PSD – PNL pentru că adoptarea lor ar fi însemnat ca România să se dezvolte prin mediul privat, să creeze locuri de muncă, să aducă mai mulți bani în buzunarele românilor”, a spus Marian.
„Răspunderea pentru dezastrul economic de anul viitor aparține în exclusivitate PSD și PNL, lui Victor Ponta și Crin Antonescu. PNL s-a discreditat definitiv ca partid de dreapta, defilează braț la braț cu stânga socialistă. PDL nu poate vota un astfel de buget, care condamnă România la jaf, sărăcie și sub-dezvoltare”, a concluzionat președintele PDL Vaslui.

%d blogeri au apreciat: