Google+
Home » World » Decizie oficiala: Landurile germane nu mai vor noi inmatriculari de automobile pe benzina si motorina, incepand cu anul 2030

Decizie oficiala: Landurile germane nu mai vor noi inmatriculari de automobile pe benzina si motorina, incepand cu anul 2030

Landurile germane nu vor sa mai permita noi inmatriculari de automobile pe benzina si motorina, incepand cu anul 2030, potrivit informatiilor detinute de Spiegel. Aceasta rezulta dintr-o rezolutie prezentata la ultima sedinta a Camerei Superioare a Parlamentului german (Bundesrat). Rezolutia ar fi fost agreata transpartinic. “Astfel, atat landurile cu guverne conduse de SPD, cat si cele conduse de Uniune [n.t. CDU/CSU] s-au pronuntat pentru o astfel de interdictie”, precizeaza publicatia citata.

Desigur ca si Partidul Verzilor adera la idee, parandu-i- se insa ca initiativa nu ar trebui sa si-o insuseasca social- si crestin-democratii. O zicala germana spune “a te impana cu pene straine”, ceea ce pare a se intampla si acum.

“Daca luam in serios Acordul Climatic de la Paris, incepand cu 2030 nu mai au voie sa circule noi motoare cu ardere interna pe strazi”, a spus Oliver Krischer, seful fractiunii Verzilor din Bundestag. “Acest lucru a fost decis transpartinic in Camera Deputatilor, e adevarat. Insa e de mirare ca, atunci cand solicitarea a venit de la Verzi, Uniunea si SPD s-au indignat”, a adaugat el. Pentru a fi intrunite criteriile din Acordul Climatic de la Paris, emisiunile de CO2 in Germania urmeaza a fi reduse cu aproape 95%, pana in anul 2050. Una dintre solutii, pentru atingerea acestei tinte, este promovarea mobilitatii pe baza de energie electrica. Din pacate, succesele inregistrate pe aceasta linie sunt modeste, iar acordarea primelor provenite din subventii de stat, la cumpararea automobilelor electrice, n-a avut nici pe departe succesul scontat.

In aprilie 2016, Guvernul de la Berlin convenea cu principalii producatorii de autovehicule din Germania sa subventioneze cu 4.000 de euro cumpararea unui autovehicul electric si cu 3.000 de euro pe cea a unui autovehicul hibrid. Costurile acestui plan in valoare de 1,2 miliarde euro, care se aplica autovehiculelor al caror model de baza costa sub 60.000 de euro, urmau a fi preluate, in mod egal, de stat si de producatorii auto.

In plan se prevedea si un buget de 300 de milioane de euro, pentru extinderea retelei de statii de alimentare electrica, pentru aceste autoturisme. Obiectivul guvernului german era ca, pana in anul 2020, un milion de autovehicule electrice si hibrid sa circule pe strazile si autostrazile din Germania.

In prezent, in pofida unor intense campanii de promovare si a subventiilor banesti, numarul automobilelor electrice este mai mult decat modest. Dintr-un total de peste patruzeci de milioane de autovehicule inmatriculate in Germania, cele electrice sunt in numar de 25.000, carora li se adauga cca 130.000 de autoturisme hibride, care combina functionarea pe baza de electricitate cu combustia interna.

Si in Romania, entuziasmul cumparatorului pentru automobilele electrice este limitat. In anul 2015, statul acorda o subventie de 20.000 de lei, la cumpararea unui autoturism electric, si 5.000 de lei, la achizitionarea unuia hibrid. Programul a fost continuat si in 2016, prin asa- numitul Rabla Plus, in care nu ar exista obligativitatea casarii unei masini vechi.

  • Germania gandeste verde

Germania este o tara constienta si constiincioasa in ce priveste “politica verde”, ecologica, fapt care, in Romania, este luat mai degraba in ras. Pe langa deceniile in care Bündnis90/Die Grünen (Verzii) au manifestat consecvent pentru un mediu curat si sanatos, numeroase ONG-uri au activat si activeaza contra poluarii, impotriva transportului si depozitarii de deseuri nucleare pe teritoriul Germaniei, pentru protectia mediului natural, pentru culturi agricole neviciate si o alimentatie sanatoasa.

Dupa dezastrul nuclear de la Fukushima din Japonia, in primavara anului 2011, cancelarul Angela Merkel a dispus ample masuri de verificare a starii si functionarii centralelor atomice din Germania. In mai 2011, 13 centrale atomice au fost temprar puse pe butuci, lucru la care m-am referit pe larg in articolul“Germania isi invinge teama de Blackout. 13 centrale atomice sunt temporar scoase din functiune”.

La inceputul acestui an, Germania riposta din nou “verde”, somand autoritatile belgiene sa ia masuri in problema repetatelor incidente legate de functionarea centralelor nucleare si cerand “dovedirea sigurantei centralelor nucleare vechi de 40 de ani”. M-am referit pe larg la aceasta problema in articolul “La cinci ani de la Fukushima, n-a invatat Belgia nimic? Cârpeala de la centralele nucleare belgiene ii alarmeaza pe vecini”, din ianuarie 2016, pe Hotnews.ro.

Alternativa energiei eoliene si a altor energii regenerabile sta sus pe agenda unui guvern si a unui cancelar care, in trecut, parea ca face mult mai mult jocul concernelor energetice si al puternicilor sai lobby-isti.

  • Noul acord climatic international

Reactia de acum a parlamentarilor germani, referitoare la impulsionarea productiei si achizitiei de automobile mai putin poluante decat cele cu combustie interna, nu vine “din stele”. Ea se incadreaza intr-o strategie asumata ca urmare a semnarii Acordului Climatic de la Paris.

In decembrie 2015, oficiali de rang inalt din 200 de tari au luat parte la cea de-a 21-a Conferinta Mondiala pe teme de clima, cu scopul de a gasi formula unui acord care sa inlocuiasca Protocolul de la Kyoto, ale carui prevederi expira in anul 2020. Scopul mai era si gasirea unui larg consens, la care sa adere cat mai multe state si care, totusi, sa impulsioneze in directia unor ambitioase masuri de protectie climatica, si nu la “o frectie la piciorul de lemn”.

In final, delegatii au convenit asupra unui document lung de 31 de pagini, considerat de cancelarul german Angela Merkel drept o reusita si pe care presedintele SUA l-a catalogat drept “un punct de cotitura pentru lume”.

Aproape toate cele 197 de tari participante in 2015 la Conferinta de la Paris a ONU, privind schimbarile climatice, au semnat noul acord. Insa fiecare tara mai trebuia sa-l ratifice in propriul Parlament. Pana in 5 octombrie 2016, 74 de tari o facusera – tari responsabile de cca 59% din emisiunile de gaze de sera, de pe Pamant. Pentru a fi validat, Acordul prevedea un minimul de 55 de tari si 55% din emisiile de CO2.

Prin urmare, piedica validarii a fost trecuta, iar Acordul Climatic intra in vigoare la 4 noiembrie 2016, adica peste mai putin de o luna. Desigur ca implementarea sa nu va fi usoara, insa cu vointa politica, cum este acum in Germania, noul protocol climatic nu va ramane doar un bla-bla pe hartie. Iar aceasta este in interesul tuturor cetatenilor Planetei, o planeta cu resurse limitate, de care trebuie sa avem grija, daca vrem ca si urmasii nostri sa aiba un loc de trait.

Sursa; hotnews.ro

Comments

comments

About Mihai Vasile