Home / Tag Archives: caini comunitari

Tag Archives: caini comunitari

Bârladul sub lupă: Câinii comunitari, fascinați de spiritul Crăciunului

Imagini de colecție, cu câini comunitari, în preajma sărbătorilor de iarnă. Fascinați de ghirlandele de beculețe, mai mulți câini fără stăpân se adună, la lăsarea serii, în fața Teatrului „Victor Ion Popa”, admirând feeria de lumină.

Alți câini, sensibili la muzică, ascultă acordurile muzicale ce răzbat din difuzorul amplasat în fața unui magazin de flori din zona Stadion. Muzica în surdină, combinată cu frumusețea vitrinelor decorate de sărbătoare, colorate și luminate din plin, îi atrage ca un magnet, mai ales seara.

Imagini cu câini fermecați de atmosfera Crăciunului, cu excepția momentelor în care sunt speriați de câte o petardă aruncată la întâmplare, pot fi văzute în toate zonele orașului. Probabil, așteaptă ca Moș Crăciun să le aducă un stăpân iubitor, care să aibă grijă de ei, ca să nu mai sufere de frig și foame. Sute de câini abandonați pe străzile Bârladului așteaptă să fie adoptați. (M.N.)

(VIDEO) Scene incredibile pe străzile Bârladului și în curtea DSVSA, în urma capturării câinilor maidanezi

de Simona MIHĂILĂ

Scandal teribil, joi, la Bârlad, când a debutat activitatea de capturare a câinilor vagabonzi. Mai mulți militanți pentru drepturile animalelor, în frunte cu Mircea Șerbănoiu, președintele Federației Naționale pentru Protecția Animalelor și Mediului (FNPAM) din România, sosit special la Bârlad, au alertat autoritățile județene și centrale după ce au aflat că activitatea de eliminare a maidanezilor de pe teritoriul orașului se face în baza unui contract încheiat în mod ilegal. Apărătorii animalelor l-au acuzat pe primarul Dumitru Boroș că plătește sume fabuloase unei asociații (cu sediul social la Galați), pe care a angajat-o fără a cere aprobarea Consiliului Local Bârlad, așa cum prevede legea. Șerbănoiu a spus despre primar că a făcut exces de putere, luând o decizie care nu era de competența lui, ci a consilierilor. Scandalul s-a mutat în curtea DSVSA, acolo unde au sosit și polițiștii, alertați prin 112 de către iubitorii de animale care s-au declarat convinși că patrupedele sunt duse departe de Bârlad pentru a fi ucise ”în liniște”.

 

 

Scandalul a pornit încă de dimineață, când un echipaj al Asociației pentru Supravegherea și Protecția Animalelor IVETS Galați a acționat în mai multe zone din oraș. Hingherii au fost așteptați de militanții pentru drepturile și protecția animalelor, alături de care se afla și Mircea Șerbănoiu, pus în temă încă de acum câteva zile cu ceea ce urma să se întâmple la Bârlad.

Apărătorii animalelor au răbufnit în momentul în care au aflat că patrupedele capturate și băgate în cele două dube ale asociației urmau să ajungă tocmai în Călărași, acolo unde Asociația ”Ivets” are un adăpost.

”Conform legii, câinii trebuie ținuți în adăpostul aflat pe raza teritoriului unde au fost capturați timp de 14 zile, timp în care cetățenii urbei au șansa de a-i adopta. Printre câinii capturați astăzi se află și câini sterilizați și câini cu stăpân. În două săptămâni, cât trebuie să rămână în depozitul de la Bârlad, stăpânii au timp să-i recupereze. Unde sunt duși acești câini? Ce se întâmplă cu ei? Dacă vor fi uciși? Nu se știe nimic”, ne-a declarat Didona Platon, voluntar pe lângă entitățile de protecție a animalelor care activează în Bârlad.

 

Asociația ”IVETS” nu știa că la Bârlad ”nu sunt condiții” de respectare a legii

 

Apărătorii animalelor au sunat la 112 pentru a anunța că din Bârlad urmează să plece un transport de animale, cu încălcarea legislației în vigoare.

După câteva ore, scandalul s-a mutat în curtea Direcției Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA), acolo unde IVETS au vrut să să descarce câinii capturați (și chiar au făcut-o parțial), în semn de protest că instituția nu le aprobă scoaterea din oraș a patrupedelor.

Reprezentanții asociației au motivat că nu au cum să ducă animalele la adăpostul orașului întrucât ”nu sunt condiții”. Inspectorii sanitar-veterinari au considerat că aceasta este o problemă care trebuia rezolvată de primărie și asociație înainte de a începe capturarea câinilor și le-a interzis celor de la IVETS să plece cu animalele din oraș.

 

”Primarul Bârladului a făcut abuz de putere, luând decizii care nu erau de competența lui”

 

Mircea Șerbănoiu, președintele FNPAM, le-a declarat reporterilor Est News că adevăratul motiv pentru care Asociația IVETS nu vrea să ducă patrupedele la adăpostul din Bârlad este că nu întrunește condițiile legale de funcționare.

Ciudat este că, în timp ce, iată, la București se știa că Primăria Bârlad a încredințat Asociației IVETS serviciul de capturare a câinilor, bârlădenii habar nu aveau. Autoritățile locale au ținut secret acest parteneriat până în ultimul moment. Nici măcar la ultima conferință de presă (21 octombrie), când Boroș a vorbit destul de mult pe subiectul câinilor vagabonzi, nu a pomenit ceva despre contractul ce urma a fi încheiat cu Asociația IVETS. Abia ieri după-amiază, după opt zile de la încheierea contractului, forțat de scandalul izbucnit, primarul a dispus publicarea informației pe site-ul instituției.

Mircea Șerbănoiu susține că primarul Dumitru Boroș avea motive ”întemeiate” să păstreze secretul contractului cu asociația: ”Acest contract este ilegal. Legislația spune că, fie consiliile locale au obligația de a înființa servicii speciale de gestionare a câinilor fără stăpân, fie este obligată să concesioneze această activitate, conform OUG 155. Nu există alt mod de atribuire decât concesionarea. Modul de încredințare directă a acestui serviciu către această firmă arată că primarul municipiului Bârlad și-a arogat competențe deliberative, pe care, conform legii, nu le are decât Consiliul Local. Prin acest contract, se dorește eludarea legii, precum și cheltuirea unor sume foarte mari de bani. Nu cunosc detaliile financiare ale contractului, dar știu că această asociație percepe primăriilor din țară cu care are contract, un tarif de 700 de lei pe câine capturat. Dacă în contract este stipulat să captureze 100 de câini pe lună, așa cum am înțeles că dorește primarul dumneavoastră, atunci această asociație va încasa 70.000 de lei lunar, în baza unui contract ilegal, un contract care nu are aprobarea organului deliberativ, respectiv Consiliul Local. Acest lucru este un abuz de putere din partea primarului”.

 

 

Mircea Șerbănoiu a mai spus că va face toate demersurile ca acest contract să fie anulat în instanță.

El a precizat că, în calitatea sa de președinte al FNPAM, cel mai îngrijorător lucru este soarta animalelor imediat ce sunt capturate de firma plătită de Primăria Bârlad: ”Această firmă nu are interesul de a desfășura activitatea prin concesionare, pentru că asta presupune să respecte condițiile legale: punct de lucru la Bârlad și personal angajat. Asta se traduce prin diminuarea profitului. Această manifestare dictatorială a primarului – el decide, el aduce firma, el dă banii – este îngrijorătoare. Noi o să-i facem plângere penală pentru încălcarea legilor speciale privind gestionarea câinilor fără stăpân”.

 

Precizări de la Primăria Bârlad

 

Iată singurele detalii furnizate de primarul Boroș în legătură cu acest subiect: ”Primarul Municipiului Bârlad, av. DUMITRU BOROȘ, informează opinia publică locală că, începând cu data de 01.11.2018, de capturarea câinilor fără stăpân de pe domeniul public se va ocupa o nouă asociație.

Astfel, în baza unui contract de colaborare și servicii sanitar-veterinare, încheiat pe data de 24 octombrie, a.c., între Municipiul Bârlad și Asociația pentru Supravegherea și Protecția Animalelor IVETS Galați, până la finele acestui an vor fi ridicați de pe domeniul public mai mulți câini fără stăpân. În prima fază, 140. Contractul se va derula până pe data de 31.12.2018, conform achiziției din portalul SEAP/SICAP, din data de 17.10.2018. Asociația de la care s-a făcut achiziția de servicii sanitar-veterinare va avea obligația de a presta servicii de capturare folosind arma cu tranchilizant, de a asigura asistență veterinară la capturare cu minimum un medic veterinar și o ambulanță veterinară, dar va desfășura în paralel și proceduri de adopție/revendicare și de eutanasie și neutralizare, acolo unde este cazul. Obligatoriu, toate serviciile prestate trebuie să respecte legislația în vigoare, respectiv OUG nr. 155/2001, Legea nr. 205/2004, HG 1059/2013, Legea nr. 258/2013”.

 

 

 

Curierii care aduc facturi, speriați de câinii comunitari bârlădeni

de Mihaela NICULESCU

„Bârlădeni, rezolvați problema câinilor comunitari!”. Acesta este îndemnul firmei care se ocupă în ultimul timp de distribuirea facturilor la utilități. Cetățenii de pe strada Cozia (zona cimitirului Eternitatea) din Bârlad au fost înștiințați despre această nemulțumire a firmei respective, prin mai multe afișe lipite pe gardurile bârlădenilor care locuiesc în zona cartier Deal.

Reprezentanții firmei cu pricina somează clienții că dacă nu vor rezolva problema câinilor comunitari de pe stradă, își vor ridica facturile E-On, Aquavas, etc. personal, de la sediul firmei de pe strada 1 Decembrie, nr. 24, vizavi de Cercul Militar.

„Este adevărat că sunt câini pe stradă și vina aparține și Primăriei dar și a oamenilor. S-au mai prins dintre ei, dar numărul este în continuă creștere pentru că, cinstit vorbind, mulți își abandonează câinii în stradă și evident că numărul câinilor comunitari este la fel de mare. Eu cred că asta nu este o scuză totuși, deși ar trebui luată în calcul, pentru că nu numai dumnealor circulă pe strada asta, ci și încasatorii de la CUP, cei de la Aquavas și poștașii. Dacă ar fi cum zic domnii aceștia, înseamnă că nu am putea primi nici corespondența, nici pensiile și nici nu am putea plăti utilitățile direct la încasatori. Să-și vadă de treabă pentru că bârlădenii au mult mai multe nemulțumiri decât își imaginează.”, ne-a declarat proprietarul casei pe care a fost lipit afișul.

După mai multe luni, în care mulți clienți ai societăților de utilități nu și-au primit facturile la timp sau nu le-au primit deloc, găsindu-le la colțurile blocurilor, în șanțuri sau în imobile care nu aveau nici o legătura cu adresa destinatarilor, poate că a venit vremea ca patrupedele bârlădene să-i răzbune pe cei nemulțumiți. Mai în glumă, mai în serios, adevărul este undeva la mijloc. Curierii se pare că nu își fac treaba cum ar trebui tocmai de teamă să nu fie mușcați de câinii comunitari.

Firma noastră, care nu se numește TOTAL POST (cea care a creat foarte multe probleme clienților) are pe tot Bârladul doar trei curieri. Activitatea lor, și așa foarte intensă, este îngreunată de prezența din ce în ce mai evidentă a câinilor, în special pe străzile din cartierele de case. Nu odată, poștașii noștri au fost mușcați de câini, unii dintre ei preferând să plece de la firmă. Am pus afișe pe străzile cu probleme, în speranța că cineva ne va auzi pentru că altfel clienții nu își vor mai primi facturile la domiciliu, ci le vor găsi la alți vecini sau la sediul nostru. Suntem o firmă privată și încercăm să ne protejăm angajații. Nu știu cum procedează celelalte societăți cu încasatorii pentru plata utilităților, dar nouă nu ni se pare corect să facem treaba hingherilor în loc să ne ocupam cu distribuirea facturilor.”, ne-a declarat un reprezentat al firmei care distribuie facturile.

Cum poți fi mâncat de viu de maidanezi chiar în centrul Bârladului!

de Răzvan CĂLIN

Un nou atac al haitelor de maidanezi din Bârlad readuce în prim plan această spinoasă problemă ce pare că nu mai are rezolvare. Bârlădeanca Mirela Saidi a ținut să ne povestească clipele de groază pe care le-a trăit atunci când s-a trezit atacată din senin, chiar în centrul orașului și în plină zi, de o haită de câini comunitari.

Duminică după-amiaza, în jurul orei 16, femeia tocmai ieșise din incinta Centrului de loisir (fosta Baie Publică ) și intenționa să se ducă spre casă. Cum locuiește în apropiere, s-a deplasat pe aleea din spatele Casei de Cultură a Sindicatelor ”George Tutoveanu”.

”Locuiesc foarte aproape și ori de câte ori am treabă în zonă cam acesta este traseul pe care îl parcurg. Așa că nu este prima dată când circul prin această zonă. Din păcate, duminică m-am trezit brusc că sunt atacată de o haită de maidanezi. Vreo doi câini erau afară, iar restul pe un teren îngrădit de pe malul Cacainei. I-am observat că au început brusc să latre, dar am zis că e doar ceva trecător. Dar m-am înșelat pentru că în scurt timp am fost înconjurată de vreo șase – șapte maidanezi. Erau foarte agresivi șimi-am dat seama că voi avea probleme serioase. Am încercat să mă apăr cu geanta pe care o aveam la mine. În acel moment, unul dintre câini a sărit și a apucat cu colții de mânerul genții. A tras de el până mi l-a rupt. Vă dați seama că dacă m-ar fi apucat de picior, mi-ar fi provocat o rană pe măsură!”, ne-a povestit Mirela Saidi.

Preț de câteva clipe, femeia a s-a luptat cum a putut cu maidanezii, sperând că în cele din urmă animalele vor ceda și vor fugi. Dimpotrivă, javrele erau din ce în ce mai agresive și mai îndrăznețe, încât biata femeie a început să realizeze că pericolul care o păștea era din ce în ce mai mare. Norocul ei a fost un cetățean, care se afla la volanul unei mașini și tocmai intra în parcarea din zonă. A îndreptat autoturismul către haita de câini, încercând să-i sperie și să-i facă să renunțe a o mai hăitui pe biata femeie. Între timp, alți doi bărbați care treceau prin zonă au intervenit la rândul lor și așa a reușit să scape de colții maidanezilor.

”Nu sunt o persoană care să mă pierd cu firea, dar în acele momente am crezut că nu scap cu bine. Mi se pare strigător la cer să nu poți merge prin orașul tău în liniște, fără teama de a fi atacat de astfel de haite de câini. Am observat că toți câinii care m-au atacat arătai foarte bine hrăniți, semn că cineva îi tot alimentează, îi hrănește periodic. Păi, dacă e așa, atunci să și-i ia acasă! Nu să-i lase liberi pe stradă, să atace trecătorii. Vreau să vă mai spun că am sunat imediat la Serviciul de ecarisaj al primăriei și mi-a răspuns un domn care mi-a zis că nu am greșit numărul, dar că nu e treaba lui. Dar pe fundal se auzeau clar lătrături de câini, așa că m-am întrebat în sinea mea dacă nu cumva l-oi fi deranjat pe domnul respectiv și de asta a spus că nu-i treaba lui. Părerea mea este că autoritățile trebuie să facă ceva concret în privința asta, căci după cum se vede am ajuns să ne fie teamă să mergem pe străzi că ne atacă maidanezii”, ne-a mai declarat Mirela Saidi.

Contactată telefonic, Luiza Lungu, reprezentanta Asociației ”Seelen fur Seelchen” (organizație care a preluat Serviciul de gestionare al câinilor fără stăpân din Bârlad), ne-a declarat: ”Cred că doamna respectivă a apelat un număr de telefon greșit. Numărul de telefon pe care noi îl avem afișat pentru populație este al meu, eu sunt cea care preiau toate apelurile. Nu avea cum să răspundă un bărbat la acest telefon! Cât privește câinii din zona respectivă, cunoaștem situația foarte bine. Am reușit să capturăm doi dintre ei, care erau pe domeniul public. Din păcate, restul stau pe acel teren privat, împrejmuit, care aparține unui cetățean. În consecință, nu putem intra sub nici o formă pe proprietatea omului. Încercăm să dăm de dumnealui pentru a putea interveni”.

Alți bârlădeni care obișnuiesc să treacă prin zonă, ne-au relatat că haita își cam face veacul pe sub podul de peste pârâul Valea Seacă sau prin râpa pe fundul căreia curge firul de apă: ”Nu e prima oară când sunt atacați oameni aici. Haita asta vine pe firul râpei și când ți-e lumea mai dragă, te trezești că sar la tine. Și pe mine m-au atacat. Într-o seară, am fost cât pe ce să mă urc pe una dintre mașinile staționate în parcare ca să scap de ei. Și nu sunt genul de om care să mă sperii de câini. Dar, ăștia sunt foarte agresivi!”.

Maidanezii fac legea la Bârlad!

de Răzvan CĂLIN

Mai mulți bârlădeni au început să reclame faptul că în ultimul timp s-au îndesit atacurile haitelor de câini comunitari. În centrul orașului, o fetiță a fost cât pe ce să fie sfâșiată de o haită de maidanezi, iar un bărbat a fost atacat în zona Școlii ”George Tutoveanu”.

Nu știm cum se face dar în timp ce cei de la Asociația ”Seelen fur Seelchen” susțin că sunt în plină campanie de ”recoltare” a câinilor maidanezi de pe străzile Bârladului, tot mai mulți localnici se plâng din cauza neplăcerilor și pericolului pe care îl reprezintă aceste patrupede. La sfârșitul săptămânii trecute, mai mulți concitadini ne-au contactat la redacție pentru a reclama atacuri ale maidanezilor.

Vineri, 25 noiembrie, un bârlădean în vârstă de 42 de ani, care locuiește în apropiere de Școala gimnazială ”George Tutoveanu”, a tras o spaimă zdravănă în momentul în care s-a trezit atacat din senin de o haită formată din peste 10 câini comunitari: ”Mă întorceam de la serviciu, după schimbul de noapte și când mai aveam vreo câțiva metri până la blocul unde locuiesc am fost atacat brusc de o haită de maidanezi. Cred că erau vreo 12 sau 14 câini, dacă nu chiar și mai mulți. Nu mă așteptam să fiu atacat, mai ales că era trecut de ora 9, era ziuă și nici nu făcusem nimic ca să-i stârnesc. Câini ăștia, atât femele, cât și masculi, sunt aciuați pe aici de mai mult timp. Și nu e prima oară când atacă. Au sărit la mine și în alte dăți, dar și la alți vecini sau oameni care trec pe aici prin zonă. Problema este că sunt extrem de agresivi și dacă nu ai cât de cât prezență de spirit riști să le cazi victimă. Dar, ce-i mai grav, aici sunt și mulți copii, nu mai spun că e școala în apropiere. Să ferească Dumnezeu de vreun caz precum tragedia petrecută în București acum câțiva ani!”.

În aceste condiții, este și normal ca oamenii să fie extrem de iritați, mai ales că problema maidanezilor la Bârlad este foarte veche, iar lumea așteaptă de prea mult timp o soluție viabilă.

Sâmbătă, 26 noiembrie, un atac similar a fost semnalat în zona Clubului Copiilor ”Spiru Haret”, pe strada Mihail Kogălniceanu. Un localnic care a asistat la întâmplare ne-a povestit, vizibil iritat: ”Eram prin zonă, moment în care am observat cum de pe spațiul verde situat în fața Clubului Copiilor a sărit o haită întreagă de maidanezi pe o biată fată. Cred că erau vreo 20 de câini și toți lătrau și se dădeau la fată. Norocul a fost că șoferul unei mașini care trecea prin zonă s-a interpus cu mașina între câini și copilă și, în cele din urmă, i-a fugărit. Cred că o puneau la pământ pe biata copilă dacă nu sărea șoferul ăla și cine știe ce nenorocire se întâmpla”.

Omul ne-a mai spus că, ulterior, haita respectivă a continuat cu atacurile agresive și la adresa altor oameni care treceau prin imediata lor vecinătate. Trist este că întâmplări de acest gen continuă să se petreacă în Bârlad aproape zilnic. Dovadă stau atât reclamațiile făcute la Primăria Bârlad, dar și la autoritățile locale. Elocventă este statistica Spitalului de urgență ”Elena Beldiman”, care prin Compartimentul Primire Urgențe înregistrează cazuri de oameni mușcați de câini aproape zilnic.

Contactată telefonic, Didona Platon, reprezentantul Asociației ”Seelen fur Seelchen” (organizația tocmită de edilii bârlădeni să rezolve problema câinilor maidanezi odată pentru totdeauna), a spus că vor fi trimise în zonele semnalate echipe de hingheri pentru a captura exemplarele respective. În același timp, Didona Platon a declarat pentru Est News că, în multe situații, activitatea asociației este serios îngreunată chiar din cauza unor oameni mari iubitori de astfel de patrupede: ”Am mers de multe ori pe teren și când am vrut să luăm câinii ne-am izbit de refuzul unor oameni din zonă. Pur și simplu nu vor să înțeleagă că noi doar îi capturăm și îi sterilizăm. Apoi, agresivitatea haitelor de câini se datorează perioadei rutului. Atât timp cât femele sunt în călduri, astfel de probleme vor apărea tot timpul. De asta noi am decis ca pentru început să ne axăm în principal pe sterilizarea femelelor. 100 de femele sterilizate înseamnă 1.000 de câini care nu se vor mai naște în următorul an! Facem un nou apel către oameni să vină cu cățelele la noi pentru că le vom steriliza gratis. Nu îi costă nici un leu. Avem convingerea că în momentul în care toate femelele de maidanez vor fi sterilizate, precum și cea mai mare parte din exemplarele din gospodării, problema asta va fi rezolvată definitiv!”.

Didona Platon ne-a mai spus că Asociația ”Seelen fur Seelchen” va continua să sterilizeze gratis femele de câini, atât din rândul celor cu stăpân, cât și dintre maidanezi.

Alo, Primăria Bârlad, ești conectată la realitatea locală? Iarăși s-au înmulțit maidanezii!

de Răzvan CĂLIN

E lucru cert: câinii comunitari continuă să reprezinte una dintre cele mai stringente probleme pentru bârlădeni. Asta chiar dacă în vara acestui an (mai exact pe 18 iulie), Primăria Bârlad a încheiat un contract de colaborare cu o organizație non-guvernamentală (Asociația ”Seelen fur Seelchen”), prin care, chipurile, problema câinilor comunitari ar fi căpătat, finalmente, o soluție viabilă.

maidanezi_barlad2Deși reprezentanții asociației susțin că își fac datoria, totuși, cum, necum, maidanezii parcă s-au înmulțit și mai abitir. Zilnic, străzile Bârladului sunt bântuite de haite tot mai numeroase de astfel de patrupede. Aproape că nu există uliță sau zonă din oraș unde să nu te împiedici de maidanezi. Fie că sunt în grupuri de două – trei exemplare, fie că vorbim de haite cu câte 10 sau chiar mai multe bucăți, peste tot prin oraș dai nas în nas cu acești ”concitadini”. Îi poți vedea stând cât îi ziulica de lungă, tolăniți la soare, pe lângă containerele de gunoi, prin zona piețelor agro-alimentare din oraș, sau orice alte puncte unde au acces facil la surse de hrană îndestulătoare. Multe dintre haite au acaparat cu totul spațiile dintre blocurile de locuit, aici fiind mai ales meritul unor mari iubitori de câini care zilnic îi hrănesc. Îți poți da seama după cum reacționează maidanezii în momentul în care simt mișcare pe la balcoanele sau ferestrele apartamentelor. Imediat încremenesc cu capetele în sus și dând din cozi, așteptând să le pice de sus vreun oscior sau orice altceva de-ale gurii. Și să te ferească Dumnezeu să treci pe acolo (și să nu fii ”băștinaș” de-al locului), că imediat te mârîie, te latră, ba chiar devin extrem de agresivi. În aceste condiții, e normal ca mulți bârlădeni să fie din ce în ce mai furioși pe acestă situație pentru că oamenii, pur și simplu, se simt agresați de aceste haite de maidanezi.

”Am înțeles că a făcut primăria înțelegere cu o asociație dintr-asta care să se ocupe de această problemă. Nu știu ce fel semaidanezi_barlad ocupă, dar în ultima vreme parcă sunt din ce în ce mai mulți câini de ăștia prin oraș. Și mai sunt și agresivi de ți-e frică să te duci să arunci gunoiul la container. Eu locuiesc în spatele spitalului și de vreo două luni s-au aciuat vreo patru – cinci maidanezi, care toată ziua stau la containerul de gunoi. Iar câteodată parcă dă strechea în ei, sar din senin la tine și latră, se îndeamnă unul pe altul de zici că acum te pun la pământ. Am ajuns ca atunci când duc gunoiul să îmi iau de acasă câte un băț ca să mă apăr de javrele astea. Oare când vom scăpa de ei, pentru totdeauna?”, ne-a povestit unul dintre bârlădenii nemulțumiți de această situație.

”Cum vine seara, cum se lasă întunericul, aproape că nu-ți mai dă mâna să ieși din casă din cauza câinilor vagabonzi care hălăduie pe aici. Nu există noapte în care să nu se încaiere între ei sau cu alți câini și fac un zgomot de nu poți dormi. Plus că sar la toți oamenii care trec prin zonă”, a mai spus un alt bârlădean.

Maidanezii vor dispare de pe străzile Bârladului peste vreo cinci ani!

maidanezi_barlad3Problema câinilor maidanezi este departe de a fi soluționată într-un timp foarte scurt. Cu alte cuvinte, bârlădenii trebuie să se înarmeze cu răbdare, căci o schimbare vizibilă în bine va putea fi observată abia peste câțiva ani. Cel puțin așa susțin reprezentanții Asociației ”Seelen fur Seelchen”, care au estimat că problema câinilor maidanezi va fi soluționată definitiv abia în vreo patru – cinci ani.

”Să nu ne așteptăm la miracole peste noapte. În alte localități din țară, gen Tecuci, Botoșani sau Lugoj, a fost nevoie de câte trei – patru sau chiar cinci ani până ce maidanezii au dispărut complet de pe străzi. Noi ne îndeplinim sarcinile conform contractului pe care îl avem cu Primăria Bârlad, astfel că lunar avem o medie de 50 – 50 și ceva de câini capturați lunar. Aceștia au fost vaccinați, sterilizați și microcipați. După care, cea mai mare parte dintre ei, sunt adoptați de persoane din Germania, dar am înregistrat și adopții locale. Dar, deocamdată, avem doar două luni de când am început activitatea. Noi estimăm că se va simți vizibil o schimbare în bine la anul, pe vremea asta. Iar rezolvarea definitivă a problemei va necesita câțiva ani, trei – patru ani”, ne-a declarat Luiza Lungu, repezentantul Asociației ”Seelen fur Seelchen”.

Prin urmare, bârlădenii mai au de așteptat câțiva ani până ce haitele de câini comunitari vor dispărea complet de pecaini-fepa1 străzile orașului. Asta dacă nu între timp vor continua să fie livrate, periodic, transporturi de maidanezi de prin alte localități. Este un fenomen pe care l-au reclamat mulți dintre localnici și care ar trebui luat în vizor și de autoritățile locale.

”Am primit și noi foarte multe semnale de acest gen. Ne-au spus oamenii că au observat cum opresc diferite autovehicule pe la marginile orașului, din care sunt eliberați câini comunitari. E o problemă care ar trebui analizată serios de factorii de răspundere. Apoi, o problemă majoră o reprezintă câinii cu stăpân, cei din curțile sau casele oamenilor. Pentru că aceștia sunt principala sursă de viitori câini comunitari. Oamenii, în cel mai fericit caz, țin puii până pe la două – trei luni, după care îi aruncă pe străzi. Dacă proprietarii de câini nu vor accepta ca și câinii lor să fie înregistrați, microcipați și vacinați, atunci problema va persista mult timp”, a mai spus Luiza Lungu pentru Est News.

Peste jumătate din câinii de pe străzile Bârladului au stăpâni ce trebuie amendați, susțin responsabilii cu sterilizarea.

Mai bine de jumătate din câinii aflați pe străzile din Bârlad sunt câini cu stăpân, lăsați liberi pentru a „socializa”. Aceasta este concluzia reprezentanților Asociației „Seelen für Seelchen” care se ocupă de câteva luni de strângerea câinilor comunitari și sterilizarea celor cu stăpân.

Bârlădenii sunt, în continuare, nemulțumiți de numărul câinilor de pe stradă, care li se pare la fel de mare ca și până acum. Cetățenii din zona FEPA sunt exasperați de numărul și mărimea haitelor care îi terorizează, și nu știu cui să se adreseze.

caini-fepaEste foarte adevărat. Sunt momente în care, în zona FEPA, acolo unde sunt mai multe case unde se vinde cherestea, sunt aproape 100 de câini. Am studiat cazul și am ajuns la concluzia că stăpânii de câini sunt vinovați. Nu este o glumă! Dimineața, la primele ore, în zonă sunt câțiva câini cu adevărat comunitari. În a doua parte a zilei și seara, numărul lor este de zece ori mai mare. Din observațiile noastre, la FEPA sunt 15 câini comunitari, din care până acum am strâns patru. Bârlădenii sunt nemulțumiți, de fapt, pentru că atitudinea unor concitadini de-ai lor nu este una normală. Ai câine, trebuie să-l ții în curte, nu să-i dai drumul să zburde sau să «socializeze» cu alți câini în stradă, pe spațiul public”, a declarat Didona Platon, voluntar al Asociației „Seelen für Seelchen”.

Voluntarii asociației au strâns de pe spațiul public, până acum, 70 de câini comunitari, acțiunea fiind completată prin sterilizarea altor 300 de câini din curțile bârlădenilor. Activitatea asociației este îngreunată de o mare parte a stăpânilor de câini, care nu își supraveghează patrupedele. Unii proprietari ai caselor la care se comercializează cherestea au câte opt sau chiar zece câini. La numărul de astfel de case din zona FEPA, este evident că și numărul câinilor din stradă este foarte mare, la care se adaugă cei comunitari.

Suntem hotărâți să avem cât de curând o discuție cu primarul Dumitru Boroș pentru a ne sprijini în rezolvarea acestei probleme. Avem nevoie de reprezentanți ai Poliției pentru a putea merge împreună la proprietarii de câini de la case și a-i constrânge să-și țină câinii în curte. Amenzile pentru lăsarea câinilor nesupravegheați în stradă sunt cuprinse între 1.000 și 2.500 de lei. Vom merge, pentru început, doar cu avertismente, după care, dacă nu își vor revizui atitudinea, proprietarii de câini vor primi și amenzi”, a mai spus Didona Platon.

Asociația „Seelen für Seelchen” va strânge lunar 50 – 60 de câini, cam tot atâția câți se strângeau în anii trecuți (atunci când se strângeau), în limita banilor alocați lunar de primărie. Asociația a acționat, în perioada de când a preluat și serviciul de strângere a câinilor comunitari, în zonele cu cei mai mulți câini comunitari – cimitir, gară, fostul ghetou, și Grădină. Activitatea este, însă, îngreunată de stăpânii de câini care își lasă intenționat câinii în stradă.

Unii se gândesc că n-ar fi rău ca patrupedele lor să fie duse la adăpostul public, unde să fie deparazitate, vaccinate și sterilizate, după care să le revendice. Lucrul acesta nu se poate și din rațiuni financiare. Aceste servicii prestate la adăpost înseamnă o cheltuială de 200 de lei pe câine, bani pe care îi dă Primăria. De ce ar da Primăria bani pentru ca angajații de la adăpost să facă traba stăpânilor de câini?”, se întreabă Didona Platon.

Reprezentanții asociației doresc chiar să meargă în zona FEPA, de exemplu, unde să sterilizeze, aproape de casă, cățelele din gospodăriile din zonă. Cu această ocazie, poate că stăpânii vor conștientiza riscurile pe care le presupune lăsarea câinilor în stradă. (Mihaela NICULESCU)

Bârlădenii, chemați să pună umărul la stoparea înmulțirii câinilor!

Gata cu lamentările și cu scenele melodramatice ale așa-zișilor iubitori de animale! Este timpul ca toți bârlădenii să dea o mână de ajutor pentru stoparea înmulțirii necontrolate a câinilor din Bârlad.

boros - asociatie cainiPe 18 iulie, Primăria a semnat contractul de colaborare prin care Consiliul Local alocă lunar o sumă pentru asigurarea materialelor dar și plata utilităților de la padocul din zona Grădinii Zoologice. Asociația „Seelen für Seelchen” a început în forță. A angajat doi îngrijitori la padoc și un hingher, care, momentan, acționează doar cu crosa și mâna, întrucât abia peste două săptămâni va primi autorizație de port-armă pentru ca, pe viitor, câinii să fie capturați cu ajutorul armelor cu tranchilizante.

Presiunea din partea cetățenilor este foarte mare, aceștia dorind ca strângerea patrupedelor să se facă peste noapte, uneori preferențial. Este de înțeles după atâta vreme în care problema câinilor vagabonzi de la Bârlad a fost neglijată de fostele autorități locale care nu au vrut să facă nimic.

Din păcate, unii bârlădeni cer lucruri imposibile. De exemplu: „Luați-i pe toți, cu tot cu babele care-i hrănesc, dar pe ăștia doi mi-i lăsați mie!” – este replica unui administrator de asociație, care, întâmplător sau nu, a lipsit de la întâlnirea primarului cu reprezentanții asociațiilor de proprietari. Edilii locali spun că și el, ca și alții care gândesc așa, trebuie să știe un lucru important: nu se acționează preferențial! Dacă cineva vrea ca patrupedele preferate să nu fie duse la padoc, atunci va trebui, obligatoriu, să le crească în apartament sau curte și nu pe stradă!

Pentru că banii alocați de municipalitate nu sunt foarte mulți, pe moment, asociația se va ocupa doar de câini, nu și de pisici, așa cum a intenționat la început, întrucât aceștia se înmulțesc mai mult și reprezintă un pericol pentru bârlădeni.

„Am preluat padocul cu 27 de câini iar în prezent acesta găzduiește 88 de patrupede. Alți 25 de câini au fost trimiși în cainiGermania la familiile adoptive. Am acționat până acum în punctele fierbinți ale orașului, în zona Gării și zona Grădină, iar mâine vom acționa în zona fostului ghetou. Populația trebuie să știe că nu am făcut un scop în sine pentru eutanasierea câinilor, dar trebuie să spunem că patrupede bolnave și/sau agresive vor fi eutanasiate. O parte din câinii strânși de pe stradă vor fi adoptați în străinătate, dar așteptăm ca și bârlădenii să-i adopte chiar și la distanță, asigurându-le hrana necesară în padoc”, a declarat Luiza Lungu, președinta Asociației „Seelen für Seelchen” Bârlad.

Banii pe care i-a alocat Primăria permit strângerea și îngrijirea în padoc a unui număr de 60 de câini lunar. Pe terenul de 600 mp pus la dispoziție de municipalitate, asociația finanțată din Germania va putea să extindă actualul padoc de la 160 de locuri la 500 de locuri pentru câini. Săptămâna aceasta, au început lucrări de extindere a padocului intenționând ca în primă fază să se asigure cazarea a 250 de câini. Medicul padocului, angajat de asociație și plătit cu banii de la Primărie este medicul veterinar Gheorghe Galan. Acesta se va ocupa de microciparea, îngrijirea, vaccinarea și eutanasierea (atunci când va fi cazul) a câinilor din padoc.

În paralel cu strângerea câinilor de pe stradă, asociația se va ocupa de eradicarea cauzei care a dus la înmulțirea necontrolată a câinilor în Bârlad, respectiv sterilizarea cățelelor.

Sterilizare cainiÎn luna septembrie, reprezentanții asociației speră ca numărul înscrierilor pentru sterilizare să ajungă la 400, câinii urmând a fi operați în mai multe tranșe, în funcție de programare. În luna iulie, s-au efectuat 60 de sterilizări, iar pe 6 și 7 august urma să aibă loc o nouă campanie de sterilizare. Din cauza căldurii care poate crea grave probleme după anestezia câinilor, sterilizările s-au reprogramat pentru week-end-ul care urmează.

„Pentru luna septembrie, bârlădenii au programat la sterilizare, până acum, 300 de câini din propriile gospodării sau din jurul acestora, cu precizarea că după ce vor fi sterilizați câinii de pe stradă vor trebui să fie luați în curțile celor care i-au adus la operație, aceasta fiind o condiție obligatorie. Așteptăm, în continuare, înscrieri pentru sterilizări la numărul de telefon 0745 583 476”, a declarat Didona Clapon, voluntar al asociației.

De sterilizări se va ocupa un medic brașovean plătit de asociație, iar rulotele mobile vor fi deservite de medici români plătiți pentru sterilizare de diferite asociații din străinătate.

După ani de zile în care fostele autorități locale nu au dorit, din nu se știe ce motive, să colaboreze cu asociații care și-au manifestat intenția de a microcipa și steriliza gratuit câinii, optica s-a mai schimbat. Odată cu această revenire la normalitate, este cazul ca și bârlădenii să sprijine demersul acesta, pentru ca, în cel mult doi ani, câinii comunitari să dispară de pe străzile orașului.

Asociația „Seelen für Seelchen” atenționează autoritățile locale ale localităților limitrofe Bârladului să nu mai utilizeze ca metodă de a scăpa de câini transportarea lor în oraș, pentru că și-a luat toate măsurile pentru identificarea celor care vor comite astfel de fapte. (Mihaela NICULESCU)

Rezolvarea problemei câinilor se lasă așteptată, la Bârlad

Contractul de parteneriat încheiat de Consiliul Local Bârlad cu asociația germană „Seelen fur Seelchen” filiala Bârlad nu este bun! Este concluzia la care a ajuns primarul Dumitru Boroș în urma discuției cu unii șefi de serviciu. Vestea nu tocmai bună a fost dată ieri de edil președintei asociației, Luiza Lungu, și altor doi voluntari veniți să discute astăzi subiectul cu reprezentantul municipalității.

Am aflat că ceea ce au votat consilierii acum două luni nu este bun. Contractul întocmit de cei din primărie nu este potrivit, fiind nevoie de ajustări pentru a putea crea un parteneriat în care cele două părți să aibă obligații precise. Sperăm ca, de îndată ce contractul va fi încheiat în forma cât mai precisă cu putință, să putem să ne facem legal treaba”, ne-a declarat Luiza Lungu, președinta asociației „Seelen fur Seelchen”.

Timp de două luni, asociația a suportat costurile pentru hrana câinilor din adăpostul public și toate operațiunile necesare în vederea sterilizării câinilor din curți. Au fost sterilizate 80 de cățele cu stăpân, dar și câteva comunitare aduse de posesorii de câini.

Asociația dorește să rezolve împreună cu autoritățile locale problema câinilor din Bârlad. Pentru asta trebuie acționat asupra cauzelor și nu asupra efectului. Până când nu vor fi sterilizate cățelele, numărul patrupedelor de pe străzi nu va scădea”, a mai spus Luiza Lingu.

Reprezentanții asociației spun că, la ora actuală, pe străzile din Bârlad nu sunt mai mult de 1.000 de câini. Asociația este dispusă să plătească salariul medicului veterinar din padocul public aflat în proprietatea Consiliului Local, padoc care ar putea fi dat în administrarea asociației. Tot asociația se obligă să plătească cei doi îngrijitori de la padoc dar și persoana care să prindă câinii comunitari, precum și manopera sterilizărilor făcute de medicii voluntari ai asociației. Primăria va trebui să asigure microcipurile, vaccinurile, tranchilizantele și substanțele pentru sterilizare și eutanasiere. Asociația nu își propune să eutanasieze câinii ci merge pe calea adopțiilor locale sau în străinătate.

boros - asociatie cain1Am calculat cât de eficient ar fi acest parteneriat și am constatat că Primăria economisește 40 lei / câine dacă se va merge pe soluția sterilizării și nu pe cea a eutanasierii”, a adăugat președinta Asociației Seelen fur Seelchen”.

Reprezentanții asociației care s-au întâlnit ieri cu primarul Dumitru Boroș au primit asigurări că în câteva zile vor avea răspunsul în legătură cu încheierea sau nu a parteneriatului.

Ideea în sine este bună, dar, după cum este întocmit contractul, ideea de parteneriat este vag prezentă. Acest contract a fost votat de vechiul Consiliu Local după ce a fost prezentat pompieristic în momentul începerii ședinței de Consiliu. Pentru că toți consilierii doreau ca veșnica problemă a câinilor să fie rezolvată, au votat cu încredere proiectul”, a declarat primarul Dumitru Boroș.

Rămâne de văzut ce formulă de contract reciproc avantajos se va găsi, pentru ca, după zeci de ani de evitare a sensibilei probleme a câinilor, aceasta să înceapă să fie rezolvată. Dacă se va încheia parteneriatul, sunt speranțe că în doi ani, pe străzile Bârladului, nu vor mai exista câini comunitari. (Mihaela NICULESCU)

Hingherii au revenit pe străzile Bârladului!

de Răzvan CĂLIN

Până în momentul de față, au fost capturați 60 de câini comunitari.

Profitînd că gerul a început să se mai domolească și temperaturile externe înregistrate au fost ceva mai blânde, edilii bârlădeni au retrimis în teren echipele de hingheri într-o nouă încercare de a mai diminua măcar din numărul foarte mare de maidanezi ce împânzesc străzile orașului.

”Încercăm să periem zona străzii Vasile Pârvan, de unde am primit mai multe reclamații din partea unor cetățeni nemulțumiți de haitele de maidanezi care bântuie pe acolo. Abia acum am putut interveni pentru că până acum au fost tot felul de probleme. Ba ninsori și viscol, ba ger, ca să nu mai vorbim că tot anul trecut nu am putut face nimic din cauză că Legea privind gestionarea câinilor fără stăpân a fost blocată în instanță. Însă, odată ce vremea se mai domolește, vom acționa cât mai intens și, bineînțeles, respectând legislația în vigoare”, ne-a declarat Adrian Cărăbăț, directorul Grădinii Zoologice Bârlad, în subordinea căreia se află și Serviciul de gestionare a câinilor fără stăpân.

panou - adoptati maidanezi (1)În ultimele zile, hingherii au reușit să captureze 60 de câini comunitari. Conform legislației în vigoare, aceștia vor fi găzduiți în padocurile Primăriei Bârlad, unde vor deparazitați și microcipați. După care, cei care vor să-i revendice sau să-i adopte o pot face în termenul legal de 14 zile din momentul capturării. În cazul în care nu se vor arăta doritori, patrupedele vor fi eutanasiate.

Dincolo de controversele pe care le ridică această procedură, trebuie admis că realitatea cea mai dureroasă este că haitele de maidanezi au împânzit străzile orașului într-un asemenea hal încât i-au adus la exasperare pe localnici. Indiferent că te afli în cartierele de case sau în zona blocurilor, riști să dai nas în nas cu haite de câini comunitari. De foarte multe ori, patrupedele sunt extrem de agresive și asta se vede și din statisticile Spitalului municipal de urgență ”Elena Beldiman” din Bârlad care arată că aproape zilnic sunt înregistrate cazuri de oameni atacați și mușcați de câini.

Câinii comunitari din Vaslui dorm pe pături de la spital și mănâncă doar crochete

Câinii comunitari strânși de pe străzile din municipiul Vaslui au un trai la care nu visează, probabil, nici persoanele fără adăpost din marile orașe ale țării. Dornică să nu încalce legea și să fie sancționată de vreo autoritate a statului, Goscom Vaslui a decis să le asigure tot confortul zecilor de maidanezi care sunt adăpostiți temporar în padocurile aflate acum la fosta Uzina de Termoficare Urbană. Pe lângă curățenia zilnică și tratamentul sanitar-veterinar de rigoare, câinii comunitari dorm în culcușuri calde, fără a simți temperaturile scăzute de afară.

„Am reușit să facem o achiziție de pături date la casare la Spitalul Județean Vaslui, cu care acum asigurăm culcușurile câinilor. Noi nu facem nimic altceva decât respectăm întocmai prevederile legale”, a declarat directorul SC Goscom SA Vaslui, Cătălin Bârleanu.

Pe lângă confort, cei 25 de maidanezi care sunt adăpostiți în prezent în padocuri mănâncă doar hrană uscată, acele crochete speciale pentru câini. Asta după ce, tot prin lege, celor care gestionează situația câinilor fără stăpân li s-a interzis să le mai dea mâncare resturi alimentare strânse de la diverse cantine din oraș. (Ionuț PREDA)

Undă verde pentru capturarea câinilor comunitari

maidaneziEste oficial! După o perioadă de un an și jumătate, câinii comunitari vor putea fi din nou strânși și eutanasiați. Guvernul României a câștigat, în cele din urmă, procesul cu Asociația „Vier Pfoten”.
Primăria Bârlad a primit zilele trecute o adresă de la Prefectura Vaslui prin care a fost înștiințată că pe 23 octombrie s-a judecat recursul la procesul intentat Guvernului de către Asociația „Vier Pfoten”, iar instanța a respins acțiunea asociației de protecție a animalelor.
Cu toată presiunea care va exista din parte câtorva bârlădeni și spre bucuria celor mulți, care s-au săturat se prezența numeroasă și tot mai agresivă a patrupedelor, în următoarele două – trei săptămâni nu se va face altceva decât organizarea Serviciului de ecarisaj. Este nevoie de o armă nouă, de un tehnician veterinar și de bani de la buget. În ședința de Consiliu Local de joi, 26 noiembrie, vor fi alocate sumele aferente achiziționării celor necesare pentru ca activitatea serviciului de prindere a câinilor să se facă în condiții optime.maidanezi_muzeu
Va fi o piatră de încercare pentru acest serviciu, având în vedere că, din iunie 2014, de când legea nu a mai permis capturarea câinilor comunitari și nici eutanasierea lor, numărul patrupedelor a ajuns să depășească 10.000 de exemplare în Bârlad.
Reprezentanții Primăriei doresc să se treacă la fapte cât mai curând, problema fiind una acută, iar numărul sesizărilor de la populație foarte mare. Oamenii s-au săturat să se ferească de câini. De când a venit toamna, mulți preferă să nu mai iasă din casă după lăsarea întunericului, de frica maidanezilor. Săptămânal, ajung la spital 4-5 persoane mușcate de câinii comunitari. Sunt tot mai multe zonele unde maidanezii nu doar că s-au înmulțit, dar devin și agresivi atunci când simt pași de om prin apropiere. Mai grav este că haitele se reped acum și la copii. Într-un cuvânt, Bârladul a devenit un oraș al câinilor vagabonzi mai mult decât a fost vreodată.
Padocul din Bârlad are 162 de locuri și de el se ocupă două persoane angajate la Grădina Zoologică. Dacă nu se va reuși angajarea unui tehnician veterinar, vor fi delegați un angajat al padocului și șoferul mașinii de ecarisaj pentru a tranchiliza și captura câinii fără stăpân. Vor trebui să fie mai întâi inițiați și apoi să primească autorizație de port armă. (Mihaela NICULESCU)

Tutova dă tonul

de Mihaela NICULESCU

Timp de trei zile, în perioada 28-30 aprilie, în comuna Tutova au fost sterilizați peste 200 de câini, gratis, atât din gospodăriile localnicilor cât și de pe străzi. În ultimul timp, numărul câinilor comunitari s-a înmulțit foarte mult în zona căminului de bătrâni dar și a morii, iar localnicii au observat că o parte din patrupede sunt aduse din alte localități.

Asociația Spaycation din Marea Britranie este cea care s-a ocupat de sterilizarea câinilor din comuna Tutova. A colaborat cu cinci medici veterinari englezi și români, toți voluntari. Importanța ajutorului oferit în România de asemenea asociații, formate din iubitori de câini, este incontestabilă. Un proprietar de câine ar trebui să scoată din buzunar peste 150 de lei pentru a plăti o sterilizare la medicul veterinar.

Începând din acest an, microciparea și sterilizarea câinilor metiși din gospodării a devenit obligatorie. Cum proprietarii de patrupede nu achiziționează nici măcar un microcip de 10 lei, este greu de crezut că vor reuși să aloce 150 de lei pentru sterilizare. Rezultatul acestei neputințe sau nepăsări este unul evident – odată ieșit în stradă, câinele contribuie la creșterea numărului patrupedelor fără stăpân. Așa ajung în stradă zeci, sute, mii de câini care se înmulțesc la nesfârșit. Chiar dacă problema este mai gravă la orașe, nici mediul rural nu este scutit de neplăceri.

„Eu consider că ceea ce se întâmplă zilele acestea este un pas important în reducerea numărului de câini comunitari, și sterilizarea a peste 200 de câini, cu și fără stăpân, va reduce pericolul înmulțirii necontrolate a câinilor în Tutova. Mi s-a părut normal să ofer un spațiu celor din Asociația Spaycation, și în primul rând să-mi dau acordul. Animalele care ajung în stradă, și de multe ori devin periculoase, nu ajung acolo întâmplător. Este rezultatul indiferenței noastre.”, a declarat Ion Corciovă primarul comunei Tutova.

Sterilizarea este singura soluție de reducere a numărului de câini care ajung în stradă. Asociații precum Spaycation, Vier Pfoten sau Romanian Rescue Association (RRA) au oferit întotdeauna ajutor comunităților locale, care nu au bani pentru sterilizarea câinilor și nici pentru găzduirea unui număr foarte mare de patrupede în padocurile publice. De cele mai multe ori, asociațiile au găsit disponibilitate la cei care administrează localitățile, dar uneori nu.

„Ne bucurăm că primăria a fost de acord să ne pună la dispoziție un spațiu unde medicii să poată să-și facă treaba. Noi avem parteneriat cu Asociația Spaycation, la fel cum avem colaborări cu mai multe asociații care se ocupă de îngrijirea câinilor. Avem suportul lor, și asta se observă acum la Tutova.”, a declarat Lucia Călinoiu, președinta Asociației „Help Azorel”.

Deși au fost înștiințați, nu toți proprietarii de câini din Tutova și-au adus animalele la sterilizare gratuită. Au fost castrați atât masculi cât și femele, unele gestante. Totul a decurs normal.

Aflat la doar 16 km de Tutova, municipiul Bârlad nu a beneficiat deocamdată de ajutorul asociațiilor care își oferă sprijinul fără a cere bani în schimb, cu o singură excepție. Cu doi ani în urmă, Asociația RRA a sterilizat gratuit 150 de câini aflați în adăpostul public din Bârlad. De atunci, nu s-a mai făcut nici o astfel de sterilizare.

„În urmă cu câțiva ani, primăria, prin serviciul de ecarisaj, a sterilizat câini de pe domeniul public cât și din adăpost. Am acționat conform legii. Între timp, legea s-a schimbat și nu mai putem steriliza decât câinii ce urmează a fi adoptați sau revendicați. O ultimă statistică arată că la Bârlad sunt 6.000 de câini în gospodării și aproximativ 3.000 pe stradă. Între timp, numărul lor a crescut și raportul s-a schimbat. Anul trecut au fost sterilizați peste 750 de câini, iar anul acesta în jur de 120”, a declarat Adrian Cărăbăț, administratorul Grădinii Zoo.

Contactat de reporterul nostru, primarul Marin Bunea a declarat că se va consulta cu administratorul padocului public, Adrian Cărăbăț și cu dr. Ioan Bejan, președintele Colegiului Medicilor Veterinari Vaslui, pentru a vedea care sunt detaliile tehnice care trebuie puse la punct. Primarul a mai declarat că, în principiu, este de acord să depună o cerere către Asociația „Help Azorel”, în care să solicite sterilizarea câinilor comunitari și a celor cu stăpân, din Bârlad, în paralel cu sterilizările făcute de serviciul de ecarisaj.

Declarația este încurajatoare și poate fi considerată începutul unei campanii multașteptate de bârlădeni. Mulți, prea mulți bârlădeni, copii și adulți, au fost atacați de câini și au avut de suferit atât emoțional cât și fizic. Dacă ne uităm pe străzile Bârladului, observăm că numărul câinilor a crescut exponențial, oamenii au ajuns să se teamă de câini chiar și pe străzi mai puțin lăturalnice.

Hingherii de la Goscom lucrează în afara legii

Ieri, în cadrul ședinței lunare a Consiliului Local Vaslui, Sorin Cătălin Radu, viceprimarul municipiului Vaslui, a cerut reanalizarea unui proiect de hotărâre ce vizează taxele solicitate de Serviciul de Ecarisaj din cadrul SC Goscom SA Vaslui. Motivele invocate de acesta, legate de încălcarea unor legi, au fost suficient de corecte pentru ca membrii CL să amâne votarea actului. S-a întâmplat însă pe dos.

Bogdan RUSU

Potrivit celor afirmate de Sorin Cătălin Radu, CL Vaslui ar trebui să revoce hotărârea ce vizează concesionarea serviciului de ecarisaj Goscom, motivul fiind că, potrivit noilor acte normative, ecarisajul are alte atribuții, diferite de cele menționate în caietul de sarcini în baza căruia s-a încredințat problema câinilor vagabonzi.

O altă problemă ridicată de viceprimar a fost faptul că acest proiect de hotărâre nu a fost supus undei dezbateri publice, pentru ca organizațiile non-profit cu interese în domeniul protecției câinilor comunitari să aibă un cuvânt de spus. Sorin Cătălin Radu a mai adăugat că de la mapa cu documentele aferente acestui proiect lipsea contractul de concesionare a ecarisajului. Mai mult, din dosar lipsea oferta de preț privind tarifele solicitate de medicul veterinar care activează în cadrul padocului vasluian, însă culmea ironiei în dosar se aflau ofertele unor terți.

Sorin Radu

Sorin Radu

Deși este viceprimar, Sorin Cătălin Radu a declarat că i-a fost imposibil să intre în posesia contractului pe acre îl are CL Vaslui cu SC Goscom SA, și a afirmat că a fost sfătuit de membrii comisiei juridice din cadrul CL să facă o cerere în baza Legii 544/2001, privind accesul la informațiile de interes public.

O altă problemă ridicată de viceprimar a fost modul în care s-a făcut normarea activității desfășurate de salariații padocului, în care nu s-a prevăzut ca cineva să facă serviciu de permanență, așa cum impune legislația în domeniul gestionării problemei câinilor comunitari. De exemplu, prețul solicitat pentru manoperă este calculat pentru o activitate de 8 ore/zi, desfășurată timp de 30 de zile. Asta înseamnă un total lunar de 410 ore, o medie de 13 ore pe zi. Asta în condițiile în care legea îi obligă în mod direct pe operatorii de servicii de ecarisaj să asigure permanența în vederea supravegherii animalelor. De asemenea, viceprimarul a adăugat că în documentele supuse aprobării în ședința de ieri, nu există indicatorul de performanță referitor la numărul de adopții realizate de Serviciul de Ecarisaj, în contextul în care ideea înființării acestui serviciu a fost tocmai aceea de a plasa animalele unor proprietari și nu de a-i eutanasia.

O altă problemă ridicată de viceprimar a fost aceea că activitatea ecarisajului vasluian este finanțată exclusiv din bugetul CL, deși padocul se poate autofinanța prin colectarea taxelor aferente adopțiilor de animale, dar și prin donații. Legat de donații, vicele a sesizat o altă deficiență: aceea că nu s-a realizat un sistem legal, prin care persoanele interesate să doneze fonduri în vederea ajutării animalelor închise în padoc.

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: