Home / Tag Archives: episcop

Tag Archives: episcop

Concert de colinde strămoșești al corului Episcopiei Hușilor, la Sala Polivalentă din Vaslui

Concertul de colinde dedicat sărbătorilor creștine de Crăciun de către reprezentanții Bisericii Ortodoxe Române va fi organizat, pe 15 decembrie, la Sala Polivalentă din Vaslui, de corul Episcopiei Hușilor și corala Asociației Tinerilor Ortodocși Vaslui. La eveniment va fi prezent și episcopul Hușilor, preasfințitul Ignatie, iar intrarea va fi liberă.

Sărbătorile creștine de Crăciun vor fi marcate, așa cum este tradiția, de reprezentanții BOR și la noi în județ, printr-un concert de colinde. Evenimentul va fi organizat, la fel ca în anii din urmă, de Episcopia Hușilor, la Sala Polivalentă din Vaslui, pe 15 decembrie. În fața publicului, vor susține un concert memorabil Corul „Dignus est” al preoților din Episcopia Hușilor și corala „Asociației Tinerilor Ortodocși” Vaslui. De asemenea, nu vor lipsi și invitații surpriză care vor urca pe scenă. Întreaga activitate se va desfășura sub coordonarea directă a episcopului Hușilor, preasfințitul Ignatie. Concertul va începe la ora 17, iar intrarea va fi liberă pentru toți iubitorii de colinde, și nu numai. (Ionuț PREDA)

Episcopul Hușilor: ”Chipul lumii de astăzi este marcat de mediocritate, prostie, calomnie, plăcerile păcătoase, narcisism”

Episcopul Hușilor, preasfințitul Ignatie, critică în termeni duri, în scrisoarea pastorală de Paște, actuala societate, considerând că, pe termen lung, vremurile totalitarismului pe care le trăim vor fi mai cumplite decât comunismul și nazismul. Ierarhul care conduce preoțimea din județul Vaslui crede că, prin ceea ce se face la nivel global, se încearcă o ”reconfigurare a unei noi umanități înstrăinate de Dumnezeu”, fără a realiza cum ne distruge ”grațios” și ”tolerant”.

În scrisoarea adresată credincioșilor cu ocazia sărbătoririi Învierii lui Isus, intitulată ”Cina din Emaus – Hristos cel Înviat ca vindecare de tristețe și nedumerire”, episcopul Ignatie face mai întâi referire la nazism și comunism, ”nenorociri ale secolului XX” care l-au transformat pe om ”în fiară pentru omul de lângă el: în comunism „cine voia să fie înger, ajungea fiară”, iar în nazism „cine își propunea să ajungă un animal de pradă, reușea asta prea bine””. Revenind la societatea actuală, ierarhul Hușilor crede că trăim un altfel de totalitarism, unul al progresiștilor care, pe termen lung, în opinia sa, este unul mai cumplit și mai groaznic decât celor două regimuri amintite: ”Astăzi trăim vremurile unui alt fel de totalitarism, mai subtil decât celălalte, dar cu o forță similară de impunere. Este totalitarismul progresiștilor care aruncă la coșul de gunoi al istoriei valorile supreme tradiționale: credință, familie și cultură conectată la trecut și actualizată fidel cu ceea ce conferă demnitate, stabilitate, nu relativism moral și fluiditate biologică. Sub masca falsă a toleranței și a respectării diversității se instaurează lupta drepturilor de grup în defavoarea drepturilor naturale ale persoanei umane. Prin urmare, totalitarismul actual…îl subjugă pe om pieței nesăbuite a dorințelor trupului, încarcerându-l în material, fără să aibă perspectiva credinței ca vedere și încredințare a lucrurilor celor nevăzute”.

Episcopul Ignatie aseamănă totalitarismul actual despre care vorbește cu un șarpe care își calculează mușcătura fatală, cu scopul reconfigurării umanității care, în opinia sa, este înstrăinată de Dumnezeu și care ne-ar distruge „grațios” și „tolerant”, fără a realiza acest lucru: ”Chipul lumii de astăzi este marcat de mediocritate ca uzurpare a meritocrației, de prostie ca „ticăloșie inteligentă”, de calomnie ca „invenție credibilă”, de intoleranță ca „patologie a diversității”, de plăcerile păcătoase ca „însușiri nobile ale omului deplin și viu deplin”, de minciună ca narcisism distructiv al destinelor celorlalți, de bădărănie ca „sinceritate” păcătoasă și fudulă și de discreditare a credinței ca bucurie și autenticitate a interiorității omului”. (Ionuț PREDA)

Daruri de Paști oferite de episcopul Ignatie la 70 de copii din comuna Solești

Aproximativ 70 de copii proveniți din familii cu venituri foarte modeste din localitățile Știoborăni și Valea Siliștei au primit daruri de la episcopul Hușilor. De asemenea, 25 de persoane vârstnice dintr-un cămin de bătrâni din aceeași comună Solești au primit binecuvântarea preasfințitului Ignatie, care a oferit o mângâiere sufletească fiecăruia dintre rezidenții centrului.

Seria acțiunilor de binefacere ale Episcopiei Hușilor a continuat și în week-end care tocmai s-a încheiat, vizați fiind de această dată copiii necăjiți din două sate din comuna Solești. Însoțit de preotul consilier eparhial Vladimir Beregoi, episcopul Hușilor s-a întâlnit cu micuții proveniți din familii cu venituri foarte modeste din localitățile Știoborăni și Valea Siliștei.

”Bucuria sinceră și nedisimulată a celor mici, la întâlnirea cu ierarhul Hușilor, a fost dublată de faptul că toți cei aproximativ 70 de copii au primit daruri și ajutoare constând în haine, încălțăminte, ghiozdane și dulciuri. Această acțiune filantropică, care face parte constitutivă din pregătirea pentru sărbătoarea Învierii Domnului, este rodul parteneriatului încheiat între Asociația „Filantropia Ortodoxă Huși” și Parohia Ortodoxă Română ”Sfânta Veronica” Coventry, Marea Britanie, păstorită de părintele Cornel Grecu”, a declarat purtătorul de cuvânt al Episcopiei Hușilor, Cosmin Gubernat.

Programul social, derulat sub genericul „Să îmbrăcăm aproapele”, se va desfășura în mai multe comunități rurale în aceste zile, premergătoare Învierii Domnului.

Tot în week-end, episcopul Ignatie a vizitat și vârstnicii aflați în Centrul rezidențial pentru persoanele de vârsta a treia „Giulia” din localitatea Valea Siliștei. Cei 25 de bătrâni au avut bucuria de a primi binecuvântarea și vizita neașteptată a ierarhului Hușilor, care a stat de vorbă cu fiecare în parte. (Ionuț PREDA)

Peste 1.400 de copii, reuniți de Episcopia Hușilor la cel mai mare concert caritabil de colinde organizat vreodată în județ

Peste 1.400 de copii au fost reuniți de Episcopia Hușilor la cel mai mare concert caritabil de colinde organizat vreodată în județ, prin Asociația ”Filantropia Ortodoxă Huși”. Pe lângă fulare tricolore, cei prezenți au primit daruri de la Moș Crăciun, iar în final au putut urmări un superb foc de artificii.

Marți, curtea Episcopiei Hușilor s-a umplut de copii, veniți din toate colțurile județului, așa cum nu s-a întâmplat niciodată în istoria instituției. Cu toții, aduși la chemarea episcopului Ignatie și cu sprijinul preoților din eparhie, s-au putut bucura de o seară magică, la care mulți dintre ei nici nu au sperat. Evenimentul, organizat de Asociația ”Filantropia Ortodoxă Huși”, a fost deschis cu intonarea, la unison, a imnului României de către fețele bisericești.

„Mă bucur foarte mult că această curte este plină de nevinovăție, având în vedere sufletele tuturor copilașilor care, îndrumați de preoții lor, au răspuns invitației noastre de a petrece aici o seară frumoasă, de har și de multă bucurie. Sărbătoarea Crăciunului este întotdeauna asociată cu nevinovăția, pentru că se naște însăși nevinovăția! Și este o sărbătoare prin excelență a copiilor. (…) Acest lucru am vrut să îl facem și noi, să-i bucurăm pe cei mici, și să o simtă și ei, în sufletele lor, mult mai curate și luminoase, care știu să se bucure mult mai mult decât noi, să fie părtași la tot ceea ce ne oferă Hristos prin această sărbătoare. (…) Ne vom încălzi în această seară prin colinde și cântece, precum și prin toate surprizele pregătite pentru voi”, le-a transmis celor prezenți preasfințitul Ignatie.

El a mulțumit tuturor celor implicați în organizarea manifestării, în special părintelui consilier eparhial Vladimir Beregoi, președintele Asociației „Filantropia Ortodoxă Huși”, sponsorilor, voluntarilor și reprezentanților autorităților județene și locale. A urmat un recital de colinde susținut de corurile de copii și de părintele Sebastian Zăhan de la Câmpia Turzii, care a reușit să îi introducă pe toți în atmosfera de sărbătoare. Voluntarii au împărțit tuturor celor prezenți, pe perioada desfășurării evenimentului, ceai cald și colăcei. În acest timp, și-a făcut apariția și Moș Crăciun, cu un camion încărcat cu daruri pentru cei mici.
Seara a fost încununată de un foc de artificii, special pregătit pentru cei mici. Curtea Catedralei Episcopiei Hușilor a fost luminată mult timp de culorile strălucitoare ale artificiilor, expresie a bucuriei copiilor și a recunoștinței lor.


Pentru a rămâne mărturie, peste timp, a cinstirii Anului Centenar, preasfințitul Ignatie a plantat, alături de cei prezenți, un brăduț în apropierea statuii Sfântului Ștefan cel Mare.
”El va fi semn, an de an, al darului Episcopiei pentru copii, la Centenar. Cuvintele și chiar imaginile nu pot exprima cu adevărat bucuria resimțită de copiii prezenți, bucurie devenită molipsitoare și pentru cei mari. Mulțumim sponsorilor din  Germania, Timișoara, Cluj, Vaslui, Bârlad și Huși pentru tot ajutorul acordat”, a mai spus episcopul Ignatie. (Ionuț PREDA)

Centru de asistență socială pentru 50 de persoane, deschis de Episcopia Hușilor la Boțești

Un centru de asistență socială pentru copii și bătrâni va fi inaugurat, astăzi, la Boțești, de către episcopul Ignatie, în prezența autorităților locale și județene. Centrul, care va avea nu mai puțin de 50 de beneficiari, este al doilea de acest gen, după Fălciu, pe care Episcopia Hușilor, în parteneriat cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Vaslui și Consiliul Local Boțești, îl deschide în județ, prin Asociația ”Filantropia Ortodoxă”.

În decurs de doar câteva zile, Episcopia Hușilor deschide un al doilea centru social adresat categoriile defavorizate din unele comunități sărace ale județului. Așezământul ”Sfântul Stelian”, așa cum l-au numit reprezentanții bisericii, va fi inaugurat la Boțești de către un sobor de preoți, slujba de binecuvântare fiind oficiată de episcopul Hușilor, preasfințitul Ignatie.

Așezământul din Boțești dispune de două module de asistență socială pentru 50 de beneficiari. Este vorba de un centru de zi pentru 25 de copii și un serviciu de îngrijire la domiciliu pentru 25 de persoane vârstnice”, a declarat consilierul economic și social al Episcopiei Hușilor, Vladimir Beregoi.

Așezământul Social „Sfântul Stelian” Boțești este parte integrantă a Asociației „Filantropia Ortodoxă Huși” și va funcționa în parteneriat cu Consiliul Local Boțești, cel care a pus la dispoziție spațiul în care se vor desfășura activitățile, și Consiliul Județean Vaslui, prin DGASPC Vaslui. (Ionuț PREDA)

450 de elevi din județ primesc burse de la Episcopia Hușilor pentru prevenirea abandonului școlar

450 de elevi din județ sunt incluși într-un program de burse al Episcopiei Hușilor pentru prevenirea abandonului școlar. În cuantum de 30 de euro/lună pe toată durata cursurilor, sprijinul financiar se acordă acelor copii și adolescenți care provin din rândurile unor familii nevoiașe.

Episcopia Hușilor are în derularea un amplu program de burse acordate pentru sute de elevi din județ pentru a putea merge la școală. Deși suma nu este una foarte mare, respectiv 30 de euro, banii sunt bineveniți pentru copiii și adolescenții a căror familii au venituri lunare foarte mici.

O sută de elevi din județ sunt beneficiari ai Programului de burse «Brațele părintești», derulat de eparhia noastră împreună cu Episcopia Italiei. Cei 30 de euro, oferiți copiilor în echivalentul în lei, sunt pentru prevenirea abandonului școlar și întreținerea în școală a acelor elevi care provin din familii defavorizate”, ne-a declarat preotul Cosmin Gubernat, purtătorul de cuvânt al Episcopiei Hușilor.

Tot pentru prevenirea abandonului școlar în județul nostru, Episcopia Hușilor mai derulează încă un program de burse pentru alți 350 de elevi, care primesc aceeași sumă de bani, cu sprijinul Mitropoliei Europei Occidentale și Meridionale. (Ionuț PREDA)

CJ Vaslui alocă Episcopiei Hușilor un sprijin financiar de 100.000 lei

Consilul Județean (CJ) Vaslui va aproba în ședința ordinară de astăzi un proiect de hotărâre privind acordarea unui sprijin financiar Episcopiei Hușilor.

Cuantumul sprijinului financiar este de 100.000 lei și este acordat pentru finanțarea obiectivului de investiții „Reabilitare clădire spații cazare”, imobil situat în municipiul Huși, str. M. Kogălniceanu, nr. 19, județul Vaslui.

La baza întocmirii proiectului de hotărâre se află cererea Episcopiei Hușilor către CJ Vaslui, prin care se solicita sprijin financiar pentru obiectivul de investiții a cărui valoare este de 349.491,96 lei.

Potrivit legislației în vigoare, de la bugetele locale se pot aloca fonduri pentru completarea fondurilor proprii necesare pentru întreținerea și funcționarea unităților de cult fără venituri sau cu venituri reduse, pentru construirea ori repararea lăcașurilor de cult și pentru conservarea și întreținerea bunurilor aparținând cultelor și care fac parte din patrimoniul cultural național.

„Având în vedere că solicitarea Episcopiei Hușilor se încadrează în destinațiile precizate de lege și faptul că aceasta este însoțită de documentele specificate în normele metodologice ale legislației în vigoare, precum și nevoia stringentă de resurse financiare pentru executarea lucrărilor la obiectivul menționat, vă propun aprobarea alocării sumei de 100.000 lei pentru finanțarea obiectivului de investiții”, se arată în expunerea de motive a proiectului de hotărâre. (Dănuț CIOBANU)

Episcopul Hușilor a votat la referendum în Marea Britanie ”pentru protecția constituțională a familiei naturale”

Episcopul Hușilor a votat la referendum în Marea Britanie, mai precis în Glasgow, acolo unde se află la o întâlnire a tinerilor ortodocși din regat. Într-o postare pe rețelele de socializare, preasfințitul Ignatie spune că a ales ”pentru protecția constituțională a familiei” în dorința de a fi de partea valorilor creștine.

Referendumul privind redefinirea familiei l-a prins pe episcopul Hușilor în Marea Britanie, acolo unde a participat la un congres al tinerilor ortodocși din regat. Un adevărat susținător al familiei tradiționale, preasfințitul Ignatie susține că a votat ”pentru protecția constituțională a familiei”.

Vă vorbesc din ținutul Scoției, de departe, dar cu inima și conștiința plină de recunoștință. Căci astăzi, prin participarea la vot, ca expresie a libertății și a democrației, am decis să fiu de partea valorilor creștine care formează identitatea noastră de creștin. Am votat împreună cu tinerii ortodocși români ai Asociației Nepsis, din Marea Britanie și Irlanda, pentru protecția constituțională a familiei naturale, formată din bărbat și femeie, pentru celebrarea vieții ca sens intrinsec al căsătoriei, pentru binele și inocența sufletească a tuturor copiilor”, susține episcopul Hușilor într-o postare în mediul on-line.

Preasfințitul Ignatie și-a exprimat dezamăgirea față de faptul că românii din țară au mers în număr mai mic la vot decât cei din străinătate.

În momentul de față, mă locuiește atât un sentiment de bucurie, cât și unul de nădejde puternică. De bucurie că românii de aici, din diaspora, inclusiv și cei din județul Vaslui, au votat mult mai consistent, procentual vorbind, decât cei de acasă. De ce? Pentru că românii din diaspora au luat deja contact, sunt mai conștienți și simt mult mai pregnant mirosul periculos și nociv al ideologiei de gen care vrea cu orice preț să schimbe datele naturale și biologice sexuale ale bărbatului și femeii și, implicit, ale familiei naturale. De nădejde, că cei de acasă, în special din Vaslui, oameni credincioși, nu se vor lăsa descurajați și vor da mărturie despre valorile creștine în care cred”, le-a transmis credincioșilor prelatul vasluian. (Ionuț PREDA)

Preotul care ar apărea în filmulețul pornografic cu fostul episcop Corneliu nu recunoaște înregistrările video

Preotul care ar apărea în filmulețul pornografic cu fostul episcop Corneliu nu a recunoscut în fața instanței, acolo unde s-a prezentat cu mandat de aducere, înregistrările video intime cu fostul său șef. Magistrații Tribunalului Vaslui au rămas în pronunțare cu privire la cererile în contradictoriu a părților din dosar.

Adus de către un jandarm cu mandat la Tribunalul Vaslui, preotul Mihai Ionuț Ursac nu a recunoscut în fața magistraților că ar fi protagonistul din filmul pornografic cu care fostul episcop de Huși Corneliu Onilă ar fi întreținut relații sexuale intime. În fapt, Ursac, ultimul martor din dosar care s-a prezentat în fața judecătorilor fără avocat, spune că nici măcar nu ar exista acele înregistrări.

”Martorul a spus că nu există înregistrări cu el pentru că nu ar avea cum să existe. Când l-am întrebat detalii, nu s-a referit la nimic concret, nu-și amintește, nu reține. Totul este, cumva, în ceață. O să vedem cum vom demonta apărările făcute de către partea vătămată care, din punctul nostru de vedere, nu sunt apărări reale șantajului. Nu există șantaj, ci doar dorința lui (n.red-fostul episcop de Huși Corneliu Onilă) de a dispărea niște imagini care sunt reale”, a declarat avocatul unuia dintre cei trei preoți acuzați de șantaj asupra fostului episcop Onilă.

Preotul Ionuț Ursac a fostul ultimul martor audiat, în ședință secretă, în dosarul celor trei preoți de la noi din județ judecați pentru fapte de corupție.

”Ce a rezultat din administrarea probei testimoniale nu pot să vă spun pentru că procesul este nepublic. Astăzi (n.red-luni), am formulat noi, apărarea, cereri de probatorii, iar instanța a rămas în pronunțare cu privire la cererile puse în contradictoriu a tuturor părților. Am contestat inclusiv acele înregistrări din mediul ambiental care au fost depuse la dosarul cauzei și care au conturat, oarecum, acuzația pe această infracțiune de șantaj. Acum așteptăm să vedem cum se va pronunța instanța de judecată și continuăm cercetarea judecătorească pe administrarea probatoriului supus discuțiilor în baza cererilor formulate de apărare”, a precizat alt avocat al apărării.

Pentru următoarele termene avocații apărării au solicitat atât proba testimonială cu audierea unor martori rezultați din declarațiile celorlalte părți din proces cât și proba științifică, cea a autenticității înregistrărilor din presupusul filmuleț porno cu fostul episcop de Huși Corneliu Onilă. (Ionuț PREDA)

Scrisoarea Pastorală a Episcopului Hușilor la slăvitul praznic al Învierii Domnului . “Învierea Domnului – sămânța vieții într-o cultură a morții”

† Ignatie

din mila și purtarea de grijă a Celui de Sus
Episcop al Hușilor,

iubiților frați preoți, ostenitorilor din sfintele mănăstiri
și alesului popor a lui Dumnezeu, har îmbelșugat,
lumină îndestulătoare și bucurie sfântă de la
Hristos Cel Înviat, iar din parte-mi părintească îmbrățișare

„Astăzi a eliberat Domnul din tirania diavolului firea omenească și a întors-o la noblețea ei de mai înainte. Când văd pârga mea că a biruit așa moartea, nu mă mai tem de război, nu mă mai înfricoșează lupta. Nu mă uit la slăbiciunea mea, ci caut la puterea nespusă a Aceluia care să lupte împreună cu mine”1

Cinstiți slujitori ai Sfintelor Altare,
Iubiți frați și surori împreună-rugători,
Hristos a înviat!

Sfintele Evanghelii ne relatează faptul că, atunci când se îngâna ziua cu noaptea, femeile mironosițe se duceau înspre mormântul unde era îngropat Domnul Hristos, pentru ca să-L ungă, conform datinii evreiești, „cu miresmele pe care le pregătiseră” (Luca 24, 1). Suferința și răstignirea lui Hristos din Vinerea Mare au fost atât de covârșitoare, încât sufletele lor erau cernite de durere și tristețe, nemaiputând să își aducă aminte de făgăduința că Mirele lor cel iubit va învia a treia zi „după Scripturi” (I Corinteni 15, 4). Cu alte cuvinte, înseși inimile sfintelor femei purtătoare de mir erau locuite de convingerea că moartea este invincibilă, atâta vreme cât nu le-a trecut nicio clipită prin minte gândul că s-ar putea ca Hristos să fi înviat, precum le-a făgăduit. Unicul lor gând, care nu le dădea pace, era cel legat de piatra de la ușa mormântului: „Și ziceau între ele: cine ne va prăvăli nouă piatra de la ușa mormântului” (Marcu 16, 3). Deci, nu mai aveau memoria și energia Învierii, ci erau cuprinse de memoria și energia morții, care se așeza ca o piatră pe mormintele inimilor lor. Pe cât de adânc era încrustată în inima lor realitatea morții lui Hristos, pe atât de inexistentă era perspectiva Învierii Lui. Moartea era unicul vector, unica direcție care le jalona trăirile lăuntrice. Ajunse în fața mormântului, spre marea lor uimire și de nedumerire (Luca 24, 4), îl găsesc gol. De fapt, nu era gol, ci era plin de lumina Învierii lui Hristos, iar doi îngeri îmbrăcați „în veșminte strălucitoare” (Luca 24, 4) au pus o întrebare crucială: „de ce căutați pe Cel viu printre cei morți? Nu este aici, ci S-a sculat” (Luca 24, 5). Într-o exprimare mai lapidară, am putea transpune astfel cuvintele îngerilor: de ce căutați viața în locul unde este moartea? Experiența aceasta minunată și uimitoare este similară cu dimineața în care te trezești după un coșmar îngrozitor și realizezi că nimic nu este adevărat. Totul a fost un vis, nu realitate.

Iubiții mei fii sufletești,

Sunt nenumărate momentele, în peregrinarea noastră pământească, când în loc să căutăm viața, noi căutăm moartea. Trist este, din păcate, că nu avem în niciun fel conștiința că devenim, pe nesimțite, apostoli ai culturii morții, care transformă omul și trăirea lui într-o ideologie. Știm, cu certitudine, din istoria recentă că, de fapt, orice fel de ideologie ucide omul ca persoană unică, ca dar al lui Dumnezeu și bucurie pentru semeni. Ideologie a fost nazismul, ideologie a fost comunismul și ideologie este marxismul cultural al vremurilor noastre, care poartă masca multiculturalismului, adică a comunismului postmodern ca atentat la persoană și impunerea cu orice preț a drepturilor minorităților de toate felurile. Pentru „omul recent” nu contează ce este omul în datele lui naturale și biologice, care implică diferențierea genetică pe sexe, nu mai contează tradiția și valorile perene rezultate din parcurgerea timpului istoriei, ci este relevantă doar interpretarea omului ca entitate pur ideologică, care poate fi oricând alterată și manevrată spre bunul plac al celor care vor cu orice preț să ne egalizeze, în care omul tradițional să fie considerat înapoiat, în care omul credincios să fie privit și tratat ca prost și în care omul să fie valorizat și tranzacționat ca acțiune de schimb la indicele bursei ideilor progresiste.

Iubiți credincioși,

Cultură a morții înseamnă să validezi, ca fiind rațional, binefăcător și progresist, păcatul în toate ipostazele lui, „pentru că plata păcatului este moartea” (Romani 6, 23) și pentru că orice păcat poartă în sine germenele catastrofal și hidos al morții spirituale. Cultură a morții sau a căuta „viața” în moarte, așa cum sună sloganul „îmi trăiesc viața și cu asta, basta”, înseamnă să aperi pseudo-dreptul la avort, fără să te gândești la dreptul la viață al pruncului nenăscut și care nu se poate apăra în fața impulsului criminal al mamei; înseamnă să fii corupt, fără să te gândești că omori economia țării și bunăstarea cetățenilor ei prin îmbogățire necuvenită și goană murdară după bani, așa cum ne spune înțeleptul Solomon în Pildele sale că „cel ce primește mită se nimicește pe sine, iar cel ce urăște mita, acela va fi viu” (Pilde 15, 27); cultură a morții înseamnă să transformi o „ură spontană”, ca cea a lui Cain asupra lui Abel, într-o „ură organizată”2, așa cum o regăsim în politica românească, fără să realizezi că în felul acesta devii agentul dezbinării propriului tău popor; cultură a morții înseamnă să multiplici calomnia și vorba ocolită, sub umbrela libertății de exprimare, așa cum se întâmplă, aproape la tot pasul, în presa românească – sunt puține excepții – , fără să iei în calcul că poți desființa și murdări pentru totdeauna, dar nu și pentru veșnicie, destinul pământesc al unui om; cultură a morții înseamnă să transformi minciuna într-o realitate „atotcuprinzătoare”, adică „toată lumea minte și minte în toate direcțiile. Se minte «cât vezi cu ochii», de la indicatorii economici și până la sentimentele care îi animă pe oameni, de la ziare, radiouri și televiziuni și până la felul în care se face literatură, se pictează sau se compune”3; cultură a morții înseamnă să nu mai crezi în înviere, aruncându-te în brațele zeului consumismului, care îți dă sentimentul că totul trebuie trăit aici, pentru că „doar o viață avem”, fără să constați că realitatea vieții veșnice este iminentă, indiferent dacă crezi sau nu în ea, adică de ceea ce îți este frică, tot nu scapi; cultură a morții înseamnă doar să auzi de înviere, fără să o fi văzut în viața ta, în inima ta, în sufletul tău, așa cum se spune în cântarea pascală „Învierea lui Hristos văzând, să ne închinăm Sfântului Domnului Iisus (…)”4 sau cum frumos spune Sfântul Simeon Noul Teolog: „cei mai mulți oameni cred în Învierea lui Hristos, dar foarte puțini sunt cei ce o au și o văd în chip curat”5; cultură a morții înseamnă să ignori prigonirea și omorârea creștinilor din Orientul Mijlociu, pentru că noi europenii ne-am uitat, premeditat și programat, rădăcinile creștine; cultură a morții înseamnă toate atentatele teroriste islamice, care sunt minimalizate, corect politic vorbind, prin expresia „au fost provocate de musulmanii radicalizați”; cultură a morții înseamnă să absolutizezi drepturile copiilor sau ale elevilor în defavoarea autorității neagresive și a demnității spirituale ale părinților sau ale profesorilor, fără să iei în calcul că în felul acesta atât copiii, cât și elevii, vor fi transformați în niște ființe care știu doar să aibă pretenții arogante, rupte de responsabilitatea faptelor; cultură a morții înseamnă să nu ne doară sufletul pentru tinerii care își desfigurează viața prin consumul de droguri, prin accesul direct la pornografie, care are efecte toxice asupra curăției minții și a inimii, asupra frumuseții relației dintre un bărbat și o femeie și asupra calității duhovnicești a lăuntricului, pentru că „multiplicarea dorințelor” „conduce la o oboseală a voinței, stare numită epuizarea eului”6.

Iubiți creștini,

Cultura morții poate fi învinsă prin cultura învierii, care înseamnă că „omul nostru cel vechi a fost răstignit împreună cu Hristos, ca să se nimicească trupul păcatului, pentru a nu mai fi robi păcatului. Căci Cel care a murit împreună a fost curățit de păcat. Iar dacă am murit împreună cu Hristos, credem că vom și viețui împreună cu El” (Romani 6, 6-8). Cultură a învierii înseamnă că Hristos este „lumină, viață, înviere și adevăr. Lumină, ca Cel ce dă strălucire sufletelor, alungă întunericul neștiinței, luminează mintea spre înțelegerea lucrurilor tainice și arată tainele care nu pot fi văzute decât de cei curați cu inima; Viață, ca Cel ce dă sufletelor ce Îl iubesc pe Domnul puterea de a se mișca spre cele dumnezeiești; Înviere, ca Cel ce ridică mintea din alipirea moartă de cele materiale, curățindu-o de toată nestricăciunea și amorțirea; Adevăr, ca Cel ce dăruiește celor vrednici deprinderea neschimbăcioasă a celor bune”7.

De aceea, vă îndemn stăruitor să fugiți de cultura morții și să îmbrățișați cultura învierii, care vă va învrednici de comuniunea cu Hristos cel Înviat, vă va ajuta să sorbiți din lumina și bucuria Paștilor, care sunt adevărata noastră trecere de la moarte la viață, de la păcat la virtute, de la întuneric la lumină, de la non-sens la rostul vieții noastre.

Fie-vă sărbătorile luminoase, pașnice și pline de adevărul salutului pascal: Hristos a înviat!

Al vostru părinte și prieten de tot binele voitor
și fierbinte rugător,

† Părintele Episcop Ignatie al Hușilor

1Sfântul Ioan Gură de Aur, Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți2 (Părinți și Scriitori Bisericești, seria nouă, 14), traducere din limba greacă veche de Pr. prof. Dumitru Fecioru, introducere de Ierom. Policarp Pârvuloiu, București, Editura Basilica, 2015, pp. 175-176.

2Gabriel Liiceanu, Despre ură, București, Editura Humanitas, 2007, pp. 52, 58

3Idem, Despre minciună, București, Editura Humanitas, 2006, p. 66.

4Rânduiala slujbei din noaptea Sfintelor Paști, în Penticostar, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, București, 2012, p. 20.

5Sfântul Simeon Noul Teolog, Cateheze (Scrieri II), traducere de diac. Ioan Ică jr, Sibiu, Editura Deisis, p. 174.

6Diacon Adrian Sorin Mihalache, Ești ceea ce trăiești. Câteva date recente din neuroștiințe și experiențele duhovnicești ale Filocaliei (colecția Media Christiana-seria Lumina), București, Editura Trinitas, 2017, pp. 43-44.

7Sfântul Maxim Mărturisitorul, Cele două de capete despre cunoștința de Dumnezeu și iconomia întrupării Fiului lui Dumnezeu (a doua sută, cap. 70), traducere din grecește, introducere și note de Dumitru Stăniloae, București, Editura Humanitas, 1999, pp. 190-191.

Episcopul Grigorie Leu – „patriarhul alb” al suferinței pentru credință și neam

Sacrificiul meu nu trebuie plâns, ci doar urmat” (Episcopul Grigorie Leu)

Omul este o incintă a realității” (Ortega y Gasset)

De fiecare dată când ne aflăm în ambianța comemorării unui mare aristocrat – aici am în vedere sensul primar al cuvântului, adică cineva care este stăpânit perpetuu de bine și frumos – al dragostei față de Biserică și de neam, avem convingerea lăuntrică că luăm și noi ceva din șuvoiul de fibră morală și de energie națională al destinului celui care, cu siguranță, este „în gândul lui Dumnezeu”, precum și în memoria inimii noastre, așa cum sunt toți martirii neamului românesc.

Episcopul Grigorie Leu a fost miracolul conștiinței Episcopiei Hușilor și nu numai, care ne-a salvat de la ignoranța unei credințe trăite în manieră mecanicistă, dacă avem în vedere toate cuvântările și pastoralele pline de nerv spiritual și național, adresate preoților și credincioșilor din vremea sa, ne-a salvat de la derapajul curajului în lașitate și frică, atunci când totul în jurul lui a fost în constrast sfidător cu principiile de demnitate și verticalitate spirituală umană, ne-a salvat de la vorba ocolită sau eufemismul atitudinii care se numește pactizare sau coabitare conștientă cu răul și urâtul moral al comunismului, ne-a salvat de la frivolitatea unei vieți consumate sub umbrela derutei morale, atunci când disidența antiateistă i-a atras o moarte martirică vrednică de așezare în calendar, și în sfârșit, ne-a salvat de la indiferența și de la vidul celor pentru care iubirea de patrie semnifică ceva vetust și demn de disprețuit, atunci când fiecare firicel de gând, fiecare zvâcnitură a inimii, fiecare globulă a sângelui erau amprentate, în chip constant și luminos, de durerea abisală pentru patrie.

Am spus „ne-a salvat”, pentru că icoana lui de autentic mărturisitor și martir al Bisericii și neamului nostru dăinuie și va dăinui pentru totdeauna. Episcopia Hușilor, pe care a iubit-o ca pe lumina ochilor săi, acum este ceea ce el însuși a voit: să rămână Episcopia, așa cum a spus-o răspicat pe 25 februarie 1949 în fața membrilor guvernului comunist: „Îndepărtați-mă pe mine, dar lăsați Episcopia”1, pecetluindu-și viața, în duh profetic, prin cuvintele „eu voi muri odată cu Episcopia”2.

De aceea, episcopul Grigorie Leu poate fi numit „patriarhul alb” al Hușilor, dacă îmi este îngăduită această tautologie, atâta vreme cât orice patriarh al României poartă veșminte albe, care sunt simbolul purității, al luminii și al intergității morale și de credință. Această sintagmă mi-a venit în minte în momentul în care am citit zilele acestea o evocare a vrednicului de pomenire Bartolomeu Anania al Clujului despre cel care pe nedrept a fost supranumit „patriarhul roșu”, patriarhul Justinian Marina. Potretul pe care i-l face ierarhul cărturar al Clujului patriarhului Justinian, cred că i se potrivește de minune și Episcopului Grigorie Leu: „Cei mai mulți știu că Patriahul Justinian, care a dominat viața bisericească timp de aproape treizeci de ani, a fost un conducător de mare autoritate, cu statură dreaptă și bine zidită, ochi ageri, trăsături tari, grai răspicat, minte ascuțită, voință de cremene, dârz în înțelepciune și înțelept în dârzenie, vizionar al vremurilor noi, deschis prefacerilor sociale și credincios tradițiilor sfinte, veghetor de zi și noapte, muncitor cu timp și fără timp, aspru în cumpăna gândului, prompt în hotărârea lucidă (…), sclipitor în intuiții. A fost și un geniu al rezoluției”3.

Și pentru a încheia nu cu cuvintele mele, care niciodată nu vor putea să toarne în cuvinte personalitatea complexă și de anvergură duhovnicească a celui comemorat, vă propun o mică reflecție și avertizare a vrednicului de pomenire episcop Grigorie Leu, rostite cu trei ani înainte de a fi asasinat: „Vă rog să luați aminte la vremurile ce trăim. Biserica va avea tăria și preoțimea autoritatea morală pe care o formăm noi cu zelul apostolic ce ne preocupă (…). Să fim înțelepți și prevăzători. Să nu trăim numai pentru bucata de pâine și ambiția luciferică de astăzi. Ferice de cei ce-și aștern o bătrânețe cinstită și lasă o moștenire sfințită. Și în viața noastră clericală se cere această înțelepciune și prevedere mai mult acum mai mult ca oricând, căci nu se știe ce aduce ziua de mâine”4

Ignatie, Episcopul Hușilor

1 Pr. Dr. Viorel Hurjui, Omul și fapta – omul și fapta, Huși, Episcopia Hușilor, 2000, p. 180.

2 Ibidem, p. 181.

3 Arhim. Bartolomeu Valeriu Anania, Justinian, Părintele nostru, în revista „Renașterea” 12/2017, p. 3

4 Episcop Girgorie, Cucernice Părinte, în revista „Cronica Hușilor”, sept.-dec. 1946, pp. 13-14.

Părintele Episcop Ignatie al Hușilor: Unirea Principatelor Române, 24 ianuarie 1859 – aurora unității noastre naționale

Aniversarea Unirii Principatelor Române, înfăptuită la data de 24 ianuarie 1859, ne oferă, an de an, prilejul unei reflecții asupra cinstirii, cu profundă recunoștință și pioasă reverență, a înaintașilor noștri, care prin credința în Dumnezeu cel Unu, izvorul unității noastre adevărate, prin verticalitate morală, prin determinare politică, prin jertfă necuantificabilă și prin iubire nefățarnică față de patrie, au făcut posibilă ivirea aurorei idealului unității noastre naționale. De aceea, rogu-vă, de acum încolo să nu mai folosim deloc sintagma „unirea cea mică”, chiar dacă face referire doar la unirea celor două principate, Moldova și Țara Românească, sub un singur domnitor, Alexandru Ioan Cuza, pentru că orice pas înspre unitate, ori cât de mic ar fi el, cantitativ vorbind, ca semnificație simbolică și calitativă, este imens. Prin urmare, „unirea cea mică” este, de fapt, cea mare, prin anvergură națională și context politic dificil, pentru că este prefața cea mai minunată a conținutului cărții Unirii de la 1 decembrie 1918. Având în minte aceste recalibrări conceptuale, cred că este cazul să nu mai dăm crezare celor care ne vorbesc cu aplomb păcătos și trădător despre „mitologia unității românești”.

În egală măsură, 24 ianuarie 1859 ne oferă ocazia de a ne reaminti, cât se poate de limpede și răzbătător, că fără credința în valorile perene ale Evangheliei lui Hristos, din care izvorăsc cinstea consecventă și iubirea sinceră față de aproapele, care nu trebuie linșat, prin calomnie și vorba ocolită, pentru că suntem robi ai intereselor meschine și ai banilor murdari; că fără credința în valorile dragostei de patrie, din care izvorăsc respectul față de munca cinstită, nepângărită și nedistrusă de corupție, precum și respectul față de istoria pământului căruia îi aparții, în mod binecuvântat și prin darul Celui de Sus, fără să o profanezi prin discreditare, neînvățarea și netransmiterea ei generațiilor următoare; că fără o elită intelectuală și politică de mare probitate morală și neobsedată, în chip patologic, de interese meschine de grup și aviditate dezonorantă după îmbogățire din banul public, România nu poate să fie unitară în proiectele ei de bunăstare economică, în primenirea ei spirituală și în crearea unui spațiu în care meritele și performanța să primeze, ca în felul acesta tinerii să nu mai ia calea exilului pentru o pâine și un trai mai bun.

În acest sens, cuvintele celui care a fost reprezentantul clerului în Divanul Ad-hoc de la Iași din partea Eparhiei Hușilor, vrednicul de pomenire Melchisedec Ștefănescu, pe atunci director al Seminarului din Huși și viitor locțiitor de episcop al Hușilor, cuvinte pe care le-a rostit, în data de 16 decembrie 1858, în fața deputaților aleși dintre micii proprietari și târgoveți din zona Fălciului, care urmau să voteze Unirea Principatelor, sunt pline de actualitate: „Deslegați, dar, din sufletele voastre toată legătura nedreptății, a părtinirii, a intereselor voastre particulare și însuflețiți-vă numai de acel mare interes comun, mântuirea patriei; părtundeți-vă de acel sfânt adevăr că făcându-se bine pentru întreaga patrie, va fi bine și pentru fiecare îndeosebi (…). Voi acum nu sunteți ai voștri, sunteți ai unei țări, ai unui popor carele pune întru voi toate nădejdile sale cele mai prețioase (…). Deșteptați-vă: Biserica se roagă, patria se uită la voi”. Așa să ne ajute Dumnezeu.

Părintele Episcop Ignatie al Hușilor

Parteneriat între Episcopia Hușilor și o parohie din Marea Britanie: „Cutia de pantofi cu cadouri de Crăciun”, la Giurcani

În Parohia Giurcani, protopopiatul Huși, s-a derulat ieri proiectul filantropic „Cutia de pantofi cu cadouri de Crăciun pentru peste 100 de copilași din satele comunei Găgești. Proiectul este rezultatul parteneriatului creat de Preasfințitul Părinte Episcop Ignatie între Episcopia Hușilor și Parohia Ortodoxă română „Sfânta Veronica” din Coventry, Marea Britanie, păstorită de părintele Cornel Grecu.

Fiecare cutie de cadouri conține câteva articole de îmbrăcăminte: căciuliță, mănuși, ciorapi de iarnă, o jucărie, rechizite pentru școală, obiecte de igienă personală: periuță și pastă de dinți, săpunel, prosopel de față, piepten, dulciuri și câte o felicitare de Nașterea Domnului – scrise de către copiii din Coventry.

Copiii au întâmpinat oaspeții cu un mic program de colinde tradiționale interpretate de corul parohial „Anastasia” dirijat de părintele paroh Paul Opaiț. Apoi Părintele Episcop Ignatie le-a vorbit copiilor despre importanța prezenței lor la slujbele Bisericii și împărtășirea cu Sfintele Taine. La sfârșit, fiecare copil a primit personal, din mâna Părintelui Episcop, darurile.

De asemenea tot în localitatea Giurcani, Ierarhul Hușilor a vizitat persoanele vârstnice de la Centrul Medico Social din localitate.

Săptămâna viitoare, același proiect, rezultat din parteneriatul dintre Episcopia Hușilor și Parohia Ortodoxă română „Sfânta Veronica” din Coventry, Marea Britanie, se va derula într-o altă comunitate defavorizată, în parohia Voinești, din protopopiatul Bârlad, fiind vizați tot un număr de 100 de copii.

Menționăm faptul că, tot în cursul săptămânii premergătoare Nașterii Domnului, prin contribuția Părintelui Episcop Ignatie, Sectorul misionar al Episcopiei Hușilor și parohiile ortodoxe din Londra și Leeds, Marea Britanie, vor derula mai multe proiecte filantropice în comunități defavorizate din mediul rural, fiind vizat un număr total de 300 de beneficiari. (Pr. Cosmin Gubernat)

Preasfințitul Ignatie a oficiat Sfânta Liturghie la Bârlad, ieri, cu prilejul hramului Bisericii “Sfânta Vovidenia”

de Mihaela NICULESCU

Ieri, episcopul Hușilor, Preasfințitul Ignatie, a fost prezent în rândul credincioșilor bârlădeni la Biserica “Sfânta Vovidenia”, care și-a sărbătorit hramul.

Timp de 5 ore episcopul de Huși a săvârșit Sfânta Liturghie alături de un sobor de preoți, printre care s-a aflat și protopopul de Bârlad Vasile Lăiu. Bârlădenii care știau că va fi prezent l-au întâmpinat cu flori pe Preasfințitul Ignatie. O parte dintre credincioși a fost luată prin surprindere neștiind că Preasfințitul va fi prezent la Bârlad, știrea fiind anunțată doar pe site-ul episcopiei.

Episcopul de Huși a împărtășit toți credincioșii veniți să ia Sfânta Împărtășanie de Ziua Intrării Maicii Domnului în Biserică. Printre cei pe care i-a împărtășit Ioachim au fost și circa 20 de copii. Enoriași prezenți la slujbă ieri în Biserica “Sfânta Vovidenia” au primit binecuvântarea episcopului, la fel ca și bucatele aduse de aceștia la Biserică. Unul dintre buchetele de flori primite de episcop a fost înmânat unei mame cu cinci copii, în semn de respect pentru femeile care sunt mame, inclusiv pentru mama sa, Preasfințitul Ignatie fiind unul dintre tripleții născuți de aceasta. Episcopul de Huși va fi prezent din nou la Bârlad sâmbătă, când credincioșii ortodocși o prăznuiesc pe Sfânta Ecaterina. Preasfințitul va oficia Sfânta Liturghie la Biserica din curtea spitalului, care își serbează hramul.

Fostul episcop Corneliu, acuzat de relații homosexuale, a dat bir cu fugiții din țară

Fostul episcop de Huși Corneliu Onilă, acuzat de relații homosexuale cu un fost elev de seminar, a dat bir cu fugiții din vila pe care și-a construit-o ca locuință de serviciu în spatele Episcopiei Hușilor. Oficialii instituției susțin că a plecat ”cu probleme personale” în străinătate, cu câteva zile înainte de întronizarea noului episcop Ignatie Trif. Corneliu Onilă a primit ”cu siguranță” și o chilie la o mănăstire din Moldova, mai puțin în județul Vaslui.

Venirea noului episcop de Huși pe funcție la sfârșitul acestei săptămâni l-a pus pe fugă pe fostul conducător al preoțimii din județul nostru Corneliu Onilă, care și-a pierdut scaunul eparhial în urma scandalului în care a fost implicat în vara acestui an. Acuzat și cercetat disciplinar de superiorii săi pentru presupuse relații homosexuale cu un fost elev al Seminarului Huși, fostul episcop nu se mai dădea dus din luxoasa vilă pe care și-a construit-o în spatele episcopiei, cu un gard înalt prin care să nu poată străbate privirile curioase ale credincioșilor care vin la slujbe la biserică. Eliberat din funcție încă de pe 18 august, Corneliu Onilă, acum un simplu călugăr, a plecat, abia după două luni, din ”cele câteva camere” pe care le ocupa în ”casa cu etaj”, de altfel locuință de serviciu pentru episcopul în funcție.

Reședința a fost eliberată. Fostul episcop nu mai este aici, fiind plecat cu probleme personale în străinătate. Nu s-a stabilit acolo. Cu siguranță a primit o locuință undeva, dar nu în cadrul Episocpiei Hușilor. Nu ne privește pe noi unde anume are noua reședință”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al Episcopiei Hușilor, Cosmin Gubernat.

Episcopia Hușilor, în pregătiri pentru primirea noului conducător

De câteva zile, întreaga episcopie a Hușilor este în fierbere deoarece urmează să sosească noul conducător al Bisericii Ortodoxe din județul Vaslui. Zeci de măicuțe de la mai multe mănăstiri vasluiene trudesc ca furnicuțele prin eparhie pentru ca totul să fie ca la carte atunci când va veni Preasfințitul Ignatie Trif, cel ales ca episcop al Hușilor în data de 5 octombrie în cadrul ședinței Sfântului Sinod al BOR. Pe lângă curățenia din vila de protocol în care a stat până de curând Corneliu, se fac reparații și la biserica din curtea Episcopiei, așa după cum se putea observa în cursul zilei de joi.

Sunt unele retușuri care se fac. Măicuțele care au venit de la anumite mănăstiri din județ s-au oferit voluntare, nu le-a obligat nimeni. Ele cunosc și rânduiala pentru organizarea curții”, susține preotul Cosmin Gubernat.

Tribuna pe care va fi ținută, duminică, Sfânta Liturghie de către mitropolitul Moldovei și Bucovinei, IPS Teofan, a fost deja ridicată în fața statuii lui Ștefan cel Mare și Sfânt, tot în aceeași curte a episcopiei. Organizatorii se așteaptă la câteva mii de oameni să participe la întronizarea noului episcop, eveniment de la care, cu siguranță, nu vor lipsi politicienii și nici cei din conducerea județului. (Ionuț PREDA)

Fostul episcop al Hușilor locuiește și acum în vila eparhiei, chiar și după alegerea noului episcop

Fostul episcop al Hușilor, Corneliu Onilă, locuiește și acum, fără nicio reținere, în vila din cadrul eparhiei, casă pe care a construit-o în anii în care i-a condus pe preoții din județul Vaslui, în ciuda faptului că a fost ales noul conductor al episcopiei. În viitorul apropiat, însă, ar urma să părăsească cele ”câteva camere” pe care le ocupă în prezent și se va caza într-o simplă chilie de la o mănăstire din Moldova pe care și-o va alege.

Numirea noului episcop al Hușilor se pare că nu l-a afectat prea mult pe fostul conducător al preoților din județul Vaslui, Corneliu Onilă, în condițiile în care acesta locuiește, fără nici un fel de reținere, în vila din cadrul eparhiei. Deși este un simplu călugăr, fostul episcop, acuzat că ar fi întreținut relații sexuale cu un fost elev de la Seminarul Teologic Huși, ocupă mai multe camere din casa ”cu un etaj” din preajma bisericii din incinta episcopiei. Însă, reprezentanții Episcopiei Hușilor susțin că situația lui Corneliu Onilă se va clarifica cât de curând, mai ales că a fost numită altă persoană în locul său care ar urma locuiască în aceeași vilă, considerată locuință de serviciu.

Va merge (n.red. – Corneliu) la reședința pe care urmează să o stabilească zilele acestea Mitropolia Moldovei. Nu am nici cea mai mică idee unde va fi viitoarea reședință. Este de competența sinodului mitropolitan. Acum locuiește într-o casă cu etaj în care ocupa și dumnealui niște camere. Avea posibilitatea să rămână până în momentul în care se finaliza problema locuinței. Trebuie finalizate toate formalitățile de primire a locuinței”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al Episcopiei Hușilor, Cosmin Gubernat.

Potrivit acestuia, Corneliu Onilă a predat gestiunea de la episcopiei către mitropolitul Moldovei încă de la retragerea sa din funcția pe care a deținut-o.

Din momentul retragerii preasfințitului Corneliu din data de 18 august, înlocuitorul a preluat tot. Cel care se ocupă de conducerea episcopiei este mitropolitul Moldocei și Bucovinei, Teofan, cel care va face predarea-primirea către noul episcop”, ne lămurește preotul Cosmin Gubernat.

Plecarea lui Corneliu Onilă din locuința de serviciu de la Episcopia Hușilor va trebui să se facă, cel mai probabil, până la sfârșitul acestei luni, perioadă în care, într-una din zile, va avea loc întronizarea noului episcop, Ignatie Mureșanul. (Ionuț PREDA)

Ca la noi, la nimeni! Fostul episcop desfrânat, Corneliu Bârlădeanu, rămâne Cetățean de onoare al Bârladului

de Mihaela NICULESCU

Consiliul Local Bârlad a găsit de cuviință să-i retragă titlul de Cetățean de onoare preotului cântăreț Cristian Pomohaci, dar nu și fostului episcop Corneliu Bârlădeanu. Primarul Dumitru Boroș a făcut o declarație vagă cum că se lucrează la acest demers, dar nu a fost foarte precis.

În timpul scandalului fără precedent în rândul Bisericii Ortodoxe, primarul a dat jos de pe peretele biroului său portretul în care zâmbea pacifist fostul episcop, dar, în mod oficial, din motive neștiute, nu a avut tăria de a-și asuma gestul, spunând că nu știe cum de portretul a dispărut de pe perete.

Rămâne de văzut a cui va fi inițiativa acestui proiect, întrucât pe cei din fruntea orașului îi cam doare inima de ex-episcopul rușinii. Și, de asemenea, daca va exista o asemenea inițiativă. Dacă nu, vom rămâne orașul pentru care această importantă distincție, titlul de Cetățean de onoare, reprezintă un mare NIMIC.

Episcopul Hușilor, Corneliu Bârlădeanu a fost filmat în ipostaze intime cu un fost elev de la seminar, în prezent preot. În urma acestor imagini, Mitropolia Moldovei și Bucovinei i-a solicitat episcopului de Huși să nu mai slujească Sfânta Liturghie și celelalte slujbe bisericești, ”până la proxima ședință a Sfântului Sinod când se va aborda acest subiect”. La ședința, Corneliu Bârlădeanu și-a dat demisia din funcție. 

Totul a pornit de la un denunț făcut la DNA chiar de episcopul Corneliu, care a reclamat că este șantajat de către trei preoți din județ cu acel filmuleț, care vor bani și funcții în schimbul păstrării tăcerii. În urma anchetei, procurorii anticorupție i-au reținut, în urmă cu două luni, pe cei trei preoți, ulterior aceștia fiind plasați în arest la domiciliu de către instanță.

Plângerea episcopului Corneliu la adresa ziarului CanCan, trimisă la Parchetul Sectorului 1 București

Plângerea episcopului de Huși, Corneliu Onilă, în legătură cu înregistrarea în care ar apărea, în ipostaze intime, alături de un alt bărbat a fost trimisă pentru soluționare la Parchetul Sectorului 1 București, acolo unde este adresa ziarului Cancan, cel care a difuzat, inițial, filmulețul cu șeful preoților de la noi din județ.

Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București va fi instituția care va da curs plângerii formulată de către episcopul de Huși, Corneliu Onilă, în legătură cu înregistrarea în care ar apărea, în ipostaze intime, alături de un alt bărbat. Reclamația șefului preoților din județul nostru va fi cercetată de către procurorii bucureșteni în condițiile în care cei vizați în plângere sunt redactorii ziarului Cancan, cei care au difuzat în mediul on-line filmulețul care l-ar avea ca protagonist pe episcopul de Huși.

Plângerea făcută de către Corneliu Onilă a fost trimisă spre competentă soluționare, prin Poșta Militară, către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, acolo unde este adresa pârâtului CanCan. Alte informații nu pot fi oferite cu privire la ceea ce conține reclamația”, ne-a declarat prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui, Sorin Armeanu.

Episcopul Hușilor a depus plângerea, la începutul acestei săptămâni, la Biroul Vaslui al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT). Procurorii acestei instituții au considerat că ”plângerea este greșit îndreptată” și, în consecință, au trimis-o spre soluționare la Parchetul de pe lângă Judecătoria Huși. Procurorii acestei instituții au considerat, la rândul lor, că nu au competența să cerceteze cazul astfel încât au direcționat reclamația, se pare pentru defăimare și răspândire de materiale pornografice, către unitatea competentă, respectiv Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București.
Imaginile apărute în spațiul public în care episcopul Hușilor este filmat în ipostaze intime cu un elev de seminar care la acel moment ar fi avut 17 ani au fost difuzate de Cancan, iar Patriarhia și Mitropolia Moldovei au solicitat publicației înregistrările. Vicarul administrativ al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei Marian Timofte a declarat luni, după ce a vizionat filmul în care ar apărea episcopul Hușilor Corneliu Bârlădeanu, că una dintre cele două persoane care apare în înregistrare pare a fi Bârlădeanu, spunând însă că pentru veridicitate ar trebui făcută o expertiză. El a precizat că discuțiile din înregistrare nu sunt inteligibile, dar vocea pare a fi a episcopului Bârlădeanu.
Luni, Patriarhia Română a transmis că cercetările disciplinare nu pot fi făcute în posturi, astfel că în cazul episcopul Hușilor, Comisia pentru Statut și regulamente a Bisericii Ortodoxe Română a fost convocată pentru sfârșitul acestei luni, iar ședința de lucru a Sinodului Permanent va avea loc în 17 și 18 august. (Ionuț PREDA)

Procurorii pasează de la unii la alții plângerea făcută de episcopul Corneliu cu privire la înregistrarea compromițătoare în care apare alături de un bărbat

Episcopul Hușilor, Corleniu Onilă, a făcut plângere la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism cu privire la înregistrarea compromițătoare în care prelatul ar apărea în posturi intime alături de un bărbat. Sesizarea episcopului este plimbată de la o unitate de parchet la alta, în condițiile în care procurorii nu au decis de competența cui este soluționarea acesteia.

Cazul episcopului Hușilor, Corneliu Onilă, cu privire la înregistrarea compromițătoare în care acesta ar apărea în posturi intime alături de un altă bărbat, se pare fost elev al Seminarului Teologic Huși, a ajuns în atenția organelor de cercetare penală, după ce șeful preoților din județul nostru a depus o plângere la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT). Reprezentanții acestei instituției susțin, însă, că plângerea făcută de episcopul Corneliu nu este de competența procurorilor de crimă organizată, motiv pentru care a fost direcționată către o altă unitate de parchet.

Conform dispozițiilor procedurale, plângerea greșit îndreptată se înaintează organului competent în funcție de obiectul plângerii, respectiv infracțiunile care au fost sesizate. Cu privire la infracțiunile din plângere, nu vă pot oferi informații”, ne-a declarat șeful Biroului Vaslui al DIICOT, Irina Perjoiu.

În consecință, plângerea făcută de Corneliu Onilă, se pare pentru defăimare și răspândire de materiale pornografice, a fost trimisă spre soluționare la Parchetul de pe lângă Judecătoria Huși. ”Plângerea a fost înregistrată la unitatea noastră de Parchet, dar a fost trimisă administrativ către unitate competentă”, ne-a precizat la rândul său purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Judecătoria Huși, Antonela Pălie.

Reprezentanții Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui ne-au precizat că plângerea episcopului Hușilor nu a ajuns la această unitate. ”Plângerea nu a ajuns până în această după-amiază (n.r.-marți) la Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui. Legea permite Direcției Naționale Anticorupție să facă cercetări într-o astfel de cauză dacă aceasta este conexă cu infracțiunea pe care o cercetează”, susține prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui, Sorin Armeanu.

Oficialii Episcopiei Hușilor au refuzat, la rândul lor, să facă vreo referire la plângerea depusă la DIICOT de Corneliu Onilă. ”O astfel de plângere nu ține de activitățile Centrului Eparhial Huși”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Episcopiei Hușilor, Cosmin Gubernat. (Ionuț PREDA)

Cei trei preoți acuzați de fapte de corupție după ce l-ar fi șantajat pe episcopul de Huși cu posibile imagini compromițătoare, trimiși în judecată de DNA

Cei trei preoți acuzați de fapte de corupție după ce l-ar fi șantajat pe episcopul de Huși, Corneliu Bârlădeanu, cu posibile imagini compromițătoare în schimbul unor sume de bani sau funcții, au fost trimiși în judecată de Direcția Națională Anticorupție (DNA). În prezent, preoții în cauză se află în arest la domiciliu, cel puțin până la mijlocul lui iulie.

Direcția Națională Anticorupție (DNA) a dispus trimiterea în judecată a celor trei preoți din județul nostru care, la mijlocul acestei luni, au fost reținuți și apoi arestați la domiciliu pentru posibile fapte de corupție, respectiv șantaj. Astfel, arhimandritul Cristian Jitaru, de la Episcopia Hușilor, și preoții Gheorghe Damian, de la biserica din curtea Spitalului Județean de Urgență Vaslui, și Răzvan Bumbu, de la Parohia Văleni, sunt acuzați că ar fi pretins funcții sau ar fi cerut sume importante de bani pentru a nu dezvălui unele materiale compromițătoare cu ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române.

Potrivit procurorilor DNA, preotul arhimandrit Cristian Jitaru ar fi amenințat o persoană din conducerea Bisericii Ortodoxe cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromițătoare pentru aceasta din urmă, în scopul de a dobândi, în mod injust, atât un folos patrimonial, cât și unul nepatrimonial, respectiv nominalizarea sa pentru un post de episcop vicar.

În aceeași manieră au procedat și ceilalți doi inculpați, preotul de caritate din cadrul Spitalului Județean de Urgență Vaslui, Gheorghe Damian, și preotul paroh al Parohiei Văleni, Răzvan Bumbu, care, în intervalul 12 – 14 iunie 2017, au pretins doar suma de 50.000 euro, fără vreo altă „avansare”, susțin procurorii DNA.

Cel șantajat de către cei trei preoți ar fi episcopul Hușilor, preasfințitul Corneliu Bârlădeanu, care ar apărea în posibile ipostaze compromițătoare într-un filmuleț alături de un fost elev de la Seminarul Teologic Huși, în prezent preot în județul nostru. Preoții l-ar fi amenințat pe șeful lor că dacă nu le dă bani sau funcții, atunci vor face publică înregistrarea, atât la presă cât și la conducerea Bisericii Ortodoxe Române.

Dosarul în care vor fi judecați cei trei preoți a fost trimis de la DNA la Tribunalul Vaslui, cu propunerea de a se menține măsura preventivă dispusă în acest caz, respectiv arestul la domiciliu.(Ionuț PREDA)

Episcopia Hușilor va lua măsuri canonico-disciplinare față de cei trei preoți arestați la domiciliu pentru fapte de corupție

Episcopia Hușilor a anunțat că va lua ”măsuri canonic-disciplinare” față de cei trei preoți arestați la domiciliu pentru fapte de corupție, după ce l-ar fi șantajat pe episcopul Corneliu Bârlădeanu cu un filmuleț compromițător. Deocamdată, șefii preoților din județul Vaslui așteaptă ca organele de anchetă să definitiveze cercetările în acest caz.

Cei trei preoți din județul Vaslui arestați la domiciliu pentru 30 de zile după ce ar fi cerut bani sau funcții pentru a nu face publice imagini video în care episcopul Hușilor ar apărea în ipostaze compromițătoare vor fi sancționați pe linie canonică de către ierarhii Bisericii Ortodoxe Române. Reprezentanții Episcopiei Hușilor au anunțat că, deocamdată, se așteaptă finalizarea anchetei derulată de către Direcția Națională Anticorupție, în funcție de a cărei rezultate vor aplica și măsurile disciplinare de rigoare.

Episcopia Hușilor aduce la cunoștința opiniei publice faptul că a luat act cu profundă îngrijorare și regret de situația creată de către Jitaru Sebastian Cristi, preot arhimandrit la Catedrala Episcopală Huși, Damian Gheorghe, preot de caritate la Spitalul Județean Vaslui și Bumbu Răzvan Mihail, preot paroh la Parohia Văleni. Nădăjduim, totodată, că instituțiile abilitate ale statului vor clarifica această speță, urmând ca, după pronunțarea finală a acestora, să fie hotărâte și măsuri canonico-disciplinare potrivit Regulamentului autorităților canonice disciplinare și al instanțelor de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române”, susțin reprezentanții Episcopiei Hușilor.
Șefii preoților din județul Vaslui îi asigură, în același timp, ”pe toți fii duhovnicii” ai Eparhiei Hușilor că ”aceste incidente sunt tratare cu maximă responsabilitate pastorală, pentru o activitate transparentă și în conformitate cu crezul creștin”.

Tribunalul Vaslui a dispus, vineri, arestul la domiciliu pentru arhimandritul Cristian Jitaru, de la Episcopia Hușilor, și preoții Gheorghe Damian și Răzvan Bumbu, în dosarul în care aceștia sunt cercetați de Direcția Națională Anticorupție (DNA) pentru șantaj, după ce ar fi pretins funcții sau ar fi cerut sume importante de bani pentru a nu dezvălui unele materiale compromițătoare cu ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române.

Potrivit procurorilor DNA, preotul arhimandrit Cristian Jitaru, din cadrul Episcopiei Hușilor, ar fi amenințat o persoană din conducerea Bisericii Ortodoxe cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromițătoare pentru aceasta din urmă, în scopul de a dobândi, în mod injust, atât un folos patrimonial, cât și unul nepatrimonial, respectiv nominalizarea sa pentru un post de episcop vicar.

”În aceeași manieră au procedat și ceilalți doi inculpați, preotul de caritate din cadrul Spitalului Județean de Urgență Vaslui, Gheorghe Damian, și preotul paroh al Parohiei Văleni, Răzvan Bumbu, care, în intervalul 12 – 14 iunie 2017, au pretins doar suma de 50.000 euro, fără vreo altă «avansare»”, susțin procurorii DNA.

Cel șantajat de către cei trei preoți ar fi episocpul Hușilor, preasfințitul Corneliu Bârlădeanu, care ar fi apărut în ipostase compromițătoare într-un filmuleț, se pare alături de un fost elev de la Seminarul Teologic Huși, în prezent preot în județul Vaslui. Preoții l-ar fi amenințat pe șeful lor că dacă nu le dă bani sau funcții, atunci vor face publică înregistrarea, atât la presă cât și la conducerea Bisericii Ortodoxe Române. (Ionuț PREDA)

(Video) Și totuși, de ce l-ar fi filmat cineva pe episcopul Corneliu Bârlădeanu în ipostaze intime, alături de un fost seminarist?

de Daniel MICU

Scandalul sexual de la Episcopia Hușilor, în urma căruia trei preoți din județ au fost ridicați de DNA, capătă amploare. Interesul general nu este focusat atât pe acuzațiile de șantaj formulate de episcopul Corneliu Bârlădeanu împotriva celor trei preoți, cât pe misterioasa înregistrare video cu care acesta susține că ar fi fost șatajat de cei trei pentru obținerea de diverse servicii.

Cert este că dosarul întocmit de procurori cuprinde și această înregistrare. Practic, filmarea nu este tocmai o noutate. Sunt cel puțin noi ani de când în mediul preoțesc vasluian se vorbește despre compromițătoarea filmare, iar unii preoți din județ susțin chiar că au vizionat incredibilele scene in care episcopul Corneliu Bârlădeanu apare în dormitorul său alături de un fost seminarist, ajuns între timp preot paroh, cu nevastă și copii.

Culmea ironiei este că, deși mulți preoti care îl acuzau pe episcop că le-a cerut mită amenințau că vor face publice imaginile deochiate (ce între timp ajunseseră în posesia mai tuturor fețelor bisericești), iată că taman episcopul devoalează existenta acestora. Subalternii săi, în ciuda faptului că se plângeau că nu mai suportă lăcomia episcopului, nu au indrăznit să meargă atât de departe.

Ce a fost în capul lui Corneliu Bârlădeanu atunci când a deschis această cutie a Pandorei și de ce a considerat mai grav faptul că a fost șantajat decât că există filmări în care face sex cu elevi de la Seminar, în condițiile în care homosexualitatea este grav blamată de Biserica Ortodoxă, nu se știe. Cert este că argumentele Bisericii și ale pudibonzilor care susțin familia tradițională sunt clătinate din temelii odată cu acest incredibil scandal.

 

 

Ieri, magistrații Tribunalului Vaslui au decis ca cei trei preoti din Vaslui acuzati de santaj să fie plasați în arest la domiciliu. Inculpati intr-un dosar care zdruncina din temelii Episcopia Husilor, preotii s-au prevalat de legea tacerii, lasand avocatii sa le pledeze cauza.

Preoții Cristian Jitaru, din cadrul Episcopiei Hușilor, Gheorghe Damian, de la Biserica Spitalului Județean de Urgență Vaslui, Răzvan Bumbu, de la parohia Văleni au fost adusi cu duba la Tribunalul Vaslui. Erau vadit obositi si afectati de situatia in care se aflau si nu au dorit sa comenteze acuzatiile.

Epuizate, rudele i-au asteptat in lacrimi pe holurile institutiei. Nimeni din familie si din cercul de apropiati nu crede in vinovatia celor trei si considera ca acest demers nu a facut decat sa deschida cutia Pandorei. Ba mai mult, dupa aflarea vestii ca preotii Jitaru, Damian si Bumbu nu vor fi arestati, judecatorul inlocuind astfel masura arestului preventiv ceruta de procurorii DNA, bucuria celor prezenti a fost una retinuta.

Urmeaza un proces lung, cu declaratii si probe menite sa il infunde pe episcopul Husilor. Filmul compromițător ar conține imagini scandaloase din dormitorul episcopului Corneliu Bârlădeanu, în care acesta apare în impostaze intime alături de un fost seminarist, în prezent preot paroh într-o comună vasluiană. Sub amenințarea că vpr face public filmul, cei trei ar fi cerut funții și bani. Sșa susține episcopul.

Pe de altă parte, cei trei preoți spun că lucrurile stau cu totul altfel.

Tatal preotului Răzvan Bumbu spune ca e vorba despre o inscenare. Fiul sau l-a infruntat pe episcop in urma cu doi ani si ca acum acesta a gasit o cale de a se razbuna pe tanarul preot. Mai mult, Razvan Bumbu ar fi fost chemat la Episcopie sa i se dea bani pentru biserica in sacosa, insa tanarul a refuzat si a cerut ca banii pentru reparatii si investitii sa ii fie virati in cont.

”A fost o inscenare facuta unor tineri preoti care vor sa schimbe perceptele unei biserici organizata la nivelul secolului XVI-XVII. Acum doi ani, fiul meu i-a spus episcopului sa il lase sa isi faca treaba si se pare ca i-a tinut ranchiuna. Ma mira marsavia cu care s-a lucrat. A fost chemat la Episcopie pentru a primi o sacosa cu bani pentru biserica. Fiul meu a refuzat si a spus ca nu asa se fac treburile si sa ii vireze banii pentru investitii si reparatii, in cont, nu in buzunar.”, a declarat Mihai Bumbu.

Clientii mei nu au cunostinta de acest filmulet. Dar eu, ca apărător, am văzut secvențe din film”

La ieșirea din sala de judecată, Ioan Nechita, avocatul preoților, a declarat: ”Instanta a dispus ca cei trei inculpati sa fie plasati arest domiciliu. Hotararea este contestabila. Curtea de Apel Iasi se va pronunta in privinta masurilor preventive. Avem de lucru, sunt multe multe aspecte prezentate de procurori in baza probatoriilor stranse in aceasta perioada. Noi ne-am spus punctul de vedere in fata instantei. Avem de lucru ca aparatori pentru a demonstra ca nu a exista infractiunea de santaj, asa cum a fost prezentata de procurori. E important ca ei sa se afle la domiciliu pentru a putea sa isi faca aparari calificate. Pana in prezent, s-au prevalat la dreptul la tacere. Vom cantari fiecare pas procedural in dovedirea netemeiniciei acuzatiilor aduse. Se face vorbire de santajul asupra numitului Onila Corneliu, prin aceea ca i-ar fi produs o stare de temere, in contextul in care a avut diverse solicitari. Deocamdata, probele, asa cum au fost ele evidentiate, creeaza indicii care pot fi puse in discutie la acest moment procedural. Vom vedea ulterior daca ele se transforma in certitudine, daca vor asambla aceasta constructie a procurorilor pe infractiunea de santaj. Clientii mei nu au cunostinta de acest filmulet. Nu l-am vazut. Nu stim ce contine. Eu ,ca apărător, am observat secvente in dosarul inaintat de procurori”.

 

 

 

În prag de campanie electorală, milă creștinească pentru Episcopia Hușilor

de Marian Mocanu

Consilierii județeni au aprobat ieri acordarea unui ajutor nerambursabil Episcopiei Hușilor, pentru repararea acoperișului Centrului Eparhial, în valoare de 100.000 lei. Suma pe care consilierii s-au milostivit s-o acorde reprezintă un sfert din valoarea totală a proiectului care, la jumătatea perioadei de implementare, nu este realizat decât în proporție de 5%.

Episcopia Hușilor a demarat, în luna noiembrie a anului trecut, un proiect „Schimbare învelitoare Administrația Centrului Eparhial Huși”, în valoare de 400 mii lei. Având termen de finalizare a proiectului noiembrie 2016, la jumătatea parcursului lucrarea este realizată în proporție de doar 5%, din lipsa banilor. În consecință, PS Corneliu Onilă, episopul Hușilor, s-a adresat vechilor prieteni de la Consiliul Județean pentru a i se acorda un ajutor financiar în valoare de o sută de mii de lei, un sfert din întreaga valoare a proiectului.

Acordarea ajutorului a fost pusă în discuția consilierilor județeni la ședința de ieri și ar fi fost aprobată fără rezerve, dacă unul dintre consilieri, mânat probabil de gânduri mai puțin creștinești, nu și-ar fi exprimat opoziția. „Episcopia Hușilor a beneficiat de curând de un alt ajutor financiar de la bugetul județului, deci din banii cetățenilor. Nu vi se pare că dăm prea mulți bani la biserică, în condițiile în care bugetul este foarte sărac?”, a spus consilierul social democrat Gheorghe Croitoru. Replica a venit neașteptat, nu de la șefii săi de partid, ci din partea opoziției, respectiv a liberalului Corneliu Bichineț, vicepreședintele CJ Vaslui. „Zilnic, primim memorii din toate colțurile județului, de la primării, organizații, asociații culturale ori biserici, prin care ni se solicită ajutor financiar. Consiliul Județean are resurse limitate, de aceea nu am exagerat în a susține o entitate în mod special. Totuși, consider că trebuie să aprobăm ajutorul cerut de Episcopie, cu atât mai mult cu cât suma nu este mare”.

Puși astfel la punct, consilierii județeni au votat în unanimitate proiectul de hotărâre. Rămâne totuși o întrebare: o fi chiar atât de sărac județul Vaslui încât se strâng atât de puțini banii de la enoriașii și nu ajung nici măcar pentru înlocuirea unui acoperiș? Totuși, în cazul unei cununii religioasă, botez sau înmormântare, trebuie să faci împrumut la bancă pentru a plăti slujba preotului, asta în afară de banii dați pentru acatiste și pomelnice la sărbătorile de peste an, care nu sunt puține! Dar mai ușor este să apelezi la bani publici, mai ales că există și un cadru legal care permite acest lucru. Și culmea, aceste solicitări se fac și sunt aprobate mai cu seamă înaintea alegerilor!

Preotul Chirvase a dat în judecată Episcopia Hușilor

de Simona MIHĂILĂ

Sorin Chirvase cere 50.000 de lei, sumă ce reprezintă restanțele salariale pe ultimii trei ani.

Conflictul dintre preotul bârlădean Sorin Chirvase și Episcopia Hușilor este departe de a se fi stins, așa cum poate spera episcopul Corneliu Bârlădeanul atunci când a hotărât să-i desfacă disciplinar contractul de muncă. Săptămâna aceasta, părintele Chirvase a acționat în instanță Episcopia Hușilor cerând plata salariilor restante din ultimii trei ani, precum și plata concediilor medicale și de odihnă din această perioadă. În total, 50.000 de lei.

chirvase-sorin“A făcut ce a vrut el cu mine. M-a mutat într-un sat uitat de lume, cu doar o mână de enoriași, m-a făcut dator cu sume uriașe de bani, m-a defăimat public expunând detalii din viața mea persoanală, iar acum mi-a desfăcut și contractul de muncă disciplinar ca să nu pot lua și eu măcar indemnizație de șomaj pentru câteva luni. Mi-e și silă de ei. Să-mi dea măcar banii mei, salariile mele pe cât am muncit și să mă lase în pace. Să rămână ei, cu toate bogățiile lor și să mă lase pe mine în sărăcia mea”, ne-a declarat preotul Chirvase.

În ultimii trei ani, din cauza presiunii financiare pe care Episcopia Hușilor a pus-o pe umerii parohiei “Sf. Spiridon”, unde preotul Chirvase a slujit până în iarna trecută, acesta nu a luat salariu. Conform regulamentului intern, preoții își ridică leafa din încasările pe care le fac la biserică.

“Tot ce am încasat am trimis la Episcopie. Sumele cerute, taxele erau din ce în ce mai mari. Absolut tot ce am reușit să strâng am dat la Huși. Și tot mai sunt dator. Niciodată nu a fost de ajuns”, povestește preotul.

Nu se mai lasă păcălit

De teama altor mizerii din partea episcopului Corneliu, dar și al protopopului Vasile Lăiu, părintele Chirvase nu a predat gestiunea parohiei, preferând să facă acest lucru doar în fața organelor de control.

“Știu că procesul va dura cel puțin un an. Se va face expertiză contabilă ca să se demonstreze că nu mi-am luat salariu. Am totul pregătit. Toate actele, chitanțele, statele de plată, totul. Dacă predau gestiunea, eu rămân fără nicio hârtie. Apoi, iar trebuie să mă duc la ei pentru orice document, pentru orice dovadă. Ca să pățesc ca altădată când n-au vrut să-mi elibereze actele necesare. M-au pus să semnez fel de fel de declarații ca să-mi dea un act”.

Preotul se referă la episodul din iarnă, când protopopul Lăiu a refuzat să-i elibereze actele solicitate de medicul de familie pentru decontarea cheltuielilor pentru îngrijirile medicale de care avea nevoie. El se afla de trei luni în concediu medical. Medicul de familie nu putea să-i vizeze certificatele de concediu medical, fără a avea adeverință de la angajator că în ultimele 12 luni nu a beneficiat de alte concedii medicale.

Chirvase l-a acuzat pe protopop că a dat dispoziție personalului de la Protoerie să nu-i elibereze acest document. Decât cu o condiție: preotul Chirvase să semneze o declarație prin care să-i permită Consistoriului eparhial să-l judece chiar și în lipsa lui.

laiu_vasileProtopopul către episcop: “Ori eu, ori Chirvase”

Chirvase spune că și-a pierdut complet încrederea în episcopul Corneliu, chiar dacă a avut un moment în care, în ciuda celor petrecute, și-o recăpătase: “Este complet lipsit de cuvânt. M-a pus să-mi cer iertare în ziar promițându-mi că dacă o să fac asta, îmi va permite să mă întorc în parohia mea. Am avut o discuție de două ore cu el în care mi s-a părut alt om. Era complet transformat, mi-a lăsat impresia că aș vorbi cu tatăl meu. În trei zile, s-a întors la 180 de grade”. Preotul Chirvase a aflat că în acest răstimp protopopul Lăiu ar fi mers la episcop și l-ar fi somat: “Ori eu, ori Chirvase! Alege. Dacă vine el, plec eu”.

De frica unor enoriași de vârsta a treia – Protopopul Lăiu și episcopul Corneliu au cerut ajutor Poliției și Jandarmeriei

* Îngrozit de “amenințarea” unor enoriași în vârstă care au venit să discute civilizat cu episcopul, protopopul Vasile Lăiu a cerut impetuos intervenția forțelor de ordine. În locul “grupării violente” pe care se pregăteau să o înăbușe, polițiștii și jandarmii au găsit o mână de enoriași cu păr alb, care-i priveau nedumeriți. După ce a coborât din mașina de lux, PS Corneliu Bârlădeanu a avut parte de o primire fastuoasă cu pâine, cu sare și copilași îmbrăcați în port popular. Din păcate, momentul de glorie i-a fost stricat de enoriașii care, scârbiți de atâta ostentație și îngâmfare, au început să-l huiduie.

Simona MIHĂILĂ

Scenariu hilar în curtea Protopopiatului Bârlad, azi dimineață, când protopopul Vasile Lăiu a solicitat impetuos intervenția forțelor de ordine ca să-l scape de “amenințarea” unui grup de enoriași trecuți de vârsta a treia.
Aceștia doreau să discute cu el, dar și cu PS Corneliu Bârlădeanu, episcopul Hușilor, ce era așteptat la o ședință cu profesorii de religie. Oamenii au vrut să profite de ocazie pentru a încerca, încă o dată, să-l înduplece să-l reprimească în parohia Sf. Spiridon pe preotul Sorin Chirvase, cel care, în toamna trecută, a fost trimis să slujească într-un sătuc îndepărtat, din cauză că nu a reușit să strângă sumele uriașe de bani cerute de episcop pentru diverse.
Deși enoriașii au pășit în clădirea Protopopiatului Bârlad cu gânduri pașnice și cu o atitudine cuviincioasă, protopopul Lăiu i-a dat afară fără măcar să vrea să afle pentru ce au venit. Le-a cerut să elibereze și curtea Protoieriei amenințându-i că v-a chema forțele de ordine.
Docili, enoriașii au părăsit curtea, dar au refuzat să plece de la poarta instituției, hotărâți să nu renunțe până când nu vor da ochii cu episcopul Corneliu.

“Episcopul Corneliu este Antihristul județului Vaslui! El taie și spânzură”

“Noi ne vrem părintele înapoi. Noi suntem enoriașii, noi suntem cei care dăm bani la biserica, noi plătim totul. Ce fel de grijă are Biserica de oameni? Nu există toleranță, nu există compasiune”.

“Părintele Chirvase este un preot sărac și bolnav. Și el, și tatăl său, au slujit Biserica Sf. Spiridon fără nicio pretenție. Toți banii pe care i-au strâns au intrat în acea parohie. Au renovat-o, au făcut sală de pomeni, au pus totul la punct. Părintele Chirvase, tânărul, stă cu chirie, merge din gazdă în gazdă. Nu și-a făcut vilă ca alții, nu are mașină de lux, nu face concedii în străinătate. Nu este un preot lacom, nu ne-a cerut niciodată bani, cum fac ceilalți doi care au rămas la Sf. Spiridon și care iau pielea de pe noi”.
“Protopopul și episcopul trebuie să-și lase funcțiile. Aceste funcții le dau bătaie de cap, căci au uitat pe cine slujesc. Îl slujesc pe Dumnezeu, nu banii. Dumnezeu înseamnă bunătate, milă. Iar ei lasă un preot să moară de foame. Nu mai spunem că nu e creștinesc. Este inuman!”.

“Episcopul ăsta, Corneliu, este Antihristul județului Vaslui! El taie și spânzură! Vede numai bani, vrea numai bani. Eu nu mai vreau să vin la Biserică ca la o instituție financiară. Eu vreau să ies cu sufletul curat din Sfânta Biserica, nu să intru cu grija că nu am bani să-mi plătesc un pomelnic”.
Acestea sunt doar câteva dintre declarațiile pe care enoriașii le-au dat reporterilor Est News, în timpul cât l-au așteptat pe episcop.

Lăiu, slujitorul lui Dumnezeu, nu a vrut să-i asculte pe oameni fără programare

La un moment dat, pe alee și-a făcut apariția protopopul Lăiu. Oamenii l-au înconjurat imediat și i-au cerut iarăși să le asculte păsul, însă slujitorul lui Dumnezeu le-a replicat că e imposibil să-i primească la discuții din cauză că nu au programare: “Sunteți cumva programați? Noi avem altceva de făcut la ora asta. O sa vorbim când o să vă faceți programare”.

Enoriașii au insistat să-i asculte măcar câteva minute, chiar dacă au făcut grava greșeală de a nu se înscrie la cuvânt, dar protopopul Lăiu, a refuzat să cadă în păcatul de acorda audiențe în mod dezorganizat.

Episcopul Corneliu, cu umilință, din Wolksvagen-ul de lux: “Hristos a înviat”

Supărat că i-a stricat ceremonialul de primire a episcopului cu pâine și cu sare, scenariu minuțios pregătit, din care nu lipseau copilași îmbrăcați în costume naționale, protopopul Lăiu a pus mâna pe telefon și a cerut intervenția forțelor de ordine. În câteva minute, polițiștii și jandarmii – mai mulți decât “protestatarii” – au invadat curtea Protoieriei Bârlad, pregătiți să înăbușe “violențele”. În urma lor, și-a făcut apariția la bordul unul Wolkswagen de lux, Preasfinția Sa, episcopul Hușilor.
Flancat de armata de polițiști și jandarmi, vizibil stânjeniți până și ei că trebuie să-și etaleze autoritatea în fața unor bătrânei neajutorați, episcopul a coborât rapid din mașină și a intrat în clădire, nu înainte de a rosti, mieros: “Hristos a înviat”.
Uluiți de această amplă desfășurare de forțe și indignați că un preot bolnav este condamnat să moară de foame în timpul ce șeful lui merge în mașini de lux cumpărate din banii enoriașilor, oamenii nu s-au mai putut abține și au început să-l huiduie de episcop: “Lașule!”; “Să vă fie rușine!”; “Biserica e a credincioșilor, nu a voastră”.

Enoriașii nu se vor lăsa

Credincioșii veniți la Protoieria Bârlad să-i ceară episcopului să le acorde câteva minute de ascultare au plecat hotărâți să nu renunțe. Ei s-au strâns în fața Bisericii Sf. Spiridon și au decis ca, în zilele următoare, să plece la Iași, apoi, la București.

“Vom ajunge și la Patriarhul României. Nu e posibil ca noi, cei care, prin banii și prin munca noastră, susținem financiar Biserica Ortodoxă Română, să nu fim ascultați. E de neacceptat ca o simplă doleanță a noastră să nu fie luată în considerare”.

Preotul Chirvase a întors și celălalt obraz

Reamintim că, în toamna trecută, preotul Sorin Chirvase a aflat că, din cauză că nu reușea să bage mâna până la cot în buzunarul enoriașilor spre a le lua banii pe care Episcopia Hușilor și Protopopiatul Bârlad îi cerea autoritar și fără drept de replică, a fost mutat disciplinar într-un sat cu câteva case.
Plin de amărăciune, la finalul ultimei slujbe religioase pe care a oficiat-o la Biserica Sf. Spiridon, și-a deschis inima către enoriași și le-a mărturisit adevăruri nespuse până atunci. A vorbit despre șpăgile cerute de Episcopie, despre vânzările imposibile de obiecte de cult religios la prețuri exorbitante, despre cum parohiile sunt nevoite să achite taxe uriașe etc.
Ziarul Est News a scris în ultimele luni despre represaliile la care preotul a fost supus de șefii săi, drept pedeapsă că a vorbit. Asta avea să-l coste pe părintele Chirvase.
Episcopul va fi citit, poate, toate câte s-au scris așa că, mânat de orgolii de neînțeles de către un creștin, i-a cerut preotului de la Bârlad să-i cadă în genunchi. Public. I-a promis că-i permite să se întoarcă în parohie dacă va merge la ziar și va publica o scrisoare deschisă în care își va cere iertare. Preotul Chirvase a făcut-o și pe asta. Scrisoarea de iertare a fost publicată de Est News, luna trecută. Curând, însă, părintele și enoriașii aveau să constate că totul a fost un plan prin care episcopul a vrut doar să-l umilească. Nu doar că și-a încălcat cuvântul, dar i-a cerut preotului Chirvase să-și ceară încă o dată iertare, prin intermediul a încă unui ziar.
Ciudată lecție de creștinism, “Preasfinția Ta”!

Scrisoare deschisă către Preasfințitul Corneliu, Episcop al Episcopiei Hușilor

Postul și rugăciunea au făcut ca mintea și inima mea să-și găsească curajul de a mă adresa cu adâncă smerenie Preasfinției Voastre. La ceas de seară și în mireasma de tămâie ce învăluia icoana Maicii Domnului, gândul meu a fost că nu puteam continua liniștit propria-mi existență fără să mă gândesc la evenimentele care s-au petrecut în ultimele cinci luni.

Am căutat în adâncul ființei mele și am găsit un loc plin de resentimente care nu-mi dădeau pace. Gândurile mele s-au îndreptat atunci spre Preasfinția Voastră, care sunteți plin de mărinimie și gratitudine și de la care sper să găsesc iertare pentru toate vorbele care s-au spus și nu v-au făcut cinste.

Îmi deschid sufletul în fața Preasfinției Voastre și vă mărturisesc că vorbele mele nu au avut ca scop ofensarea reprezentanților Episcopiei Hușilor.

Sper să găsesc drumul ce duce la poarta iertării Preasfinției Voastre, a colegilor mei și, nu în ultimul rând, a enoriașilor mei.

Așa cum până acum am dovedit că slujesc Biserica și pe Bunul Dumnezeu, așa o voi face și de acum înainte, dar cu mai multă înțelepciune și supunere față de superiorii mei.

Așa să-mi ajute Dumnezeu!

Cu adâncă smerenie,

Preot Chirvasă Sorin

Noul episcop al Covasnei și Harghitei, Andrei Moldovan, a fost întronizat

Noul episcop al Covasnei și Harghitei, Andrei Moldovan, a fost întronizat duminică în cadrul unei slujbe speciale la care au luat parte aproximativ două mii de persoane.

Liturghia a fost oficiată de 18 membri ai Sinodului Bisericii Ortodoxe Române, în frunte cu mitropolitul Ardealului, Laurențiu Streza, și de un sobor de preoți, după care a a urmat ceremonia solemnă, în cadrul căreia s-a dat citire gramatei mitropolitane de întronizare a episcopului Andrei și i-au fost acordate acestuia toate însemnele episcopale.

După acest moment s-a dat citire unui mesaj transmis de patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, care i-a transmis noului episcop al Covasnei și Harghitei că lucrarea arhierească pe care o începe este “în același timp necesară și anevoioasă”, ținând cont că Episcopia Covasnei și Harghitei se află într-o zonă a României în care românii ortodocși se află în minoritate.

Și mitropolitul Ardealului, Laurențiu Streza, a vorbit atât la Te Deum oficiat sâmbătă seară, cât și la ceremonia de duminică de specificitatea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei, care este o eparhie misionară, unde românii se află în minoritate.

“Este o eparhie misionară, o simțim noi, cu toții, când vorbim de români unde la ei acasă sunt în minoritate. Dar sunt înțelepți, sunt sârguincioși, sunt atât de iubitori de Dumnezeu încât nu au altceva de ales, nu au alte alternative. Este foarte ușor pentru cei care se află undeva unde fac ce vor ei, ce-și doresc. Aici trebuie făcut numai ceea ce trebuie, să îndeplinești numai ceea ce este necesar și cu o înțelepciune deosebită de a-ți păstra identitatea, fără să deranjezi pe altul dar de a-ți apăra identitatea și drepturile pe care le avem egale cu ale altora”, a spus mitropolitul Ardealului, Laurențiu Streza.

La rândul său, noul episcop al Covasnei și Harghitei, Andrei Moldovan, a afirmat că are cunoștințe despre situația clericilor și a credincioșilor din zonă, întrucât a slujit vreme de 15 ani lângă fostul ierarh al locului, arhiepiscopul Ioan.

“Având în vedere că românii sunt în minoritate în această parte de țară, crucea este destul de grea. Dar Hristos Domnul, care binecuvântează lucrarea în Sfânta Biserică și Dumnezeiescul Har, care pe cele neputincioase le întărește și pe cele cu lipsă le desăvârșește, ne va întări pe toți ca să ducem la bun sfârșit lucrările de păstrare a credinței noastre străbune și legea noastră românească”, a spus episcopul Andrei.

La ceremonia de întronizare a transmis un mesaj, prin vocea unui consilier prezidențial, și președintele României, Klaus Iohannis, care l-a felicitat pe episcopul Andrei și i-a urat succes în împlinirea slujirii la care a fost chemat.

“Domnul nostru să vă călăuzească, Sfântul Duh să vă inspire, Dumnezeu să binecuvânteze România!”, se arată în finalul mesajului transmis de președintele Iohannis. De asemenea, un mesaj de felicitare a transmis și premierul Victor Ponta, care i-a urat noul episcop “rodnică păstorire”.

La evenimentul de la Miercurea Ciuc au luat parte aproximativ două mii de persoane, credincioși din cele două județe, dar și din alte zone ale țării. Catedrala episcopală din Miercurea Ciuc a fost arhiplină iar peste o mie de persoane au ascultat slujba afară și au putut vedea ce se întâmplă în biserică întrucât ceremonia a fost transmisă pe un ecran de mari dimensiuni. Circulația pe străzile din jurul catedralei a fost blocată, pentru a permite credincioșilor să asiste la slujbă.

În ciuda temperaturilor foarte scăzute, oamenii au stat câteva ore în frig, afirmând că este o sărbătoare pentru comunitatea românească și și-au exprimat speranța că noul episcop va continua lucrarea arhiepiscopului Ioan, ales mitropolit al Banatului.

“Așteptările sunt foarte mari și sunt convins că ele vor fi împlinite cu voia lui Dumnezeu. Vrem să fie un continuator al Înalt Preasfințitului Ioan Selejan, cel care a fost omul lui Dumnezeu, pe care l-am așteptat noi și strămoșii noștri de veacuri aici și care a lăsat o zidire frumoasă atât în zidurile bisericilor, cât și în sufletele oamenilor. Înalt Preasfințitul Ioan Selejan a fost un om al păcii, a cărui ușa a fost deschisă și pentru catolici, și pentru ortodocși, și pentru români, și pentru maghiari. Și așteptăm același lucru și de la Preasfințitul Andrei și sunt convins că va fi așa”, a spus unul dintre credincioșii prezenți la eveniment.

Ceremonialul de la Miercurea Ciuc s-a terminat cu o acapă creștinească.

În ședința din 5-6 februarie 2015, Sfântul Sinod l-a ales prin vot secret pe episcopul vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, Andrei Făgărășanul, în scaunul vacant de episcop al Episcopiei Covasnei și Harghitei cu 38 de voturi din 45 de voturi valid exprimate.

Scaunul episcopal de la Miercurea Ciuc a rămas vacant în urma alegerii arhiepiscopului onorific Ioan Selejan în funcția de arhiepiscop al Timișoarei și mitropolit al Banatului.

Sursa: agerpres.ro

Un nou rateu episcopal

Simona MIHĂILĂ

Episcopia Hușilor a ratat iarăși ocazia de a-l supune judecății pe preotul bârlădean Sorin Chirvase. Acesta nu s-a prezentat la Consistoriul Eparhial – instanța disciplinară și de judecată bisericească, întrunit vinerea trecută special în acest scop. Preotul Sorin Chirvase se face chirvase-sorinvinovat, în opinia clericilor, de o abatere și două delicte. Abaterea este „neascultarea întru îndeplinirea datoriei bisericești”, iar delictele ar fi „calomnierea și acuzarea neîntemeiată de fapte necinstite față de cleric, de superiorii bisericii, neîndeplinirea sau împlinirea cu rea-credință a îndatoririlor impuse de statutul și regulamentul Bisericii”.

Este a doua oară când Consistoriul Eparhial de la Episcopia Hușilor s-a întrunit pentru a-l judeca pe preotul Chirvase, care nu s-a prezentat niciodată din cauză că se află în concediu medical. Instanța de judecată clericească a decis să-l citeze într-un nou termen, în data de 22 ianuarie.

Reamintim că ultimele două luni din anul 2014 au fost marcate de un scandal uriaș în sânul Episcopiei Hușilor, scandal relatat pas cu pas în paginile ziarului Est News. Preoții Sorin Chirvase, de la Sf. Spiridon, și Teofil Ștefănică de la Biserica Domnească, s-au trezit alungați din parohiile unde erau iubiți și respectați. Ei au fost anunțați de Episcopia Hușilor că au fost transferați la țară.

Scandalul a izbucnit de-a dreptul atunci când enoriașii au aflat. La Domneasca, toată furia oamenilor s-a revărsat pe protopopul de Bârlad Vasile Lăiu, atunci când s-a prezentat în fața oamenilor pentru a-i prezenta oficial pe noii parohi. Protopopul Lăiu a fost acuzat că a contribuit și el la această mutare. Din protescut enoriașilor nu au lipsit acuzațiile de hoție la adresa mai-marilor de la Episcopie, de bătaie de joc și de sfidare a relației speciale creată între enoriași și duhovnicii lor.

La Sf. Spiridon, cel care a dat vestea enoriașilor a fost chiar preotul Chirvase. El a rezervat momentul obișnuitei cuvântări de la finalul slujbei unor dezvăluiri cutremurătoare despre practicile din sânul Episcopiei Hușilor: despre șpăgi cerute de episcopul Corneliu Onilă, despre obiectele pe care bisericile sunt obligate să le vândă enoriașilor, despre sumele gigantice pe care preoții trebuie să le verse în conturile Episcopiei dacă vor să-și păstreze serviciul samd.

Urmarea acestui scandal a fost fără precedent: DNA a intrat pe fir, mai mulți preoți, printre care și Chirvase, fiind audiați ca martori, iar mai-marii clerici de la București și-au anunțat intenția de a numi la Episcopia Hușilor un episcop vicar, care va prelua responsabilitățile administrative. Numirea unui vicar echivalează cu o slăbire a puterii de control a episcopului Corneliu Bârlădeanu, care avea un rol decorativ.

Ce se întâmplă cu sacii de bani colectați de Episcopul Corneliu? – Jăpcașul sărmanilor

Într-un acces de transparență, Patriarhia Română a dat publicității, printr-un comunicat de presă, veniturile oficiale ale Patriarhului Daniel. Informația, în premieră, nu face referire doar la cuantumul salarial, ci și la proveniența sumelor, precum și la donațiile lunare. Astfel, din cei 13.900 de lei pe care îi încasează lunar, Preafericitul Daniel donează în fiecare lună 6.000. Pe baza acestui model de transparență, Episcopul Hușilor, Corneliu Bârlădeanul, ar putea să-și decline veniturile – cel puțin pe cele oficiale, proveniența lor și eventualele donații. La acest ultim capitol în mod sigur i-ar fi destul de greu, pentru că nimeni nu are cunoștință până acum de vreun act de binefacere înfăptuit de Preasfințitul Corneliu. El este mai degrabă cunoscut ca jăpcașul sărmanilor, nicidecum ca ajutorul lor, prin obligarea preoților din subordine să plătească tot felul de obiecte de cult cu bani strânși de la bunii creștini care abia dacă trăiesc de azi pe mâine. Cu toate acestea, el pozează în continuare într-un bun păstor, deși încalcă flagrant și cu nonșalanță învățăturile pe care ar trebui să le promoveze. “Dar cine are bogățiile lumii acesteia și vede pe fratele său în nevoie și își închide inima față de el, cum rămâne în el dragostea de Dumnezeu?” (I Ioan, 3:17).

Roxana NĂSTASĂ

Conform unui comunicat de presă remis de Patriarhia Română, în calitate de patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, președinte al Sfântului Sinod, al Adunării Naționale Bisericești și al Permanenței Consiliului Național Bisericesc, având în subordine aproape 700 de angajați, Preafericitul Părinte Daniel primește de la stat un salariu net de 7.731 de lei, iar ca mitropolit al Munteniei și Dobrogei și arhiepiscop al Bucureștilor, având în subordine aproape 400 de angajați, el primește un salariu net de 6.169 de lei, din fondurile proprii ale Arhiepiscopiei Bucureștilor.

corneliuDin banii primiți în fiecare lună, Patriarhul Daniel oferă 4.000 de lei pentru construirea mănăstirii din satul natal, Dobrești, județul Timiș și pentru obștea ei monahală, precum și un ajutor financiar de 2.000 de lei pentru mai mulți angajați săraci din Administrația patriarhală și din Administrația eparhială, „care muncesc mult, dar au salarii mici”.

„De asemenea, Patriarhul ajută financiar și material (cu alimente sau haine) unii studenți, monahi și credincioși mireni săraci care se află în situații dificile”, se mai arată în comunicatul Patriarhiei Române.

Totodată, potrivit comunicatului, din inițiativă proprie, Patriarhul României, asemenea celorlalți monahi care locuiesc în Reședința patriarhală, plătește, din salariul său, o contribuție lunară pentru locuință și o contribuție pentru masă. Tot din salariul său, patriarhul își cumpără hainele, cărțile și lucrurile strict necesare.

În același timp, orice donație financiară, pe care o primește personal, o îndreaptă integral spre susținerea activităților liturgice, sociale și culturale ale Bisericii, oferindu-se donatorului inițial chitanță și scrisoare de mulțumire, mai spun reprezentanții Patriarhiei.

De asemenea, „toate obiectele și veșmintele liturgice primite de patriarh ca dar intră în inventarul și patrimoniul bisericii, iar orice proprietate personală a patriarhului rămâne moștenire Bisericii, conform prevederilor canonice, statutare și sinodale”, a precizat sursa citată.

Potrivit Patriarhiei, „asemenea și altor ierarhi ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, patriarhul României nu adună bani, ci dăruiește bani, nici nu lucrează opt ore pe zi, ci adesea între 14 și 16 ore pe zi. Din aceste motive, patriarhul României poate vorbi cu convingere în predicile sale despre valoarea milosteniei și a hărniciei, despre importanța responsabilității și corectitudinii față de instituția Bisericii”.

„În ceea ce privește personalul din Administrația patriarhală, numai o treime din salariații Administrației patriarhale primește o contribuție la salariu de la bugetul de stat, în valoare totală de 619.397 lei. În schimb, suma totală plătită lunar de Administrația patriarhală pentru impozite și asigurările sociale la salarii este de 1.126.584 lei, conform Declarației 112 depusă la ANAF. Ca atare, Patriarhia Română virează la bugetul de stat aproape dublu față de cât primește”, se mai spune în comunicatul instituției.

Nimeni nu știe ce venituri are Episcopul Corneliu

Comunicatul Patriarhiei vine pe fondul unui acces de transparență, înfăptuit în urma controverselor legate de donațiile adunate de prin toată țara pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului, dar și pentru alte lăcașuri de cult ori pentru sprijinirea instituției Bisericii în sine.

La nivelul județului Vaslui, este neapărată nevoie de o dovadă de transparență asemănătoare, întrucât Episcopul Corneliu Bârlădeanul este perceput mai degrabă ca cel dispus să ia și ultimul bănuț al văduvei, în loc să-i împlinească vreo nevoie. Practic, asta și face prin birurile pe care le impune preoților, pe care imediat după întronizarea sa i-a transoformat în adevărați perceptori, nevoiți să taxeze cât mai scump buna credință și frica de Cel de Sus a creștinilor dispuși să rămână flămânzi, numai să-și achite “mântuirea”.

Episcopul Corneliu face milostenie cu banii olandezilor

E drept că pe credincioși nu-i obligă nimeni, până la urmă, să-și răstoarne ultima lețcaie din buzunar în conturile Episcopiei, dar la fel de drept e că instituția are o avere pe care muritorii de rând nu o cunosc. Din punct de vedere spiritual, această avere – sau măcar o parte din ea – ar trebui să împlineacă nevoile unor sărmani. Cel mai probabil, tocmai din aceste rațiuni Biserica este exceptată de la plata impozitelor. În realitate, însă, nimeni nu s-a lăudat până acum că ar fi primit vreo para chioară de la Episcopul Corneliu și nici acesta din urmă nu a pretins așa ceva. Asta nu pentru că ar respecta învățăturile creștine – “Deci, când faci milostenie, nu trâmbița înainte ta, cum fac fățarnicii în sinagogi și pe ulițe, ca să fie slăviți de oameni; adevărat grăiesc vouă: și-au luat partea lor” (Matei 6:2) – ci pur și simplu pentru că nu are cum. Altfel, ar fi făcut-o.

Pe site-ul Episcopiei Hușilor există rubrică specială destinată activităților filantropice (contrar “recomandării” evanghelistului), în care există o singură postare, și aia din 2009 (pe care o redăm integral).

“În data de 07 august 2009, Sectorul Social – Filantropic și Misionar al eparhiei a organizat cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Corneliu, Episcopul Hușilor, o activitate caritabilă în biserica parohiei Giurcani din județul Vaslui. În cadrul acestei activități, au fost oferite haine și încălțăminte pentru toate categoriile de vârstă la 150 de familii nevoiașe din partea Episcopiei Hușilor în parteneriat cu Fundația “Maica Tereza” și Fundația “Prieteni pentru Moldova”, ambele din Olanda. Beneficiarii au provenit din localitățile Murgeni, Giurcani, Peicani, Găgești și Tupilați. Tot în cursul aceleiași zile, s-a organizat o acțiune similară în biserica parohiei șuletea pentru un număr de 150 de familii din localitățile Stoișesti, Dodești, Fedești, Jigălia și Șuletea. Activitatea se va continua mâine, 08 august, la mănăstirea Florești unde vor fi distribuite haine și încălțăminte la un număr de 150 de familii din localitățile învecinate. Buna desfășurare a activităților a fost posibilă prin implicarea directă a preoților și cu suportul parohiilor din care au provenit beneficiarii acestui program. Activitățile sunt parte componentă a Programului «Ajutor pentru familii sărace și cu mulți copii», având ca scop îmbunătățirea situației sociale a familiilor nevoiașe din județul Vaslui. Programul se desfășoară permanent din anul 2003, cu sprijinul organizațiilor mai sus menționate”.

Așadar, singurul eveniment filantropic desfășurat cu participarea Episcopului Corneliu Bârlădeanul s-a întâmplat pe banii olandezilor, nicidecum din leuții adunați de la bieții sărmani cu frică de Dumnezeu. În aceste condiții, așteptăm cu interes un exercițiu de transparență de la Episcopul Corneliu, în care să ia exemplul fratelui și șefului său ierarhic și să decline sumele pe care le încasează lunar și eventualele donații. Ar fi de bun simț și un exemplu creștinesc dacă ar face publice și sumele care se adună lunar în conturile oficiale și neoficiale ale instituției pe care cu onor o păstorește. Dar asta e greu de crezut că se va întâmpla!

În postul Crăciunului, Episcopul Corneliu își judecă semenii

chirvase-sorinDin cauză că a mișcat în front, preotul Sorin Chirvase, cel care a deschis Cutia Pandorei și a avut curajul de a da pe față toate nedreptățile la care a fost supus de episcopul Corneliu Bîrlădeanul (născut Onilă), a fost chemat să dea socoteală în fața Consistoriului Eparhial Huși (forul de judecată al Episcopiei). Judecata este programată pentru miercuri, 10 decembrie, ora 10, însă, părintele Chirvase nu se va prezenta, întrucît este bolnav.

“Deocamdată eu sunt în concediu medical, nu pot să mă deplasez. Consistoriul și-a propus să mă judece pentru o abatere și două delicte. Abaterea este, după cum scrie pe hîrtie, neascultarea întru îndeplinirea datoriei bisericești, iar delictele ar fi calomnierea și acuzarea neînțemeiată de fapte necinstite față de cleric, de superiorii bisericii, neîndeplinirea sau împlinirea cu rea-credință a îndatoririlor impuse de statutul și regulamentul Bisericii”, ne-a declarat părintele Sorin Chirvase.

Într-un cinism fără margini, preotului Chirvase i s-au cerut dovezi pentru afirmațiile pe care le-a făcut public (cele referitoare la șpaga cerută de episcop și la celelalte pretenții financiare ale Episcopiei). Altfel spus, Corneliu Onilă are tupeul să nege ceea ce aproape întreaga preoțime susține în cor, de ani de zile: că parohiile se dau pe bani grei, că preoților li se cer taxe inimaginabile la Episcopie, că în interiorul Episcopiei banul și luxul sunt regula de căpătîi. (Simona MIHĂILĂ)

A început colecta de iarnă pentru Episcopul Corneliu – Biserica face evaziune chiar sub nasul Fiscului

În contextul apropierii sărbătorilor de iarnă, pentru a-și maximiza profitul, Episcopia Hușilor a dat startul campaniei comerciale de sezon. În timp ce episcopul Corneliu Bârlădeanul se “căznește” pentru mântuirea sufletelor turmei sale la căldură, în palatul aferent insituției, simplii creștini fac penitență afară, în frig, vânzând produsele lucrate cu sârg în atelierele mănăstirești. Așa se face că miercuri, în timp ce afară ningea, un enoriaș vindea calendare în fața Bisericii “Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul” din Vaslui. Deși instituția de cult e situată la doar câteva zeci de metri de sediul Administrației Finanțelor Publice Vaslui, nimeni nu a luat act de faptul că oamenii plătesc zece lei pentru o simplă foaie cu sărbătorile de peste an fără a primi chitanță. Asta pentru că Biserica este exceptată de la plata oricăror taxe, deși realizează venituri care depășesc în mod cert bugetul alocat Sănătății sau Educației.

Bogdan RUSU

Ieri, în ciuda frigului de afară, dar și a faptului că se afla în imediata apropiere a sediului Administrației Județene a Finanțelor Publice, un comerciant ambulant, pensionar, vindea calendare religioase (ediția 2015) tipărite de Episcopia Hușilor. Cum era de așteptat, nu s-a pus problema prețurilor la vedere sau a bonurilor fiscale. Prețurile, piperate: o foaie cu sărbătorile creștine din 2015 costă 10 lei, iar un calendar mai mic, dar cu multe icoane color are prețul de 15 lei. Ideea aceasta a comerțului fără documente, practicată de Biserică, nu este nouă însă este extrem de eficientă. Toată arta este să găsești cât mai multe suflete credincioase. Este nevoie de trepăduși căre să stea în frig ore în șir, în ideea de a vinde ceva… orice, dar și de cumpărători la fel de fideli. Nici marii proprietari de mall-uri nu s-au gândit la un asemenea sistem de producere a profitului, cu ajutorul căruia se pot face bani buni fără să cheltui ceva semnificativ.

Comerțul stradal cu obiecte de cult reprezintă faza întâi a campaniei de colectare de fonduri, căci calendarele urmează a fi vândute mirenilor (tot fără chitanțe) și de preoții parohi. Aceștia, oameni cu carte, lucrează mai delicat și nu în văzul lumii. Aceștia lucrează acum la organizarea pelerinajului financiar de iarnă prin locuințele creștinilor. Aceste calendare sunt trimisie de Episcopie la nivelul parohiilor, unde trebuiesc vândute. Iar cum Biserica “Sfântul Ioan” nu are un magazin propriu ca cea din centrul orașului Vaslui…

Episcopia trimite și alte obiecte de cult, pe care preoții sunt nevoiți să le comercializeze: lumânări, cărți. Căci unde s-ar duce bunurile realizate la nivel de episcopie pe sute de hectare de teren, în atelierele și afacerile proprii?

Până în luna noiembrie, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Vaslui a primit 65 de cereri de acordare de subvenții pentru o suprafață de teren (cultivată) de 385 de hectare aflate în directa administrare a bisericii. Despre hectarele date în arendă, nu se știe însă nimic.

Ne întrebăm: ce ar fi fost dacă în locul vânzătorului de calendare ar fi făcut comerț ambulant un cetățean oarecare? Oare câte amenzi ar fi luat și de la câte instituții?

Lăcomia episcopului Corneliu Bârlădeanul, în atenția DNA

Nemulțumirile enoriașilor care se plâng că instituțiile statului nu iau măsuri în legătură cu neregulile din rândul Bisericii și că oamenii legii stau cu mâinile încrucișate în fața războiului crâncen dintre preoți și șefii lor se fac auzite. Scandalul din ultimele săptămâni dintre preoții din Bârlad și Episcopia Hușilor, scandal ale cărui amănunte ziarul nostru le-a prezentat pe larg pe parcursul mai multor ediții, a intrat în vizorul Departamentului Național Anticorupție (DNA), care a deschis o anchetă.

De curând, preoții Sorin Chirvase, de la Biserica Sf. Spiridon, Ioan Chirvase, fost paroh al acestei biserici, și Ciprian Tacu, fost preot la Biserica Domnească, s-au înfățișat la Secția de Poliție nr. 2 din Iași pentru a fi audiați de procurorii anticorupție de la Serviciul Teritorial Iași din cadrul DNA.

Scandalul de la Bârlad a pornit după ce preoții Sorin Chivase, Ciprian Tacu și Teofil ștefănică (de la Biserica Domnească) au primit înștiințare că vor fi mutați la țară.

Enoriașii au reacționat imediat. După slujba de duminică, la ambele biserici au avut loc proteste în timpul cărora oamenii au adus grave acuzații episcopului Corneliu Bârlădeanul (foto) și protopopului de Bârlad, Vasile Lăiu.

Cele mai scandaloase dezvăluiri au fost făcute de preotul Sorin Chirvase, care sătul de lăcomia episcopului Corneliu, de stresul la care este supus de ani de zile din partea acestuia, a spus tot: despre șpaga de 20.000 de euro pe care protopopul Lăiu l-ar fi îndemnat pe preotul Chirvase (tatăl) să o dea episcopului Corneliu Bârlădeanu ca să nu-l înlăture din parohie, despre obiectele pe care bisericile sunt obligate să le vândă enoriașilor, despre sumele gigantice pe care preoții trebuie să le verse în conturile Episcopiei (fără chitanțe) dacă vor să-și păstreze serviciul samd.

La câteva zile de la aceste mărturisiri, protopopul Vasile Lăiu a spart lacătele bisericilor Domnească și Sf. Spiridon pentru a le permite noilor parohi să intre, fără a ține cont că nici preotul ștefănică și nici preotul Chirvase nu predaseră obiectele pe care le aveau pe inventar. Este vorba de bunuri de folosință bisericească, a căror valoare, achitată din banii enoriașilor, este considerabilă.

Când românii mor, patriarhul României se piaptănă

Deși milioane de români mor de foame, iar mii de femei avortează zilnic din cauza sărăciei, bisericile și mănăstirile subordonate Patriarhiei Române au pus ban la ban și au trimis un cec cu suma de 500.000 de euro pentru ajutorarea enoriașilor din Siria și din Orientul Mijlociu! Documentul financiar a fost oferit de Daniel, patriarhul Biserii Ortodoxe Române, direct lui Ioan al X-lea, patriarhului Antiohiei și al Întregului Orient.

Suma aceasta, colosală pentru orice biserică săracă (după cum se autointitulează BOR) a fost trimisă la destinație pe data de 30 noiembrie 2014 și are ca destinație bunăstarea creștinilor victime ale prigoanei și violenței din zonele menționate.

“Colecta noastră nu este mare (la veniturile BOR, probabil, n.r.), dar este un semn de iubire mare frățească și de ajutorare. (…) Este un semn de frățietate și de ajutorare concretă. Vă rugăm să transmiteți tuturor ierarhilor, clerului și credincioșilor din Patriarhia Antiohiei și a Întregului Orient toată prețuirea și dragostea noastră, solidaritatea și dorința noastră ca în scurt timp să se așeze pacea în Siria, în Liban și în tot Orientul Mijlociu, ca să ne putem întâlni în pace și bună cooperare spre slava lui Dumnezeu și bucuria bisericilor noastre”, a declarat pentru Preafericitul Daniel.

Potrivit capului BOR, suma nu este mică, însă ar fi fost de ajutor miilor de copii români abandonați, victimelor violenței domestice, pacienților cu boli incurabile și așa mai departe. Ciudat este că deși 500.000 de euro sunt o bagatelă pentru bugetul BOR, “sfântul” părinte Corneliu de la Episcopia Huși a ajuns să se milogească la porțile Consiliului Județean Vaslui pentru suma derizorie de 1 miliard de lei vechi.

Potrivit rapoartelor deținute de BOR (și se pare că numai de BOR), în anul 2013, 1.213 creștini au murit în Siria pentru credința lor, peste 60 de biserici creștine au fost distruse, iar aproape 500.000 de oameni au părăsit această țară. Este cu adevărat o tragedie și o crimă la adresa umanității, însă cei care conduc BOR ar trebui să știe că în județul Vaslui, în fiecare zi se produc cinci, că peste 39% din populația județului ia pomană de la UE.

Umiliți de Corneliu Bârlădeanul

Zeci de enoriași ai Bisericii Domnești de la Bârlad au așteptat ore întregi în ploaie să fie primiți în audiență la PS Corneliu Bârlădeanul, Episcopul Hușilor. Nu numai că acesta a refuzat dialogul, dar le-a cerut paznicilor să încuie porțile Episcopiei și să le păzească strașnic, pentru ca nu cumva oamenii să pătrundă la el. Pentru că se simt sfidați și umiliți, enoriașii vor cere dreptate capilor Bisericii Ortodoxe Române. Ei sunt uluiți de această atitudine lipsită de îngăduință și de bunătate, tocmai acum, în Postul Crăciunului.

Simona MIHĂILĂ

Speranțele a zeci de enoriași care au nădăjduit că un dialog civilizat cu cel mai mare peste preoți, PS Corneliu Bârlădeanul, Episcopul Hușilor, au fost năruite chiar de către acesta. Ieri, circa 70 de enoriași de la Biserica Domnească din Bârlad, îmbarcați în două microbuze, au mers la Episcopia Hușilor pentru a-i înmâna episcopului un memoriu, dar și pentru a-i cere să-i primească în audiență. În loc de bunăvoință, de milostenie, de dorință de armonie creștină, oamenii s-au lovit de o încrâncenare greu de înțeles la o față bisericească: episcopul a încuiat porțile și și-a pus portarii să le păzeacă strașnic. Mai mult, a refuzat categoric să-i primească în audiență și le-a comunicat că nu va accepta niciodată să stea de vorbă cu ei.

Așa cum am scris în ediția de ieri a ziarului Est News, enoriașii s-au gândit că o scrisoare și o întâlnire cu episcopul în carne și oase îl vor îndupleca pe acesta să revină asupra deciziei de a-l muta pe preotul Teofil Ștefănică de la Biserica Domnească.

„Ne-au ținut la poartă, în ploaie, ca pe niște câini. Mulți dintre noi sunt bătrâni și suferinzi. Nu ne-am gândit nicio clipă că ne vom izbi de o asemenea îndărătnicie”, ne-a declarat Ștefan Grecu, unul dintre enoriașii de la Biserica Domnească.

Oamenii au stat ore întregi în fața porților închise, sperând că episcopul se va îndura de ei și va accepta dialogul. S-au înșelat, căci nici ploaia rece, nici rugămințile enoriașilor, nici dorința lor de a găsi o cale de comunicare nu au fost argumente suficiente pentru a-l sensibiliza pe episcop.

„Este postul Crăciunului, o perioadă în care trebuie să ne descătușăm inimile, să fim mai iubitori, mai buni, mai împăciuitori. Am vrea ca tonul unei astfel de atitudini, care trebuie să fie un mod de viață, să fie dat de preoți. Ei sunt cei care trebuie să ne învețe prin puterea exemplului, nu doar prin vorbe, cum să ne mântuim de păcate. Dacă nici episcopul nu poate trece peste îndârjire și peste orgolii, dacă nici el nu arată îngăduință, atunci omul obișnuit, fără misiune specială în fața Domnului, cum ar putea?”, s-a întrebat Rica Lazăr, o altă enoriașă de la Biserica Domnească.

Umiliți și abătuți, oamenii s-au urcat în microbuze și s-au întors la Bârlad, însă sunt mai hotărâți ca niciodată să nu se lase doborâți.

Vineri, PS Corneliu Bârlădeanul este așteptat la hramul Bisericii Ovidenii din Bârlad, acolo unde preot paroh este finul său de cununie. Dacă nici atunci nu se vor face ascultați, enoriașii îi vor scrie Mitropolitului și, în final, chiar Patriarhului.

Reamintim cititorilor că scandalul din sânul Bisericii a început săptămâna trecută, când preotul Sorin Chirvase de la Sf. Spiridon și preoții Teofil Ștefănică și Ciprian Tacu de la Biserica Domnească au fost anunțați că vor fi mutați în niște sate izolate din județ.

Enoriașii au reacționat imediat. După după slujba de duminică la ambele biserici au avut loc proteste în timpul cărora oamenii au adus grave acuzații episcopului Corneliu Bârlădeanu și protopopului de Bârlad, Vasile Lăiu. În edițiile noastre de ieri și de luni, 17 noiembrie, am prezentat detaliile acestui conflict.

Ieri, am solicitat un punct de vedere în legătură cu tensiunile de la Bârlad și Patriarhiei Române. Până la închiderea ediției, acesta nu ne-a fost comunicat, aspect asupra posibilității căruia reprezentanții biroului de presă ne-au avertizat, întrucât ar putea fi necesară o analiză a situație.

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: