Home / Tag Archives: film

Tag Archives: film

Regal de film și muzică folk, la Teatrul de vară din Vaslui. Iată ce pelicule vor rula!

Teatrul de vară din municipiul Vaslui își va deschide porțile în acest week-end pentru publicul larg, cu trei seri de film și o zi de muzică folk. Peliculele vor rula vineri, duminică și luni, începând cu ora 21, în timp ce spectacolul de folk va fi sâmbătă, de la ora 18.30.

Week-end plin pentru cineaștii din Vaslui. Sub organizarea primăriei din localitate, aceștia vor avea ocazia să urmărească, pe ecranul Teatrului de vară, o selecție a celor mai noi filme românești, premiate sau participante la festivaluri prestigioase, precum și câteva filme regizate de Cristian Mungiu. Caravana ”Zilele filmului românesc” va poposi la Vaslui în zilele de 14, 15 și 17 iunie, cu o primă serie de proiecții, iar apoi în week-end-ul viitor, pe 21 pe 23 iunie. Filmele vor fi difuzate la Teatrul de Vară, de la ora 21.00, intrarea fiind liberă.

Proiectul ”Caravana Zilele Filmului Românesc”, finanțat de Centrul Național al Cinematografiei, este organizat de Voodoo Films și Asociația Cinemascop, în parteneriat cu Primăria Municipiului Vaslui.
Primul film propus este ”Occident”, din 2002, al regizorului Cristian Mungiu, care îl distribuie pe Alexandru Papadopol într-o comedie despre un cuplu care nu se descurcă cu banii în Romania și se gândește să emigreze. ”Occident” este o privire ironic-amară asupra situațiilor uneori hazlii, alteori ridicole și de cele mai multe ori fără soluție în care ne aruncă viața. În aceeași măsură, filmul este și o poveste despre întâmplare, despre coincidențe, despre surprize și despre timp. Proiecția lui se va realiza vineri, 14 iunie.
Filmul ”
Lemonade”, în regia Ioanei Uricaru, spune povestea Marei, o mamă singură, în vârstă de 30 de ani, aflată în Statele Unite pentru o slujbă temporară ca asistent medical și care se căsătorește cu americanul Daniel. Când începe demersurile pentru a obține permisul de ședere, Mara își dă seama că America reală nu seamănă cu cea din visurile ei. ”Lemonade” a fost nominalizat la ”Film Independent Spirit Awards 2019”, premiat pentru regie la Sarajevo și selecționat la Tribeca și va putea fi urmărit sâmbătă, 15 iunie.
”Distanța dintre mine și mine”, în regia Monei Nicoară și Danei Bunescu, este un film ce o are în centru pe Nina Cassian, poetă avangardistă, compozitoare și graficiană, a cărei viață a fost o luptă între estetică și etică. Prin cruntele realități ale fascismului, comunismului și exilului în capitalism, cea mai fascinantă femeie din literatura română și-a păstrat libertatea interioară și credința copilărească într-un basm utopic. Filmul a fost distins cu ”Premiul publicului” la
Les Films de Cannes a Bucarest în 2018 și va fi difuzat luni, 17 iunie.
Regizat de Nae Caranfil, ”6,9 pe scara Richter” este o comedie gata să cutremure Vasluiul. Un tânăr actor de teatru are un rol complicat într-un spectacol de „musical”, o nevastă geloasă până la depresie și obsesia marelui cutremur devastator, anunțat ca iminent de toți „experții”. Însă „adevăratul” cutremur pentru el se dovedește a fi re-apariția intempestivă a propriului său tată, după decenii de absență. Manipulator și amoral, tatăl se instalează în universul fiului, confiscându-l cu totul și bulversându-i existența. 6,9 pe scara Richter va fi difuzat vineri, 21 iunie.
”Amintiri din Epoca de Aur” este un film colectiv, scris și produs de regizorul român Cristian Mungiu, ce cuprinde 6 scurtmetraje, grupate în două părți care au fost lansate succesiv. Comedia prezintă legendele urbane care circulau în perioada dictaturii comuniste din România. Cele două părți ale filmului vor fi proiectate la Vaslui pe 22 și 23 iunie.
(Ionuț PREDA)

“Mulțumesc pentru ploaie”, la Bârlad

Sâmbătă, 17 noiembrie, de la ora 12.00, bârlădenii sunt așteptați la Muzeul ”Vasile Pârvan” Bârlad pentru a viziona gratuit cea de-a noua și ultima proiecție din cadrul proiectului KineDok powered by One World Romania, ediția a 4-a. Este vorba de o producție norvegiană intitulată “Mulțumesc pentru ploaie”.

Pe parcursul a 5 ani, Kișilu, un fermier din Kenya, folosește camera video pentru a surprinde viața familiei sale, a satului său si a daunelor produse de schimbările climatice. El filmează inundații, secete și furtuni, dar și costurile umane ale acestor fenomene: copiii lui sunt trimiși acasă de la școală, când nu poate plăti taxele; bărbații care se deplasează în orașe în căutare de locuri de muncă; tensiunile tot mai ample ale familiei. Atunci când o furtună violentă îi distruge casa, Kisilu inițiază o mișcare comunitară a fermierilor care luptă împotriva impactului cauzat de condițiile meteorologice extreme și reușește să aducă acest mesaj de sperantă până la Conferința Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice de la Paris, COP21. Aici la cel mai mare spectacol despre mediu de pe pământ, pe fondul adversității, aroganței si forței politice, relația dintre Kisilu si regizoarea norvegiană Julia Dahr ia o întorsătură remarcabilă, aruncând o lumină puternică asupra mișcării justiției climatice și a lumilor foarte diferite pe care cei doi le reprezintă.

Ajuns deja la cea de a 4-a ediție, KineDok powered by One World Romania va aduce anul acesta 16 din cele mai interesante documentare din Europa Centrală si de Est. Sub forma unei experiențe care trece dincolo de peretii traditionali ai sălii de cinema, KineDok te invită nu doar să vi să vezi un film pe un ecran mare, ci chiar poți să te întâlnești cu realizatorii sau protagoniștii filmelor favorite. Un proiect unic în Europa prin amploarea sa, KineDok se desfașoară concomitent în 7 țări partenere: Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Croația, Norvegia, Bulgaria și România, unde este coordonat de către Asociatia One World Romania în strâns parteneriat cu festivalul de film. Fiecare din țările participante contribuie cu documentare produse în ultimii ani, care rulează apoi în sute de locații din toate cele șapte teritorii, generând astfel o comunitate culturală impresionantă.

Până acum la Bârlad au mai rulat anul acesta în cadrul KineDok powered by One World Romania filmele “Țara moartă, “Daliborek și lumea albă”, “Prima împărtășanie”, “Poștașul cumsecade”, “Tren spre maturitate”, “Varză, cartofi și alți demoni”, Campionul din Balcani” și Nicăieri de unde să te ascunzi”. (G.P)

“Campionul din Balcani”, la Bârlad

Sâmbătă, de la ora 12.00, bârlădenii sunt așteptați la Muzeul ”Vasile Pârvan” Bârlad pentru a viziona gratuit cea de-a șaptea proiecție din cadrul proiectului KineDok powered by One World Romania, ediția a 4-a. Este vorba de o producție germană intitulată “Campionul din Balcani”.

Anii ’90 au fost ani tulburi în istoria recentă a României, o perioadă de confuzie si de anxietate. Sistemul de valori al regimului comunist dispăruse. Înainte, Ceaușescu fusese dușmanul tuturor, situație ce crea o anume solidaritate între oameni. Era mai usor să discerni între prieteni și dușmani. Odata cu dispariția fizică a dictatorului, oamenii s-au simțit liberi să-și exprime propriile frustrări. Și, de cele mai multe ori, au făcut-o cu violență. Situația socială era favorabilă conflictelor de orice natură, inclusiv celor etnice. Filmul dezvăluie această perioadă prin intermediul unei experience directe.

Personajul principal este chiar tatal regizoarei, iar implicarea lui în evenimentele ulterioare Revoluției a provocat schimbări cruciale în viața întregii familii. De pe poziția de membru distins al minorității etnice maghiare, s-a exprimat ferm împotriva Securitatii. La începutul anilor ’90, o atare poziție era echivalentă unui act de sinucidere politică și i-a pus chiar viata în pericol. După șaisprezece ani și după candidaturi eșuate la un post de parlamentar, acest campion al corectitudinii și intransigenței nu-și găsește locul în noul sistem.

Ajuns deja la cea de a 4-a ediție, KineDok powered by One World Romania va aduce anul acesta 16 din cele mai interesante documentare din Europa Centrală si de Est. Sub forma unei experiențe care trece dincolo de peretii traditionali ai sălii de cinema, KineDok te invită nu doar să vi să vezi un film pe un ecran mare, ci chiar poți să te întâlnești cu realizatorii sau protagoniștii filmelor favorite. Un proiect unic în Europa prin amploarea sa, KineDok se desfașoară concomitent în 7 țări partenere: Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Croația, Norvegia, Bulgaria și România, unde este coordonat de către Asociatia One World Romania în strâns parteneriat cu festivalul de film. Fiecare din țările participante contribuie cu documentare produse în ultimii ani, care rulează apoi în sute de locații din toate cele șapte teritorii, generând astfel o comunitate culturală impresionantă.

Până acum la Bârlad au mai rulat în cadrul KineDok powered by One World Romania filmele “Țara moartă, “Daliborek și lumea albă”, “Prima împărtășanie”, “Poștașul cumsecade”, “Tren spre maturitate” și “Varză, cartofi și alți demoni”. Sâmbătă, 3 noiembrie, va rula „Campionul din Balcani”, după care pe 11 octombrie bârlădenii se vor putea delecta cu „Nicăieri de unde să te ascunzi” . Va mai rula la Bârlad în acest an în cadrul proiectului filmul „Mulțumesc pentru ploaie” (17 noiembrie). (G.P)

“Poștașul cumsecade”, la Bârlad

Mâine, la Muzeul ”Vasile Pârvan” Bârlad , de la ora 12.00, va avea loc cea de-a patra proiecție din cadrul proiectului KineDok powered by One World Romania, ediția a 4-a. Este vorba de o producție bulgaro – finlandeză intitulată „Poștașul cumsecade”.

CoLyam Dervent, un sat pe jumătate părăsit de la granița Bulgariei cu Turcia, a rezistat invadatorilor încă din vremea Imperiului Roman. În prezent, populația minusculă a satului ezită între generozitate și prejudecată, confruntată cu o criză europeană de proporții: refugiați sirieni încearcă sa treacă noaptea dinspre Turcia spre Europa pe ulițele Derventului. Pentru că satul se află în pragul alegerilor, refugiații devin parte a agendei electorale: cei 38 de sateni pensionari au de ales între poștașul satului, care intentionează să îi invite pe refugiați să se stabilească acolo, ca să-l repopuleze; oponentul său șomer, care dorește întoarcerea comunismului și crede că Bulgaria e numai pentru bulgari, si actuala primăriță care admite că nu prea-i pasă de nimic. Atent coregrafiat, într-un ritm ce respectă viata locului, acesta e un film urgent ce aduce în prim-plan anxietăți majore care au determinat deja decizii drastice în alte contexte electorale.

Ajuns deja la cea de a 4-a ediție, KineDok powered by One World Romania va aduce anul acesta 16 din cele mai interesante documentare din Europa Centrală si de Est. Sub forma unei experiențe care trece dincolo de peretii traditionali ai sălii de cinema, KineDok te invită nu doar să vi să vezi un film pe un ecran mare, ci chiar poți să te întâlnești cu realizatorii sau protagoniștii filmelor favorite. Un proiect unic în Europa prin amploarea sa, KineDok se desfașoară concomitent în 7 țări partenere: Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Croația, Norvegia, Bulgaria și România, unde este coordonat de către Asociatia One World Romania în strâns parteneriat cu festivalul de film. Fiecare din țările participante contribuie cu documentare produse în ultimii ani, care rulează apoi în sute de locații din toate cele 7 teritorii, generând astfel o comunitate culturală impresionantă.

Până acum la Bârlad au mai rulat în cadrul KineDok powered by One World Romania filmele “Țara moartă, “Daliborek și lumea albă”, respectiv “Prima împărtășanie”. Sâmbătă, 13 octombrie, va rula “Poștașul cumsecade”, după care pe 20 octombrie bârlădenii se vor putea delecta cu “Tren spre maturitate”. Vor mai rula la Bârlad în acest an în cadrul proietului filmele “Varză, cartofi și alți demoni” (27 octombrie), „Campionul din Balcani” (3 noiembrie), „Nicăieri de unde să te ascunzi” (11 noiembrie) și „Mulțumesc pentru ploaie” (17 noiembrie). (G.P)

Hai la teatru, dar hai și la film!

de Cristian PĂTRAȘCU

În a treia zi de Festival al Umorului, teatru a cedat puțin spațiu și filmului, prin conferința “Constantin Chiriac, actor de teatru și film”, care a avut loc dimineață la Biblioteca Județeană, dar mai ales prin proiecțiile Caravanei TIFF de la Teatru de Vară.

“Hai la teatru!”, au fost îndemnurile de duminică și luni ale organizatorilor acestei ediții a Festivalului de Umor “Constantin Tănase”, transmise pe rețele de socializare și în presă. Ieri însă, în a treia zi de festival, au spus și “Hai la film!”. Asta pentru că ziua a debutat la Sala TinART de la Biblioteca Județeană “Nicolae Milescu Spătaru” cu conferința “Constantin Chiriac, actor de teatru și film”, dar mai ales pentru că s-a încheiat la Teatru de Vară cu proiecția de film “Ghinionistul”, în regia lui Iura Luncașu, prezentată de Caravana TIFF, începând cu ora 19.45.

Între timp, spectatori ai festivalului au fost și copiii, care au putut urmări în Sala mare a Casei de Cultură, care poartă numele marelui vasluian, piesa “Copilăria marilor muzicieni – Rossini și povestea lui Wilhelm Tell”, în regia Monicăi Ciută, act artistic prezentat de Teatrul “Odeon” și Asociația “Clasic e fantastic”.

De la ora 17.30 a urmat un moment special în Sală Studio a Casei de Cultură, recitalul “Domnul și frate Eminescu”, susținut de Constantin Chiriac, pentru ca, de la oa 19.00, în Sala mare Teatrul “Odeon” să revină cu piesa pentru care s-au vândut cel mai repede biletele la această ediție a festivalului, “Gaițele”, de Alexandru Kirițescu, în regia lui Alexandru Dabija.

Filmul lui Porumboiu ”Fotbal infinit”, ”jucat” pe un stadion din Vaslui

Filmul lui Corneliu Porumboiu ”Fotbal infinit”, lansat în acest an, a fost transpus în teren pe un stadion din Vaslui, fotbaliștii, care sunt componenți ai unei echipe din Liga a V-a, jucând după noile reguli cu care se dorește revoluționarea fotbalului pe plan mondial. La partidă a asistat și personajul principal din film, Laurențiu Ginghină, precum și un ziarist francez de la o importantă revistă de specialitate în domeniul fotbalului, un nou meci demonstrativ urmând a se disputa în Anglia, pe terenul primului club înființat la nivel mondial.

Fotbal infinit”, ultimul film al regizorului vasluian Corneliu Porumboiu lansat în luna februarie la Festivalul de film de la Berlin, a fost ”jucat”, luni, în premieră, pe un stadion omologat de fotbal din municipiul Vaslui. Însă, spre deosebire de peliculă, actorii au fost jucători de fotbal de la o echipă de Liga a V-a din județul nostru. În fapt, subiectul filmului, revoluționarea regulamentului de fotbal, a fost transpus în practică, sub privirile celui care a venit cu această idee și este personajul principal al filmului lui Porumboiu, respectiv Laurențiu Ginghină, un angajat al Prefecturii Vaslui.

În acest meci demonstrativ, am dezvoltat ceea ce am făcut în film. Însă, spre deosebire de peliculă, unde am complicat regulile, aici le-am simplificat și le-am adus la un nivel practic, jucabil, cum s-ar spune. Ideea principală este simplificarea fotbalului actual, printre altele cu eliminarea offside-ului”, ne-a declarat Laurențiu Ginghină.

La meciul demonstrativ de la Vaslui, disputat între echipele de veterani și tineret ale formației Rapid Brodoc și încheiat cu scorul de 7-3, a asistat și un ziarist francez, Pierre Borsson, de la o importantă revistă de specialitate în domeniul fotbalului, Sofoot.

Următorul meci demonstrativ după noile reguli văzute de Ginghină va avea loc pe 8 iunie, în Anglia, pe terenul primului club de fotbal din lume, Sheffield F.C., înființat în anul 1857. (Ionuț PREDA)

Sute de elevi, cu păturile în Parcul Copou, la o proiecție de film în aer liber

Sute de elevi din municipiul Vaslui au fost prezenți, sâmbătă seara, în Parcul Copou, la o proiecție de film în aer liber. Pe lângă vizionarea a două pelicule, adolescenții au donat mici sume de bani pentru întrajutorarea unei familii cu probleme sociale.

Eveniment inedit în Parcul Copou din Vaslui, oferit de ”People To People”, o organizație a elevilor din municipiul reședință. Sute de tineri, ”echipați” cu pături de acasă, s-au adunat într-una din zonele de agrement ale parcului pentru a viziona două proiecții de film în aer liber. Adolescenții care nu au venit cu gustările sau sucul de acasă s-au putut ”aproviziona” de la toneta ambulantă a unor elevi de la Liceul ”Mihail Kogălniceanu”, care au făcut un fresh cu lămâie după o rețetă proprie. Totul a fost oferit gratuit, deși a existat și o cutiuță pentru voluntarii care au vrut să facă mici donații cu care să fie întrajutorată o familie cu probleme sociale.

Seara de film s-a încheiat în jurul orei 22.30, atunci când tinerii s-au retras în liniște spre casă. Și, astfel, Organizația ”People To people” a reușit să marcheze Ziua Mondială a Serviciului pentru Tineret, o acțiune lăudabilă a elevilor de la liceele din Vaslui. (Ionuț PREDA)

Pentru că nu are suficienți clienți, conducerea Cinematografului “Victoria” din Bârlad vrea să aplice o nouă strategie

de Mihaela NICULESCU

Cinematografului “Victoria” îi trebuie o nouă strategie de marketing pentru a-și atrage clienții. Asta după ce s-a constatat că numărul celor care vin să vizioneze filme în sala de cinema nu este unul atât de mare încât să îi asigure profitul estimat la inaugurarea cinematografului.

Banii care se strâng nu acoperă nici pe departe investițiile și angajarea de personal, total insuficient la această oră. Conducerea cinematografului a stat, s-a gândit, a analizat și a hotărât ca în cel mai scurt timp să vină pe piață cu o serie de oferte, pe care le consideră avantajoase.

Marțea, de exemplu, s-au gândit la o ofertă pentru grupuri de elevi, intitulând-o “Hai cu gașca la film”. Cei veniți cu grupul la cinematograf să vizioneze filme 3D marțea de la orele 10 sau 12 vor plăti doar 10 lei pentru bilet, preț în care sunt incluși ochelarii, față de 16 lei cât este acum, fără ochelari. Miercurea, bârlădenii vor putea beneficia de o reducere semnificativă la toate filmele din zi. Două persoane vor plăti prețul unui singur bilet. Joia, se vrea a fi seara fetelor. Pe parcursul serii doamnele și domnișoarele vor avea o reducere la produsele cumpărate de la bar, reducere care deocamdată nu s-a stabilit, urmând ca procentul să fie negociat cu distribuitorii de produse. Sâmbătă, Cinematograful “Victoria” va veni cu o ofertă excepțională pentru iubitorii filmelor de artă. Aceștia vor putea viziona de la ora 10, în sala mică a cinematografului, filme de artă doar cu 5 lei.

Aproape o sută de deținuți de la Peniteniciarul Vaslui au vizionat proiecția filmului ”6,9 Richter” pentru ”a nu trăi sentimentul deșertăciunii și al inutilității”

Aproape o sută de deținuți de la Penitenciarul Vaslui au vizionat, miercuri, în clubul instituției, proiecția filmului ”6,9 Richter” pentru ”a nu trăi sentimentul deșertăciunii și al inutilității”, scopul principal fiind acela al valorificării la maxim a singurului bun pe care îl mai au, respectiv ”timpul vieții sale”.

Asociația Grupul de Inițiativă și Acțiune Vaslui a reușit să implementeze un nou proiect la Penitenciarul Vaslui, prin proiecția unui film în regia lui Nae Caranfil. Astfel, 94 de deținuți au putut să vizioneze, în clubul unității de detenție, proiecția filmului ”6,9 Richter”, scopul acțiunii fiind valorificarea la maxim a singurului bun pe care îl mai are persoana privată de libertate, în opinia celor din conducerea Penitenciarului Vaslui, și anume “timpul vieții sale”.

Tot ceea ce avea până în prezent, familie, prieteni, relații, bunuri, statut social, acum îi sunt greu accesibile, așteptând și pentru cel mai mic „contact” inițiativa celorlalți. Până și propria lui persoană riscă să se schimbe în contextul „ordinei și disciplinei”, al supraaglomerării, al luptei pentru supraviețuire. Posibilitatea de a oferi „ceva” care să-i reprezinte le va conferi persoanelor private de libertate sentimentul utilității și șansa de a fi mereu parte din societate. Penitenciarul are creat un cadru care poate că, în anumite privințe, este înaintea societății, dar responsabilitatea îndeplinirii cu succes a misiunii noastre sociale revine întregii societăți. Avem nevoie unii de alții, avem nevoie de a pune interesul general peste interesul personal pentru beneficiul tuturor”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Vaslui, Nicolae Toma.

Inițiativa proiectării unui film românesc în incinta Penitenciarului Vaslui este a doua de acest gen a Grupului de Inițiativă și Acțiune, după ce anul trecut aceeași entitate a reușit, cu sprijinul unor artiști consacrați din întreaga țară, să picteze în artă murală aproximativ 1.500 de metri pătrați din pereții curților de plimbare și ai căilor de acces spre secțiile de deținere. (Ionuț Preda)

Programul de sărbători al cinematografului Cityplex „Victoria” din Bârlad

Cinematograful Cityplex „Victoria” din Bârlad are o ofertă diversificată de filme pentru perioada sărbătorilor, din care nu lipsesc producțiile de animație.

Sâmbătă, 24 decembrie, la matineu, sunt programate două filme 3D de animație – de la ora 10.00, „Snow Queen” (Regina Zăpezii) iar de la ora 12.00, „Ozzy – Marea evadare”, ambele dublate în limba română.

Tot în Ajunul Crăciunului, după-amiază, de la ora 15.30, bârlădenii vor putea viziona filmul SF 3D „Rogue One – A Star Wars Story”, iar seara, de la ora 18.30, filmul 3D de aventuri „Passengers”.

Marți, 27 decembrie, matineul cuprinde, de la orele 10.00 și 12.00, aceleași filme de animație din Ajunul Crăciunului. De la ora 15.30, oferta Cityplex „Vctoria” este comedia „La La Land”, iar seara, de la ora 18.30 va rula din nou „Rogue One – A Star Wars Story”, iar de la ora 21.00 – „Passengers”.

În ultim azi a anului, pe 31 decembrie, programul Cityplex „Victoria” este următorul: de la orele 10.00 și 12.00, filmele de animație, de la ora 15.30, „Passengers”, iar de la ora 18.00 – „La La Land”.

Deși mulți bârlădeni își doresc să meargă la cinematograf și în primele două zile de Crăciun, vor fi nevoiți să vizioneze filme acasă, deoarece Cityplex „Victoria” va fi închis pe 25 și 26 decembrie, ca și pe 1 și 2 ianuarie. (Mihaela NICULESCU)

(Galerie foto) Bârlădenii au luat cu asalt cinematograful la avanpremiera filmului „Afacerea Est”

Miercuri seara, de la ora 20.00, 220 de bârlădeni au dorit să vizioneze filmul „Afacerea Est”, o comedie dulce-amară, în care au jucat, în roluri episodice, și trei actori ai Teatrului „Victor Ion Popa” din Bârlad – George Sobolevschi, Lucian Arhire și Alex Savu.

Pentru că cererea a fost destul de mare, administratorii cinematografului Victoria au pus la dispoziția publicului și sala mică a cinematografului, unde a fost proiectat afacerea-est-2simultan filmul. Au fost prezenți în sală, alături de actorii bârlădeni, și patru protagoniști principali ai filmului – actorii Ion Sapdaru, Constantin Pușcașu și Daniel Busuioc. Echipa de actori a fost prezentată publicului înainte de proiecția filmului, iar actorii bârlădeni au fost felicitați pentru modul în care s-au integrat în echipă. Chiar dacă scenele în care a jucat bârlădeanul Alex Savu au fost tăiate la montaj, actorul a fost aplaudat la scenă deschisă.

Oaspeții s-au simțit minunat la avanpremiera de la Bârlad a filmului regizat de Igor Cobileanschi. Au fost impresionați de calitatea publicului și de condițiile excepționale oferite de sala cinematografului Victoria. Actorul Ion Sapdaru a ținut să felicite administratorii cinematografului pentru calitatea imaginii, a sonorizării, calități pe care le-a mai întâlnit doar la Cannes.

La finalul proiecției, actorii au oferit autografe, au făcut poze cu cinefilii și au ciocnit câte un pahar cu șampanie. La eveniment au participat și oficialități ale orașului. Cei care nu au putut ajunge la avanpremiera filmului „Afacerea Est”, îl vor putea viziona de pe 28 octombrie până pe 3 octombrie, când va rula în toate cinematografele din țară, inclusiv la Bârlad. (Mihaela NICULESCU)

Trei actori bârlădeni implicați în „Afacerea Est”

Trei actori ai Teatrului „Victor Ion Popa” din Bârlad așteaptă cu nerăbdare premiera filmului „Afacerea Est”, producție în care au fost distribuiți anul trecut.

Afis Afacerea EstGeorge Sobolevschi, Alex Savu și Lucian Arhire au participat la filmări în vara anului trecut pentru producția „Afacerea Est”, regizată de cunoscutul regizor basarabean Igor Cobileanski. Filmul a fost prezentat în iunie, în avanpremieră, la festivalul Transylvania IFF (Cluj), dar va rula în cinematografe de pe 17 octombrie. La Vaslui, filmul va avea premiera pe 22 octombrie.

Este o onoare pentru mine faptul că am fost ales în distribuție, chiar dacă într-un rol secundar, având în vedere numărul mare de actori care au participat la casting. A fost o plăcere să filmez timp de trei zile alături de regizorul Cobileanski și de actori ieșeni precum Ion Sapdaru și Constantin Pușcașu. Este prima mea experiență în lumea filmului și aștept cu emoție să văd ce a ieșit. Voi afla pe 22 octombrie, la Vaslui, unde va fi proiectat în premiera filmul «Afacerea Est»”, ne-a declarat actorul Lucian Arhire.

Lucian Arhire interpretează rolul unui chelner, Alex Savu pe cel al unui impiegat de mișcare, iar George Sobolevschi rolul unui șofer. Sunt

Igor Cobileanski

Igor Cobileanski

roluri episodice care, însă, au adus un plus stimei de sine a actorilor bârlădeni și, de ce nu, șansa de a fi văzuți și remarcați.

https://www.youtube.com/watch?v=85J7leWkAYc

Afacerea Est” este o comedie amară, un film despre cât de absurdă și sarcastică poate fi viața, dar și un exemplu de cum se poate trece cu optimism peste provocările ei.

Regizorul Igor Cobileanski este basarabean, dar a absolvit Academia de Teatru și Film din București , Facultatea de Regie film și TV. Acesta este deja cunoscut prin scurt-metrajele de succes „Sașa, Grișa și Ion”, „Când se stinge lumina”, „Plictis și inspirație”. Regizorul a declarat că a dorit să descopere actori noi, din teatrele de pe ambele părți ale Prutului, cu sau fără experiență, dar care să creeze un umor de limbaj (cu accent basarabean).

Actorii principali sunt Constantin Pușcașu, în rolul Marian (un intelectual de provincie) și Ion Sapdaru, care interpretează rolul lui Petro, un oportunist plin de idei.

Filmările au durat doar 25 de zile, dar a fost o muncă titanică, făcută însă cu plăcere, iar rezultatul acesteia va putea fi apreciat de vasluieni, luna viitoare, pe 22 octombrie, în premieră. (Mihaela NICULESCU)

GLOBURILE DE AUR 2016: “Son of Saul”, cu românul Levente Molnár, a fost desemnat “cel mai bun film străin”

Lungmetrajul maghiar “Son of Saul”, cu actorul român Levente Molnár în distribuție, a fost desemnat “cel mai bun film străin”, la ediția din 2016 a Globurilor de Aur, potrivit site-ului evenimentului. 

Cea de-a 73-a ediție a premiilor Globul de Aur, decernate de Asociația presei străine de la Hollywood (Hollywood Foreign Press Association, HFPA), are loc în momentul difuzării acestei știri, la Los Angeles. Ceremonia este prezentată de actorul britanic Ricky Gervais.

“Saul Fia/ Son of Saul”, propunerea Ungariei pentru o nominalizare la categoria cel mai bun film într-o limbă străină alta decât engleza la premiile Oscar 2016, reprezintă debutul în lungmetraj al regizorului maghiar László Nemes și a fost distins cu marele premiu al juriului la gala de anul trecut a Festivalului de la Cannes.

În luna decembrie, “Son of Saul” a fost inclus pe lista scurtă a celor nouă pelicule eligibile pentru nominalizarea la premiul Oscar pe 2016 la categoria “cel mai bun film străin”. Gala premiilor Oscar va avea loc pe 28 februarie, la Los Angeles. Filmul “Son of Saul” este o coproducție Ungaria-Franța și a fost extrem de apreciat de critica de specialitate, fiind în topul preferințelor acesteia. Subiectul filmului este centrat pe două zile din viața lui Saul Auslander (Géza Röhrig), un prizonier evreu din Ungaria forțat să lucreze pentru naziști în camerele de gazare de la Auschwitz.

Levente Molnár, angajat al Teatrului Maghiar de Stat din Cluj-Napoca, are un rol cheie în acest film: îl interpretează pe Abraham Warsawski, cel mai apropiat prieten al lui Saul, aflat alături de el în lagărul de concentrare.

“E un subiect care mă interesează personal. Respect și admir enorm capacitatea acestui popor (evreu) de a rezista prin cultură, educație, comunitate. Duc lipsa amalgamului, cândva mult mai accentuat, specific României, dat de conviețuirea pașnică – și mutual benefică – a diverselor comunități (evrei, germani, unguri, armeni, greci etc.). Îmi imaginez cum ar arăta România cu aceste comunități. Cred în puterea pe care o poate avea acest «pestriț» de popoare, nații, etnii și îi duc dorul. Nu pot percepe și înțelege nici până în ziua de azi cele petrecute la Auschwitz. Nu pot să concep cum am fost noi, oamenii, capabili de asemenea fapte”, spunea Levente Molnár, după includerea filmului în competiția oficială a Festivalului de la Cannes.

După premierea peliculei la Cannes, Levente Molnár afirma, pentru MEDIAFAX, că a fost o onoare să fie implicat într-un asemenea proiect. “Este o echipă foarte sinceră, foarte tânără și nu ne vine să credem ce se întâmplă”, spunea Levente Molnár, vorbind despre succesul de care se bucură filmul.

Levente Molnár mai spunea la momentul respectiv că “Son of Saul” este prima sa colaborare cu regizorul László Nemes, precizând că filmul are un subiect “care nu poate fi numit ușor” și “care nu este îndestulător dezbătut”.

Levente Molnár, născut pe 10 martie 1976, la Baia Mare, a studiat actoria la Universitatea “Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, iar, din anul 2002, este actor al Teatrului Maghiar de Stat din Cluj-Napoca. A colaborat cu personalități precum Silviu Purcărete, Gábor Tompa, Michal Docekal, Dragos Galgoțiu, László Bocsárdi, Mihai Mănuțiu, Olga Barabás, György Selmeczi, David Zinder și Mona Marian, potrivit informațiilor de pe site-ul său personal.

Printre filmele în care a jucat se numără “The Fixer” (regia Adrian Sitaru), “Chuck Norris vs Communism” (regia Ilinca Calugăreanu) “Ferry” (regia Daniel Nickson) “Fragment viu” (regia Bántó Csaba, Iszlai József), “Blutsbrüder teilen alles” (regia Wolfram Paulus), “Radio” (regia Pünkösti Laura), “Un alt Crăciun” (regia Tudor Giurgiu), “Morgen” (regia Marian Crișan), “Any Given Father” (regia Cristan Cîrcu), “Biliard” (regia Mészáros Péter), “Tetemrehívás” (regia Hatházi András).

Sursa: mediafax.ro

Netflix este disponibil si in Romania

Cel mai cunoscut serviciu de video on-demand (filme la cerere, transmise online) din lume, Netflix, este de acum disponibil si in Romania, planurile tarifare fiind intre 7,99 si 11,99 euro/luna.Netflix a anuntat miercuri cea mai mare expansiune din istoria sa, urmand sa intre in alte 130 de tari, pe langa cele peste 70 in care era deja. Serviciul are 74 milioane de utilizatori. Veniturile companiei au fost anul trecut de 5,5 miliarde dolari, iar profitul, de peste 220 milioane dolari.

Exista trei planuri tarifare, in functie de calitatea continutului, de numarul de ecrane pe care poti urmari simultan si de numarul de seriale disponibile. Prima luna este gratuita. De exemplu, in varianta Basic la 7,99 euro/luna poti urmari pe un singur ecran si nici HD-ul si Ultra HD-ul nu sunt disponibile. In varianta Standard, la 9,99 euro/luna, poti urmari pe doua ecrane simultan si este disponibil si HD-ul, in timp ce pe versiunea Premium la 11,99 euro sunt disponibile toate optiunile (inclusiv posibilitatea de a urmari pe patru ecrane simultan).

Trebuie spus ca serialele foarte populare NU se vor regasi in oferta Netflix in tarile unde compania nu detine dreptul de distributie asupra lor. Netflix promite insa ca va incerca sa le achizitioneze in cat mai multe locuri.

Netflix a fost lansat în 1998 ca serviciu de închiriere de DVD-uri, dar a devenit in timp unul dintre cei mai mari furnizori de video on demand.

Netflix are o capitalizare de piata de peste 46 miliarde dolari, iar actiunile au crescut anul trecut cu 140%. Printre tarile in care a anuntat ca intra se numara India, Rusia si Turcia, insa nu si China. “In China ai nevoie de permisiunea guvernului pentru a desfasura activitati (…) Va dura ceva timp”, spune seful companiei.

Compania este celebra pentru seriale precum “House of Cards”, “Bloodline” sau “Orange is the New Black”.

Netflix este acum disponibil aproapre peste tot in lume, in afara de China (unde cauta modalitati de a intra) si de Crimeea, Coreea de Nord si Siria).

E de asteptat ca lansarea Netflix sa aiba o puternica influenta asupra modului in care oamenii consuma continut video. In SUA, multi au renuntat la traditionalele abonamente de cablu TV dupa ce Netflix a venit cu o multime de seriale in exclusivitate.

Reed Hastings, CEO al Netflix, a spus la targul CES Las Vegas ca din cei 3,2 miliarde de utilizatori de internet, doua miliarde sunt in tari in curs de dezvoltare unde in 2000 numai 400 de milioane de oameni foloseau internetul. Cresterea a fost uimitoare, spune el.

Netflix promite 31 de seriale anul acesta (atat total noi, cat si continuari), peste 20 de documentare, serii de stand-up comedy-uri speciale si 30 de seriale pentru copii.

Cifra de afaceri a Netflix a urcat uluitor din 2002 pana in prezent. Iata cateva exemple (sursa statista.com)

2002: 151 milioane dolari
2004: 500 milioane dolari
2007: 1,2 miliarde dolari
2010: 2,16 miliarde dolari
2011: 3,2 miliarde dolari
2013: 4,37 miliarde dolari
2014: 5,5 miliarde dolari

Sursa; hotnews.ro

Thomas Ciulei INTERZICE difuzarea publică în România a filmelor sale și ale lui Liviu Ciulei

Regizorul și producătorul Thomas Ciulei a decis luni ca, din 19 octombrie, să nu mai acorde dreptul de difuzare publică în România a filmelor sale și ale tatălui său, Liviu Ciulei, din cauza “atitudinii destructive a Centrului Național al Cinematografiei”, a declarat acesta pentru MEDIAFAX. 

“Am trimis comunicatul, în principal, către media. Centrul Național al Cinematografiei încă nu a primit. Vreau să afle de la presă, însă vor fi înștiințați cândva și ei”, a declarat Thomas Ciulei pentru MEDIAFAX.

“Sunt moștenitor unic al drepturilor de autor pentru filmele lui Liviu Ciulei și autor pentru ale mele, astfel, am tot dreptul. Este decizia mea și, până acum, nu au fost încălcări decât în ceea ce privește site-urile pe care au fost link-uri”, a mai spus acesta.

Excepție de la această “măsură extremă”, cum o numește, vor face proiecțiile în instituțiile de învățământ.

“Am fost nevoit să ajung la această măsură extremă în urma atitudinii destructive ale Centrului Național al Cinematografiei legate de restaurarea filmelor lui Liviu Ciulei și a tratamentului discriminatoriu și destructiv legat de producțiile mele”, a notat Thomas Ciulei în comunicatul transmis.

Acesta explică faptul că, în 2008, Liviu Ciulei a declarat că, în cazul unei restaurări a filmului “Pădurea Spânzuraților”, își dorea ca aceasta să fie făcută “la cele mai înalte exigențe”. Șansa s-a ivit în același an, când Fundația World Cinema Foundation, înființată de Martin Scorsese, a dorit să ofere un proiect de restaurare a filmului “Pădurea Spânzuraților”, în valoare de peste 200.000 de euro.

Dezinteresul Centrului Național al Cinematografiei (CNC) pentru găsirea soluțiilor de a susține această lăudabilă inițiativă pe plan intern a dus la retragerea ofertei făcute de World Cinema Foundation, pierzându-se astfel o șansă uriașă de a resuscita un film al cărui suport original, pelicula, începe să-și atingă durata maximă de viață.

O soartă identică l-a avut și filmul “Valurile Dunării”, mai spune Thomas Ciulei, a cărui restaurare finanțată de Groupama Group, în 2010, s-a lovit de aceeași indiferență din partea CNC. Prin acest comportament, Centrul Național al Cinematografiei încalcă grav obiectivele formulate în art. 2F din legea cinematografiei – “protejarea, dezvoltarea, și punerea în valoare a patrimoniului cinematografiei naționale”.

Referitor la propria creație, Thomas Ciulei spune: “În perioada 2010-2013, am produs două filme de lung metraj, «Matei Copil Miner», de Alexandra Gulea, și “2+2″, în regia mea. O parte din finanțarea acestor filme era asigurată de Televiziunea Română, care, în urma dificultăților financiare, nu și-a onorat la timp obligațiile asumate prin contract, lucru care a dus la depășirea perioadei contractuale de predare a filmelor la CNC de către firma producătoare Europolis Film”.

Acesta adaugă că “Societatea Română de Televiziune are obligația de a finanța pelicule românești, conform legii Cinematografiei. În loc ca CNC să acorde cazului circumstanțe atenuante, cum a procedat cu multe alte producții (fiind vorba despre un producător care a întâmpinat dificultăți în execuția financiară a unui film, fără vina acestuia, și care a făcut tot posibilul să ducă filmul la bun sfârșit), a luat în schimb decizia de a mă da ca producător în judecată pentru restituirea sumelor de credit în valoare de 2.045.880 de lei, plus penalizări, și totodată de a bloca plata ultimelor tranșe de finanțare în valoare de 227.320 de lei”.

În finalul comunicatului, Ciulei cataloghează atitudinea Centrului Național al Cinematografiei ca fiind “discriminatorie, destructivă și în contradicție cu obiectivele formulate în legea Cinematografiei: «dezvoltarea industriei filmului din România», și «încurajarea inițiativei private în domeniile creației, finanțării și producției (…) filmelor românești sau celor realizate cu participare românească» (Art. 2 a, b.)”.

De asemenea, acesta cere scuze tuturor celor care doresc și nu vor avea posibilitatea să vadă aceste filme în viitor.

Până la momentul difuzării acestei știri, niciunul dintre reprezentanții Centrului Național al Cinematografiei nu a putut fi contactat.

Liviu Ciulei (născut pe 7 iulie 1923, la București, și decedat 24 octombrie 2011, la München) a studiat teatrul, la Conservatorul Regal de Muzică și Teatru din București, iar apoi arhitectura. A debutat ca actor în 1946, jucând rolul lui Puck în “Visul unei nopți de vară” la Teatrul Odeon din Capitală. Ulterior s-a alăturat echipei Teatrului Municipal din București, actualul Teatru Bulandra, unde a debutat ca regizor în 1957, punând în scenă “Omul care aduce ploaia” de Richard Nash. Liviu Ciulei, descris de Newsweek drept “una dintre cele mai îndrăznețe și provocatoare figuri ale scenei internaționale”, a fost numit, de altfel, director onorific al Teatrului Bulandra, în semn de apreciere pentru creația sa artistică.

Cariera spectaculoasă a lui Liviu Ciulei include peste 20 de filme, la care a lucrat în calitate de regizor, actor sau scenarist, precum și numeroase spectacole de teatru, unde și-a pus semnătura ca regizor, scenograf sau actor, aceste producții fiind recompensate de-a lungul timpului cu distincții prestigioase.

Filmografia sa include, alături de unul dintre titlurile care au marcat istoria cinematografiei românești, “Pădurea Spânzuraților”, și “Valurile Dunării” (1959) și “Erupția” – debutul său în regia de film, din 1957.

Despre scena finală a filmului “Pădurea spânzuraților”, Liviu Ciulei spunea, cu câteva luni înainte de a muri, că este cea mai bună pe care a filmat-o vreodată. “Pădurea Spânzuraților” a primit, în anul 1965, premiul pentru regie la Festivalul de la Cannes.

“Valurile Dunării”, cel de-al doilea film semnat de Liviu Ciulei, a fost recompensat cu Globul de Cristal la Festivalul de la Karlovy Vary, în 1960.

Printre distincțiile obținute de Liviu Ciulei se mai numără premiul UNITER, în 1996, premiul de Excelență UNITER, 2001, premiul de excelență în cinematografia română, 2002.

Experienței de regizor, actor, scenograf și scenarist i s-a adăugat cea de director artistic, Liviu Ciulei ocupând această poziție, timp de zece ani, pentru Teatrul “Bulandra” din București, dar și pentru Teatrul “Tyrone Guthrie” din Minneapolis.

De asemenea, Liviu Ciulei, tatăl regizorului de film Thomas Ciulei, a fost profesor de teatru la două universități prestigioase, Columbia University și New York University, dar și membru de onoare al Ordinului Arhitecților.

Thomas Ciulei, în vârstă de 50 de ani, a urmat studii de cinematografie la Munchen și New York. A regizat și produs filme, punând un mare accent pe documentare. În comunicatul remis luni MEDIAFAX, regizorul mai spune că știe că în România sunt puține condiții pentru a face film documentar, deoarece televiziunile și cinematografele nu sunt interesate de aceste producții, dar nu a renunțat niciodată la acest gen brut și onest de film. În schimbul fidelității regizorului, documentarele i-au adus multe premii internaționale. Printre cele mai importante filme ale sale se numără “Grațian” (1995), “Nebunia capetelor” (1997), “Asta e” (2001) și “Podul de flori” (2008).

Sursa: mediafax.ro

3.000 de spectatori, în trei săptămâni

de Mihaela NICULESCU

La trei săptămâni după inaugurarea cinematografului „Victoria” bârlădenii se dovedesc a fi destul de interesați de vizionarea filmelor 3D. Peste 3.000 de spectatori au venit la cinema, dintre care două treimi adulți și o treime copii.

„Cele mai aglomerate săli sunt în week-end. Am avut trei – patru proiecții cu casa închisă. Filmul «Minionii» a fost neașteptat de bine primit și, de aceea, am hotărât să-l programăm încă o săptămână. Animațiile merg foarte bine și filmele 3 D”, ne-a declarat Andrei Cărăbăț, directorul centrului multimedia Cityplex „Victoria”.
Dacă numărul spectatorilor este încurajator, în privința gradului de civilizație, reprezentanții cinematografului bârlădean sunt rezervați. „După fiecare proiecție, este nevoie să adunăm resturile de la floricele, hârtii sau pahare. Spectatorii au uitat cum trebuie să se comporte într-un cinematograf, sau poate n-au știut niciodată. Sosul de salsa pe care îl cumpără de la minibarul cinematografului ajunge uneori pe scaune sau mochetă. Am vorbit deja cu o firmă de curățenie pentru a procura soluții speciale de scoatere a petelor și pentru igienizare. Sperăm ca, pe parcursul timpului, spectatorii să-și schimbe comportamentul”, a mai adăugat Cărăbăț.
Reprezentanții cinematografului fac un apel către bârlădeni ca, atunci când doresc să vizioneze un film, să-și procure din timp biletele. Să-și facă rezervare online sau prin telefon și dacă se hotărăsc să vină la film în aceeași zi, să-și cumpere bilet cu câteva zeci de minute înainte și nu în ultimele cinci minute. În plus, dacă în timpul proiecției și-ar închide telefoanele, ar fi excelent.

A disparut de cativa ani de pe micile ecrane! Vezi aici ce mai face Tamara Buciuceanu, ajunsa la 87 de ani!

Ajunsa la varsta de 87 de ani, Tamara Buciuceanu s-a retras din lumina reflectoarelor, iar CANCAN.ro a aflat unde isi petrece batranetea marea doamna a teatrului romanesc, dar si ce indeletniciri zilnice are.

Si-a petrecut mai bine de 60 de ani din viata pe scena, avand in spate o cariera impresionanta. Rolurile în care a intruchipat personaje precum Coana Chirita sau Isoscel, din Liceenii, i-au asigurat Tamarei Buciuceanu nemurirea in istoria filmului romanesc si, totodata, au facut-o sa devina un idol pentru milioane de romani.

In urma cu cativa ani, marea doamna a teatrului romanesc s-a retras din lumina reflectoarelor, considerand ca a venit vremea sa iti traiasca batranetea frumos, acasa.

Isi traieste batranetea la Busteni!

Ajunsa la varsta de 87 de ani, marea doamna a teatrului romanesc a lasat viata aglomerata a Bucurestiului pentru casuta modesta pe care o detine la Busteni. Acolo, in aerrul tare al muntilor, actrita duce o viata linistita, alaturi de sora sa. Citeste, face zilnic plimbari scurte, se odihneste si se uita la filme vechi. Duce dorul scenei, insa nu stie daca se va mai reveni in fata spectatorilor

Chiar daca este departe de agitatia Capitalei, Tamara Buciuceanu este conectata la tot ceea ce se intampla in teatrul romanesc, iar multi dintre fostii sai elevi o suna pentru a-i cere sfaturi:“Sunt bine, sanatoasa pentru o femeie de varsta mea. Va multumesc de telefon”, s-a limitat la a ne declara Tamara Buciuceanu.

Detine 22 de premii nationale pentru interpretare si trei pentru intreaga activitate

In cei 60 de ani de cariera, Tamara Buciuceanu a fost recompensata cu o multime de distinctii. De fiecare data, actrita le-a primit cu bucurie si cu lacrimi in ochi. Astfel, la cei 87 de ani ai sai, marea doamna a comediei romanesti se poate lauda cu 22 de premii nationale pentru interpretare si trei pentru intreaga cariera. La sfarsitul anului trecut, Tamara Buciuceanu a primit premiul “Aristizza Romanescu”, din partea Academiei Romane.

Sursa: cancan.ro

Un nou premiu pentru Corneliu Porumboiu

de Marian MOCANU

Cunoscutul regizor vasluian Corneliu Porumboiu a câștigat un nou mare premiu, „Un Certain Talent” la festivalul de la Cannes, pentru filmul „Comoara”. Pelicula, care a avut premiera în România marți, 26 mai, s-a bucurat nu doar de aprecierile criticilor de specialitate, dar și a spectatorilor. Filmul este inspirat de o legendă care circula în satul unuia dintre protagoniști, actorul Adrian Purcărescu. Corneliu Porumboiu este regizorul român cu cele mai multe premii obținute la Cannes, cel mai important festival cinematografic pe plan mondial.

Un nou succes pentru cinematografia românească și pentru Vaslui: cunoscutul regizor Corneliu Porumboiu a câștigat un nou mare premiu, „Un Certain Talent” la festivalul de la Cannes, pentru filmul „Comoara”. El a concurat la secțiunea „Un Certain Regard” alături de alți faimoși premianți la Cannes în edițiile precedente, în juriu, alături de prestigioși critici de film și regizori aflându-se și actrița și regizoarea Isabella Rossellini, cea care a și prezidat comisia de specialitate.

Corneliu Porumboiu este regizorul român cu cele mai multe premii obținute la Cannes, cel mai important festival cinematografic pe plan mondial. A fost distins în 2004 cu Premiul Cinefondation pentru scurtmetrajul „Călătorie la oraș”, în 2006 cu Premiul Camera d`Or pentru lungmetrajul de debut „A fost sau n-a fost?”și, în 2009, cu două premii (FIPRESCI și Premiul Juriului) în secțiunea Un certain regard pentru „Polițist adjectiv”. Marți, 26 mai, a avut loc premiera în românia a filmului proaspăt premiat la Festivalul de la Cannes.

comoara lui porumboiu1Filmul este inspirat de o legendă care circula în satul unuia dintre protagoniști, conform căreia străbunicul actorului Adrian Purcărescu ar fi îngropat o comoară în curtea casei, dar nimeni nu a găsit-o. Filmul „Comoara” trebuia să fie inițial un documentar, care să redea povestea din satul actorului Adrian Purcărescu, prieten cu Corneliu Porumboiu. Dar pentru că filmările nu au decurs așa cum își dorea, regizorul a decis să transforme totul într-o ficțiune. Filmările au avut loc chiar acasă la stramoșii actorului Adrian Purcărescu, în satul Islaz, de lângă Turnu Măgurele.

Filmul „Comoara” spune povestea lui Costi, care lucrează la primărie și duce o viață liniștită, cum îi place lui să spună. Seara obișnuiește să-i citească povești fiului său de 6 ani. Într-o seară, un vecin, interpretat de actorul Adrian Purcărescu, îl roagă să-i împrumute niște bani. E disperat, banca i-a scos apartamentul la vanzare. Costi ezită, l-ar împrumuta pe vecin, dar asta i-ar periclita liniștea, are și el credite la bancă. Îl refuză și se întoarce la fiul său și la Robin Hood. Vecinul revine. Îi spune că în satul bunicilor săi există o legendă: se zice că străbunicul său ar fi îngropat o comcomoara lui porumboiuoară în curtea casei, înainte de venirea comuniștilor la putere. În cazul în care Costi va plăti pe cineva cu un detector de metale și vor găsi comoara, o vor impărți jumătate – jumătate. Costi nu stă prea mult pe gânduri. De a doua zi caută pe cineva cu un detector de metale. În continuare, firul acțiunii ia proporții nebănuite, nu doar prin jocul actoricesc, ci și prin prisma faptului că legile române, în cazul descoperirii unui tezaur, a unei comori, sau a unui zăcământ, acestea rămân în proprietatea statului, descoperitorii primind doar o bonificație.

Rolurile principale în filmul „Comoara” sunt interpretate de Cuzin Toma, Adrian Purcărescu și vasluianul – actor amator Corneliu Cozmei, care au fost selectați după un proces amplu de casting, care s-a desfășurat pe parcursul a trei luni.

Vorbind despre personajele din filmul său, regizorul Corneliu Porumboiu spunea: „Mi-a fost întotdeauna teamă să urmez rețete. Când scriu un scenariu, îmi place mult să schimb la casting sau la filmare etc. Filmele mele par a fi destul de conceptuale, dar vreau să am timp și libertatea de a improviza. Pentru mine, un film se face doar pe platoul de filmare. Pentru acest film, provocarea a fost de a găsi «un ton» bun. Filmând căutarea comorii prea realist, aș fi putut cădea în comedia situației sau caricatură. Dar m-am eliberat lucrând. Acum, personajele mele sunt destul de rafinate, aproape ca arhetipuri, cu fețe suficient de puternice, sper eu, pentru a întruchipa poveștile lor fără prea multe explicații”.

Proiectul a primit o finanțare de 1.574.000 de lei de la Centrul Național al Cinematografiei (CNC) și este susținut de HBO România și Arte France.

Cannes 2015: Filmul “Dheepan”, de Jacques Audiard, a câștigat trofeul Palme d’Or. LISTA COMPLETĂ a premiilor

Regizorul francez Jacques Audiard a câștigat marele trofeu Palme d’Or, pentru lungmetrajul “Dheepan”, la gala celei de-a 68-a ediții a Festivalului Internațional de Film de la Cannes, care a avut loc duminică seară.

Competiția oficială a Festivalului de Film de la Cannes (13 – 24 mai) a inclus în acest an 19 lungmetraje, printre care s-au aflat unele regizate de cineaști celebri, între care se numără și Jacques Audiard, dar și Gus Van Sant, Matteo Garrone și Paolo Sorrentino.

Filmul “Dheepan”, de Jacques Audiard, cu Vincent Rottiers și Marc Zinga, este o saga curajoasă despre un refugiat tamil care ajunge să trăiască la periferia Parisului. Filmul îl prezintă pe Dheepan, un luptător pentru independență, un Tigru tamil din Sri Lanka. Cum înfrângerea e aproape, Dheepan se hotărăște să fugă. Ia cu el o femeie și o fetiță pe care nici măcar nu o cunoaște, în speranța că, părând o familie, vor obține mai ușor azil politic în Europa. Cei trei ajung la Paris, unde el își găsește o slujbă de paznic. Așa-zisa familie începe să-și croiască o viață nouă, însă violențele din cartier îi redeschid rănile războiului pe care și le dorea cicatrizate. Instinctele de luptător se trezesc din nou. De data asta Dheepan nu mai luptă pentru independență, ci pentru a-și proteja ceea ce spera să devină “familia” sa reală.

Jacques Audiard este autorul unor pelicule emoționante, precum “Și inima mi se opri în loc/ De battre mon coeur s’est arrêté” (2005), “Un profet/ Un prophète” (2009) și “Rugină și oase/ De rouille et d’os” (2012).

Pe de altă parte, la gala celei de-a 68-a ediții a Festivalului Internațional de Film de la Cannes, care a avut loc duminică seară, pelicula “Son of Saul”, cu actorul român Levente Molnár în distribuție, a primit Marele Premiu al Juriului.

Juriul competiției oficiale a fost prezidat de cineaștii americani Joel și Ethan Coen. Totodată, regizorii Guillermo del Toro și Xavier Dolan, actrițele Sophie Marceau, Sienna Miller și Rossy de Palma, compozitoarea Rokia Traoré și actorul american Jake Gyllenhaal au făcut parte din juriul oficial al festivalului.

Lista completă a premiilor Festivalului de Film de la Cannes 2015

Prezentăm în continuare lista completă a premiilor celei de-a 68-a ediții a Festivalului Internațional de Film de la Cannes (13 – 24 mai):

Competiția oficială:

Palme d’Or – “Dheepan”, de Jacques Audiard

Marele Premiu al Juriului (Grand Prix) – “Saul Fia/ Son of Saul”, de László Nemes, cu românul Levente Molnár în distribuție

Premiul Juriului – “The Lobster”, de Yorgos Lanthimos

Premiul pentru regie – Hou Hsiao Hsien, pentru “The Assassin/ Nie Yinniang”

Premiul pentru scenariu – Michel Franco, pentru “Chronic”

Premiul pentru interpretare masculină – Vincent Lindon, pentru rolul “La Loi Du Marché”, de Stéphane Brizé

Premiul pentru interpretare feminină – Rooney Mara, pentru rolul din “Carol”, de Todd Haynes, și Emmanuelle Bercot, pentru rolul din “Mon Roi”, de Maïwenn

Caméra d’Or – “La tierra y la sombra”, de César Augusto Acevedo

Palme d’Or pentru scurtmetraj – “Waves ’98”, de Ely Dagher

Palme d’Or onorific: Agnès Varda

Un Certain Regard:

Marele Premiu – “Hrútar/ Rams”, de Grímur Hákonarson

Premiul juriului – “Zvizdan/ The High Sun”, de Dalibor Matanić

Premiul pentru regie – Kiyoshi Kurosawa, pentru “Kishibe no tabi/ Journey to the Shore”

Premiul Un Certain Talent – “Comoara”, de Corneliu Porumboiu

Premiul special al juriului (Prix de l’avenir): “Masaan”, de Neeraj Ghaywan, și “Nahid”, de Ida Panahandeh

Premiile criticii internaționale – FIPRESCI:

“Son of Saul”, de László Nemes, cu românul Levente Molnár (competiția oficială)

“Masaan”, de Neeraj Ghaywan (Un Certain Regard)

“Paulina”, de Santiago Mitre (Semaine de la Critique)

Premiile juriului ecumenic:

Marele Premiu: Nanni Moretti, pentru “My Mother”

Mențiuni: “The Measure of a Man”, de Stephane Brize, și “Taklub”, de Brillante Mendoza

Semaine de la Critique:

Marele premiu – “Paulina”, de Santiago Mitre

Révélation France 4 – “La Tierra y la Sombra”, de Cesar Augusto Acevedo

Aide Fondation Gan à la Diffusion – “Ni le ciel, ni la terre”, de Clément Cogitore

Premiul Découverte – “Varicella”, de Fulvio Risuelo

Premiul SACD – “La Tierra y la Sombra”, de Cesar Augusto Acevedo

Premiul Canal+ – “Ramona”, de Andrei Crețulescu

Cinéfondation:

Premiul I – “Share”, de Pippa Bianco

Premiul al II-lea – “Locas Perdidas”, de Ignacio Juricic Merillán

Premiul al III-lea – “The Return of Erkin”, de Maria Guskova, și “Victor XX”, de Ian Garrido López

Quinzaine des Réalisateurs:

Premiul Art Cinema – “Embrace of the Serpent”, de Ciro Guerra

Premiul SACD – “My Golden Days”, de Arnaud Desplechin

Premiul Europa Cinemas Label – “Mustang”, de Deniz Gamze Ergüven

Premier Prix Illy pentru scurtmetraj – “Rate Me!”, de Fyzal Boulifa

Mențiune specială- “The Exquisit Corpus”, de Peter Tscherkassky

Carrosse d’Or – Jia Zhangke

Women In Motion Award: Jane Fonda

Queer Palm – “Carol”, de Todd Haynes

Palm Dog – Lucky din “Arabian Nights”, de Miguel Gomes

Sursa: mediafax.ro

GALA GOPO 2015: “Closer to the Moon”, de Nae Caranfil – cel mai bun film. LISTA completă a câștigătorilor

Filmul “Closer to the Moon”, de Nae Caranfil, a fost marele câștigător al serii, după ce a obținut nouă premii Gopo din 12 nominalizări. Prezentăm lista completă a câștigătorilor.

La gala premiilor Gopo de luni seară, filmul lui Nae Caranfil a mai obținut, printre altele, trofeele pentru cel mai bun scenariu și pentru cel mai bun regizor.

Filmul este o coproducție internațională România – Italia – Polonia – Franța și are o distribuție hollywoodiană, în rolurile principale fiind nume deja bine cunoscute publicului român, precum Mark Strong, Vera Farmiga și Harry Lloyd.

Scenariul filmului poartă semnătura lui Nae Caranfil și este inspirat din fapte reale petrecute în Bucureștiul anului 1959, când un spectaculos jaf asupra unei furgonete a Băncii Naționale punea întreaga țară pe jar. În România comunistă, un astfel de atac “gangsteresc” era de neconceput atât pentru autoritățile statului, cât și pentru orice om normal: ce să faci cu lei neconvertibili, într-un regim politic și economic ce limita drastic utilitatea banilor?

Autorii loviturii sunt patru bărbați și o femeie, toți comuniști situați la vârful ierarhiei de partid, departe de orice lipsuri materiale. O lună mai târziu erau arestați, judecați și condamnați la moarte, dar în așteptarea execuției au fost “invitați” să-și joace propriile roluri într-o reconstituire cinematografică a acțiunii lor, menită să devină un film educativ și de propagandă, destinat oamenilor muncii din întreaga țară.

De-a lungul celor câteva zile în care eroii jafului erau scoși dimineața din celulele închisorii Jilava și transformați în “staruri de cinema” într-un București însorit și plin de viață, toată lumea din jurul lor – milițieni, securiști, anchetatori, echipă de filmare – căuta cu disperare răspunsul unei singure întrebări: de ce au făcut-o?

Regizorul Nae Caranfil propune propria sa dezlegare a misterului ce planează și astăzi asupra acestei povești adevărate, într-un film comic și tragic deopotrivă, realizat în limba engleză, cu o distribuție internațională de prestigiu.

Filmările s-au desfășurat în spații istorice din București, precum Casa Capșa, Parcul Carol, Casa Armatei, Casa Presei, clădirea IMOD, Centrul Vechi, dar și într-un decor de epocă special construit pe o suprafață de 2.000 mp2.

Pe lângă distribuția de excepție, filmul a beneficiat de o echipă de profesioniști în domeniu. Astfel, costumele au fost realizate de creatoarea Doina Levintza, imaginea a fost adusă pe camera de Marius Panduru, scenografia filmului a fost semnată de Cristian Niculescu. Pe platou, regizorul Nae Caranfil a fost asistat de Brian Cook, cunoscut drept colaborator al lui Stanley Kubrik în filmul “Cu ochii larg închiși/ Eyes Wide Shut”. Coloana sonoră include melodiile specifice Bucureștiului anilor ’60 și, totodată, muzica special compusă de Laurent Couson.

Companiile de producție implicate în proiect au fost Mandragora Movies (România), Rainieri Made (Italia), Agresywna Banda (Polonia), Denis Friedman Productions (Franța), cu participarea Ithaca LLC (SUA).

Anul trecut, premiul Gopo pentru cel mai bun film i-a revenit lungmetrajului “Poziția copilului”, de Călin Peter Netzer.

Nae Caranfil s-a născut pe 7 septembrie 1960 la București. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică “I.L. Caragiale” în 1984. Filmul său din facultate s-a numit “Frumos e în septembrie la Veneția” și a câștigat premii în țară și străinătate. După absolvire, Nae Caranfil a avut câteva apariții actoricești în filmele “Salutări de la Agigea”, de Cornel Diaconu, și “În fiecare zi mi-e dor de tine”, de Gheorghe Vitanidis.

A urmat, la Bruxelles, Programul Scenariștilor Europeni din cadrul “Flemish European Media Institute” (FEMI). Între 1989 și 1991 a scris scenarii pentru casa de producție franceză “Compagnie Des Images”.

Devine scenarist și regizor celebru cu primul său lungmetraj, “E Pericoloso Sporgersi”, care apare în 1993. Este o coproducție franco-română prezentată la Quinzaine des Realisateurs, la Cannes, în 1993 și premiată ulterior în festivaluri ca Montpellier, Bratislava și La Baule. “E Pericoloso Sporgersi” este un film compus din trei părți care narează aceeași poveste din punctul de vedere a trei persone diferite: o studentă, un soldat și un actor de teatru.

Continuă cu “Asfalt Tango”, în 1995, o altă comedie franco-română, în care joacă Charlotte Rampling. Al treilea său lungmetraj este coproducția franco-italo-belgiană “Dolce Far Niente”, din 1998, cu Francois Cluzet, Giancarlo Giannini, Isabella Ferrari, Marguerita Buy și Pierfrancesco Favino. Filmul obține premiul pentru scenariu la Namur, în 1998, și participă în competiția oficială de la Karlovy Vary, în 1999. “Filantropica”, realizat în 2002, este încă o colaborare româno-franceză, o comedie neagră ce obține premiul publicului la Festivalul Internațional de Film de la Paris și numeroase alte premii la Wiesbaden, Mons, Wurtzburg, Bratislava, Newport Beach și Atena.

Pentru toate filmele sale de până acum, mai puțin filmul din studenție (“Frumos e în septembrie la Veneția”), Nae Caranfil este și scenarist. Filmul său “Restul e tăcere” (2008) a câștigat marele premiu pentru scenariu la Festivalul Internațional de Film de la Paris 1995 și premiul al doilea în “Hartly & Merrill International Scriptwriting Competition”, Hollywood, 1999. Filmul a fost prezentat în avanpremieră la Cluj, în cadrul TIFF 2007, și a închis competiția oficială la Locarno în același an. A câștigat, de asemenea, Trofeul Mării Negre pentru cel mai bun film la Festivalul Internațional al Producătorilor Independenți de la Constanța, în 2008, premiul pentru cel mai bun scenariu și premiul publicului la B-EST, București, în 2008.

“Restul e Tăcere” a fost propunerea României pentru premiile Oscar 2009.

Florin Piersic Jr. – cel mai bun actor în rol principal

Acesta este primul premiu Gopo din cariera actorului Florin Piersic Jr., aflat la a doua nominalizare.

La aceeași categorie au mai fost nominalizați Mark Strong (pentru rolul Max Rosenthal din filmul “Closer to the Moon”), Harry Lloyd (pentru rolul Virgil din filmul “Closer to the Moon”), Serge Riaboukine (pentru rolul Leduc din filmul “Cripta”) și Sorin Leoveanu (pentru rolul Sorin Pârvu din filmul “Q.E.D.”).

Anul trecut, premiul Gopo pentru cel mai bun actor în rol principal i-a revenit lui Victor Rebengiuc, pentru interpretarea din “Câinele japonez”.

Ofelia Popii – cea mai bună actriță în rol principal la gala Gopo 2015

Acesta este primul premiu Gopo din cariera actriței Ofelia Popii, aflată la prima nominalizare.

La aceeași categorie au mai fost nominalizate Vera Farmiga (pentru rolul Alice din filmul “Closer to the Moon”), Victoria Cociaș (pentru rolul Helga din filmul “O poveste de dragoste, Lindenfeld”), Olimpia Melinte (pentru rolul Anda din filmul “Planșa”) și Crina Semciuc (pentru rolul Yasmine din filmul “#Selfie”).

Anul trecut, premiul Gopo pentru cea mai bună actriță în rol principal i-a revenit Luminiței Gheorghiu, pentru interpretarea din filmul “Poziția copilului”.

Nae Caranfil – premiul Gopo 2015 pentru cea mai bună regie

Acesta este cel de-al doilea premiu Gopo din cariera regizorului Nae Caranfil.

La aceeași categorie au mai fost nominalizați regizorii Corneliu Porumboiu, pentru filmul “Al doilea joc”, și Andrei Gruzsniczki, pentru lungmetrajul “Q.E.D”.

Anul trecut, premiul Gopo pentru cel mai bun regizor i-a revenit lui Călin Peter Netzer, pentru “Poziția copilului”.

LISTA completă a câștigătorilor

Cel mai bun film: “Closer to the Moon”, de Nae Caranfil

Cel mai bun regizor: Nae Carafil (“Closer to the Moon”)

Cel mai bun actor într-un rol principal: Florin Piersic Jr. (pentru rolul Alecu Voican din filmul “Q.E.D.”)

Cea mai bună actriță într-un rol principal: Ofelia Popii (pentru rolul Elena Buciuman din filmul “Q.E.D.”)

Cel mai bun actor într-un rol secundar: Virgil Ogășanu (pentru rolul Martin Scăunașu din filmul “Q.E.D.”)

Cea mai bună actriță într-un rol secundar: Alina Berzunțeanu (pentru rolul Valeria Amohnoaiei din filmul “Q.E.D.”)

Cel mai bun scenariu: Nae Caranfil (“Closer to the Moon”)

Cea mai bună imagine: Marius Panduru (“Closer to the Moon”)

Cel mai bun montaj: Cătălin Cristuțiu, Larry Madaras, Roberto Silvi (“Closer to the Moon”)

Cel mai bun sunet: Alexandru Dumitru, Marius Leftărache, Florin Tăbăcaru (“Closer to the Moon”)

Cea mai bună muzică originală: Laurent Couson (“Closer to the Moon”)

Cele mai bune decoruri: Cristian Niculescu (“Q.E.D.”)

Cele mai bune costume: Doina Levintza (“Closer to the Moon”)

Cel mai bun machiaj și cea mai bună coafură: Lucas Coulon, Maria Andreescu, Laura Ozier, Elena Tudor (“Closer to the Moon”)

Cel mai bun film de debut: “București, unde ești?”, de Vlad Petri

Cel mai bun film documentar: “Toto și surorile lui”, de Alexander Nanau

Cel mai bun scurtmetraj documentar: “O scurtă istorie – Astra Film”, de Carmen Lidia Vidu

Cel mai bun scurtmetraj ficțiune: “Trece și prin perete”, de Radu Jude

Premiul Romanian Society of Cinematographers: Vivi Drăgan Vasile

“Tânără speranță”: Alexandra Carastoian, Boroka Biro (pentru imaginea filmului “Planșa”)

Premiul Gopo pentru întreaga activitate: actrița Eugenia Bosânceanu

Premiul special: regizorul de animație Ion Truică

Premiul pentru întreaga carieră: actrița Coca Bloos

Cel mai bun lungmetraj european (dintre cele distribuite în România în 2014): “Marea frumusețe/ La grande bellezza”, de Paolo Sorrentino

Premiul publicului (premiul pentru filmul românesc cu cel mai mare succes de box-office în 2014): “#Selfie”, de Cristina Iacob

Lungmetrajul “Q.E.D.”, de Andrei Gruzsniczki, care primise cele mai multe nominalizări la premiile Gopo 2015 – 17 -, a obținut cinci premii, printre care cele patru dedicate categoriilor de interpretare.

Atât “Q.E.D.”, cât și “Closer to the Moon” au scenarii inspirate din perioada comunismului.

Astfel, scenariul filmului lui Nae Caranfil – o coproducție internațională România/ Italia/ Polonia/ Franța, cu o distribuție hollywoodiană, în rolurile principale fiind nume deja bine cunoscute publicului român, precum Mark Strong, Vera Farmiga și Harry Lloyd – este inspirat din fapte reale petrecute în Bucureștiul anului 1959, când un spectaculos jaf asupra unei furgonete a Băncii Naționale punea întreaga țară pe jar.

De cealaltă parte, drama stilizată, filmată în alb-negru, “Quod Erat Demonstrandum” duce publicul înapoi în România anilor 1980. Un matematician ar vrea să-și publice lucrarea în afara țării conduse de Nicolae Ceaușescu, dar nu este ușor să scape de cenzura statului și să o scoată din țară.

În timpul galei Gopo de luni seară, trei momente speciale au fost dedicate actrițelor Eugenia Bosânceanu și Coca Bloos și regizorului de filme de animație Ion Truică.

81 de filme românești lansate în cinematografe și în festivaluri în 2014 au fost luate în considerare pentru nominalizările celei de-a noua ediții a galei premiilor Gopo.

Nominalizările la toate categoriile premiilor Gopo au fost stabilite de un juriu de preselecție alcătuit din regizorul Tudor Cristian Jurgiu, actorul Vlad Ivanov, producătorul Constantin Popescu, directorul de imagine Marius Iacob, scenaristul Alex Baciu, monteurul Mircea Ciocâltei și criticii de film Mihai Chirilov, Magda Mihăilescu, Iulia Blaga, Florin Barbu și Ada Maria Ichim.

După anunțul nominalizărilor, peste 450 de profesioniști activi din toate domeniile industriei de film românești au votat pentru desemnarea câștigătorilor trofeelor din acest an, fie în plic sigilat, prin poștă, fie online, prin intermediul unui mecanism de vot asigurat de firma de audit și consultanță PwC Romania, cu care organizatorii premiilor Gopo au demarat în 2011 un parteneriat.

Sala Studio a Teatrului Național București a găzduit pentru prima oară evenimentul care răsplătește, în fiecare an, performanța din filmul românesc. Prezentatorii galei din acest an au fost actorii Paul Ipate și Diana Cavallioti.

Gala Premiilor Gopo a fost transmisă în direct pe TVR 2, TVR HD și Radio România Cultural și online, pewww.premiilegopo.ro și www.tvrplus.ro.

Gala premiilor Gopo 2015 a fost organizată de Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc și Asociația Film și Cultură Urbană, cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei (CNC), Primăriei Municipiului București prin Creart – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București si Babel Communications.

Sursa: mediafax.ro

„7 Cuvinte” – povestea unui biruitor

de Mihaela NICULESCU

Astăzi, de la ora 18.30, bârlădenii sunt așteptați la Teatrul „Victor Ion Popa”, unde, pe un ecran special, va rula un film emoționant despre o personalitate puternică și sensibilă în același timp, despre un om care a militat pentru libertatea spirituală, chiar dacă asta l-a costat 21 de ani din viață, cât l-au ținut comuniștii în temniță. Însă, închisoarea l-a făcut mai puternic și mai apropiat de Dumnezeu.
Despre părintele Gheorghe Calciu se vorbește în acest documentar realizat de bârlădeanul Andu Negoiță, absolvent al unei școli de film din America, pentru care, părintele Calciu a fost omul care i-a influențat cel mai mult viața.

„Sunt povești care simți că mor și e bine să le faci cunoscute, să rămână vii. E păcat să n-o faci, mai ales când ai cunoscut atât de mult personajul”, ne-a declarat regizorul Andu Negoiță.

Gheorghe Calciu s-a născut în 1925 la Mahmudia, într-o familie cu 11 copii, neștiutori de carte. Cu toate acestea, Gheorghe Calciu s-a dovedit un copil cu dragoste de învățătură și a reușit să fie admis la Facultatea de Medicină din București, unde a urmat cursurile doar doi ani. Comuniștii l-au arestat în 1948, pentru că Gheorghe Calciu făcea parte din „Frăția de Cruce”, aripa tânără a mișcării legionare. A stat în temniță 16 ani și după ce a fost eliberat a urmat Facultatea de Filologie (secția Franceză), și Teologia, la București. Părintele Iustinian i-a ignorat cazierul politic pentru a i se permite să urmeze Teologia. Gheorghe Calciu a fost apoi profesor de teologie la Seminarul din București. Și-a dat doctoratul cu părintele Stăniloaie. Greutățile nu l-au ocolit nici în anii care aveau să vină. Cartea „Cele șapte cuvinte către tineri”, scrisă de părintele Calciu, un testament pentru libertatea spirituală a oamenilor, fără însă a fi soclul unei ideologii, l-a adus, din nou, în închisoare. Mesajul cărții, așa cum a fost înțeles de către comuniști, i-a determinat pe aceștia să-l condamne din nou.
„Inițial a fost condamnat la moarte, dar la presiunea Occidentului pedeapsa a fost schimbată în condamnare pe viață. Presiunea americană, prin intervenția președintelui Ronald Reagan, a fost cea care a determinat eliberarea sa din închisoare după numai cinci ani de detenție. Gheorghe Calciu a făcut un legământ. Acela că dacă va ieși viu din închisoare, va sluji într-o biserică. De fapt, părintele Calciu s-a apropiat foarte mult de Dumnezeu în închisoare, fapt care l-a ajutat să reziste 21 de ani în temnițele de la Pitești, Gherla, Jilava și Aiud”, a mai spus Andu Negoiță.

Părintele Gheorghe Calciu a scăpat de gratiile pușcăriilor când împlinise 60 de ani, în 1984. În 1985 a fost obligat să părăsească țara. A plecat în America, unde și-a făcut o parohie, a adunat în jurul lui un grup de tineri și a adus astfel un suflu proaspăt pentru Biserica Ortodoxă americană, care este independentă și nu primește fonduri de la stat. A format o comunitate foarte puternică în America, unde a militat pentru o lume mai bună. Americanii l-au prețuit enorm și l-au considerat ca pe unul de-al lor.
Imediat după Revoluție, în 1990, părintele Calciu s-a întors în România, unde a fost ignorat complet. Nu i s-a oferit nici catedră, nici parohie, ba mai mult, a fost condus la aeroport pentru a părăsi țara.
Părintele Calciu a ajutat foarte multă lume, mulți români care nu aveau forme legale de ședere în SUA. A fost un om deosebit, cu o carismă imensă, un om liber cu care România s-ar fi putut mândri.
„Părintele Calciu m-a ajutat să ajung la liniștea sufletească, cea care poate opri timpul în loc. Suferința la marginea imposibilului l-a purificat”, consideră regizorul documentarului.
Filmul „7 Cuvinte”, pe care sunteți invitați să-l vizionați astăzi, a fost realizat cu sprijinul Mânăstirii Diaconești, Abis Studio și Legenda Film. Documentarul a fost realizat în opt luni, filmările făcându-se atât în SUA cât și în România și se bazează pe mărturiile celor care l-au cunoscut pe minunatul părinte Gheorghe Calciu, atât de prigonit în țara sa.

ADIO, filme furate de pe net!

De câțiva ani, de când mai multe site-uri internaționale pun la dispoziția cinefililor tone de filme din toate timpurile, oricine își poate face propriul cinematograf în sufragerie. În urma unor plângeri depuse la forurile de justiție europene, acestea au dat câștig de cauză companiilor din industria cinematografică. Decizia le dă undă verde furnizorilor de internet să taie accesul abonaților la portalurile care încalcă drepturile de autor. E oficial! Curtea Europeană de Justiție a decis, zilele trecute, că furnizori precum UPC, Romtelecom sau RCS-RDS pot bloca accesul abonaților la site-urile care postează materiale audiovideo asupra cărora nu dețin drepturi de autor. Hotărârea a fost luată în urma unui proces intentat de o companie germană și de o alta austriacă, ambele din industria cinematografică, împotriva unui site care a piratat un film.

Alte site-uri, neafectate

Totuși, orice acțiune de blocare va trebui să fie punctuală, să vizeze doar conținutul pus ilegal pe internet, iar furnizorul trebuie să se asigure că orice alt site va putea fi accesat fără nici o problemă. De asemenea, în cazul în care o instanță de judecată decide blocarea accesului la un site care încalcă drepturile de autor, toți furnizorii din țara respectivă sunt obligați să blocheze, în termen de maximum 30 de zile, accesul abonaților la acel site.

Sursa: libertatea.ro

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: