Home / Tag Archives: fisc

Tag Archives: fisc

Peste 25.000 de vasluieni au primit somații de la Fisc, pentru plata obligațiilor fiscale

Administrația Județeană a Finanțelor Publice (AJFP) Vaslui a colectat, anul trecut, venituri bugetare din impozite și taxe de 923,44 milioane lei. Comparativ cu nivelul stabilit și transmis de Agenția Națională de Administrare Fiscală, în sumă de 887,4 milioane lei, rezultă un grad de realizare 103,09%. Mai exact, la nivelul județului Vaslui, Fiscul a depășit programul de încasări la bugetul general consolidat cu 36 milioane de lei.

Pentru atingerea acestei performanțe, AJFP Vaslui a luat o serie de măsuri operative privind încasarea creanțelor fiscale. Astfel, au fost emise și comunicate debitorilor 25.924 somații, pentru o valoare totală a creanțelor fiscale în sumă de 160,72 milioane lei; au fost emise și comunicate 16.378 popriri pe conturile bancare ale debitorilor și popriri la terți, pentru o valoare totală a creanțelor fiscale în sumă de 104,41 milioane lei; au fost aplicate 49 sechestre pe bunuri mobile și imobile cu o valoare totală de 7,83 milioane lei.

Nelu Sava, directorul AJFP Vaslui, a precizat că sumele încasate din aplicarea măsurilor de executare silită au fost de 51,4 milioane lei: Au fost monitorizați toți contribuabilii cărora le-au fost aprobate înlesniri la plata obligațiilor de plată restante, în vederea respectării graficelor de eșalonare și în scopul efectuării plăților curente la termenele scadente. În cazul contribuabililor care au pierdut eșalonarea la plată a fost continuată procedura executării silite, în vederea încasării obligațiilor fiscale datorate bugetului general consolidat”(Dănuț CIOBANU)

Fiscul le-a pus gȃnd rău vasluienilor rău-platnici din cătunele izolate ale județului

Începȃnd de anul viitor, vasluienii din localitățile rupte de lume nu vor mai avea nicio scuză dacă nu-și achită datoriile pe care le au către ANAF꞉ Ministerul de Finanțe la va trimite direct la domiciliu, în mod regulat, notificări că sunt buni de plată.

De moarte și de Fisc nu scapă nimeni, cu atȃt mai mult dacă Fiscul e pus pe fapte mari, ca să îngroașe pușculița statului.

Cea mai recentă dovadă: anunțul făcut de ministrul de Finanțe, Eugen Teodorovici, potrivit căruia niciun romȃn nu va fi uitat de Fisc la trimiterea de notificări. Pentru perioada 2019-2022, estimările făcute de Minister arată că vor fi transmise contribuabililor 57,6 milioane de plicuri, ceea ce înseamnă o medie de 14,4 milioane în fiecare an. Raportat la populația României, care este de 19,5 milioane conform datelor de la Institutul Național de Statistică, înseamnă că doar copiii nu vor fi vizați de ANAF.

Prevăzător, Fiscul a organizat deja o licitație pentru achiziția de servicii poștale și de curierat rapid. Poșta Română este singura instituție care și-a anunțat intenția de a lucra pentru Ministerul Finanțelor, astfel că, din 2019, poștașii vor livra și notificări de la ANAF. Nu doar poștașii, ci și angajații de la firmele de curierat rapid.

Fie că locuiesc în cătune izolate, unde nu au acces la servicii de telefonie mobilă, fie că stau la oraș, contribuabilii vasluieni vor primi, fără excepție, scrisori de la Fisc prin care vor fi informați despre actele administrativ-fiscale pe care le au de completat și de depus.

Numai pentru livrarea corespondenței către toți contribuabilii din Romȃnia, Fiscul va plăti nu mai puțin de 144,85 milioane de lei, fără TVA, în timp ce contractul de servicii poștale și de curierat rapid, care se va derula pe o perioadă de 4 ani, este estimat la 145,47 milioane de lei, fără TVA.

Potrivit ministrului Teodorovici, instituția pe care o conduce va face economie prin aplicarea acestei măsuri, deoarece contribuabilii nu ridicau pȃnă acum corespondența de la Poștă, iar livrarea la domiciliu scutește taxele de depozitare a scrisorilor.

De asemenea, Ministrul de Finanțe a anunțat că are în lucru un set de măsuri pentru a implementa un sistem de comunicare online cu Fiscul. «Eu am următoarea abordare, repet, suntem în secolul 21, într-un an destul de avansat. Cei care nu au internet țin țara pe loc. Nu putem să ținem o țară pe loc pentru unii sau alții. Vom vedea pentru fiecare zonă în parte ce se poate face la nivelul administrației centrale și locale, pentru ca toți contribuabilii să aibă acces, să poată să comunice online cel puțin cu zona de Fisc. Soluții vor fi și pentru zonele din vârful muntelui. O să vedeți cât de frumos le așezăm în practică!», a spus Eugen Teodorovici. (Mara GRIGORIU)

An negru pentru afaceriști – Fiscul a organizat zeci de licitații pentru recuperarea datoriilor de la firme. Sărăcia din județ se adâncește.

Un număr de 2.824 de firme din județul Vaslui, dintre cele 6149, au datorii la bugetul consolidat al statului. Debitele se ridică la 42,62 milioane de lei, iar pentru recuperarea banilor Fiscul a organizat 32 de licitații publice, în care au fost scoase la vânzare autoturisme, spații industriale, mașini agricole etc. Grosul agenților economici rău platnici sunt din construcții, agricultură și comerț. Pe lângă vânzarea bunurilor sechestrate, Fiscul are în executare silită datorii care se ridică la 19,53 milioane lei.

Firmele din județul Vaslui sunt grele de datorii la bugetul consolidat al statului. La data de 30 septembrie 2018, agenții economici vasluieni contabilizau arierate recuperabile în valoare totală de 42,62 milioane de lei.

Nelu Sava, directorul Administrației Județene a Finanțelor Publice (AJFP) Vaslui, a precizat că 2.824 contribuabili persoane juridice au obligații fiscale neachitate la bugetul consolidat al statului. Cele mai multe firme cu datorii sunt din construcții, prestări servicii, agricultură, industrie ușoară, comerț cu amănuntul.

Pentru valorificarea bunurilor mobile și imobile sechestrate, în primele nouă luni ale acestui an AJFP Vaslui a organizat 32 de licitații publice. Printre altele, la licitațiile publice au fost scoase la vânzare autoturisme, mașini și utilaje cu destinație industrială și agricolă, spații cu destinație industrială etc.

Pe bugete, situația datoriilor înregistrate în evidențele Fiscului este următoarea: 24,35 milioane lei reprezintă arieratele bugetului de stat cu o pondere de 57,13% în total arierate, urmate de arieratele bugetului asigurărilor sociale de stat în valoare de 12,76 milioane de lei, cu o pondere de 29,94% în total arierate. De asemenea, 5,19 milioane de lei reprezintă arieratele înregistrate la bugetul asigurărilor sociale de sănătate, cu o pondere în totalul arieratelor de 12,18%, iar suma de 320 mii lei reprezintă arieratele aferente bugetului asigurărilor pentru șomaj, care au o pondere de 0,75% în total arierate. “Valoarea arieratelor bugetare eșalonate la plată a fost de 14,36 milioane de lei, iar a celor în executare silită de 19,53 milioane de lei”, a spus Nelu Sava.

Condamnați la sărăcie

Estimările în profil teritorial ale Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză până în anul 2021 arată județul Vaslui va avea peste trei ani cel mai mic produs intern brut (PIB) din Moldova. Astfel, de la un PIB de 8.267 milioane lei în acest an, în 2021 PIB-ul va crește la 10.350 milioane de lei. Mai exact, în 2018 PIB-ul din județul Vaslui este de 4.664 euro/locuitor, pentru ca în anul 2021 acesta să crească la 6.037 euro/locuitor.

Tot peste trei ani, situația de la nivelul Moldovei în ceea ce privește PIB-ul arată astfel: Iași – 35.561 milioane lei, Bacău – 23.915 milioane lei, Suceava – 21.080 milioane lei, Neamț – 15.325 milioane lei și Botoșani cu un PIB de 11.305 milioane lei.

Județul Vaslui nu va excela nici în ceea ce privește populația ocupată civilă medie. De la o populație ocupată de 124.400 persoane în acest an, în anul 2021 se estimează că gradul de ocupare în cadrul populației active va fi de numai 128.000 de persoane. Dacă ne raportăm la datele statistice, potrivit cărora la data de 1 ianuarie 2017 județul nostru avea o populație totală de 484.866 persoane, rezultă că peste trei ani numai un procent de 26% din populația civilă va fi ocupată.

Și la acest capitol, județul Vaslui se clasează pe ultimul loc în zona Moldovei, imediat peste Vaslui fiind clasat județul Botoșani cu 144.100 persoane populație ocupată civilă medie, Neamț cu 180.300 persoane, în timp ce Iașul conduce clasamentul cu o populație ocupată de 298.000 de persoane. (Dănuț CIOBANU)

Vasluieni conștiincioși… peste așteptările Administrației Finanțelor Publice

Față de cât aveau în plan de colectat la bugetul consolidat al statului, Finanțele Publice Vaslui a raportat ieri, în ședința Colegiului Prefectural, încasări de 107,86% pe primul semestru al acestui an.

Administrația Județeană a Finanțelor Publice (AJFP) Vaslui, care are în subordine și serviciile fiscale din municipiul Bârlad, municipiul Huși și în orașul Negrești, a anunțat ieri, în cadrul ședinței Colegiului Prefectural, că a colectat pentru bugetul general consolidat, la cele patru bugete administrate, venituri în sumă totală de 419.822 mii lei. Astfel, gradul de realizare pe semestrul I al lui 2018 a planului de încasări, stabilit și transmis de către conducerea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, a fost de 107,86%, înregistrându-se o depășire cu 30.602 mii lei a programului de încasări la bugetul general consolidat.

Directorul general al AJOF Vaslui, Nelu Sava, a spus că o prioritate a instituției este prevenirea formării de noi arierate și reducerea arieratelor existente în evidențele fiscale. “Pentru recuperarea obligațiilor bugetare restante s-a instituit ca regulă importantă detectarea sistematică și imediată a rău platnicilor, pentru a începe fără întârziere măsurile de executare silită împotriva acestora”, a spus Sava.

Pentru a preveni constituirea de arierate pe parcursul trimestrului I al anului 2018, au fost aprobate eșalonări la plata obligațiilor fiscale pentru 247 de contribuabili, cu o valoare a creanțelor fiscale de 8,9 milioane lei.

În ceea ce privește executările silite, Finanțele au transmis nu mai puțin de 15.622 somații către operatorii economici cu datorii la bugetul general consolidat de 80,3 milioane lei, au fost înființate 6.522 popriri asupra disponibilităților din conturile bancare pentru suma de 25,86 milioane lei, au fost instituite 2.816 popriri la terți pentru suma de 19,27 milioane lei, au fost aplicate 34 sechestre pe bunuri mobile și imobile în valoare de 11,26 milioane lei și au fost organizate 20 licitații pentru valorificarea bunurilor mobile și imobile sechestrate.

Din valorificarea măsurilor de executare silită aplicate în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2018, au rezultat încasări în sumă de 24,03 milioane lei. Încasările realizate ca urmare a aplicării măsurilor de executare silită au reprezentat 5,73% din totalul încasărilor realizate la bugetul general consolidat”, a mai spus Sava. (Cristian PĂTRAȘCU)

Peste 200 de amenzi date de Finanțele Publice Vaslui anul trecut contribuabililor din tot județul

Peste 200 de contribuabili din județul nostru au fost amendați pe parcursul anului trecut de Finanțele Publice Vaslui, suma totală a sancțiunilor ridicându-se la 418.000 de lei. Majoritatea abaterilor constate fac referire la nedepunerea în termen a declarațiilor fiscale sau neprezentarea documentelor la control.

Administrația Județeană a Finanțelor Publice (AJFP) Vaslui a sancționat, în 2016, un număr de 217 contribuabili, atât persoane fizice cât și agenți economici, pentru nerespectarea legislației în vigoare. Suma totală aplicată pe procesele verbale de către inspectorii de la Fisc se ridică la 418.000 lei. În majoritatea cazurilor, contribuabilii au fost amendați pentru nedepunerea în termenul legal a declarațiilor fiscale, neprezentarea documentelor solicitate pe timpul controalelor sau nedotarea cu case de marcat fiscale a comercianților.

Conducerea AJFP Vaslui consideră că numărul sancțiunilor aplicate este unul mic raportat la cel al contribuabililor din județ, respectiv 144.082 de agenți economici și persoane fizice.

Nu am exagerat cu amenzile în cursul anului trecut. Până la a sancționa contribuabilii, încercăm să convingem contribuabilul să plătească în termen legal. De altfel, în prealabil, trimitem notificări prin care îi atenționăm asupra obligațiilor fiscale pe care le au. Contribuabilii au la dispoziție 15 zile să se conformeze, după care trimitem somație de plată. Abia apoi aplicăm sancțiuni”, ne-a declarat directorul AJFP Vaslui, Nelu Sava.

Șeful Fiscului a mai afirmat că doar 10% din cele 670 de milioane de lei încasate la buget anul trecut au constituit executări silite, ceea ce, în opinia sa, reprezintă, de asemenea, un procent foarte scăzut. (Ionuț PREDA)

Fiscul se face negustor. ANAF vrea sa deschida un magazin online pentru vanzarea produselor confiscate. Preturile pornesc de la 2,5 lei

Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) intentioneaza sa infiinteze un magazin online pentru vanzarea produselor confiscate, a anuntat, vineri, presedintele institutiei, Dragos Doros.

El a precizat ca acesta va functiona ca orice alt magazin online, insa produsele vor putea fi si licitate.
“Pentru anumite produse, preturile vor fi fixe, dar pentru altele pretul se va stabili prin licitatie”, a explicat Doros, potrivit Agerpres.
In prezent, Agentia Nationala de Administrare Fiscala vinde, in magazinele sale din tara, produse diverse, de la camere video, care pot fi achizitionate cu 4.400 lei bucata, pana la chiloti pentru care pretul este 3 lei/bucata, conform datelor institutiei.
In Bucuresti, la magazinul din strada Mariuca, Fiscul vinde bunuri confiscate in vederea valorificarii acestora. In magazin se gasesc cercei, bratari sau lanturi de argint si aur cu preturi ce ajung pana la 100 de lei, dar si produse alimentare precum arahide in ciocolata cu 5 lei si guma de mestecat cu 8 bani bucata. De asemenea, se mai vand tenisi cu 4 lei bucata, palarii cu 2,5 lei, tricouri cu 5 lei, bluze cu 5 lei, fuste de dama cu 6 lei.
Conform reprezentantilor institutiei, cand sunt stocuri mari de produse, acestea se vand la cantitate, iar pentru aceasta se organizeaza licitatie.
Potrivit ANAF, valorificarea bunurilor confiscate sau intrate, potrivit legii, in proprietatea privata a statului se realizeaza in temeiul O.G. nr. 14/2007 pentru reglementarea modului si a conditiilor de valorificare a bunurilor confiscate sau intrate, potrivit legii, in proprietatea privata a statului, precum si a Normelor metodologice de aplicare a O.G. nr. 14/2007, aprobate prin H.G. nr. 731/2007.
Activitatea de valorificare a bunurilor confiscate sau intrate, potrivit legii, in proprietatea privata a statului cuprinde declararea bunurilor confiscate sau intrate, potrivit legii, in proprietatea privata a statului de catre detinatori- organelor de valorificare, evaluarea de catre o comisie de evaluare, valorificarea efectiva sau atribuirea cu titlu gratuit sau distrugerea sau restituirea.
Valorificarea se face utilizand una dintre urmatoarele metode: licitatie publica, vanzare directa de la locul de depozitare sau de detinere, in regim de consignatie, magazine proprii ale organelor de valorificare, burse de marfuri.
Sursa: incont.ro

Fiscul va propune companiilor o metodă care le poate scăpa de controale

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) va introduce modelul de raportare SAF-T, inițiat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) și folosit de mai multe state europene, care reprezintă o metodă de pre-control, întrucât companiile transmit voluntar date relevante autorităților fiscale, a declarat, pentru Profit.ro, președintele instituției, Dragoș Doroș. Avantajul acestui sistem este că reduce costurile de administrare pentru ambele părți, poate fi utilizat pentru verificări în cazul rambursărilor de taxe, minimizează riscurile în perspectiva controalelor sau chiar le elimină.

SAF-T este un standard international de schimb de date între companii și autoritățile fiscale pe cale electronică. Practic, înseamnă că firmele pun la dispoziția Fiscului informații, iar acesta le monitorizează și apreciază dacă mai sunt sau nu necesare controale, inclusiv pentru rambursări de taxe.

Ce este SAF-T?

“La nivel european se constată tendința de standardizare a modului de furnizare a informației către autoritățile fiscale, pe cale electronică. În acest sens, soluția OECD a fost implementarea unor jurnale predefinite (achiziții și livrări) în format electronic (xml), fișiere standard (Standard Audit File for Tax – SAF-T). Acest SAF-T a fost introdus cu succes în mai multe state membre UE  (e.g. Portugalia, Luxemburg) și, de asemenea, de la 1 iulie 2016 și în Polonia, iar de la 1 octombrie va fi introdus și în Lituania. În România, acest nou formular 394 vine probabil ca un răspuns/aliniere la această tendință europeană. Însă modelul local nu s-a pliat pe practica europeană. Acest standard SAF-T ar fi putut fi preluat și de Fiscul românesc, iar pentru companii ar fi fost mult mai simplu pentru că, spre desosebire de 394, acest mod de raportare nu mai presupune compilări de date, calcule, agregări etc. Prin SAF-T s-ar fi făcut un transfer de informație la Fisc care ar fi putut să culeagă din aceste jurnale informațiile necesare (care acum sunt cerute prin intermediul noului formular 394). SAF-T aduce beneficii importante statelor membre care l-au implementat (de exemplu din punct de vedere al derulării controalelor fiscale, nu numai din punct de vedere al TVA, ci și al impozitului pe profit, al reconcilierilor datelor declarate de parteneri și identificarea unor «anomalii», posibilitatea analizei unor mostre de date și extrapolări ulterioare”, a explicat recent, pentru Profit.ro, Ioana Iorgulescu, Executive Director E&Y.

Sursa: profit.ro

Ce trebuie să știți când vă treziți cu Fiscul în control, fără să fiți anunțați

Noul Cod de procedură fiscală stabilește că, înainte cu 15 zile de începerea unei inspecții fiscale, organul fiscal este obligat să îi transmită contribuabilului un aviz prin care să îl informeze când va avea loc controlul. Noile reglementări legislative prevăd însă o situație în care reprezentanții Fiscului nu trebuie să anunțe contribuabilul că va fi supus unei inspecții fiscale, ei putând organiza și un control inopinat.

Înainte de orice inspecție fiscală, organul fiscal este obligat să înștiințeze contribuabilul în legătură cu acțiunea ce urmează să se desfășoare, prin transmiterea unui aviz de inspecție fiscală.

Potrivit noului Cod de procedură fiscală, acest aviz trebuie să cuprindă în mod obligatoriu următoarele elemente:

  • temeiul juridic al inspecției fiscale;
  • data de începere a inspecției fiscale;
  • obligațiile fiscale, alte obligații prevăzute de legislația fiscală și contabilă, precum și perioadele ce urmează a fi supuse inspecției fiscale;
  • posibilitatea de a solicita amânarea datei de începere a inspecției fiscale.

Avizul de inspecție fiscală trebuie să îi fie comunicat contribuabilului, în scris, înainte de începerea inspecției fiscale:

  • cu 30 de zile pentru marii contribuabili;
  • cu 15 zile pentru ceilalți contribuabili/plătitori.

Codul de procedură fiscală prevede însă o excepție de la această regulă. Astfel, organele fiscale nu sunt obligate să trimită contribuabilului un aviz de inspecție fiscală în cazul în care se desfășoară un control inopinat.

Sursa: money.ro

Dragos Doros preia sefia Fiscului si promite simplificarea procedurilor de plata a taxelor si impozitelor

Premierul Dacian Ciolos l-a numit pe Dragos Doros in functia de presedinte al Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF).

Decizia de numire, semnata de premierul Dacian Ciolos, a fost publicata, vineri, in Monitorul Oficial.
Doros este absolvent al Academiei de Studii Economice din Bucuresti si are o vasta experienta de consultant fiscal. In perioada 2000-2004, a fost manager al departamentului de consultanta fiscala la Ernst&Young Romania, iar din 2004 pana in 2008, a ocupat functia de Senior Manager la departamentul de consultanta fiscala din cadrul casei de avocatura Bostina & Asociatii.

A fost director general al Directiei Generale Legislatie Impozite Directe, din cadrul Ministerului Finantelor Publice (2008-2010), partener in cadrul firmei de avocatura Nestor&Nestor, Diculescu, Kingston, Petersen, la departamentul de consultanta fiscala (2010-2012) si secretar de stat in Ministerul Finantelor Publice (apr.- mai 2012).
In 2013, Dragos Doros a fost numit director al diviziei de asistenta fiscala din cadrul firmei KPMG, functie pe care a detinut-o pana la numirea ca presedinte al ANAF.
Din noua functie in care a fost numit, Doros promite simplificarea procedurilor de inregistrare in scop de TVA, simplificarea procedurilor de administrare si plata a impozitelor si taxelor si continuarea implementarii programului cu Banca Mondiala pentru reforma ANAF, potrivit unui comunicat al Ministerului Finantelor Publice.
“ANAF este o institutie de o importanta cruciala, care se afla intr-un amplu proces de restructurare, menit sa raspunda cerintelor si exigentelor actuale. Vom continua implementarea programului cu Banca Mondiala, care ne va permite sa cream o organizatie moderna. Ne vom concentra pe simplificarea procedurilor de administrare si plata a impozitelor si taxelor si pe o interactiune cat mai facila cu platitorii de taxe si impozite. Unul dintre exemple este chiar formularul 088 (de inregistrare in scop de TVA – n.r.), avem in vedere o aplicare mai putin anevoioasa a acestuia. Vom fi parte activa a procesului inceput odata cu initiativa guvernamentala ‘Comisia pentru taiatul hartiilor’. ANAF trebuie sa fie o organizatie puternica, pregatita sa reactioneze prompt si cu profesionalism in toate situatiile“, a declarat noul presedinte al ANAF.
Doros il inlocuieste pe Gelu Diaconu, care a fost demis, luna trecuta, de premierul Dacian Ciolos, ca urmare a calitatii de urmarit penal pe care acesta o are in dosarul in care sunt anchetati deputatii Madalin Voicu si Nicolae Paun.
Sursa: incont.stirileprotv.ro

Activati ca P.F.A.? Atunci puneti-va deoparte bani pentru noile obligatii fiscale. Aspecte importante privind depunerea declaratiei formular 600

Noul cod fiscal, intrat deja in vigoare de la 01 ianuarie 2016, oscileaza sub semnul contradictorialitatii privind diminuarea versus cresterea obligatiilor fiscale. Pe de o parte, marile plusuri sunt reducerea cotei generale de TVA si de impozitare a dividendelor, pe de alta parte constatam o deplasare sensibila a sarcinii fiscale la nivelul persoanelor fizice, iar aici avem in vedere noua viziune fiscala privind impozitul pe proprietate si noul regim fiscal aplicabil in cazul PFA urilor.

Vom incerca, in cele ce urmeaza, sa vedem cum este cu atat de mult mediatizata relaxare fiscala in cazul PFA urilor, avand in vedere mai ales impactul acestor modificari in practica fiscala de zi cu zi, la un numar atat de mare de persoane care au optat pentru aceasta forma juridica de desfasurare a activitatilor lor economice. Astfel, in anul 2016, constatam ca veniturile realizate de persoanele fizice – ce desfasoara activitati independente sau profesii libere – vor fi supuse platii impozitului pe venit in procent de 16% si a contributiei individuale la asigurarile sociale de sanatate in procent de 5,5% din venitul net, fara insa ca bazele de calcul sa fie plafonate superior.

In mod suplimentar obligatiilor fiscale ale anului 2015, se introduce procedura platii contributiei la asigurarile sociale – pensii, in sensul ca se plateste in mod obligatoriu cota contributiei individuale la asigurarile sociale in procent de 10,5% din venitul net, chiar daca – mentiune foarte importanta ! – persoana fizica respectiva este deja salariata. Acest procent in cota obligatorie nu asigura insa stagiul integral de cotizare, iar – pentru a obtine punctajul maxim la pensie – aceasta persoana fizica poate opta pentru plata suplimentara a unei cote de contributie de 15,8%, cota cunoscuta in practica ca fiind contributia angajatorului pentru pensii. Total contributie in acest ultim caz este in procent de 26,3 % – e adevarat doar cota de 10,5% fiind obligatorie, iar cea de 15,8% optionala.

Referitor la baza de calcul anuala a contributiei la asigurarile sociale, aceasta  este plafonata atat la nivelul inferior, cat si la nivelul superior, intre minim 35% din salariul mediu brut pe economie x 12 luni si maxim 5 x salariul mediu brut pe economie x 12 luni. Pe cale de consecinta logica a textului de lege, rezulta ca sunt scutite de la plata contributiei la pensii persoanele ce obtin venituri din activitati independente si care in anul precedent au obtinut venituri mai mici decat plafonul minim prezentat anterior, respectiv sunt scutite persoanele ce sunt deja pensionate sau sunt deja asigurate intr-un sistem propriu de asigurari sociale (avocatii, notarii etc.).

Nu trebuie pierdut insa din vedere nici faptul ca, pana pe data de 31 ianuarie 2016, trebuie depusa declaratia 600 Declaratie privind venitul asigurat la sistemul public de pensii, evident de catre persoanele ce datoreaza aceasta contributie.

  • Cum functioneaza insa platile estimative de asigurari sociale in anul 2016? Ce suma declaram in formularul 600?

Pentru a raspunde la aceasta intrebare, amintim faptul ca – in anul 2016 – salariul mediu brut pe economie (folosit, de altfel, la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale) este de 2.681 lei. In consecinta, baza de calcul a platilor anticipate este reglementata de art. 148 alin. (1) din noul Cod fiscal, astfel:
“(1) Pentru persoanele fizice care realizeaza venituri din activitati independente si care determina venitul net anual in sistem real, baza lunara de calcul al contributiei de asigurari sociale, in cazul platilor anticipate cu titlu de contributii de asigurari sociale, o reprezinta echivalentul a 35% din castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat, prevazut la art. 139 alin. (3), in vigoare in anul pentru care se stabilesc platile anticipate.”

Observam ca legiuitorul a decis – in numele contribuabilului – sa stabilesca baza de calcul pentru contributia la pensii aferenta platilor anticipate, la nivelul sumei de 35% din salariul mediu brut pe economie, ceea ce ne conduce la o baza de calcul lunara de 2.681 lei x 35% = 938 lei. Acest lucru inseamna ca se va achita pentru fiecare luna, ca si plata anticipata in anul 2016, suma determinata astfel:

a). pentru persoanele ce nu opteaza la plata integrala a contributiei la pensii si achita cota de 10,5%, suma lunara datorata este 938 lei x 10,5% = 98 lei;

b). pentru persoanele ce opteaza la plata integrala a contributiei la pensii, suma lunara datorata este de 938 lei x 26,3% = 247 lei.

  • Cum se efectueaza regularizarea pentru anul 2016?

Regularizarea fiscala la nivelul anului 2016 – din punctul de vedere al contributiilor la pensii, datorate de persoanele fizice ce desfasoara activitati independente sau profesii libere – se efectueaza in anul 2017, dupa depunerea declaratiei anuale de venit formular 200, cu termen de depunere data de 25 mai 2017, tinand cont de veniturile nete realizate de aceasta persoana fizica. Sunt posibile trei situatii, in functie de venitul net al persoanei, astfel:

a). daca venitul net realizat in anul 2016 este mai mic de 35% x 2.681 lei x 12 luni = 11.260 lei, platile anticipate aferente contributiilor la pensii nu se restituie, iar persoana fizica nu mai are obligatia vreunei plati;

b). daca venitul net realizat in anul 2016 este mai mare de 35% x 2.681 lei x 12 luni = 11.260 lei, dar nu depaseste 5 x 2.681 lei x 12 luni = 160.860 lei, in acest caz se plateste diferenta de contributie la pensii aferenta venitului efectiv realizat; sumele de plata se comunica de catre autoritatea fiscala prin decizia de impunere;

c). daca venitul net realizat in anul 2016 este mai mare de 5 x 2.681 lei x 12 luni = 160.860 lei, in acest caz contributia la pensii se plafoneaza superior la aceasta valoare. Valoarea maxima a contributiei la pensii este:

  • pentru persoanele ce achita contributia individuala in procent de 10,5%, suma anuala datorata este 160.860 lei x 10,5% = 16.890 lei;
  • pentru persoanele ce opteaza pentru plata contributiei integrale la pensii in procent de 26,3%, suma anuala datorata este de 160.860 lei x 26,3% = 42.306 lei.

Diferentele de plata in raport de sumele deja achitate anticipat se stabilesc de catre organul fiscal competent in administrarea fiscala a fiecarui astfel de contribuabil ca efect al emiterii deciziei de impunere.

  • In loc de concluzii…

Observam ca sumele aferente platilor anticipate si achitate in anul 2016, aferente contributiei la pensii, sunt destul de mici in comparatie cu totalul obligatiilor fiscale anuale.

Adevarata “nota de plata” se va primi in anul 2017, fapt pentru care va sugeram sa fiti atenti la bugetul pe care il gestionati si sa aveti in vedere un sfat intelept din batrani : “puneti bani deoparte”!

Sursa: hotnews.ro

Evaziune fiscală de 77 mii lei = trei ani de închisoare cu suspendare

de Marian MOCANU

Dinu Gavril Moldovan, administratorul unei firme cu sediul social în București, s-a folosit de poziția sa pentru a-și „trage” peste 77 de mii de lei, bani pe care nu i-a declarat fiscului. În consecință, el a fost condamnat ieri de Tribunalul Vaslui la trei ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei și interdicția de a mai conduce o societate comercială timp de cinci ani. O pedeapsă nu cu mult mai mare decât cea aplicată celor care, în dorința de a-și plăti angajații și a menține afacerea pe linia de plutire, „uită” să plătească unele dări la stat.

Administratorul unei firme înregistrate în București, dar care derula activități în județul Vaslui, s-a apucat de „afaceri” uitând să declare mai multe facturi și chitanțe, banii respectivi fie băgându-i în buzunar, fie investindu-i în alte afaceri, tot în interes propriu. La un control fiscal, ingineria financiară a lui Dinu Gavril Moldovan a fost descoperită. El a fost trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii de „folosire, cu rea-credință, a bunurilor sau creditul de care se bucură societatea, într-un scop contrar intereselor acesteia sau în folosul lui propriu ori pentru a favoriza o altă societate în care are interese direct sau indirect”. Numai prejudiciul adus statului se ridică la peste 77 mii lei, din care 35.667,23 reprezintă impozitul pe profit eludat la plată, iar 42.079,77 lei reprezintă TVA aferentă operațiunilor comerciale fictive.

Procesul a durat mai bine de un an, unele amânări datorându-se declarației inculpatului că ar fi achitat prejudiciul, fapt neadevărat, el achitând doar suma de… o mie de lei!

Ieri, judecătorii vasluieni au dat sentința: trei ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei și interdicția de a mai conduce o societate timp de cinci ani și plata prejudiciului. Pedeapsa pare ușoară, cu atât mai mult cu cât, în afară de faptul că a fraudat statul cu sume destul de importante, Moldovan a prejudiciat și firma pe care o conducea. Dacă se dorește, cel puțin declarativ, stârnirea evaziunii fiscale, pedepsele pentru acest tip de infracțiuni ar trebui să fie mai aspre, tocmai pentru a descuraja și alți doritori. Totuși, pentru a fi siguri că Moldovan va achita prejudiciul creat statului, magistrați au menținut sechestrul asigurator pus asupra locuinței acestuia din București. În ceea ce privește prejudiciul făcut firmei pe care a condus-o și implicit asociatului său, acesta va putea fi recuperat în urma unui alt eventual proces pe cale civilă. Sentința nu este definitivă, ea putând fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Iași.

Cine sunt românii cărora li se șterg datoriile la Fisc din ultimii trei ani

Unele datorii acumulate la Fisc de mai multe categorii de români în ultimii ani vor fi șterse. Prevederea este cuprinsă într-o lege votată de deputați la finele lunii iunie.

Conform proiectului aprobat de Camera Deputaților, contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) pe ultimii trei ani va fi anulată din oficiu de către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).

 Astfel, persoanele cărora inspectorii fiscali le-au reconsiderat natura veniturilor, reîncadrându-le în venituri pentru care trebuie să se achite contribuția pentru bugetul de sănătate, vor fi scutite de datorii și de penalitățile aferente. Este vorba de persoanele care datorau contribuții de asigurări sociale de sănătate din anul 2012 și până în ianuarie 2015.

 Legea prevede că se anulează contribuția la sănătate datorată începând cu 1 ianuarie 2012 și până pe data de 31 ianuarie 2015 pentru câteva categorii de persoane: copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la 26 de ani, cu condiția să fi fost elevi, ucenici sau studenți, tinerii cu vârsta de până la 26 de ani proveniți din sistemul de protecție a copilului, femeile însărcinate și lăuzele, dacă nu au realizat venituri asupra cărora s-a datorat contribuția sau au avut venituri sub salariul de bază minim brut pe țară, scrie Contabilul.ro.

 De asemenea, se anulează și diferențele de obligatii fiscale principale și/sau accesorii stabilite ca urmare a recalificării sumelor reprezentând indemnizație primită pe perioada delegării și detașării de către angajații care și-au desfășurat activitatea într-o altă țară, potrivit site-ului PortalContabilitate.ro.

 În aceeași situație sunt și diferențele de taxa pe valoarea adaugată aferentă veniturilor realizate din drepturi de proprietate intelectuală, precum și obligațiile fiscale accesorii, stabilite ca urmare a depășirii plafonului și neînregistrării ca plătitor de TVA, pentru perioadele anterioare datei de 1 iulie 2015.

Sursa: money.ro

Ghid practic: Cum te ferești de impozite mai mari

Una dintre ultimele găselnițe ale Fiscului de a pune românii la plata unor taxe și impozite din trecut este reîncadrarea veniturilor din independente în dependente. Money.ro îți prezintă care sunt condițiile pe care trebuie să le îndeplinești pentru ca niciun inspector fiscal să nu poată reconsidera natura veniturilor din activități independente.

Problema reîncadrării unor venituri independente rezultate din activități similare cu cele prestate de un salariat datează de mai mulți ani și a trecut de-a lungul timpului prin mai multe reglementări legale.

 Din acest motiv, numeroase persoane care obțin venituri din activități independente nu știu foarte clar în ce condiții poate veni ANAF să spună că, de fapt, veniturile lor sunt dependente, devenind automat asimilate salariilor, pentru care trebuie să plătească o serie de impozite din urmă.

 „În conformitate cu Legea Nr.187/2015, activitate independentă reprezintă orice activitate desfășurată de o persoană fizică în scopul obținerii de venituri care îndeplinește cel puțin 4 din cele 7 criterii”, spun reprezentanții Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), pe pagina de Facebook.

 Legea 187/2015 privind aprobarea OUG 6/2015 pentru modificarea și completarea Codului fiscal a fost publicată în Monitorul Oficial din 7 iulie 2015.

 Iată cele șapte condiții care definesc o activitate independentă. Pentru ca o activitate să fie considerată independentă, deci pentru care se plătesc mai puține taxe și contribuții, trebuie să fie îndeplinite cel puțin patru dintre cele șapte condiții enumerate mai jos:

  1. Persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului și a modului de desfășurare a activității, precum și a programului de lucru;

  1. Persoana fizică dispune de libertatea de a desfășura activitatea pentru mai mulți clienți;

  1. Riscurile inerente activității sunt asumate de către persoana fizică ce desfășoară activitatea;

  1. Activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfășoară;

  1. Activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacității intelectuale și/sau a prestației fizice a acesteia, în funcție de specificul activității;

  1. Persoana fizică face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare și supraveghere a profesiei desfășurate, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea și exercitarea profesiei respective;

  1. Persoana fizică dispune de libertatea de a desfășura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terțe persoane în conditiile legii.

În concluzie, dacă desfășurați activități independente, asigurați-vă că îndepliniți cel puțin patru din criteriile enumerate mai sus pentru a evita orice risc de reconsiderare a activității de către ANAF și de reîncadrarea a veniturilor ca fiind din activități dependente, pentru care se calculează taxe și contribuții mai mari atât din partea persoanei fizice, cât și din partea angajatorului.

Sursa: money.ro

Profesiile care tocmai au intrat în vizorul Antifraudei

O mare parte dintre controalele pe care le efectuează inspectorii de la Direcția Generală de Antifraudă Fiscală (DGAF) au la bază sesizări ale românilor. Zilele acestea, Antifrauda a primit sesizări referitoare la două domenii de activitate specifice. Le vor da curs sau nu?

Primul dintre aceste domenii de activitate este reprezentat de service-urile auto. „Luați-i la puricat pe cei ce dețin service-uri auto. Veți scoate bani grei din amenzile aplicate, garantat! Despre cum se plătesc salariile (minim pe economie pe statul de plată) și diferența până la suma la care ai bătut palma (în plic) sunt ferm convins că o cunoașteți!” este unul dintre mesajele care a fost transmis Fiscului zilele acestea, prin intermediul rețelelor de socializare.

De altfel, service-urile auto sunt considerate ca făcând parte din domeniile cu risc, fiind cuprinse în proiectul de impozit specific, alături de unitățile din turism.

 O altă profesie pe care activitatea Fiscului nu s-a concentrat până acum, dar care ar putea atrage atenția inspectorilor antifraudă este cea de medic.

 „De ce nu verificați și cabinetele medicale care încasează zilnic mii de lei fără să emită bon pentru banii încasați? Lăsați țăranii să trăiască, pentru că ei își câștigă doar pâinea cea de toate zilele!” scrie un alt cetățean român pe pagina oficială de Facebook a DGAF. Acesta mai spune: „O să revin în scris cu o speță pe care dvs. să o fructificați! Sunt destui medici care procedează în acest fel trimițând pacienții din spital la control în cabinetul particular, aceasta însemnând, după părerea mea, și conflict de interese!”

Reprezentanții ANAF precizează că toate controalele pe care le efectuează au loc în baza sesizărilor primite prin intermediul Tel Verde, precum și în urma analizei de risc.

DGAF îi roagă pe românii care au informații referitoare la o posibilă fraudă fiscală sau vamală să le transmită în scris, prin email la adresa petitii.anaf@mfinante.ro, sau la registratura ANAF din București, str. Apolodor nr. 17, sector 5.

Tel Verde la care pot fi sesizate actele și faptele de evaziune fiscală, fraudă fiscală și vamală este 0800 800 085.

Sursa: money.ro

Surpriza Fiscului: Încasările din TVA au fost mai mari în iunie decât în mai, în ciuda reducerii taxei la alimente

Încasările din TVA în iunie, prima lună de aplicare a cotei reduse de 9% la alimente, băuturi nealcoolice și servicii de alimentație publică, sunt peste cele din mai când cota la alimente era standard, de 24%.

Potrivit datelor oferite ieri de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), încasările din TVA au fost în primele șase luni din an de 29,2 miliarde de lei – 24,1 mld. lei în primele cinci luni – ceea ce înseamnă că, în iunie, au intrat în buget din taxa pe valoare adăugată 5,1 miliarde de lei, față de 4,4 miliarde de lei în luna mai.

Încasările din iunie sunt superioare și mediei aritmetice lunare de încasări în primele cinci luni din an (4,8 mld. lei). Din datele Fiscului mai rezultă că încasările din TVA, la șase luni, au crescut față de perioada similară a anului trecut cu 18,3%, în vreme ce creșterea din luna mai (când nu exista cota redusă de 9%) a fost de plus 17,5%.

Fiscul a publicat ieri o serie de date semestriale din care rezultă că, în S1, veniturile la buget au crescut cu 4,8% față de program și cu 8% față de S1 2014, ceea ce înseamnă un plus de 4,3 miliarde de lei față de program și de 7,8 mld lei, față de anul trecut. La cinci luni, veniturile crescuseră cu 11% an/an, iar cheltuielile cu doar 1,4%, rezultând un excedent de 6,3 mld. lei (0,9% din PIB).

Nu există date despre structura cheltuielilor la șase luni, prin urmare nu se poate spune dacă excedentul a crescut sau s-a redus.

Efortul bugetar estimat de guvern pentru susținerea reducerii TVA la alimente la 9% este de 2,5 miliarde de lei pentru 2015.

Majorarea de venituri s-a petrecut, spune Fiscul, în ciuda unor măsuri de contracție a veniturilor, rezultat al reducerii, în toamna trecută, a CAS cu cinci puncte, a măsurii scutirii pe profitul reinvestit și a reducerii taxei pe stâlp de la 1,5% la 1%. În primele trei luni din an, veniturile bugetului consolidat crescuseră cu 6% față de program și cu 12% față de perioada similară a anului trecut.

ANAF a anunțat ieri că a realizat în primul semestru venituri bugetare consolidate de 96 mld. lei, creșterea cea mai importantă realizându-se pe zona de venituri fiscale. Prin urmare, la bugetul de stat s-au înregistrat încasări mai mari cu 13,5% față de primul semestru al anului trecut (+7,8 mld. lei), ajungând la 67 miliarde de lei, (+6,5% peste program).

Din aceste venituri, 6,8 miliarde de lei au fost încasate la impozitul pe profit, adică un plus de 12,2% an/an și de 7,6% față de program. Impozitul pe venit a adus bugetului 12,9 miliarde de lei, în creștere cu 14,2% față de 6 luni 2014 și cu 4% peste program.

Veniturile din accize s-au încadrat în programul estimat, cu circa 12 miliarde de lei, fiind mai mari cu un miliard de lei față de aceeași perioadă a anului trecut, în condițiile în care accizele au fost în creștere cu 9,3% an/an.

Sursa: zf.ro

Senatul a adoptat proiectul de lege privind ANULAREA unor obligații fiscale

Proiectul de lege privind anularea unor obligații fiscale a fost adoptat luni, de Senat, fiind înregistrate 104 voturi “pentru”, un vot “împotrivă” și o abținere.

În actul normativ, Guvernul propune anularea obligațiilor fiscale rezultate în urma reîncadrării de către ANAF a veniturilor din activități independente ca activități dependente, apărute până la 1 iunie 2015 și neachitate, inclusiv diferențele de TVA aferentă veniturilor realizate din drepturi de proprietate intelectuală.

Inițiativa adoptată de Senat prevede anularea diferențelor de “obligații fiscale principale și/sau obligațiile accesorii stabilite de organul fiscal prin decizie de impunere emisă și comunicată contribuabilului, ca urmare a recalificării sumelor reprezentând indemnizație primită pe perioada delegării și detașării de către angajații care și-au desfășurat activitatea pe teritoriul altei țări, aferente perioadelor fiscale de până la 1 iunie 2015 și neachitate până la data intrării în vigoare a prezentei legi”.

Va fi anulată și obligația de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate, neachitată, dar numai pentru persoanele a căror bază lunară de calcul este mai mică decât salariul de bază minim brut pe țară aferentă perioadelor fiscale cuprinse între 1 ianuarie 2012 și 31 decembrie 2014.

Aceeași măsură va fi luată și pentru diferențele de taxă pe valoarea adăugată aferentă veniturilor realizate din drepturi de proprietate intelectuală, cu obligațiile fiscale accesorii aferente, stabilite de organul fiscal prin decizie de impunere emisă și comunicată contribuabilului ca urmare a depășirii plafonului și neînregistrării ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată, pentru perioadele anterioare datei de 1 iunie 2015 și neachitate.

În cazul în care contribuabilul și-a exercitat dreptul de deducere în primul decont de taxă pe valoarea adăugată depus după emiterea deciziei de impunere, organul fiscal nu anulează diferențele de taxă pe valoarea adăugată. În acest caz, organul fiscal anulează doar obligațiile fiscale accesorii aferente diferențelor de taxă pe valoarea adăugată.

În document este amintit că organele fiscale au reconsiderat/reîncadrat veniturile realizate din desfășurarea ca activitate independentă a unor profesii libere ca fiind venituri din activități dependente, pentru meserii precum cele practicate de persoanele fizice autorizate în diverse domenii, de liber profesioniști (farmaciști, medici, arhitecți, experți contabili, consultanți fiscali, evaluatori, executori judecătorești, avocați, etc.) și de persoanele fizice în domeniul drepturilor de autor.

“Având în vedere numărul contribuabililor care sunt înregistrați ca prestând activități independente (cca 600.000 medici, juriști, consultanți, brokeri, informaticieni etc.) precum și cuantumul foarte mare al diferențelor de stabilit prin aplicarea art.7 din Codul Fiscal se poate aprecia un impact negativ major în acest domeniu. Din informațiile prezentate de ANAF reiese că în anul 2015 dintr-un total de 749 de verificări pentru 7 cazuri au fost reconsiderate activitățile ca activități dependente iar sumele stabilte suplimentar pentru acești din urmă contribuabili sunt de circa 10 milioane lei. De asemenea, sunt în curs de verificare un număr de 239 de contribuabili iar pentru 8 dintre aceștia se prefigurează reconsiderarea activității desfășurate iar sumele ce pot fi stabilite suplimentar pentru acești din urmă contribuiabili este de aproximativ 9 milioane lei”, se arată în document.

Senatul este prima Cameră sesizată, proiectul urmând să fie transmis Camerei Deputațiolor, care este for decizional.

Câinii din spatele Fiscului produc milioane de lei

În vămile de la granița României există niște „angajați” care, alături de inspectorii vamali și polițiștii de frontieră, au misiunea de a descoperi marfa ilegală sau de contrabandă.

Mai exact, la frontierele țării activează în prezent 44 de echipe canine formate dintr-un câine dresat să descopere asemenea produse în mașini sau în bagajele călătorilor și din stăpânul său.

Iar anul trecut, au fost efectuate, „în medie, 356 controale/echipă canină la mijloace de transport, în urma cărora au fost aplicate amenzi și confiscate bunuri în valoare de 3 milioane lei (674.934 euro)”, se arată în raportul oficial al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) pe anul trecut.

Astfel, prin activitatea lor, câinii dresați au adus la bugetul statului, în 2014, suma de 3 milioane lei.

Dintre cei 44 de câini „angajați” ai autorității vamale, 33 de câini sunt specializați în descoperirea țigaretelor, în timp ce 11 câini au o dublă specializare, fiind capabili să descopere atât țigări, cât și droguri.

Acești câini dobândesc abilitatea de a descoperi țigări și droguri în cadrul procesului de dresaj care are loc într-un centru de la Vama Giurgiu, singurul de acest fel din Europa Centrală și de Est. De altfel, la acest centru își antrenează câinii-„vameși” și vecinii noștri bulgari.

Sursa: money.ro

Cea mai simplă metodă prin care Fiscul te execută silit

Când firmele sau persoanele fizice nu-și plătesc taxele și impozitele datorate către stat în termenul prevăzut de lege sau stabilit de către inspectorii fiscali, Fiscul demarează procedura de executare silită. Aceasta are mai multe etape, însă nu toate sunt la fel de eficiente.

Pentru început, să trecem în revistă care sunt etapele executării silite. Mai întâi, are loc înștiințarea la plată, prin care contribuabilului i se cere să-și achite dările în 15 zile de la comunicare. Dacă persoana nu plătește suma cerută, organul de executare emite titlul executoriu pentru fiecare tip de creanță fiscală și somația de plată. Titlul executoriu este transmis contribuabilului printr-o adresă. Termenul de stingere a debitului comunicat prin somație este de 15 zile de la comunicare.

După expirarea termenului, se continuă executarea silită, prin sechestrarea bunurilor debitorului, tot atunci făcându-se și evaluarea bunurilor sale. Sau, urmează executarea silită prin poprire. Această metodă se aplică la orice sume urmăribile reprezentând venituri și disponibilități bănești în lei și valută, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale.

După aplicarea tuturor etapelor executării silite, Fiscul a constatat că una dintree acestea aduce aproape trei sferturi din totalul încasărilor din executări silite. „Cea mai eficientă modalitate de executare silită s-a dovedit a fi comunicarea somației, care a condus la încasări de 74,5% din totalul veniturilor din executare silită”, se arată în raportul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) pe 2014.

Confom documentului citat, din executare silită, la bugetul asigurărilor sociale de stat s-au încasat aproximativ 3,54 miliarde lei, reprezentând 24,4% din totalul încasărilor din executare silită.

Din sumele încasate la bugetul general consolidat prin executare silită, de la firmele debitoare, un procent de 44,2%, respectiv suma de 6,13 miliarde lei o reprezintă sumele încasate de la debitorii mari contribuabili și un procent de 21,9%, respectiv suma de 3,04 miliarde lei de la contribuabilii mijlocii.

În total, anul trecut, din executare silită s-au încasat 14,52 miliarde lei, cu 11,6% mai puțin decât în 2013. Mai exact, din somații au fost încasați 10,81 miliarde lei (-3,7%), din conturi bancare poprite 3,31 miliarde lei (-30,3%), din popriri ale veniturilor terților 364,6 milioane lei (-11,7%), iar din valorificarea sechestrelor puse pe bunurile mobile sau imobile au provenit 37,5 milioane lei (+8,2%), mai arată ANAF în raportu menționat.

 Sursa: money.ro

Care sunt domeniile zguduite de Fisc

Anul 2015 este un an dificil pentru firmele românești. Fiscul nostru a ascuțit lupta împotriva evaziunii fiscale și sunt vizate nu unități, ci întregi sectoare de activitate.

De altfel, lupta cu evaziunea fiscală este un act lăudabil, într-un stat afectat în mare măsură de economia subterană. Ceea ce face ca verificările declanșate de ANAF prin intermediul Direcției Generale de Antifraudă Fiscală (DGAF) să terorizeze de-a dreptul mediul de afaceri este legislația interpretabilă și exagerat de birocratică. Altfel spus, în actualele condiții legislative, este extrem de dificil pentru o firmă care are activitate să aibă absolut toate actele în ordine și să nu existe deloc diferențe între banii încasați și cei trecuți pe casa de marcat.

Primul domeniu care a intrat în vizorul inspectorilor de la Antifraudă a fost HoReCa. În luna martie, sute de restaurante și baruri au fost controlate la sânge de către ANAF, multe dintre acestea fiind închise din cauza neregulilor constatate, unele disproporționat de mici față de pedeapsa de a le suspenda activitatea pentru o lună sau pentru două luni de zile.

Verificările din sectorul de alimentație publică și baruri au culminat cu controalele organizate de 1 Mai pe litoral, care au fost un adevărat spectacol pentru întreaga țară.

În paralel, în ultimele luni Fiscul a derulat controale și la farmacii, reconsiderând veniturile farmaciștilor ca fiind dependente, pentru care se datorează contribuții sociale.

Dar, întrebarea este cine mai urmează? Potrivit unor informații citate de cursdeguvernare.ro, următorii care au intrat în vizor sunt presa locală și asigurătorii, în prezent derulându-se un control major la unul dintre jucătorii importanți de pe această piață.

Sursa: money.ro

Adevaratul razboi cu Fiscul e pe cale sa inceapa

„Lupta împotriva abuzurilor ANAF se formalizează”. Așa își anunță un fost șef al Fiscului inițiativa de luptă împotriva legislației fiscale și împotriva acțiunilor Antifraudei Fiscale.

Fostul președinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), Sebastian Bodu, a anunțat, ieri, fondarea inițiativei Avocatul Antreprenorilor, care are ca scop principal să apere „antreprenorii în fața abuzurilor legislative și administrative”, așa cum scrie pe site-ul dedicat avocatulantreprenorilor.ro.

Inițiativa lui Bodu este importantă, deoarece, după ce a condus autoritatea fiscală între anii 2005 și 2007, deține informații din interior, proceduri și strategii și, mai mult decât atât, este și avocat, cunoscând legislația.

„Avocatul Antreprenorilor se constituie ca o organizație care apără drepturile antreprenorilor abuzați de actiunile Direcției Antifraudă Fiscală din ANAF, acțiuni bazate pe o legislație aberantă și neconstitutională, desprinsă parcă dintr-o altă epocă. Deja persoane cu notorietate și/sau experiență antreprenorială și-au exprimat intenția de a adera la organizație, iar lista este deschisă”, a anunțat Sebastian Bodu pe pagina sa de Facebook.

Potrivit acestuia, prima acțiune a organizației va fi „împotriva legislației neconstituționale privind casele de marcat electronice”.

Obiectivele Avocatul Antreprenorilor sunt următoarele: „corectarea legilor proaste care pun în pericol antreprenoriatul în România”, „simplificarea cadrului administrativ care acum e sursă de corupție și pierdere de timp”, „schimbarea modelului de funcționare al ANAF și a cadrului legislativ care reglementează funcționarea ANAF și scoaterea din atribuțiile lui a verificării disciplinei financiare interne a întreprinderilor”, „responsabilizarea instituțiilor de control și cadru legislativ care să instituie răspunderea directă a funcționarilor din instituțiile de control”, precum și „schimbarea culturii instituțiilor de control și trecerea lor de la o cultură represivă la una preventivă”.

Organizația dorește să facă aceste lucruri prin patru mecanisme de acțiune: acțiune juridică, presiune și lobby politic, negociere instituțională în numele membrilor asociației, precum și asistență juridică pentru membrii asociației supuși abuzurilor statului.

Sursa: money.ro

Cum încearcă Fiscul să-și spele imaginea

După ce a speriat firmele din întreaga țară cu controalele dure și inopinate, acum Fiscul depune eforturi, chiar foarte consistente, în ultima perioade să-și arate fața mai umană și pe cea de instituție aflată în slujba cetățeanului.

Acțiunile Direcției Generale de Antifraudă Fiscală (DGAF) l-au determinat până și pe premierul Victor Ponta să declare, la finele lunii martie, către Gelu Ștefan-Diaconu, șeful ANAF, la prezentarea cifrelor privind încasările bugetare în primele luni ale acestui an: „ANAF își pune în practică politica pe care eu am tot cerut-o, de combatere a evaziunii fiscale, și sper să o facă în continuare, dar fără excese, domnule președinte. În limita legii și a bunului-simț, că, totuși, când mergem și facem excese, cădem în partea cealaltă. Eu cer tuturor angajaților ANAF să-și facă datoria cu duritate, dar nu cu excese și sunt convins că veți găsi această limită”.

Iar presa abundă de articole care critică nu atât activitatea Fiscului, cât modul în care au decis reprezentanții ANAF să pună în aplicare planurile de control.

În consecință, Fiscul depune eforturi considerabile pentru spălarea imaginii sale. În această direcție se înscrie, în primul rând, campania TV cu spotul „România functionează cu taxele tale”.

Campanie pe Facebook

Apoi, de la începutul acestei luni, pagina oficială a Direcției Generale Antifraudă Fiscală abundă de postări, cu mult mai multe decât până luna trecută. Astfel, doar ieri pe pagina de Facebook a DGAF au fost publicate patru postări, dintre care trei sunt video-uri care prezintă inspectori antifraudă cu sau fără celebrele mașini cu girofar. Filmulețele îi prezintă pe lucrătorii ANAF cum fac o „verificare la fața locului” și cum merg la sediile companiilor, subliniind activitatea inspectorilor și ilegalitățile descoperite.

Iar pe pagina oficială de Facebook a Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), instituția se prezintă ca făcându-și treaba discret și având o activitate lipsită de spectaculos și care nu este mediatizată: „Nu avem mascați și nici arme. Iar „descinderile” inspectorilor de la Antifraudă în cazul Romprest (prejudicii de 4,5 milioane euro) nu vor fi difuzate niciodată, de niciun post de știri. N-au nimic spectaculos. Însă munca acestor inspectori, precum cei din imagini, lipsită de orice urmă de senzațional, a fost cea care a dus la sesizarea organelor de cercetare penală în cazul SC Compania Romprest Service SA.

Vă atenționăm că urmează secunde extrem de plictisitoare. Așa s-a întâmplat în toate cele 714 sesizări penale, din 2014, cu o valoare aferentă a prejudiciilor de 3,47 miliarde lei (cca 787,6 milioane euro).

Și, să știți că n-am controlat nicio bătrânică cu urzici, n-am închis nicio cofetărie pentru 1,5 lei și niciun restaurant din Regie pentru 3 lei. 90% din cazurile de care ne ocupăm sunt cazuri de peste 1 milion de euro. Din păcate, n-au nimic senzațional în afara momentelor când cei care au lucrat la ele urmăresc știrile și află că ei se ocupă de bătrânica cu urzici.”

Fiscului a început să-i pese de părerea presei

Recent, ANAF a publicat un comunicat de presă în care face un apel la liderii de opinie, jurnaliștii și politicienii „care nu pierd nicio ocazie de a plasa în mentalul colectiv, prin dezinformări ce îmbracă tot mai des haina populismului, ideea că ANAF „omoară” micul comerciant, în loc să se ducă peste marii evazioniști: „Respectați adevărul și pe români!””

Reprezentanții Fiscului spun că „rapoartele privind combaterea marii evaziuni au fost făcute publice în repetate rânduri, iar cei care astăzi n-au nicio reținere în a manipula opinia publica le cunosc” și enumeră mai multe cazuri concrete. ANAF subliniază că 90% din sesizările penale privesc dosare de peste un milion de euro.

„Din nou, întrebarea firească este pe ce se bazează afirmația că Fiscul „se duce” peste micii buticari, când Inspecția Fiscală verifică, în cvasitotalitatea lor, contribuabili cu activitate economică semnificativă, iar cifrele (…) relevă, fără nicio urmă de îndoială, faptul că toate eforturile sunt depuse în lupta cu marea evaziune fiscală?”, se mai arată în comunicatul ANAF, oferind și o sinteză a principalilor indicatori ai Antifraudei și Inspecției Fiscale pe primul trimestru al acestui an.

Sursa: money.ro

Fiscul pregateste Jihadul impotriva persoanelor fizice

Dupa ce a băgat spaima în firmele românești, Fiscul se pregătește să atace și segmentul persoanelor fizice din toată țara.

Concret, sunt vizate toate categoriile de persoane fizice care prezintă risc fiscal. Pentru acestea Fiscul are ca prioritate să extindă programul „de verificare a situației fiscale prin utilizarea metodelor indirecte la nivel național, prin structurile teritoriale ale ANAF”, după cum arată Programul de Convergență 2015-2018, transmis de către Guvernul României la Bruxelles.

Și, deoarece în prezent nu există servicii dedicate de verificări fiscale la nivel regional, acestea vor fi înființate în perioada următoare, iar personalul care va lucra în cadrul acestor servicii va fi instruit pentru a efectua verificări fiscale eficiente.

Altfel spus, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) se va concentra, în lunile care urmează pe descoperirea evaziunii fiscale în rândul persoanelor fizice, utilizând în acest scop metodele indirecte de verificare și noile servicii de verificare fiscală ce urmează a fi înființate.

Totodată, Fiscul afirmă că va continua inițiativa „privind Persoanele Fizice cu Averi Mari, respectiv intensificarea verificărilor conform codului de procedură fiscală și relansarea campaniei de notificare prin transmiterea de scrisori către contribuabilii ce prezentau riscul de nedepunere a declarației de venit din străinătate”.

De fapt, riscul fiscal planează asupra tuturor românilor care încasează un venit, din cauza faptului că nedeclararea sau subdeclararea veniturilor, precum și diferite moduri de încadrare în muncă a salariaților menite să reducă plata unor taxe și impozite sunt fenomene larg răspândite la nivel național.

Există mai multe categorii socio-profesionale pe care inspectorii fiscali le pot considera a fi cu risc fiscal ridicat. Este vorba despre persoanele cu averi mari, cele care au afaceri complexe, în țară și în străinătate, românii care au acces la scheme de planificare și consultanță fiscală, cei pentru care Fiscul constată diferențe de 10% sau cel puțin 50.000 de lei între veniturile declarate și veniturile reale sau persoanele care au obținut venituri, în ultimii cinci ani, din tranzacții imobiliare de peste 35.000 euro.

În categoriile cu risc mai intră profesorii care oferă meditații elevilor și nu declară sumele încasate, persoanele care dau locuințe cu chirie și nu-și declară veniturile, persoanele care desfășoară activități independente, dar și cele care obțin venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, din dobânzi și dividende realizate în afara României, tranzacționarea acțiunilor, obligațiunilor și a altor titluri de valoare, vânzare-cumpărare de valută, vânzarea părților sociale și lichidarea firmelor la care se dețin participații dacă veniturile sunt realizate din afara țării.

Sunt suspecte și veniturile din jocuri de noroc din România sau din străinătate, persoanele care obțin venituri din cesiunea creanțelor, inclusiv a drepturilor litigioase, cele a căror activitate este recalificată din independentă în dependentă, oricine nu-și plătește taxele la timp.

Sursa: money.ro

Cele trei lovituri pe care Fiscul le da economiei

Avalanșa controalelor Antifraudei Fiscale s-a încheiat, însă consecințele acțiunilor ANAF abia acum se conturează în mod concret. Sunt cel puțin trei lovituri pe care Fiscul le dă economiei în această perioadă.

În primul rând, controalele ANAF care, deși au închis doar câteva sute de firme din toată țara, i-au speriat pe toți comercianții, care dau acum bon fiscal inclusiv pentru un covrig sau pentru o pâine de un leu. Însă, fiscalizarea veniturilor presupune, automat, plata unor taxe și impozite mai mari către stat, deoarece veniturile legale ale respectivului comerciant sunt mai mari. Astfel, pe de o parte, cel mai probabil, vom vedea o creștere a încasărilor bugetare provenită din reducerea evaziunii fiscale. Însă, pe de altă parte, proprietarii micilor și marilor afaceri se vor vedea nevoiți să majoreze prețurile pentru a-și putea păstra marja de profit. Practic, firmele vor vrea să-și mențină cel puțin același profit, chiar dacă în acest scop va trebui să opereze scumpiri. De altfel, se poate observa deja că unele service-uri și spălătorii auto, magazine de cartier sau saloane de înfrumusețare au crescut prețurile peste noapte.

Cea de-a doua lovitură pe care Fiscul o dă economiei ține de acțiunile de luptă împotriva evaziunii fiscale și are ca efect scăderea interesului investitorilor străini pentru România, dar și în general înființarea unor noi afaceri. Noua procedură privind înregistrarea în scopuri de TVA este exagerat de selectivă, creându-se deja un blocaj. Iar administrația fiscală nici măcar nu le comunică firmelor criteriile după care se ia decizia de a le acorda codul de TVA sau cauzele respingerii cererii. Totodată, atunci când există anumite suspiciuni legate de noile afaceri, Fiscul poate solicita zeci de documente suplimentare. Potrivit unor informații citate de revista Capital, în București codul de TVA a fost acordat doar pentru o cincime din numărul firmelor care l-au solicitat. Asta înseamnă că restul companiilor care doresc să desfășoare afaceri ca plătitori de TVA trebuie să suporte un cost suplimentar de 24%. Astfel, prin noile norme de înregistrare în scopuri de TVA, excesiv de birocratice, Fiscul nu face decât să pună piedică înființării de noi afaceri.

În ciuda declarațiilor repetate ale Guvernului legate de crearea de noi locuri de muncă, în realitate, controalele fiscale soldate, de multe ori, cu decizii abuzive de acordare a unor amenzi exagerat de mari sau chiar de închidere a punctului de lucru duc la concedieri și la restrângerea activității micilor afaceri. Să luăm spre exemplu un restaurant care a fost închis pentru câteva zeci de lei în plus descoperiți în casa de marcat sau asupra chelnerilor. Patronul va fi obligat să concedieze câteva zeci de angajați, deoarece nu va avea posibilitatea să le plătească salariile timp de o lună, perioada de nefuncționare. În plus, în luna respectivă, restaurantul nu va avea activitate, ceea ce înseamnă că nu va face achiziții, scăzându-le afacerile furnizorilor, și nu va face nici vânzări, reducându-se consumul. La nivelul celor câteva sute de companii închise în urma controalelor DGAF din luna martie, este vorba de concedierea a câteva sute sau chiar mii de salariați.

Sursa: money.ro

Gelu Stefan Diaconu, presedintele Fiscului, anunta modificarea legislatiei: Se va stabili un prag de 300 de lei al diferentelor nefiscalizate sub care nu vor fi sanctiuni. Toata cultura spagii e alimentata de aceasta mica evaziune

Fiscul e in centrul atentiei de doua saptamani, dupa demararea controalelor la sute de comercianti, iar spatiul public a fost invadat de informatii despre activitatea agentilor. Cele mai multe reprosuri au venit la adresa deciziilor de amendare sau inchidere a unor unitati la care s-au gasit diferente nefiscalizate de cateva zeci sau sute de lei. Gelu Stefan Diaconu, presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF), Gelu Stefan Diaconu spune intr-un interviu pentru HotNews.ro ca in sedinta de guvern de joi se va discuta un proiect de modificare a legislatiei care sa interzica sanctionarea (amenda sau inchidere) comerciantilor la care s-au gasit sume nefiscalizate sub pragul de 300 de lei. Diaconu a vorbit si despre demararea unui control la firma sotiei sale, dupa o sesizare a unui jurnalist, dar si despre recuperarea prejudiciilor decise de instante.

Rep: Patronatele din turism au iesit marti in presa declarand ceea ce apoi premierul a confirmat, ca s-au initiat o serie de discutii cu conducerea ANAF pentru a se schimba legislatia privitoare la procedurile care permit suspendarea activitatii unei firme. Care ar putea fi modificarile, cand ar urma sa intre in practica si in ce stadiu sunt discutiile cu mediul de afaceri?
GSD: As incepe prin a spune ca Antifrauda se ocupa cu marea evaziune. Rezultatele sunt dincolo de orice indoiala si le-am facut publice. Dar nu vom neglija niciodata mica evaziune, care insumata va asigur ca e cel putin la fel de mare cu inventarierea intregii cazuistici de mare evaziune depistata.

Pe masurile luate in ultimele luni, avem rezultate cuantificate pana la nivelul de 50 de bani.  Sumele declarate voluntar au crescut in medie cu 20%. Stiti ce inseamna aceasta crestere cu 20%? Este exact miliardul acela de care era nevoie pentru masurile de relaxare fiscala anuntate de premier. Mai e o rezerva de crestere a declaratului de 30-40%, nivel pe care il vom obtine in maximum doi ani. Nu trebuie trecuta in derizoriu aceasta mica evaziune. Toata cultura spagii e alimentata de aceasta mica evaziune. Daca obturezi acest canal, veti vedea ca lucrurile se curata pana catre varf.

Ordonanta 28 /99 este ok, este buna, dar este si perfectibila. Impactul asupra societatii care traieste intr-o cultura a evaziunii de zeci de ani a fost disproportionat negativ, alimentata si de media. Au fost cazuri inventate cap-coada: confiscarea urzicilor, inchiderea cofetariei pentru 1,5 lei, un biet xerox despre care stie toata lumea cum functiona au dus la …

Rep: Chiar asa, ce v-a casunat pe acel xerox?
GSD: Vom ajunge si la periferie, dar am inceput curatenia de la centru. Nu se poate ca intr-o capitala europeana sa colcaie de evaziune chiar centrul. Sunt organizatii profesionale care ameninta ca isi vor inchide restaurantele de  1 Mai. Este descalificant!  Lucru care nu ma impresioneaza deloc. Orice unitate care nu fiscalizeaza si inchide permite altei unitati care fiscalizeaza sa isi mareasca deverul.

Rep: Revenind la solicitarile hotelierilor….
GSD: Joi, in sedinta de Guvern vom citi in prima lectura acest proiect: se va stabili un prag de 300 de lei al diferentelor nefiscalizate, pornindu-se de la realitatea ca poate exista un maruntis lasat neintentionat. Sau pot fi greseli umane – ai emis 400 de bonuri intr-o zi, dar  ai uitat de un bon si vine taman atunci Antifrauda peste tine. Sub acest prag nu vor fi sanctiuni.

Peste acest prag, pe langa amenda contraventionala intre 10.000-15.000 de lei, masura suspendarii se va lua doar daca nu accepta plata a de zece ori suma nefiscalizata, dar nu mai putin de 10.000 de lei. Pentru ca putem merge intr-un club cu dever mare caruia sa ii gasim 310 lei diferenta, iar el sa plateasca doar 3100 de lei, adica o picatura din ceea ce incaseaza ei. E o abordare. Va fi apoi introdus caietul de bani personali si sa intram in zona fiscalizarii bacsisurilor

Rep: Cum va fi fiscalizat bacsisul?
GSD: Nu inventam noi roata…Suma va fi inclusa pe bonul fiscal, fiscalizata separat pe casa de marcat, iar aceasta suma va fi impozitata doar cu impozitul pe venit, nu va constitui si o baza de calcul al contributiilor. Si speram sa scoatem la vedere toate aceste sume.. In 2014, ANAF a identificat venituri suplimentare de 4 miliarde euro cu inspectia fiscala si un miliard de euro  de la  Antifrauda. De foarte multe ori lucrurile mai putin importante capata in spatiul public mai multa releventa decat cele cu adevarat importanta

Rep: Recentele cazuri de mare frauda, cum este cel al fostului ministru al Finantelor care primea pungi cu bani prin cimitire sau al milioanelor de euro din dosarul Microsoft ridica o intrebare simpla. Ele par sa indice un circuit paralel al banilor de care Fiscul habar nu avea sau care se facea sub ochii lui. Cum e posibil ca intr-o tara europeana sa existe asemenea sume de bani date cu punga, fara ca Fiscul sa intervina?
GSD: Fiscul preseaza de un an de zile privind accesul la tranzactiile de peste 5000 de euro. Nu ca sa le monitorizam averea, ci pentru recuperarea prejudiciilor. Fiscul a presat enorm pentru limitarea tranzactiilor in cash. Ieri am primit o informatie ca o covrigarie si-a intrerupt activitatea desi erau 15 oameni la coada, ca sa-si schimbe rola din casa de marcat. Va intreb: se intampla asa ceva in urma cu cateva luni?

Daca combatem evaziunea de la mic la mare nu vor mai exista asemenea tranzactii cu bani in pungi. De aceea fac un apel la presa sa inteleaga si sa fie solidara. Chiar acceptand ca au fost 10-15 excese, le corectam. Dar nu puneti la indoiala o actiune de anvergura care nu s-a mai petrecut in Romania!

Rep: De unde stiti de cazul covrigariei?
GSD: Mi-a spus soferul, pe care il trimit zilnic sa-mi cumpere doi covrigi, dar de fiecare data de la alta covrigarie.

Rep: Veti demara un control la sediul firmei la care sotia dvs. este asociat ca urmare a sesizarii la TelVerde a unui jurnalist?
GSD: Va imaginati ca stiu exact ce s-a intamplat acolo, dar pentru faptul ca imi doresc un control obiectiv si neutru n-o sa fac publica adevarata intamplare, care nu il va pune intr-o lumina favorabila pe domnul jurnalist. Este Telverde, este o analiza de risc pe care eu n-o pot opri. Nici seful ANAF nu se poate interpune.

Controlul se face in functie de gradul de risc. Va asigur ca n-o sa se intervina nici pentru a demara, nici pentru a opri un control. Controlul este necesar, dar in functie de ierarhia riscului. Controlul se inregistreaza la Antifrauda si de acolo isi urmeaza cursul. Daca avem 300 de sesizari/zi si dispunem de 15 echipe de inspectori, in ierarhia celor 300 ne uitam la cele mai relevante. Iar asta o face Directia de Analize si Sinteza din Antifraudei. Si acolo sunt oameni specializati.

  • Recuperarea prejudiciilor decise de instante

Rep: Cat la suta recupereaza  de fapt ANAF din prejudicii? Va intreb asta pentru ca optimistii vorbesc de 10%, iar pesimistii de 5-7%.
GSD: Daca excludem anul 2014, an in care am primit cel mai mare volum de prejudicii de recuperat, procentul e undeva la 10%. Cu aceasta masiva intrare de volum de prejudicii din 2014, procentul a scazut la 5%. E drept, in cazul unui titlu executoriu pe care il primesti in 2014, executarea silita se poate dovedi laborioasa, iar rezultatele sa fie vizibile mult mai tarziu. Dar dupa inventarierea tuturor titlurilor de creanta primite in 2014 de catre ANAF, am constatat ca circa 42% din prejudiciile primite spre executare sunt nerecuperabile.

Rep: De ce nerecuperabile?
GSD: O sa va dau cateva cifre valabile pentru 2014. Din cele 2140 de sentinte primite in 2014 spre recuperarea prejudiciului in suma de 2,7 miliarde, circa o treime presupun formalitati legale de partaj, adica actiuni in instanta pentru iesirea din indiviziune obligatorie, ca sa putem valorifica partea apartinatoare infractorului. Or, iesirea din indiviziune presupune o actiune in instanta care necesita timp indelungat

Rep: Ne dati si un exemplu?
GSD: Uitati-va la cazul ICA, la cazul Voiculescu. Sunt mai multe imobile apartinatoare persoanelor condamnate. Cvasitotalitatea lor sunt bunuri stapanite in comun. Iar iesirea din indiviziune presupune o evaluare care trebuie facuta in prezenta condamnatului sau a reprezentantului sau. Presupune sa obtii un astfel de accept din partea condamnatului, care isi are drepturile sale cetatenesti, chiar daca e condamnat.

Sau, se presupune ca bunul care urmeaza sa fie executat sa fi fost inscris in Cartea Funciara. Sa stiti ca avem bunuri spre executare care nici macar nu figureaza in Cartea Funciara. Ca idee, circa o treime din cele 42% de nerecuperabile acestui lucru se datoreaza.

Rep: O treime. Dar celelalte doua treimi?
GSD: Pai daca primesc 693 de hotarari judecatoresti din cele 2140, reprezentand peste 20% ca valoare a prejudiciului pentru situatii in care firmele sau persoanele fizice despre care e vorba acolo in stare de insolvabilitate, ce sa mai recuperez de acolo?

Rep: Si astea se aduna la valoarea totala a prejudiciului?
GSD: Evident! Va mai dau un exemplu: Sentinte in valoare de 40 de milioane de lei sunt pe firme in insolventa. Pana cand se finalizeaza acest proces al insolventei, pana cand aflam cat anume din acele creante pot fi recuperate, pot trece ani de zile. De aceea nu poti spune intr-o sedinta de bilant: V-am transmis 300 de milioane, recuperati-i imediat! Ca nu ai cum!

Si legat de cele 300 de milioane de euro despre care s-a spus ca ni s-au transmis in vederea  recuperarii, la ANAF au fost comunicate doar 576 de milioane lei, din care aproape 300 de milioane reprezinta doar cazul ICA. Asta inseamna ca in loc de 300 mil euro, vorbim in total de vreo 130 de milioane de euro din care 60 de milioane e cazul ICA.

Daca din start pornim cu un handicap de aprope 50%, in celelalte cazuri constatam dificultati care tin mult mai mult de sistemului judiciar decat de incapacitatea reala de recuperare a ANAF.

Rep: De sistemul judiciar? Cum asa?
GSD: Credeti sa primim in 2014 hotarari promulgate acum 6 ani? Sau credeti ca e posibil sa primim hotarari de la instante dupa ce instrumentarea penala a durat 10 ani, iar cea judecatoreasca inca 3 ani, timp in care bunurile devin nevalorificabile?

Rep: De ce ? E o neglijenta a cuiva sau este cu intentie?
GSD: Nu pun pe seama intentiei cuiva de a arunca anatema asupra ANAF, dar  situatia de azi e cea pe care v-o spun acum!

Aceasta instrumentare indelungata permite in cadrul procesului penal sincope care favorizeaza instrainarea bunului.

Va dau un exemplu: cazul Ioan Becali. Am constata cu surprindere, dupa ce ne-am adresat autoritatilor locale, bancilor, tuturor furnizorilor posibili de informatii, ca domnul Becali nu mai detine nimic. Credeti asadar ca noi suntem cei care am impiedicat recuperarea prejudiciului in aceasta situatie, sau oare nu cumva in timpul instrumentarii cazului s-a produs instrainarea?

Rep: Si acum ce faceti in acest caz?
GSD: Ne-am adresat deja cadastrului, solicitand sa ne spuna ce s-a intamplat si cand au fost instrainatate bunurile. Daca s-a dovedit ca au fost instrainate, voi avea nevoie de un alt titlu executoriu; de aceea spun ca procesul este laborios si de durata.

Avem situatii de neinstituire a sechestrului asiguratoriu sau de instituire pe bunuri cu statut incert. Mai avem apoi bunuri care nu prezinta interes in valorificare sau care la momentul instituirii  prezentau interes, dar care acum nu mai valoreaza atat (o masina de acum 5 ani nu mai valoreaza ca una de azi).

Cele mai greu de recuperat sunt prejudiciile enorme puse in sarcina a tot felul de interpusi, persoane cu dizabilitati, persoane fara discernamant si asa mai departe. Sau situația unei persoane condamnate să plătească 108 milioane lei, dar care achită o treime din pensia lunară, neavând bunuri, astfel că prejudiciul va fi recuperat în 108.000 ani, caz despre care a vorbit marti premierul. Pai ce sa mai recuperezi de la unul ca acela?

Asta nu inseamna ca nu avem si noi propriile neajunsuri. Principalul neajuns pe care il vom rezolva de la 1 iulie este construirea unei aplicatii in care vom evidentia pe masura primirii, si stadiul de executare a hotararilor instantelor.

Vom infiinta o Directie cu activitate exclusiva de executare silita, cu structuri corespondente la nivel regional si, tin mult la asta, cu dotare si cu atributiuni comparabile cu cele ale celor de la Antifrauda.

Astazi este de domeniul absurdului ce se intampla: imaginati-va un inspector care sta 48 de ore la coada la cadastru ca sa inregistreze in favoarea Statului un bun confiscat. Nu ar fi normal sa se asigure o prioritate din partea Cadastrului? Directia va avea cadrul legal de la 1 iulie, dar operationala (dupa selectia de personal, instruirea si dotarea) va deveni de la 1 ianuarie 2016. Va asigur ca intr-un an de zile gradul de recoperare va sta cu totul altfel, dar sa nu ne facem iluzia ca gradul de recuperare va trece de 30%. Dar chiar si acest procentaj ne-ar situa pe primele locuri in UE.

Rep: Ati vorbit despre cazul Ica, Voiculescu. Cand recuperati prejudiciul stabilit de instanta?
GSD: Decizia instantei e publica si extrem de consistenta si complicata. Noi am solicitat si am tinut permanent legatura cu DNA pentru a o intelege in adevaratele ei semnificatii juridice. Nu e usor de executat o asemenea sentinta.

Rep: Ati secretizat-o?
GSD: Nu, nu am secretizat-o. Doar ca nu putem sa informam spre exemplu de initiativele noastre de iesire din indiviziune fortata pentru familia unui condamnat. Sa va spunem: “Uitati, am initiat initiativa de iesire din indiviziune cu sotia lui pentru casa din nu stiu ce loc”.

Noi ne facem treaba mai putin spectaculos. Dar va pot spune ca toate imobilele sunt in proprietatea Statului. Am initiat o hotarare de Guvern privind trecerea lor pentru valorificare catre RAPPS. Sunt cateva dificultati in promovarea unei asemenea Hotarari pentru ca e in discutie necesitatea unei evaluari anterioara sau ulterioare predarii. Daca va fi necesara o evaluare anterioara, ANAF trebuie sa achizitioneze servicii de evaluare, sa se faca evaluarea ca atare, s-o inregistram in contabilitate si apoi s-o predam  RAPPS.

Pe partea recuperarii prejudiciului de 60 de milioane am facut toate demersurile necesare, dar nu vrem sa ne desfasuram activitatea in zona spectacolului. Am sa va dau insa doar un exemplu: o banca nu a dat curs solicitarii noastre de punere in executare. Ei spun ca au acea suma ca garantie a creditului acordat. Ce trebuie sa faca ANAF?  Pai trebuie sa initieze o actiune in instanta si sunt cai si proceduri extrem de complicate. In spatele fiecare decizii stau dosare de sute de pagini. Noi insa nu vom inchide dosarul pana nu recuperam ultimul euro.

Sursa: hotnews.ro

Firmele care dau sponsorizari trebuie sa treaca urgent pe la Fisc

25 martie este ultima zi de declarare și plată a impozitului pe profitul realizat în 2014, iar companiile rentabile pot dona către organizațiile neguvernamentale și către bibliotecile publice o cincime din acest impozit.

La fel cum persoanele fizice pot distribui 2% din impozitul pe venit către organizațiile neguvernamentale (ONG), și firmele pot face astfel de donații, inclusiv către bibliotecile publice. Desigur, companiile pot fi mult mai generoase: potrivit Codului Fiscal, acestea pot dona sume de până la 20% din impozitul pe profit, în limita a 3 la mie din cifra de afaceri. Ca în fiecare an, ziua de 25 martie este termenul de declarare și plată a impozitului pe profitul realizat în anul anterior, astăzi fiind termen pentru raportarea profitului pe 2014 și, implicit, a sponsorizărilor pe care companiile doresc să le acorde. Mecanismul sponsorizării Gabriel Sincu, director executiv al departamentului Consultanță Fiscală în cadrul EY România, a explicat cum funcționează mecanismul de donare a acelei cincimi din impozitul pe profit, dovedind că este mult mai simplu decât ar putea crede contabilii. În primul rând, trebuie elaborat un contract de sponsorizare în care se trece suma ce urmează a fi donată. „Această sumă este considerată cheltuială nedeductibilă și se constituie ca un credit fiscal. Nu afectează baza de impozitare. Iar în momentul plății impozitului pe profit, către ANAF, se va achita doar restul din impozit, donația ajungând astfel direct la beneficiar. De exemplu, din 1.000 de lei impozit datorat, 200 de lei se trec în contractul de sponsorizare și 800 de lei în ordinul de plată către ANAF“, a explicat Gabriel Sincu. Una dintre marile probleme cu care se confruntă firmele ce ar putea fi donatoare este aceea că plata donației se face, calendaristic, înaintea raportării și plății impozitului pe profit, lucru care ar putea genera încurcături procedurale. Dar Fiscul are o soluție și pentru asta: „În cazul în care se întâmplă ca suma donată să fie mai mare decât maximul eligibil, se poate face o reeșalonare pe până la șapte ani a părții care-i revine ANAF din impozitul pe profit“, a arătat expertul fiscal. Tratamentul fiscal „este același chiar și dacă, în loc de bani, donația constă în diverse bunuri sau servicii“, a mai spus specialistul. Cum se completează Declarația 101 În momentul raportării către Fisc, contabilii firmelor au de completat Declarația 101 privind impozitul pe profit. Rândul 45 din această Declarație este cel rezervat sponsorizărilor; aici se înscriu sumele reprezentând cheltuielile cu sponsorizarea și/sau mecenatul, precum și cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii, în limitele și în condițiile prevăzute la art. 21 alin. (4) lit. p) din Legea nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare. „Contribuabilii care efectuează sponsorizări și/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea și ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, precum și cei care acordă burse private scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente în limita minimă de 3 la mie din cifra de afaceri sau de  20% din impozitul pe profit datorat. În limitele respective se încadrează și cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, în scopul construcției de localuri, al dotărilor, achizițiilor de tehnologie a informației și de documente specifice, finanțării programelor de formare continuă a bibliotecarilor, schimburilor de specialiști, a burselor de specializare, a participării la congrese internationale“, se arată în Codul Fiscal. Doar una din șase firme oferă donații În România doar una din șase firme eligibile folosește facilitatea, prevăzută în Legea sponsorizării (nr. 32/1994) și în Codul Fiscal. Mai exact, potrivit unui studiu al companiei de consultanță Ernst&Young (EY) România, aproape 200.000 de firme au realizat profit în 2013 și, dacă toate și-ar fi direcționat cele 20 de procente către ONG-uri, s-ar fi adunat un fond de peste o jumătate de miliard de euro. Dar numai 30.651 de firme au utilizat acest instrument, donând către ONG-uri 118 milioane de euro (523 de milioane de lei) în total, arată analiza EY.
Sursa: adevarul.ro

De ce se schimba atat de des legile fiscale in Romania? In ultimii 10 ani au fost operate peste 200 de modificari ale fiscalitatii. Vezi in text ce spun consultantii fiscali, dar si opinia reprezentantilor Ministerului Finantelor

Peste 200 de schimbari ale legilor fiscale in ultimii 10 ani, adica mai des de o data pe luna legislatia fiscala din Romania se schimba, punand la incercare nervii contabililor, ai managerilor si ai consultantilor fiscali. Toate aceste schimbari ii costa pe  “Schimbarile dese denota practic o lipsa a unei strategii fiscale”, spune Ramona Jurubita, Partner, Head of Taxation Services, KPMG Tax. Gabriel Biris, partener al Biris Goran, da vina pe interesele politicienilor si pe carpeli. Mihaela Mitroi, sefa departamentului de Consultanta Fiscala si Juridica a PwC e de parere ca  instabilitate fiscala vine si din slaba capacitate administrativa si de prognoza a autoritatilor. Reprezentantii Ministerului Finantelor spun insa ca sunt mai degraba armonizari cu legislatia europeana si de coordonare a strategiei fiscal-bugetare.

  • Ramona Jurubita, Partner, KPMG: Introducerea impozitelor suplimentare nu a fost facuta cu o consultare prealabila a industriilor afectate si fara a exista un studiu de impact corespunzator, rezultatul fiind impovarator

“Schimbarea legislatiei fiscale in Romania este un lucru care nu mai suprinde pe nimeni din mediul de afaceri din Romania, care nu ezita sa reaminteasca autoritatilor an de an cat de importanta este stabilitatea si

Ramona Jurubita, KPMG
Ramona Jurubita, KPMG
Foto: Hotnews

predictibilitatea cadrului legislativ pentru ca o companie sa isi poate desfasura activitatea in conditii normale.  In ultima perioada schimbarile legislative au venit cu majorari de taxe pentru a umple golurile in visteria statului.  Mai mult, introducerea impozitelor suplimentare nu a fost facuta cu o consultare prealabila a industriilor afectate si fara a exista un studiu de impact corespunzator, rezultatul fiind impovarator pentru majoritatea societatilor afectate. Schimbarile dese denota practic o lipsa a unei strategii fiscale robuste care sa aiba ca obiective o crestere sustenabila de venituri bugetare prin crearea premiselor corespunzatoare pentru dezvoltarea afacerilor din Romania”, spune Ramona Jurubita, Partner, Head of Taxation Services, KPMG Tax

  • Gabriel Biris: Explicatiile tin de nevoia de carpeli pe termen scurt, toanele politicienilor, greseli ce au trebuit a fi corectate, jocul de glezne (ne facem ca lucram) si interese personale ale politicienilor sau sponsorilor lor

“Am incercat sa dau un raspuns mai complicat la chestiunea asta. Drept pentru care m-am apucat sa fac un inventar al tuturor modificarilor din legislatia fiscala in ultimii 10 ani. Sunt peste 200! Le gasesti aici.

Gabriel Biris
Gabriel Biris
Foto: Arhiva personala

In acelasi timp, daca stai sa analizezi evolutia veniturilor la buget, ca pondere in PIB, o sa vezi ca ele nu au crescut (tot in jur de 29 – 30% din PIB au ramas, iar structura a ramas relativ constanta). Pe buna dreptate iti vine atunci intrebarea: de ce?

Sunt cateva explicatii:  1. Nevoia de carpeli pe termen scurt. 2. Toanele politicienilor. 3. Greseli ce au trebuit a fi corectate. 4. Jocul de glezne, ne facem ca lucram. 5. Interese personale ale politicienilor sau sponsorilor lor”, considera Gabriel Biris, partener al Biris Goran.

  • Mihaela Mitroi, PwC Romania: Instabilitatea fiscala vine si din slaba capacitate administrativa si de prognoza a autoritatilor romane

“Faptul ca Romania sufera la capitolul stabilitate legislativa si fiscala nu trebuie vazut ca fiind o exceptie la nivel

Mihaela Mitroi
Mihaela Mitroi
Foto: Hotnews

european. Pentru a face fata provocarilor bugetare din perioada crizei economice, mai multe state europene au fost nevoite sa majoreze anumite impozite si taxe.

Pe de alta parte, aceasta instabilitate fiscala vine si din slaba capacitate administrativa si de prognoza a autoritatilor romane, pentru ca de multe ori pentru a asigura veniturile necesare la bugetul de stat, autoritatile fiscale simt nevoia sa introduca pe parcursul unui exercitiu bugetar noi impozite si taxe.

Prin urmare, autoritatile prefera solutia mai facila de a impune sarcini fiscale suplimentare contribuabililor corecti, mai degraba decat sa adreseze problema mai dificila a gradului redus de colectare a impozitelor si taxelor existente si de combatere a evaziunii fiscale.

Este imbucurator insa faptul ca s-a demarat in ultima perioada proiectul extrem de necesar al reformei ANAF, care speram ca se va traduce printr-o crestere a gradului de colectare si prin reducerea evaziunii fiscale.

Mediul de afaceri a reclamat in repetate randuri ca pentru a crea si mentine un climat de investitii atractiv este nevoie de stabilitate, predictibilitate si transparenta in ceea ce priveste cadrul fiscal si legislativ”, explica si Mihaela Mitroi,  Liderul Departamentului de Consultanta Fiscala si Juridica, PwC Romania.

Reprezentantii MFP: Modificarea legislatiei fiscale a fost determinata de un cumul de factori interni si externi. In ultimii ani masurile fiscale au fost generate de raspunsul oferit pentru a diminua efectele crizei economice

“Modificarea legislatiei fiscale a fost determinata in timp de un cumul de factori, atat interni cat si externi. In ultimii ani masurile fiscale au fost generate mai ales de raspunsul oferit de autoritati pentru a diminua efectele crizei economice, care a afectat Romania incepand cu finalul anului 2008. Discutam in principal despre

Ioana Petrescu
Ioana Petrescu
Foto: HotNews / DP

identificarea unor solutii fiscale, economice si sociale, care au fost incluse in legislatia fiscala in scopul diminuarii dezechilibrelor macroeconomice, asigurarea sustenabilitatii finantelor publice, dar si pentru stimularea revenirii si cresterii economice.

In acest context, Romania a incheiat Acorduri de tip stand-by cu FMI, Comisia Europeana si Banca Mondiala, prin care autoritatile romane si-au asumat o serie de responsabilitati privind aplicarea unor reforme economice si de disciplina fiscala.  Pentru punerea in aplicarea a acestor angajamente a fost nevoie de modificarile legislative, inclusiv de adoptarea unor noi reglementari fiscale. Un rol important l-a avut adoptarea Legii responsabilitatii fiscale (Legea responsabilitatii fiscal-bugetare nr. 69/2010) si modificarile aduse acesteia  prin Legea 377/2013.
In cadrul acestei legi se reglementeaza Strategia fiscal-bugetara.  Prin acest document de politica publica se stabilesc obiectivele si prioritatile in domeniul fiscal-bugetar,  precum si tintele de venituri si cheltuieli ale bugetului general consolidat si ale bugetelor care sunt incluse in acesta. In plus, se stabileste si evolutia soldului bugetului general consolidat pe o perioada de 3 ani. In esenta, se doreste ca strategia fiscal-bugetara sa reprezinte un instrument ce ofera predictibilitate pe termen mediu in ceea ce priveste conduita fiscal-bugetara.

O alta sursa importanta care genereaza modificari ale reglementarilor fiscale provine de la statutul Romaniei de stat membru al Uniunii Europene care, bineinteles, implica o armonizare a legislatiei fiscale nationale cu cea comunitara, precum si coordonarea politicii fiscal-bugetare. Implementarea in legislatia romana a directivelor si regulamentelor europene, inclusiv a modificarilor acestora, precum si transpunerea regulilor privind intarirea disciplinei financiare, urmare a semnarii de catre Romania a Tratatului privind stabilitatea, coordonarea si guvernanta in cadrul Uniunii economice si monetare, a determinat, de asemenea, o serie de modificari ale prevederilor fiscale.

Mai putem mentiona, de asemenea, si alternanta la guvernare determinata de rezultatul scrutinelor electorale care influenteaza optiunile pentru un model de dezvoltare si isi pune amprenta in mod direct sau indirect asupra politicilor publice, inclusiv  prin modificari ale prevederilor fiscale. Nu in ultimul rand, modificarile reglementarilor fiscale sunt determinate de raspunsul la anumite nevoi sau asteptari ale pietei sau mediului de afaceri, de includerea in legislatie a unor solutii si propuneri rezultate ca urmare a procesului de consultare publica sau inter-institutionala”, au transmis HotNews.ro reprezentantii Ministerului Finantelor Publice.

Concluzii:

1. Modificarile legislatiei fiscale au loc cu o frecventa mult prea ridicata, care pune sub semnul indoielii caracterul de predictibilitate al strategiei fiscale de care Ministerul de Finante incearca sa ne convinga. Urgentele aparute peste noapte care genereaza schimbari consistente ale legislatiei fiscale prin intermediul unor Ordonante de Urgenta nu sunt de dorit intr-o economie “asezata si stabila”.

2. Mai e destul loc pentru transparenta si flexibilizare in interiorul MFP. Suntem in pragul lunii decembrie si inca nu avem clarificat public un mod de calcul al accizei pentru 2015. Nu se stie care va fi sistemul redeventelor. Nu avem pus in dezbatere publica Bugetul pe 2015. “Multe companii isi elaboreaza planurile de investitii inca din lunile octombrie/noiembrie. Din acest punct de vedere incertudinile legate de fiscalitate afecteaza deja negativ aceste planuri. Ulterior, aceasta situatie are repercursiuni negative si la nivelul incasarilor bugetare deoarece companiile insele se afla in ipostaza de a avea fluxuri financiare sub-optimizate.  In cazul in care tinta de deficit bugetar in anul 2015 este mentinuta la -1.4% din PIB, este foarte probabil sa fie adoptate masuri noi, atat pe partea de reducere a cheltuielilor cat si a cresterii veniturilor. O solutie in acest sens ar fi renuntarea la unele cresteri de cheltuieli promise pentru 2015”, a transmis HotNews. economistul Laurian Lungu.

3. Incertitudinea pe linia fiscalitatii in 2015 e maxima iar acest lucru nu este normal. Nu se stie daca anul viitor va fi insotit de noi cresteri de taxe si/sau impozite. Presedintele Consiliului Investitorilor Straini, Mihai Bogza, spera ca nu. “Credem ca exista toate premisele ca pentru anul 2015 sa nu aiba loc majorari de taxe, iar investitiile publice, care in 2014 au dat inapoi, sa revina la niveluri normale, inclusiv prin atragerea de fonduri europene nerambursabile. De altfel, cu ocazia reducerii CAS cu 5%, raspunzand unor ingrijorari venite din partea mediului de afaceri privind sustenabilitatea masurii pe termen mai lung, Guvernul a si mentionat ca va compensa impactul asupra veniturilor bugetare in principal printr-o mai buna colectare. Asteptam ca Guvernul sa onoreze aceasta promisiune, cu atat mai mult e loc destul in acest sens, Romania situandu-se pe un loc de neinvidiat in Europa, mai ales in ce priveste colectarea TVA.  Din toata aceasta perspectiva, repet, cresteri de impozite in 2015 ar fi de neinteles si ar submina grav credibilitatea autoritatilor romane sub aspectul predictibilitatii mediului fiscal si a capacitatii de a implementa propriile angajamente”. a spus Bogza pentru HotNews.ro

Sursa: hotnews.ro

Controale și sute de amenzi date de FISC

Al doilea trimestru al acestui an a adus “pradă bogată” organelor fiscal de control. Activitățile specific de control desfășurate de aceștia au vizat combaterea fraudelor privind TVA aferentă operațiunilor intracomuntare, modul de calculare, evidențiere, calculare și virare a sumelor aferente către bugetul de stat.

Au fost efectuate un număr total de 187 de inspecții fiscal din care 118 au vizat persoanele juridice și 69 contribuabili persoane fizice. Tot în aceeași periodă, au mai fost efectuate 124 de controale inopinante și au fost stabilite obligații suplimentare în valoare de 21.208.000 lei. De asemenea, au fost aplicate 105 amenzi contraveneționale, fiecare în cuantum de 1.000 de lei.

Pe lângă aceste controale și amenzi, au mai fost transmise către parchet sau poliție nouă sesizări penale, din care opt pentru persoane juridice și una pentru persoane fizice.

Valoarea totală a prejudiciului creat a fost de 16.675.000 de lei, din care 11.000 de lei, personae fizice.

Un exemplu în acest sens este legat de un agent economic, cu obiect de activitate “intermedieri în comerțul cu combustibili, minereuri, metale și produse chimice pentru industrie” care a efectuat tranzacții economice considerate fictive, deoarece nu aveau la bază documentele justificative, nu a înregistrat în evidența contabilă toate veniturile aferente, a întocmit declarații fiscal și dcontrui de TVA eronate, nedeclarând tot TVA-ul colectat. Astfel, au fost stabilite de către cei de la Fisc, obligații suplimentare de plată la bugetul de stat în sumă de 11.952.000 de lei, reprezentând diferențe de TVA (4.301.000 lei), diferențe de impozit pe profit în sumă de 3.530.000 lei, impozit dividend în sumă de 2.176.000 lei, precum și penalități și dobânzi de întârziere în sumă de 1.945.000 lei. (A.C.)

Fiscul verifica averile mari – surse

Fiscul urmeaza sa verifice aproximativ 2.000 de persoane cu averi sau venituri mari, in toata tara, in lunile iulie-septembrie, potrivit unor surse oficiale.

“In intervalul 1 iulie-30 septembrie, vor fi elaborate esantioanele care vor intra in programul de imbunatatire a conformarii fiscale a persoanelor fizice cu averi/venituri mari. Compartimentele de verificari fiscale din cele 40 de judete vor trebui sa formeze esantioane de cate 50 de persoane fizice, urmand ca, de la 1 octombrie, sa demareze verificarile pe baza informatiilor detinute sau obtinute de Fisc cu privire la averile detinute si cuantumul impozitelor platite”, au precizat sursele respective, pentru Mediafax. Actiunea vizeaza doar persoanele care traiesc in provincie, in judete, si nu si pe cele care locuiesc in Bucuresti, o astfel de actiune avand deja loc in Capitala, anterior. Listele cu persoanele fizice care urmeaza sa fie verificate vor fi redactate de compartimentele de verificare fiscala a persoanelor fizice din administratiile judetene, mai transmit sursele. “Acum, pe baza rezultatelor obtinute la centru si a consolidarii procedurilor de verificare, conducerea Fiscului a decis extinderea programului la nivelul intregii tari”, au subliniat sursele citate. O decizie din luna decembrie 2010 a Guvernului arata ca persoanele fizice care au venituri ce depasesc cu mai mult de 50.000 de lei sumele declarate trebuie sa plateasca un impozit de 16 la suta pe diferenta dintre suma declarata si suma reala.

Vizati vor fi patroni de firme foarte bogati care nu ar fi inregistrat unele venituri pe firma si, astfel, nu au platit unele impozite.

Sursa: ziare.com

De cine se tem vasluienii: (Ne)miloșii

În timp ce unii inspectori din instituțiile cu atribuții de control stau mai mult prin birouri pentru a-și pierde timpul pe net, alții sunt bătăioși și își fac cu drag meseria în încercarea de a schimba în bine județul Vaslui, unde frauda fiscală, sărăcia și șomajul ne fac campioni la nivel național. Ziarul Obiectiv vă prezintă în ediția de astăzi instituțiile cele mai temute, dar și cele unde, aproape zilnic, doar se așteaptă terminarea programului.

Foarte mulți dintre angajații statului au atribuții de control în diferite domenii, însă majoritatea, în loc să-și facă treaba pentru care sunt plătiți, preferă în cea mai mare parte a timpului să rămână prin birouri ca să-și piardă vremea pe net sau la bârfe. Grav e și faptul că destui dintre cei care, totuși, merg pe teren nu știu cum să-i pună la punct pe cei prinși că încalcă legile. Nu de puține ori, sunt “fentați” fără jenă, devenind subiect de distracție pentru cei care scăpă de sancțiunile meritate. Sunt inspectori care, anul trecut, de exemplu, nu au aplicat nicio amendă, dar sunt și dintre cei care au adus bani frumoși la bugetul statului.

În topul celor mai dure instituții din județ se află Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor. Cei șase angajați au aplicat pe parcursul anului trecut nu mai puțin de 1.507 amenzi, în valoare de 1,51 milioane de lei (peste 15 miliarde de lei vechi). Tot ei ocupă și prima poziție în privința eficacității, fiecare executând, în medie, 484 de acțiuni de control pe an, deci cam 40 de controale pe lună!

Și Administrația Județeană a Finanțelor Publice este de temut. Fiscul vasluian, care în 2013 era pe primul loc în top, a aplicat mai puține sancțiuni decât comisarii de la Protecția Consumatorilor (1.181 de amenzi, în valoare de 1,75 miloane de lei), dar a introdus în circuitul legal peste 70 de milioane de lei. Frauda calculată la firmele care au vrut să fenteze statul este însă mai mică față de anul precedent cu 18 milioane de lei. Fiecare dintre cei 45 de inspectori fiscali a efectuat, anul trecut, în medie, 36 de controale, deci trei pe lună, ocupând abia poziția a opta în topul celor mai harnici.

Vasluienii au luat și frica Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM). Cei 17 inspectori care au mers pe teren au aplicat 254 de amenzi, în valoare de 1,51 milioane de lei, motiv pentru care instituția ocupă locul trei. Fiecare inspector a executat, în medie, 148 de controale pe an (circa 12 pe lună), în topul eficienței ITM fiind pe locul patru.

Surprinzător, Direcția Silvică ocupă locul patru în clasamentul celor mai nemiloase instituții. Amenzile aplicate de silvicultori sunt în valoare de 446.350 de lei, o sumă de două ori mai mare față de cea din anul precedent. În ceea ce privește hărnicia, locul șapte este cel care li se cuvine pentru că fiecare dintre cei 160 de salariați care au mers pe teren a executat 36,63 controale pe an, adică trei într-o lună.

Salariații Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor au aplicat anul trecut doar 140 de amenzi, în valoare de 95.000 de lei, dar fiindcă au emis și 27 de ordonanțe de încetare a activității și trei ordonanțe de suspendare a activității firmelor care încălcau legislația în domeniu, ocupă lejer poziția a cincea în topul instituțiilor de temut. În același timp, fiecare dintre cei 39 de angajați care au fost pe teren (opt inspectori, 20 de consilieri și 11 medici veterinari zonali) a executat, în medie, 212 controale, cam 17 pe lună, motiv pentru care ocupă locul trei în topul celor mai eficienți controlori din județ.

Instituții care ne mângâie pe creștet

 Direcția de Sănătate Publică, incluzând vechiul SANEPID, care înainte de decembrie 1989 era spaima tuturor comercianților, nu mai sperie pe nimeni în prezent. Cinci inspectori și cinci asistenți care au fost pe teren în 2013 au dat doar 21 de amenzi, în valoare totală de numai 20.000 de lei, ocupând astfel poziția a șasea. Dar să nu credeți că sunt de tot leneși. Fiecare dintre cei 10 a efectuat 288 de controale, în medie cam 24 pe luna, ceea ce înseamnă că sunt pe locul doi în topul celor mai harnici.

Inspecția Silvică, instituția care îi controlează pe pădurari (unii dintre ei fiind depistați că fură cot la cot cu hoții de lemne), a aplicat într-un an de zile numai opt amenzi, în valoare de 9.500 de lei. Pe teren au fost trei inspectori, care au executat 114 controale, ceea ce înseamnă că fiecare a efectuat, în medie, o acțiune de control la aproape patru zile. Prin urmare, ocupă poziția a noua în clasamentul celor harnici.

Cei cinci inspectori din cadrul Direcției pentru Agricultură a Județului nu sunt nici ei de temut pe teren. Fiindcă au aplicat trei amenzi, în valoare de 13.000 de lei, și au retras trei autorizații, s-au clasat pe poziția a opta, iar pentru că fiecare a executat, în medie, 97 de controale pe an, adică a ieșit pe teren de opt ori pe lună, clasează instituția pe locul șase în topul eficienței.

Cei trei inspectori ai Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) și cei patru ai Inspectoratului Teritorial pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor (ITCSMS) sunt de-a dreptul miloși. Ei sunt cei mai toleranți din județ, de vreme ce nu au aplicat nici măcar o amendă pe parcursul unui an.

Fiecare inspector de la AJOFM Vaslui a mers în control de nouă ori pe lună, prin urmare ocupând locul cinci în topul celor mai harnici, iar cei de la ITCSMS Vaslui au ieșit din birou doar o dată pe lună, fiind considerați din acest punct de vedere cei mai leneși.

Țapul ispășitor, dator la stat pentru 5.500 de ani: “Vi-l prezint pe cel mai mare evazionist”

Cezar Liga, pensionarul bârlădean care este dator la stat vreme de peste 5.000 de ani de acum încolo, a declarat, în exclusivitate pentru Obiectiv de Vaslui, că a ajuns să aibă o restanță de 80 de miliarde de lei vechi la Fisc fiindcă a fost scos vinovat într-o afacere cu produse petroliere, condusă de oameni cu relații la nivel înalt.

Mulți dintre noi își pun mâinile în cap când se gândesc că au de achitat timp de patru, cinci sau 20 de ani rate la bănci, dar ce ați face dacă ați avea de plătit, vreme de 5.500 de ani, câte 120 de lei pe lună până terminați de restituit opt milioane de lei (80 de miliarde de lei vechi) la stat. E greu de imaginat.
În această situație se află Cezar Liga, 55 de ani, un bârlădean care primește o pensie de invaliditate de doar 365 de lei. Probabil, este cel mai îndatorat pensionar din țară.
Omul povestește că totul a început acum 12 ani: “La momentul respectiv, eram în prelungire de șomaj. Mai făceam și eu câte un mic serviciu la centrala termică de aici și mai scoteam de o țigară, de un… mă rog. La timpul ăla, dacă nu mă înșel, aveam vreo 400.000 de lei vechi ajutor de șomaj și era imposibil de trăit. Aveam norocul că mai erau părinții în viață și mă întrețineau ei. O apărut o situație la care, poate fiind și sub impresia sărăciei, am pus, ca să zic așa, botul. M-am prins la vrăjeala unora cum că pot să câștig niște bani. Niște persoane anume, nu e cazul să dau nume pentru că nu vreau să-mi creez greutăți, m-au încântat prima dată cu două-trei milioane. Inițial, am mers cu ei să fac niște contracte de preluare de marfă, mai apoi am preluat o firmă care era suspendată. Societatea era bună, fără datorii către stat. Era curată, cum se spune. Am preluat-o, mi-au dat ei bani de am cumpărat-o, m-am înscris la Camera de Comerț ca administrator unic, apoi am pornit, ca să zic așa. Obiectul de activitate era achiziționarea unor mărfuri care se comercializau, așa cum se știe, foarte bine. Mecanismul e arhicunoscut. La început, a fost mai subțire, dar mai apoi s-au adâncit problemele, că mi s-a promis o sumă destul de consistentă, în jur de 15.000 de euro ca să merg cu societatea și, în momentul când nu o să se mai poată, o să mă pună să plec”.
Cei care conduceau de fapt firma respectivă rulau bani grei comercializând produse petroliere, dar nu plăteau taxele către stat.
“N-am plătit TVA, n-am plătit taxe, accize. La momentul când nu s-a mai putut face nimic, când a explodat buboiul, n-am primit decât vreo 3.000 de euro în total. Am fugit în Italia. Âsta e cuvântul: am fugit! S-a întâmplat în 2003, în septembrie. A durat aproximativ un an. În Italia, am stat cinci ani. Când am plecat în Italia, eram sănătos, iar acolo m-am accidentat. Am avut un accident la muncă. Am lucrat în construcții. Mi-a căzut o gratie mare pe șold. Mi s-a dislocat femurul la piciorul drept. În timp, eu am continuat să muncesc. Boala s-a agravat. Am fost prins într-un program social acolo, la Roma, pentru operații. N-am reușit să-mi fac documente tot din cauza situației mele. Eram fugar. În 2007, a murit tata, dar n-am putut să vin la înmormântare tot din cauza asta. În 2008, mi s-a oferit posibilitatea să vin în țară. Am venit să o mai prind măcar pe mama în viață. Și ea era la o vârstă înaintată. Am venit în decembrie în țară și pe 16 m-au arestat”, a mai spus Cezar Liga.

“Am comis-o din prostia mea, e greșeala mea”
Cât timp a fost fugar, Cezar Liga a fost condamnat în țară pentru înșelăciune și evaziune fiscală.
“Între timp, am fost condamnat. S-a judecat procesul, am fost condamnat pentru înșelăciune și am primit o condamnare de trei ani și șase luni. Mai era un dosar deschis pentru evaziune fiscală. În 2011, în ianuarie, m-am eliberat din prima pedeapsă, dar între timp începuse procesul pentru evaziune. S-a judecat cu mine în libertate, aici, la Bârlad. Am primit o altă condamnare, de doi ani și opt luni. Am făcut cerere de contopire de pedepse care, din păcate, s-a judecat mai târziu. În ianuarie 2011, m-am eliberat de la pușcărie, iar în iunie m-au arestat din nou pentru pedeapsa asta. A durat șase luni până s-a pronunțat contopirea de pedepse. Am făcut trei ani și șapte luni. Înainte de a se termina procesul, mi s-a făcut o expertiză contabilă, ultima expertiză contabilă, care probabil că este și la momentul actual la procuratură. În urma expertizei respective, suma care o datoram eu către stat – și aici apare ciudățenia pentru mine – s-a dus la aproximativ 300.000 de euro, ceea ce ar fi însemnat, la nivelul actual, 1,3 milioane de lei (13 miliarde de lei vechi). Or eu poprirea pe care o am acum este pentru opt milioane de lei (peste 80 de miliarde de lei vechi). Este «puțin» exagerată și ireală. La un moment dat, când eram la domnul procuror care a instrumentat cazul, acesta i-a spus unui alt procuror: «Vi-l prezint pe cel mai mare evazionist». Afirmația este reală. Suma nu este reală. Asta vreau să subliniez”, a continuat Cezar Liga.
El susține că în această afacere au fost implicate persoane «sus- puse», iar el a fost scos țap ispășitor.
«În aprilie 2003, era domnul Năstase prim-ministru, s-a dat o ordonanță de urgență prin care nu puteai să faci comerț cu produse petroliere decât dacă figurai cu depozit, cisterne sau stații PECO, or eu nu avem așa ceva nici măcar în vis. Cu toate astea, am apărut în buletinul oficial cu autorizație printre primii. Șapte firme erau înaintea mea. S-a intervenit la nivel înalt. Nu știu cine, nu pot să pronunț, deci oamenii cu care lucram «lucrau bine». Ei au fost implicați până la un punct și apoi m-au lăsat pe mine. Practic, nu am putut să demonstrez nimănui că au fost implicați. Nici n-am putut și nici n-am vrut. Cinstit. Am zis că, măcar dacă am făcut-o, asta e. N-am făcut-o și de frică să nu pățesc ceva, iar în al doilea rând am zis că nu obțin nimic. Mai trag pe altul, unu, doi, trei, patru, cinci după mine și îmi fac și dușmani și fac și pușcărie. Am zis că n-are rost. Am comis-o din prostia mea, e greșeala mea. În mare, asta e”, a mai spus Liga.

“Mai am încă prieteni care mă ajută”
Datornic fiind în următorii 5.000 de ani, Cezar Liga s-a resemnat în sărăcia lui: “Nu am gaz de opt luni de zile. Am stat toată iarna fără căldură. De operat nu mă pot opera pentru că n-am cum. Datorii până peste cap. Am o pensie de 365 de lei. Am doi copii care… E vorba aia românească: «cine-i are, să-i trăiască, cine nu, să nu-i dorească». Aia mică mai dă câte un semn. Mai vorbim la telefon, mă mai ajută cu câte ceva. Aia mare, de când a închis ochii mama, de un an și două luni, un telefon nu mi-a dat. Au fost amândouă aici, în Bârlad, dar au plecat după maică-sa, la Tecuci. Mă înțeleg bine cu prietenii. Mai am încă prieteni care mă ajută»”, a continuat el.
Nici tovarășii de afaceri pentru care a intrat în pușcărie nu-l ajută.
“S-au dezis cu totul de mine. Am cerut câte ceva de la ei, dar mi-au spus-o de la obraz: «N-am nicio obligație, nu-ți datorez nimic». Nici nu le poți forța mâna. N-are rost. E vorba aia care spune că «o să le dea Dumnezeu după inimă». Fiecare la rândul lui. Dar mai e și vorba cealaltă că «până la Dumnezeu, te mănâncă sfinții». N-am nicio perspectivă de a remedia situația”, a încheiat Cezar Liga.

Cristian Dima

Restanțe incredibile la Fisc: Dator pentru 5.000 de ani!

Tot mai mulți bătrâni din județul Vaslui ajung să aibă datorii atât de mari, încât nu le pot plăti până la sfârșitul vieții. Cel mai îndatorat dintre toți este un pensionar invalid din Bârlad, care are de achitat la stat peste opt milioane de lei (80 de miliarde de lei vechi). Pentru a-și achita debitul, ar trebui să mai trăiască 5.555 de ani!

Din cauza veniturilor foarte mici, mulți bătrâni din județul Vaslui nu mai reușesc să facă față nevoilor și rămân în urmă cu plata ratelor, iar creditorii și instituțiile la care sunt debitori îi execută silit. Cel mai îndatorat dintre toți este un pensionar invalid din municipiul Bârlad, care trebuie să achite la Fisc peste opt milioane de lei (80 de miliarde de lei vechi), cam cât costă un bloc de locuințe confort I!
“Cea mai mare sumă datorată este de 8.000.228 de lei și este generată de neplata sumelor înscrise în titluri executorii emise de Administrația Finanțelor Publice Bârlad. Această sumă se recuperează prin reținerea lunară a 120 de lei”, ne-a declarat Loredana Enache Târlea, purtător de cuvânt al Casei Teritoriale de Pensii (CTP) Vaslui.
Un calcul simplu arată că acest bătrân ar trebui să mai trăiască 66.668 de luni ca să-și achite datoria la stat, adică nu mai puțin de 5.555 de ani, de peste două ori mai mulți ani decât au trecut din era noastră! Surse neoficiale susțin că acest pensionar chiar ar fi fost arestat anul trecut prin august, însă acum este în libertate.

Vârstnicii o duc tot mai rău
Pe locul doi în topul bătrânilor datornici este un vasluian care are o datorie de 1.793.107 lei (17,9 miliarde de lei vechi). Fiindcă omul nu are decât un venit de 200 de lei, i se reține lunar pentru plata datoriei suma de 59 de lei. Asta înseamnă că omul ar trebui să mai trăiască 30.391 de luni, adică 2.532 de ani, că să achite integral datoria.
Tot peste un milion de lei are de achitat și ocupantul locului trei. Omul este din Vaslui și are o pensie de limită de vârstă din care i se opresc lunar 240 de lei până va termina de achitat datoria de 1.118.113 lei. Evident, ar trebui să se mențină în viață 388 de ani pentru a nu trece cu datorii pe lumea cealaltă.
Cu o datorie puțin mai mică – 1.116.838 de lei, pensionarul vasluian de pe poziția a patra ar trebui să trăiască 465 de ani ca să scape de debit.
Deși are de plătit cu circa 400.000 de lei mai puțin, hușeanul de pe poziția a cincea mai mult ca sigur nu va trăi 242 de ani ca să-și achite uriașa datorie de 738.561 de lei pe care încearcă să o acopere dând lunar 254 de lei.
Teoretic, hușeanul de pe poziția a șasea ar trebui să-și plătească mai repede datoria decât cel de dinaintea lui pentru că dă lunar 365 de lei în contul unei restanțe de “numai“ 737.581 de lei. Evident, bătrânul nu va trăi 168 de ani, așa că va intra cu datoriile în mormânt.
Pe locul șapte se află un alt pensionar invalid. Bătrânul este din Vaslui și are de achitat către Administrația Finanțelor Publice 729.703 lei. Pentru plata acestui debit i se opresc lunar 80 de lei, deci ar trebui să mai trăiască 760 de ani pentru a achita.
Ocupanții locurilor nouă și zece plătesc lunar din pensie câte 20 de lei, în condițiile în care au de achitat 450.458 de lei, respectiv 438.185 de lei. În acest ritm, își vor plăti datoriile către stat în următorii 1.800 de ani.
Și exemplele pot continua. În prezent, în județul nostru sunt câteva zeci de pensionari cu datorii mai mari de 100.000 de lei, iar numărul acestora este în continuă creștere.
„Prin comparație cu perioadele similare din anii precedenți, numărul de propriri înregistrate în luna februarie 2014 este mai mare cu 14,58% față de februarie 2013 și dublu față de februarie 2012”, a menționat purtătorul de cuvânt al CTP Vaslui.

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: