Home / Tag Archives: spitalul elena beldiman

Tag Archives: spitalul elena beldiman

Angajări la Spitalul „Elena Beldiman” din Bârlad

Șase posturi scoase la concurs, la Spitalul Municipal de Urgență „Elena Beldiman” din Bârlad.

Unitatea spitalicească bârlădeană are vacante următoarele posturi: un îngrijitor la Compartimentul de Primire a Urgențelor, un infirmier pentru secția Oncologie, un operator calculator pentru Serviciul de Aprovizionare, Transport și Achiziții Publice și un post de registrator medical pentru secția Psihiatrie. De asemenea, au fost scoase la concurs și două posturi pentru personal medical, respectiv un post de asistent medical principal pentru secția Medicină internă cronici și unul de asistent medical la Radiologie.

Cu excepția candidaților înscriși pentru postul de îngrijitor, care nu vor susține proba scrisă, toți ceilalți candidați vor susține și proba teoretică, iar dacă vor obține notă de trecere vor susține și proba practică și interviul.

În cazul candidaților pentru posturile de registrator, asistent medical principal și infirmier, proba scrisă este programată pentru 22 august, proba practică pe 27 august, iar interviul pe 30 august, inclusiv pentru candidații la postul de îngrijitor.

Candidații care concurează pentru posturile de asistent la Radiologie și operator calculator vor susține proba scrisă pe 29 august, cea practică pe 3 septembrie, iar interviul, pe 6 septembrie.

Se pare că în cazul posturilor de asistent medical, condițiile impuse urmăresc înscrierea la concurs a unor asistenți specializați pe domeniu. La secția Medicină internă cronici se dorește un asistent cu grad principal, iar la Radiologie, un absolvent de școală sanitară în specialitatea Radiologie. (Mihaela NICULESCU)

Spitalul din Bârlad a încercat să-și ”purifice” imaginea cu niște roboți de dezinfecție cărora le-a făcut reclamă peste tot, după care i-a returnat

Roboții de dezinfecție care au fost testați la Spitalul „Elena Beldiman” din Bârlad au fost returnați furnizorului, după o perioadă de timp în care unitatea le-a făcut o asiduă reclamă. Cu ce s-a ales în urma acesteia, nu se știe.

Pe 10 iulie, bârlădenii au putut afla de pe site-ul spitalului că „Unitatea noastră implementează constant măsuri de reducere a infecțiilor spitalicești și de reducere a consumului de antibiotice, iar tehnologia folosită de robotul de dezinfectare HyperLight este una din cele mai moderne și eficiente măsuri adoptate de spitalele din întreaga lume.” Postarea este însoțită și de câteva fotografii cu robotul care este capabil să distrugă peste 99,99% dintre microorganisme, inclusiv bacteriile, virusurile și agenții patogeni, dar și organismele rezistente la multiple medicamente. Pe lângă alte date tehnice, se menționează în comunicat că robotul se află în perioada de testare. Spitalul nu a mai revenit, însă, cu un alt comunicat prin care să informeze bârlădenii că acești roboți care utilizează iradierea ultravioletă germicidă ca modalitate de dezinfectare, ce au fost testați în secția Neonatologie și sala de operații, nu se mai află în dotarea spitalului.

Opinia publică a rămas, astfel, cu impresia greșită că spitalul s-a trezit la realitate și a început să facă ”achiziții inteligente”, de mare folos pacienților.

Contactată de reporterul Est News, conducerea spitalului a transmis prin purtătorul de cuvânt că roboții de dezinfecție nu se mai află în incinta spitalului, de câteva zile, deoarece perioada de probă a expirat, dar că echipa managerială își dorește achiziționarea acestora în vederea creșterii performanței și calității actului medical.

„Roboții vor fi trecuți pe lista de achiziții și ulterior vom vedea ce urmează și cum se vor putea achiziționa. Deocamdată, nu sunt bani pentru investiții de acest gen la Bârlad, nici măcar în marile spitale universitare, dar se încearcă din răsputeri optimizarea performanțelor cu suportul financiar pe care îl avem”, ne-a declarat dr. Angelica Gramaticu, purtătorul de cuvânt al Spitalului „Elena Beldiman”.

Așadar, până când unitatea spitalicească bârlădeană va identifica o sursă de finanțare consistentă, un singur robot costând 30.000 de euro fără TVA, infecțiile nosocomiale vor fi ținute în frâu, atât câte se poate, cu ceea ce dispune la acest moment spitalul. Vor fi folosite cele câteva lămpi cu ultraviolete vechi de zeci de ani, care, din păcate, nu sunt utilizate și în saloane. De asemenea, dezinfecția se va realiza în continuare și cu substanțe chimice, a căror eficiență nu este nici pe departe atât de mare ca lămpilor UV moderne și care pot produce alergii sau pot afecta plămânii ori pot favoriza apariția cancerului, după cum arată unele studii. Asta, în cazul în care nu sunt contrafăcute sau au concentrația corespunzătoare. (Mihaela NICULESCU)

Pacienții veniți pentru analize la Ambulatoriul spitalului bârlădean, exasperați de timpul de așteptare exagerat de mare

Schimbarea de ștafetă nu este întotdeauna de bun augur, cel puțin așa cred pacienții care în ultimele săptămâni au trecut pe la cabinetul de recoltare a analizelor din spitalul bârlădean.

Aglomerație, la cabinetul de recoltare a analizelor din cadrul Ambulatoriului de specialitate al Spitalului „Elena Beldiman” din Bârlad. Mai mulți pacienți se declară nemulțumiți cu privire la timpul de așteptare a prelevării de sânge pentru efectuarea analizelor medicale în Ambulatoriul spitalului bârlădean. Oamenii sunt oarecum obișnuiți cu numărul mare de persoane care se adresează ambulatorului de specialitate cu scopul de a li se recolta sânge pentru analize, numai că, în ultimul timp, nu doar cozile sunt mari ci și timpul pe care și-l petrec așteptând să le vină rândul.

Pacienții care sunt nevoiți să facă lunar sau bilunar analize consideră că atunci când situația scapă de sub control ar trebui ca cei din conducerea spitalului să intervină, aducând încă o asistentă care să lucreze alături de singura existentă în acest cabinet.

Săptămâna trecută am stat o oră și jumătate până mi s-au luat analizele de sânge, deși în fața mea nu erau decât trei persoane. Asistenta se mișcă foarte încet și probabil că lipsa de experiență își spune cuvântul. Cred că aproape o oră a încercat să prindă venele unei paciente căreia i se făcuse și rău. A fost nevoie să cheme pe cineva de la Terapie Intensivă pentru a-i putea recolta analizele de sânge. Cred că ar trebui, cel puțin când este foarte aglomerat, ca asistenta să fie ajutată de încă un cadru medical, pentru a nu ne mai face să așteptăm cu orele. Imaginați-vă cât timp au pierdut pacienții până le-a venit rândul. Dacă eu am stat o oră și jumătate pentru trei persoane, nu știu când au ajuns în cabinet zecile de pacienți care au îngroșat coada în fața cabinetului”, ne-a declarat o pacientă nemulțumită de timpul de așteptare petrecut în fața cabinetului de analize din Policlinică.

Aceasta a mai precizat că doar în spital se efectuează analiza pentru care are recomandare, pentru că altfel ar merge la un cabinet privat, unde recoltarea probelor de sânge nu pune probleme asistentelor medicale. De scurt timp, asistenta medicală cu vechime considerabilă, care se ocupa de pacienții cabinetului de analize, a ieșit la pensie, iar în locul ei a fost adusă o asistentă mai tânără. Lipsa de experiență nu ar trebui să fie o scuză pentru aglomerația care se creează în fața cabinetului, întrucât asistenta a absolvit o școală sanitară, unde, cu siguranță, a învățat cum se face o injecție intravenoasă sau cum se recoltează probele de sânge pentru analize medicale, chiar în cazul unei vene subțiri, fragile sau mai puțin vizibile. (Simona MIHĂILĂ)

Cum obțin creditele anuale unii asistenți medicali din Bârlad? Doamna Rodica știe răspunsul, căci ea este în spatele tastelor de calculator

Cine n-are o Rodică să și-o cumpere! La dispoziția asistentelor medicale de la Spitalul de Urgență „Elena Beldiman” din Bârlad există o doamnă, fostă soră medicală, care răspunde în locul unora dintre ele la verificarea cunoștințelor teoretice pe anumite teme medicale, în cadrul cursurilor de perfecționare continuă online.

Conform surselor din spital, asistentele care nu au chef să studieze tematica, invocând lipsa timpului, apelează contra unor „atenții” la această doamnă Rodica, destul de pricepută și săritoare. Pentru conformitate, doamna Rodica le aduce copiile diplomelor, originalele urmând a fi distribuite de Ordinul Asistenților Medicali și Moașelor din România (OAMMR), spre finalul anului. De ce doamna Rodica face aceste favoruri? Contra unor ”atenții”, susțin surse din spital.

Elena Blăjan, președinta OAMMR Vaslui, spune că modalitatea de obținere online a creditelor a fost implementată în România de aproape doi ani, țara noastră aliniindu-se astfel cerințelor UE. Anual, asistentele medicale trebuie să facă două cursuri de pregătire profesională, astfel încât să obțină cele 30 de credite obligatorii. Practic, ele studiază tematica afișată pe site-ul OAMMR, după care trebuie să răspundă online la o serie de întrebări pentru a obține diploma, respectiv creditele fără de care li se suspendă dreptul de liberă practică. Cursurile nu se mai fac în spital ca până acum doi ani, când erau predate de medici din județ și din Iași, ci fiecare studiază pe cont propriu, iar verificările se fac online. Singurul curs care nu se face online este cel de resuscitare, obligatoriu a fi făcut o dată la cinci ani.”, ne-a declarat Elena Blăjan.

Întrebată dacă i se pare corect ca altcineva să răspundă la întrebările de verificare, în locul titularului, aceasta a spus că nu, dar că aceasta modalitate de verificare online este o cerință a Uniunii europene și noi trebuie să ne aliniem la acest model. Modelul se bazează pe onestitatea cursanților, o virtute nu prea răspândită în rândul unor asistenți medicali din Bârlad. Cei de bună credință spun că nu știu dacă doar doamna Rodica este cea care le rezolvă problema creditelor asistenților ocupați și puturoși, și că s-ar putea să mai fie și alte persoane care să procedeze la fel.

Nu aș putea să apelez la altcineva pentru a răspunde la chestionar în locul meu. Mi-aș fura singură căciula și apoi eu nu sunt de acord să-mi dau datele personale unui străin care ar putea să mi le folosească în alt scop. Nu cred că este un capăt de țară ca un asistent medical să studieze din când în când și să răspundă la niște întrebări, care, cel puțin mie, nu mi se par deloc complicate. Acum depinde de experiență, de plăcerea cu care faci profesia, și de educație. Din păcate, cadre medicale care au intrat în spital cum au intrat, după cum se aude cu șpagă, dau la rândul lor șpagă pentru a nu se chinui să învețe noțiuni pe care ar trebui să le știe dumnezeiește. Generațiile noi sunt departe de cele mai vechi, care, într-adevăr au muncit și au sfințit locul în spital”, ne-a declarat sub protecția anonimatului o asistentă medicală care în curând va ieși la pensie. (Mihaela NICULESCU)

Candidatele pentru un post de asistent medical la CPU al Spitalului „Beldiman” vor trebui să demonstreze cât de bine pun în practică cunoștințele teoretice

Zile fierbinți, pentru candidații înscriși pentru ocuparea celor mai recente posturi scoase la concurs de Spitalul de Urgență „Elena Beldiman” Bârlad.

Spitalul are disponibile cinci posturi pentru Compartimentul de Primire a Urgențelor (CPU), din care trei de asistenți medicali și doi de brancardieri. De asemenea, are disponibil un post de infirmieră pentru blocul operator. După proba scrisă a concursului, din 15 aspirante la un post de asistent medical la CPU, bine plătit dar și plin de responsabilitate, au obținut punctajul de trecere doar 7. Daniela Mavriche a fost notată cu 50 de puncte, Oana Țuțuianu cu 54 de puncte, Daniela Rusu cu 53 de puncte, Victoria Buhuș cu 56 de puncte, Roxana Dobre cu 58 de puncte, Iuliana Ciubotaru cu 59 de puncte și Sanda Pahome cu 85 de puncte.

Pentru cele două posturi de brancardieri, care au devenit vacante la CPU după plecarea la cerere a unor brancardieri care reușiseră performanța de a fi angajați, s-au înscris zece concurenți. Bine pregătiți la teorie ar fi fost doar patru dintre ei: Marian Huțanu care a obținut 51 de puncte, Cristian Neagu, 76 de puncte, dar și Cristian Sorin Rugină și Marian Dinică, ce au fost notați cu 89 de puncte.

Pentru singurul post de infirmier la blocul operator, s-au înscris trei candidate. A trecut de proba scrisă o singură candidată cu 62 de puncte. Astfel, Lăcrămioara Loredana Tufă e ca și angajată, pentru că greul a trecut.

Concurenții nemulțumiți de evaluarea lucrărilor au putut depune contestații până pe 9 iulie, la ora 14. Unii au deja experiența contestațiilor la concursurile anterioare, dar asta nu i-a împiedicat să se înscrie din nou în cursă. Este cazul Victoriei Buhuș, cea care nu a reușit să ocupe un post de asistentă medicală la Nefrologie, cu câteva săptămâni în urmă, contestând proba de interviu, dar fără succes. Victoria Buhuș participă în această perioadă la concursul pentru un post de asistent medical la CPU.

Astăzi, candidații la posturile de brancardieri vor susține proba de interviu, pentru că, în cazul lor, proba practică nu face parte din concurs. Asistenții medicali rămași în cursă vor da proba practică la fel ca și infirmiera, iar pe 16 iulie vor participa la ultima probă, cea de interviu.

CPU este unul dintre cele mai solicitante compartimente ale spitalului, iar personalul de acolo trebuie să fie cu adevărat profesionist, de la brancardier, până la medic.

Să sperăm că în urma acestui concurs, spitalul va coopta cele mai bine pregătite candidate, din punct de vedere al cunoștințelor medicale. (Mihaela NICULESCU)

Premieră la Bârlad: primul pacient cu AVC ischemic, salvat prin tromboliză, de medicii bârlădeni!

Premieră medicală la Spitalul „Elena Beldiman” din Bârlad! În urmă cu cinci zile a fost efectuată prima tromboliză intravenoasă în accidentul vascular cerebral (AVC) ischemic.

Intervenția s-a făcut în cazul unui bărbat în vârstă de 71 de ani, care s-a prezentat la Compartimentul de Primire a Urgențelor (CPU) după trei ore de la debutul simptomatologiei (hemiplegie și afazie). Evoluția clinică și imagistică ulterioară a fost favorabilă, cu remiterea completă a deficitelor neurologice inițiale, iar în prezent pacientul este internat la Neurologie pentru monitorizare și tratament.

Echipa medicală multidisciplinară din garda de pe 25 iunie a fost formată din dr. Vladimir Gramaticu – medic specialist urgentist, dr. Ghodsi-Mahboob-Alam Mohamed – medic primar radiolog și medicul primar neurolog Viorel Huzum, șeful secției Neurologie a spitalului bârlădean, dar și coordonator la nivelul spitalului al programului național „Acțiunea prioritară pentru tratamentul intervențional al pacienților cu AVC acut”. Acest program național a devenit operațional la spitalul bârlădean din 24 iunie și a salvat deja un pacient cu risc ridicat.

Cotidianul Est News vă informa cu câteva luni în urmă despre faptul că Ministerul Sănătății a inclus Spitalul „Elena Beldiman” pe lista spitalelor din România în care se vor putea salva vieți prin tromboliză intravenoasă la pacienții cu AVC ischemic acut.

Tromboliza intravenoasă în AVC reprezintă o procedură de revascularizare utilizată pentru tratamentul pacienților cu AVC ischemic acut în primele patru ore și jumătate de la debutul simptomatologiei în absența contraindicațiilor. Limitele procedurii sunt fereastra terapeutică îngustă (intervalul de timp între debutul simptomatologiei și momentul administrării rtPA) care este de maxim patru ore și jumătate și contraindicațiile legate de un risc crescut de complicații hemoragice. În acest sens este necesară o selecție strictă și adecvată a pacienților pentru a putea obține un raport favorabil între beneficii și riscuri, decizia efectuării trombolizei intravenoase aparținând medicului neurolog în conformitate cu ghidurile internaționale de tratament. Astfel, se impune o instruire a populației, atât pacienți cât și aparținători ai acestora, pentru recunoașterea precoce a semnelor și simptomelor unui AVC, prin campanii mediatice și cu implicarea medicilor de familie, întrucât timpul de la primele semne ale AVC până la administrarea tromboliticului să fie de maxim patru ore și jumătate, ideal în primele trei ore de la debut”, se precizează în comunicatul transmis redacției noastre de către Spitalul „Elena Beldiman”.

Reușita intervenției, care de câteva zile se face și la spitalul din Bârlad, depinde în primul rând de rapiditatea cu care pacientul ajunge la Urgențe în urma accidentului vascular cerebral ischemic acut. Tromboliza intravenoasă în AVC se realizează la CPU în condiții de monitorizare permanentă, întrucât pot apărea efecte secundare riscante, cum ar fi hemoragia. La Spitalul „Elena Beldiman”, de mai bine de 10 ani, se făcea tromboliză doar în cazul pacienților cu infarct miocardic. (Mihaela NICULESCU)

Voluntarii care colaborează cu Spitalul „Elena Beldiman” au fost constrânși să renunțe la beneficiile legale

Reacție imediată, în urma articolului despre renunțarea la voluntari în cadrul Spitalului „Elena Beldiman” din Bârlad, apărut marți în cotidianul Est News (detalii AICI). Toate persoanele care au încheiat contract de voluntariat cu instituția până la 1 aprilie au fost convocate pentru a li se aduce la cunoștință faptul că spitalul nu are fonduri pentru a suporta anumite facilități pentru voluntari, pe care ar trebui să le asigure în conformitate cu legea voluntariatului.

Astfel, voluntarii de la spitalul bârlădean au fost puși să declare și să semneze că nu au pretenții să li se asigure o masă pe zi, transportul și echipamentul de protecție. Asta, dacă mai doresc să continue să facă voluntariat la Spitalul „Elena Beldiman”.

„Am semnat că nu doresc să primesc niciun fel de beneficiu. Pe mine mă interesează să câștig experiență. Întotdeauna, cel care face voluntariat capătă mai multă experiență la patul bolnavului. Orele de practică în timpul școlii sanitare postliceale sunt foarte puține. Pentru un asistent care vrea să facă această meserie în cel mai profesionist mod, voluntariatul ajută. Făcând practică alături de medici și asistente, vei reuși să aplici mai bine noțiunile teoretice. Te poate salva acest voluntariat atunci când participi la un concurs pentru ocuparea unui post. Teoretic, cel puțin, pentru că după câte am auzit, puțini au fost voluntarii care au reușit să câștige un post la Spitalul <<Beldiman>>. Dar voluntariatul te ajută și pentru a te pregăti mai bine, astfel încât să faci față cu succes unui post similar în străinătate. Mulți voluntari se gândesc să plece în afară, pentru că în țara lor posturile nu se mai ocupă pe merit. Bătălia e prea mare, mai ales acum când salariile au crescut binișor. E greu să pătrunzi în spital. O spun în cunoștință de cauză. O vecină de-ale mele, care va termina la anul postliceala la Vaslui, s-a interesat cât este suma din plic, înțelegeți ce spun. În cazul asistentelor medicale, se vorbește de 20.000 – 25.000 de lei. Am semnat că nu am pretenții la beneficii pentru că vreau să învăț meserie. Păcat că alții nu vor mai putea face voluntariat. Școala e școală, spitalul e spital” a mărturisit pentru Est News o voluntară din Spitalul „Elena Beldiman”, sub protecția anonimatului.

În răspunsul transmis la cererea reporterului Est News referitor la renunțarea la noi voluntari, conducerea spitalului nu a invocat nici un motiv de ordin financiar, cu toate că legea voluntariatului implică și ceva cheltuieli. Și-a adus aminte subit că 87% din bugetul spitalului înseamnă salariile angajaților, iar unitatea nu poate suporta și cheltuielile cu masa, transportul și echipamentul voluntarilor. De fapt, spitalul nu asigură nici echipamentul angajaților. Așa că s-a pus la adăpost, cerând voluntarilor să semneze că renunță la beneficii.

Într-adevăr, spitalul bârlădean abia face față cheltuielilor, câtă vreme aproape toți banii merg la salarii. Dar, cu toate acestea, în unitatea sanitară bârlădeană există angajați care nu au obiect de activitate. Ei există, pur și simplu. Dar, asupra acestui subiect vom reveni în edițiile viitoare ale cotidianului nostru. (Simona MIHĂILĂ)

Șmotru exemplar la Spitalul ”Beldiman” cu ocazia vizitei de astăzi a ministrului Sănătății, Sorina Pintea

Agitație mare, la Spitalul „Elena Beldiman” ieri, după ce conducerea instituției le-a adus la cunoștință angajaților că astăzi vor fi vizitați de premierul României, Viorica Dăncilă și de Sorina Pântea, ministrul Sănătății.

Majoritatea indicațiilor s-au dat la raportul asistentelor șefe, cărora li s-a pus în vedere că totul trebuie să fie impecabil astăzi, când cele două oficialități vor vizita spitalul. Premierul și ministrul Sănătății vor intra prin ambulatoriu, urmând apoi să viziteze etajul II al spitalului, unde au fost amenajate două noi compartimente – unul de nefrologie și unul de gastroenterologie.

Instrucția a început de ieri dimineață și până seara târziu în spitalul bârlădean – pe holuri, în saloane, în cabinete și băi – totul arăta impecabil. Infirmierele nu au plecat acasă până când nu au pus în practică toate indicațiile primite de la directorul medical și cel de îngrijiri. S-au șters geamurile, ca de altfel întreaga stolerie, iar paturile au primit lenjerie curată, cât mai puțin deteriorată. Prim-ministrul și ministrul sănătății nu trebuie să vadă găuri în cearceaf sau pete de diferite culori, totul trebuie să sclipească astăzi, inclusiv ținuta angajaților, în special a cadrelor medicale. Toți asistenții medicali trebuie să aibă zâmbet pe buze, ecuson cu margini albastre, iar medicii ecuson diferit, cu margini roșii, părul strâns, unghiile tăiate.

În acest fel, conducerea spitalului încearcă să-și mai spele păcatele, care, cu siguranță, au ajuns și la urechile ministrului Sănătății. Cine va intra astăzi în spitalul din Bârlad va constata cât de bine face o vizită, chiar și anunțată și cât s-a îmbunătățit decorul față de cel cu care sunt obișnuiți pacienții.

Poate că unii dintre pacienți vor dori să semnaleze celor două oficialități anumite probleme grave, cu care se confruntă de ani de zile, atunci când au nevoie de îngrijiri medicale la spitalul din Bârlad. Ar fi de dorit ca Viorica Dăncilă și ministrul Sănătății să nu aibă nevoie să-și spele mâinile. Nu de alta, dar săpunul lichid folosit în toaletele din spital a provocat alergii unor cadre medicale, în ultimul timp. (Simona MIHĂILĂ)

Indignare maximă față de decizia conducerii spitalului bârlădean de a desființa cabinetul de fizioterapie

de Mihaela NICULESCU

După 38 de ani de funcționare continuă, activitatea cabinetului de fizioterapie de la Spitalul „Elena Beldiman” se pare că se apropie de final. Cei cinci angajați, dar și pacienții care au beneficiat de ședințele de fizioterapie și de masaj, sunt revoltați pentru că managerul se gândește să desființeze acest cabinet. Corneliu Decuseară, managerul spitalului bârlădean, a declarat reporterului Est News, că acest cabinet de recuperare fizică și balneară nu funcționează și nu a funcționat niciodată ca structură a instituției, prezentă în organigrama acesteia.

Se pare că, încă de la înființarea spitalului, managerii care s-au succedat la conducere au realizat importanța ședințelor de fizioterapie și masaj pentru recuperarea pacienților internați în diverse secții medicale și au propus înființarea acestui compartiment, care însă nu s-a regăsit și scriptic. Ulterior, au permis și pacienților din ambulatoriu să beneficieze de aceste ședințe, contra cost.

Din cele declarate de managerul Decuseară reiese că acest compartiment “nu există” și, ca atare, legea va trebui să fie pusă în aplicare. Cu alte cuvinte, cei patru fizioterapeuți și maseurul, care figurează ca angajați ai unor secții medicale, vor trebui să se întoarcă în acele secții unde se vor ocupa de pacienții internați.

Cei cinci angajați ai cabinetului de fizioterapie spun că este păcat să se desființeze acest compartiment care s-a dovedit a fi foarte eficient și util. Anul trecut, au fost efectuate peste 59.000 de ședințe de fizioterapie și masaj, iar sumele încasate de la pacienții din ambulatoriu au fost de peste 23.000 lei.

Medicul coordonator Oana Balbuzan, cea care a acordat consultații până acum două zile în acest cabinet, a fost transferată la cabinetul de kinetoterapie a secției Pediatrie, iar ceilalți angajați rămân deocamdată pe poziții câteva zile, pentru a putea onora ședințele deja plătite de pacienți. Fizioterapeuții doresc să aibă o discuție cu primarul Dumitru Boroș, pe care speră să îl lămurească în privința importanței cabinetului, care la această oră se lovește doar de lipsa unui spațiu de câțiva metri pătrați.

Alături de cei cinci fizioterapeuți, cabinetul are și un maseur, un tânăr nevăzător. Va fi foarte greu pentru acesta să se mute într-o secție medicală, al cărei traseu nu îl cunoaște, și cu siguranța că va avea nevoie de o altă persoană care să îl conducă de fiecare dată la patul bolnavului, să îl ferească de stative și alte dispozitive medicale de care s-ar putea împiedica, și care, în cele din urmă, ar trebui să îi și citească foaia de internare pentru a ști ce diagnostic are pacientul și cum trebuie să efectueze masajul.

Să vedem ce vom putea face. Poate reușim să salvăm cabinetul. Vom vedea în următoarea perioadă dacă se va găsi o soluție pentru identificarea unui spațiu”, a mai adăugat managerul Spitalului „Elena Beldiman”.

Nevoie de sânge cu Rh negativ la Secția de Terapie Intensivă a spitalului bârlădean

Sange CTSSecția de Terapie Intensivă a Spitalului de urgență „Elena Beldiman” din Bârlad are nevoie de refacerea rezervei de sânge. La sfârșitul săptămânii trecute, un pacient în stare gravă, cu grupa A II negativ a avut nevoie de sânge, dar stocul era pe terminate. În cele din urmă, situația s-a rezolvat cu ajutorul Centrului de Transfuzie Sanguină Bârlad, care a trimis pungi cu sânge din această grupă.
„Am fost solicitați să punem la dispoziția Spitalului <<Beldiman>>, vineri, 20 noiembrie, sânge din grupa AII Rh negativ. Trebuie spus că grupele cu Rh negativ sunt, de regulă, cele mai puțin reprezentate, având în vedere că un procent mic din populație are Rh negativ. Secția ATI avea nevoie de această grupă și, din fericire, am putut răspunde prompt”, a declarat dr. Violeta Nistor, directoarea Centrului Județean de Transfuzie Sanguină Bârlad.
Solicitarea medicului Ion Chilinciuc, șeful secției Terapie Intensivă (ATI) a fost pentru refacerea stocului de sânge. Este bine ca acest stoc să fie acoperit pentru a nu exista sincope în realizarea actului medical și pentru a nu pune în pericol viața pacienților.
„Spitalul bârlădean face un apel către populație în vederea donării de sânge, mai ales din grupele cu Rh negativ. Sunt momente în care secția ATI se confruntă cu cazuri foarte grave, victime ale agresiunilor fizice sau accidentelor de circulație ori casnice și atunci are nevoie de sânge potrivit ca grupă și Rh cu cea a pacientului venit în urgență”, a declarat Adrian Gheorghiu, reprezentantul spitalului bârlădean în relația cu mass-media.
După campania organizată acum două săptămâni de Direcția de Sănătate Publică, când numărul donatorilor la Centrul de Transfuzii din Bârlad se dublase, situația a revenit la numărul obișnuit de donatori. Se donează ca și înainte, adică în număr mulțumitor. Ar fi de dorit să crească însă numărul donatorilor de sânge cu grupe cu Rh negativ. (Mihaela NICULESCU)

Du-te colo, vino-ncoace, lasă-mă și nu-mi da pace – Zăpăceala mare pe capul spitalului bârladean

de Mihaela NICULESCU

După ce tocmai a fost acreditat, Spitalul de Urgenta „Elena Beldiman” din Bârlad va trebui să treacă printr-o nouă evaluare, în semestrul al doilea din 2016, pentru a fi reacreditat. Asa prevede un nou act normativ, emis recent (Hotărârea 629/2015 privind componența, atribuțiile, modul de organizare și funcționare a Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate).

Dacă pentru acreditarea obținută anul acesta, în septembrie, spitalului bârlădean i s-a impus realizarea a câteva mii de indicatori, pentru reacreditare va trebui să respecte cu 700 de indicatori mai puțin, considerați nerelevanți, dar să urmeze noi pași (acreditarea este conditia pe care trebuie sa o indeplineasca orice spital pentru a nu fi desfiintat, iar indicatorii se refera la criteriile privind calitatea actului medical, dotari, nivelul de pregatire a personalului, conditiile de spitalizare etc.)
În ceasul al doisprezecelea, decidentii din Sanatate s-au gândit că spitalele deja acreditate, peste o sută în întreaga țară, au fost nevoite să realizeze indicatori nerelevanți. În consecință, Spitalul „Elena Beldiman” se pune din nou pe treabă, de vreme ce au fost făcute deja publice intențiile de reacreditare, de către Vasile Cepoi, președintele Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate (ANMCS). Acesta a arătat că se va face o comparație între lotul de spitale evaluat până acum și lotul de spitale care va fi evaluat în continuare, pentru a se vedea dacă pe noile criterii se obțin rezultate mai bune și dacă într-adevăr a fost îmbunătățit sistemul de evaluare, pentru a fi cât mai apropiat de realitate.

Se vor folosi aceste rezultate pentru aplicarea celei de-a II-a ediții a standardelor de acreditare, care va fi aplicată după 7 iunie 2016. Se vor aduce spitalele la același numitor printr-o activitate de reevaluare a spitalelor deja acreditate, în semestrul II al anului 2016. Atunci vor fi toate spitalele la același nivel, pentru că scopul acestei prime etape de acreditare este acela de a vedea care este nivelul spitalului mediu din România, care sunt problemele cu care se confruntă spitalele din România, care din problemele cu care se confruntă țin de unitatea medicală și care dintre ele țin de decizii la nivel central. Se va urmări concret implementarea procedurilor de lucru și cunoașterea lor de către personal și vor fi făcute verificări prin sondaj în rândul personalului medical. Acesta va fi pus în fața unei probe practice de către evaluatori.
Spitalele neacreditate până acum, printre care și Spitalul Județean de Urgență Vaslui, se vor supune noii modalități de acreditare, din care vor fi eliminați cei 700 de indicatori considerați nerelevanți.

Nu e vina medicilor – A fost răpusă de o boala rară

S-a confirmat: Tânăra de 20 de ani, Alina Cazacu, gravida care s-a stins pe masa de naștere imediat după ce a născut, a murit din cauza unei afecțiuni mai rare – sindromul HELLP. Rezultatele probelor macro și microscopice nu au indicat nici embolia amniotică și nici altă afecțiune.

Ieri, medicul legist Sergiu Săvinescu a declarat, pentru Est News, că rezultatul probei histomicroscopice relevă prezența sindromului HELLP. Verdictul final în acest caz va fi dat de o comisie de medici profesori universitari din Iași, care vor analiza toate probele prelevate de la pacienta decedată pe 27 mai, anul curent, la maternitatea Spitalului „Elena Beldiman” din Bârlad. Într-o lună, va putea fi cunoscut rezultatul final.
Medicul Sergiu Săvinescu este sigur că sindromul HELLP este diagnosticul real, așa că nu se poate vorbi de malpraxis. Sindromul HELLP, din păcate, nu poate fi prevenit. Dacă nu este descoperit la timp, sau este depistat într-o fază avansată, pot apărea pot apărea probleme grave de sănătate care pot conduce la deces. HELLP este una dintre cele mai severe afecțiuni care poate apărea în sarcină, ca o complicație a pre-eclampsiei. HELLP provoacă dereglări grave ale funcției ficatului și ale coagulării sângelui.
Numele sindromului HELLP este un acronim care se traduce astfel: H – hemoliză, EL – creșterea enzimelor din ficat în sânge și LP – nivel scăzut al trombocitelor. (Mihaela NICULESCU)

Căutare disperata de sponsori pentru Secția de Boli Cronice de la Bârlad

După ce au făcut apel la diverși sponsori, inclusiv la George Becali, reprezentanții secției Boli cronice a Spitalului „Elena Beldiman” din Bârlad nu au reușit să strângă mare lucru. Cel mai consistent ajutor de până acum a venit de la Fundația „Sf. Spiridon”, care a reușit, prin mila enoriașilor, să strângă 7.000 de lei, bani pe care i-a donat spitalului. Bârlădenii încearcă, timid ce-i drept, să dea o mână de ajutor secției unde mulți au fost internați ca pacienți. În acest timp Consiliul Local invocă bugetul limitat.

Boli cronice 2„Cu banii pe care i-am primit în acest an de la Consiliul Local vom renova câteva secții ale pavilionului nou al spitalului și vom reabilita căsuțele de la TBC”, ne-a declarat Angela Chirilă, managerul interimar al spitalului bârlădean.
Reprezentanții secției Boli cronice mai au timp până la mijlocul anului viitor să realizeze planul de conformare impus de Direcția de Sănătate Publică (DSP). Problema cubajului de aer a fost rezolvată, dar mai sunt de realizat lucrări de modernizare, trebuie refăcută fațada și reparat acoperișul, lucrări pentru care mai este nevoie de bani. Au fost reabilitate două băi (una a medicilor și una a pacienților) și se lucrează acum la a doua baie a pacienților. Personalul speră ca secția să fie ajutată într-un fel sau altul și caută cu disperare sponsori.
Cadrele medicale ale secției au declarat că o eventuală mutare la Tutova ar fi fost o catastrofă pentru bolnavi și personal, dar fostul manager Viorel Petcu este de altă părere. Acesta a declarat că proiectul de parteneriat între Primăria Tutova și Spitalul „Elena Beldiman”, gândit cu ceva timp în urmă, ar fi însemnat, dimpotrivă, un câștig pentru pacienți dar și pentru Spitalul „Beldiman”. Viorel Petcu a mai spus că în clădirea fostului spital de la Tutova ar fi putut fi amenajată o secție cu 25 de paturi pentru internări permanente ale bolnavilor cronici, dar și alte 10 paturi pentru internări de zi, precum și un centru de permanență. De asemenea, secția ar fost deservită de un laborator propriu și un centru imagistic performant. Medicii care ar fi lucrat acolo ar fi fost aduși zilnic cu ambulanța la serviciu, în baza unui contract ferm care s-ar fi încheiat cu Primăria Tutova. Lucrurile erau bine gândite, mai spune fostul manager și ar fi însemnat un câștig.
Rămâne de văzut care va fi decizia finală a DSP, în urma evaluării de anul viitor. (Mihaela NICULESCU)

Compartimentul de Urgente de la Barlad, in linie dreapta

În câteva zile, Spitalul „Elena Beldiman” din Bârlad va încheia contract de angajare cu medicul urgentist Gabriela Ignat. Aceasta a fost declarată câștigătoare, în urma concursului organizat acum 10 zile, alături de dr. Ioana Lupeică.

Dr. Gabriela Ignat este medic specialist generalist cu competență în medicina de urgență, fiind angajată ani de zile ca medic la Serviciul de Ambulanță Județean Vaslui. Dacă dr. Gabriela Ignat va fi angajată începând cu luna august, dr. Ioana Lupeică va fi angajată după ce își va finaliza cursurile de specializare în medicina de urgență.
În urma ultimului concurs organizat la Spitalul „Elena Beldiman”, colectivul Compartimentului de Primire Urgențe (CPU) a fost completat prin angajarea unei infirmiere și a unui registrator medical. La această oră, la CPU lucrează cinci infirmiere, opt îngrijitoare, cinci registratori medicali, șase medici (trei efectuând doar gărzi și trei angajați permanent) și 22 asistenți medicali. Cât de curând, vor fi scoase la concurs alte două posturi de asistenți medicali, pentru că doi și-au manifestat dorința de a pleca să lucreze în străinătate. (Mihaela NICULESCU)

De la piață, la spital

de Mihaela NICULESCU

Un bărbat de 60 de ani, din Bârlad, a fost găsit, sâmbăta trecută, în toiul zilei, căzut în iarbă, în interiorul unui cvartal de blocuri de lângă Complexul de Servicii Comunitare nr. 2 Bârlad.

Betiv cazut 1Un trecător l-a văzut și a sunat la 112, în jurul orei 13.15. Echipajul medical a constatat că bărbatul era în stare avansată de ebrietate, așa că a fost transportat la Compartimentul de Primire Urgențe (CPU) a Spitalului „Elena Beldiman”, împreună cu cele două papornițe pline găsite lângă el. Pacientul beat, care a stat în soare minute bune, a beneficiat de îngrijiri medicale specifice, după care a fost lăsat să plece acasă.
Medicii atrag atenția celor care consumă regulat sau ocazional băuturi alcoolice, să reducă pe cât posibil cantitățile, sau să le înlocuiască cu apă, deoarece alcoolul deshidratează. Riscurile la care se expun sunt mari, în perioada în care temperaturile sunt extrem de ridicate. Și tinerii trebuie să fie precauți și să evite consumul băuturilor alcoolice.
În week-end-ul trecut, în mod neobișnuit, victime ale caniculei, în Bârlad, au fost trei persoane tinere – două de 20 de ani și una de 15 ani.

Legendele Bârladului – Spitalul și doamna sa: Elena Beldiman

de Simona MIHĂILĂ

Se vorbește, și pe buna dreptate, de tradiția culturală a Bârladului, de înclinația oamenilor de aici dacă nu musai de a crea, atunci, cu siguranță de a promova creația. De a o elogia și de a-i căuta permanent prilejuri spre a o expune și onora.
Există, însă, în afară de traseul cultural pe care bârlădeanul adoră să zăbovească, oricât ar fi vremurile de aspre și de neprielnice, o tradiție prea puțin cunoscută, dar intensa si extrem de copleșitoare pentru cine are răbdarea să-i asculte povestea: tradiția spitalicească.
Nu istoria în sine a spitalului oferă nota de spectaculos, de uimitor, cât oamenii care s-au dăruit pe ei înșiși, care nu au privit actul medical ca pe o meserie, ci i-au conferit caracter umanitar. Fundația tradiției spitalicești a Bârladului este o înlănțuire de fapte, de stăruințe și de luptă continuă.
Toate se petreceau în vremuri în care doctorii aduceau de acasă pentru spital și în care dăruirea de sine, generozitatea și filantropia erau realități și mod de viață, și nu termeni din literatura romantică.

Nu există documente care să ateste că până la începutul anilor 1800 în Bârlad exista un spital, o infiermierie sau un punct de servicii medicale. Îngrijirea bolnavilor se făcea, cel mai probabil, la domiciliu, calitatea actului medical fiind, în general, deplorabilă. Condițiile de trai erau mizerabile, sursele de apă puține iar măsurile de curățenie și igienizare, inexistente. Toate duceau “deseori la izbucnirea unor molime pustiitoare”, consemnează documentele istorice.
Se pare că primul medic stabilit la Bârlad (în 1815) a fost Nicolae Lafari. Atunci a fost o epidemie de holeră care a omorât peste 8% dintre locuitori. Printr-o circulară a Comitetului Sănătății din Principatul Moldovei se cerea doctorului Lafari să dea știință în mod regulat de “numărul bolnavilor, câți din ei s-au îndreptat, câți au murit și câți au rămas bolnavi, urmând a nu lăsa să prohornicească boalele spre epidemii”.
În 1826, a mai apărut un doctor, pe nume Huber sau Uber. El fusese adus în oraș nu numai pentru boieri, “ci pentru tot norodul și că la cei săraci n-a pretins nici o plată”. Așa scria într-o publicație austriacă din acel an. Tot aici, scria că bârlădenii au avut bucuria de “a se deschide o spițărie plină de tot felul de doftorii și celelalte” de către doctorul Lafari.
În 1832, Departamentul din Lăuntru l-a propus pe un post vacant de doctor, în Bârlad, pe Nicolae Hristodor. Documentele menționează, în legătură cu alegerea lui: “S-au cercetat diplomele și s-au găsit destoinic a urma practică de doftor la orice post vacant”.
Desele epidemii au impus înființarea unui punct de îngrijire, numit impropriu spital. A funcționat în mai multe localuri, ultimul fiind cumpărat în 1843 de la doctorul Lafari cu “1000 de galbeni blanchi”. Era situat pe ulița Cacaina, însă condițiile erau dezastruoase. Cu toate acestea, spitalul a funcționat aici până în 1872, “… când fiind ruinat până să cadă la pământ s-a închiriat un han la marginea orașului unde a funcționat în condițiile cele mai mizerabile, până în 1881, când bolnavii au fost transferați în clădirea nouă, ce poartă numele «Spitalul Bârlad și Elena Beldiman»”.

Postelniceasa Elena Beldiman a lasat prin testament o mosie pentru construirea spitalului

Spitalul “Bârlad și Elena Beldiman” reprezintă începutul adevăratei tradiții spitalicești la Bârlad. Totul a inceput in 1838, cand cetatenii orsului afla “ca postelniceasa Elena Beldiman a lasat, prin testament, o mosie din judetul Tutova, numita Popeni, ca din venitul ei sa se construiasca un spital care sa poarte numele sau” (povesteste dr. Constantin Codrescu). Cativa ani mai tarziu, testamentul a fost de negasit.

dr. ion codrescuMai tarziu, in lumea medicala barladeana apare Constantin Codrescu, mintea cea mai progresistă din toată galeria de doctori care a slujit acest oraș.
A studiat Medicina la Paris, unde și-a dat și dat și doctoratul, cu teza “Despre întrebuințarea injecțiilor subcutanate în cazurile de vomismente, de diaree și de nevralgii intercostale la ftizici”. Revine în țară, lucrează o vreme la spitalul ieșean, însă condițiile vitrege în care funcționa spitalul din orașul său natal îl determină să ceară Epitropiei Sf. Spiridon Iași, care patrona spitalele din Moldova, transferul său ca medic la Bârlad.
În momentul în care a preluat conducerea spitalului, localul arăta jalnic, capacitatea lui fiind era de doar 20 de paturi. Mărirea spațiului a fost prima și cea mai importantă preocupare a medicului școlit la Paris. Iata cum povesteste el despre momentul preluarii spitalului: “… venind la Barlad, locul meu natal, mi se franse inima de durere vazand starea de mizerie in care se gasea spitalul, cu acoperamantul si dusumelele putrede si cu zidurile mucezite de umezeala”.
Pe 17 ianuarie 1867 organizează o întrunire publică la care participă foarte multă lume. A reușit să-i convingă pe oameni de necesitatea unui spital nou în oraș și de contribuția lor la ridicarea acestuia. Ia ființă un colegiu al donatorilor, apoi un comitet de inițiativă, condus de el.
În ianuarie 1871 se constituie epitropia viitorului spital. S-a hotărât ca el să se numească “Bârlad și Elena Beldiman”, pentru a înscrie pentru totdeauna în memoria colectivă numele principalilor donatori: populația orașului și postelniceasa Elena Beldiman.

Și așa s-a ridicat spitalul

Deși construcția noului local a fost încredințată lui Loran Ingvermen, arhitectul orașului, participarea doctorului Codrescu a fost permanentă, atât la proiect cât și spitalul vechi Barladla derularea lucrărilor.
În cadru festiv, la 17 aprilie 1881, este inaugurat noul spital. Avea o capacitate de 72 de paturi, dar permitea, în condiții de urgență, amplasarea a 120 de paturi. Personalul medical se compunea din: un medic primar, un medic secundar, opt infirmiere și un bărbier.
Cu toate acestea, după cum reiese dintr-o dare de seamă a epitropiei spitalului, personalul era “mic în raport cu numărul bolnavilor de căutat și care sunt peste 80 de bolnavi de căutat în spital în fiecare zi, afară de cei care vin la consultații gratuite, afară de operații și pansamente”.
De remarcat era concepția înaintată, progresistă a dr. Constantin Codrescu referitoare la misiunea social-umană a spitalului: “Spitalul trebuie să fie o instituție eminamente democratică, menită să răspundă la trebuințele clasei celei mai numeroase, care n-are alt capital decât munca și pentru care boala este o povară mai crudă chiar decât moartea”.
Doctorul Codrescu nu și-a încheiat aici misiunea. Dimpotrivă, munca sa pentru îmbunătățirea actului medical abia începea. În anii care urmează, urmând progresele făcute în medicină la nivel mondial, el separă serviciul chirurgical de cel medical. De asemenea, înființează o secție specială de boli contagioase și sifilitice.

Doctorul Codrescu inventatorul caloriferului din spital

De-a dreptul revoluționar pentru acele vremuri a fost caloriferul inventat și introdus chiar de el în spital. El și-a prezentat invenția la o expoziție mondială de la spitalul Barlad si Elena BeldimanParis, în 1889, unde a fost răsplătit cu o mențiune.
Spitalul avea un sistem de calorifere in pereti, ce imbina incalzirea cu ventilatia naturala. Fiecare salon avea propria baie. Mai exista la nivel de spital si o baie pentru publicul din oras si canalizare proprie.

Tot lui Constantin Codrescu i se datoreaza si infiintarea sectiei de chirurgie. Pana atunci, in spital nu se realizau decat operatii de mica chirurgie. Urmeaza “sectia speciala de boli contagioase si sifilitice” (sifilisul fiind o afectiune extrem de raspandita; 20-30% din populatie suferea de sifilis).

Împreună cu alți intelectuali înființează prima tipografie din oraș (1869), numită “Tipografia Asociațiunea Unirea”. Asta îi va permite să desfășoare o bogată activitate publicistică în direcția popularizării cunoștințelor medicale, culturalizarea sanitară a tineretului, elevilor și viitorilor învățători care se pregătesc să predea învățătură la sate.
A murit în 1891, la doar 52 de ani. În semn de prețuire, bârlădenii i-au ridicat o statuie ce este amplasată în curtea actualului spital.

N-am fost în stare nici să păstrăm niște pereți

În anii care au urmat, Spitalul “Bârlad și Elena Beldiman” s-a îmbogățit cu o nouă aripă, numită “Corbu”, după numele familiei de boieri care a donat banii necesari (1893). Arhitectonica majestuoasă a acestui așezământ a fost foarte apreciată în decursul anilor. Timpul și-a spus cuvântul și, încet-încet, încăperile construite de dr. Codrescu s-au ruinat. A rămas doar Aripa “Corbu”, însă și aceasta se prăbușea văzând cu ochii. A fost inclusă pe Lista monumentelor istorice, însă nu a beneficiat de nici un fel de protecție de la stat. În urmă cu 11 ani, au fost cărate ultimele cărămizi din cel care a fost Spitalul “Bârlad și Elena Beldiman”.

În 1975 comuniștii au construit o nouă clădire, de această, pe banii statului. Un bloc-spital cuplat cu policlinica, mult mai mare, cu patru etaje. Conform directivelor de la București, noua clădire ar fi trebuit să aibă șapte etaje, însă comuniștii de la conducerea județului au considerat că ne ajunge și atât.
Prin urmare, noul spital nu a oferit niciodată spațiu suficient pentru bârlădeni și locuitorii comunelor arondate orașului. Abia în ultimii ani a fost construită încă o clădire, în care au fost mutate câteva din secțiile care funcționau claie peste grămadă în clădirea comunistă.

Cod roșu la spitalul bârlădean – Demisii în lanț la Urgențe

de Mihaela NICULESCU

După ce, acum două săptămâni, medicul urgentist Cristian Vladu și-a dat demisia, alți trei medici din cadrul Compartimentului de Primire Urgențe al Spitalului “Elena Beldiman” își părăsesc posturile.
Recent medicul Svetlana Andronache și-a înaintat demisia, începând cu data de 15 mai. Numărul medicilor de la CPU va fi încă și mai mic, pentru că un alt medic specialist în medicină de urgență, doctorul Oana Corlat, a demisionat din motive medicale.
Nici medicul Marius Radu, cel care face gărzi la CPU de ani de zile, nu se află departe de demisie. Deocamdată, nu a luat o hotărâre, dar se gândește serios la asta.
Prin plecarea acestor medici Urgențele de la spitalul bârlădean sunt într-o situație fără precedent, iar conducerea instituției este alarmată.
„Compartimentul de Primire Urgențe din cadrul spitalului nostru se confruntă cu o criză serioasă în privința numărului de medici, atât specialiști cât și medici care fac gărzi. Până mai ieri, contam pe trei medici permanenți – șefa secției, medic de urgențe, Diana Terchi, Oana Corlat, medic specialist în urgențe, și Svetlana Andronache, medic cu competențe în urgențe. De asemenea, pe lângă cei trei doctori, mai făceau gărzi doi medici de familie, și de câteva zile, alți doi medici de familie, pe care am reușit să-i cooptăm după lungi căutări și insistențe. În concluzie, la CPU lucrau șapte medici. Se pare că, în curând, vor lucra doar patru medici, unul specialist și trei de familie, asta în condițiile în care holul de la Urgențe este în permanență plin de pacienți”, a declarat Gabriela Daniș, directorul medical al Spitalului „Elena Beldiman”.
Vom reveni cu amănunte.

Demisie la Spitalul de Urgență Bârlad

de Mihaela NICULESCU

Medicul urgentist Cristian Vladu a demisionat. Criza de medici la Compartimentul de Primire Urgențe se adânceste și, în disperare de cauză, conducerea spitalului cere ajutorul medicilor de familie din oraș. Aceștia nu sunt foarte dornici să lucreze la Urgențe.

Demisia vine după ce, inițial, medicul revenise asupra acestei intenții. Doctorul Vladu își anunțase demisia odată cu Diana Terchi, șefa Compartimentului Primire Urgențe (CPU) din cadrul Spitalului „Elena Beldiman”, la cateva zile după scandalul de pe 9 martie, când un bătrân cardiac și bolnav de pneumonie interstițială nu a fost internat și a murit pe stradă. Atunci, după o întâlnire cu conducerea spitalului și membri ai Consiliului de Administrație, cei doi medici s-au răzgândit.

Se pare că doctorul Vladu nu a revenit foarte convins, drept pentru care, după două săptămâni, și-a depus din nou demisia. Cel mai probabil, medicul Cristian Vladu va lucra la Centrul de Permanență din Puiești.
Motivele invocate sunt legate de anumite probleme medicale. Cu ceva timp în urmă, medicul a trecut printr-o încercare grea a vieții sale, din care a ieșit cu bine. Probabil că stresul caracteristic unei secții precum CPU l-a determinat să plece, în cele din urmă.

„Este decizia domnului doctor și i-o respectăm. Este, într-adevăr, nevoie de medici pentru CPU. Pe rezidenți nu ne putem baza, de aceea, de câteva săptămâni, sunăm încontinu medici de familie care ar putea să ne ajute. Secția are nevoie de medici specialiști în urgențe, dar pentru că în țară sunt foarte puțini și aceia nu vin la Bârlad, în ciuda demersurilor repetate pe care le-am făcut în ultimii ani, vom încerca să rezolvăm problema cu medici de familie”, a declarat dr. Gabriela Daniș, director medical al Spitalului „Elena Beldiman”.

La această oră, secția CPU are trei medici: doi urgentiști – Laura Corlat și  Diana Terchi, șefa secției CPU, precum si Svetlana Andronache, medic cu competențe în urgențe.

%d blogeri au apreciat: