Home / Tag Archives: stat

Tag Archives: stat

Vasluienii pot cere 20.000 lei de la stat pentru panouri solare

Peste 4.000 dosare pentru instalarea de panouri fotovoltaice cu bani de la stat au fost depuse la doar două ore de la lansarea programului „Casa Verde Fotovoltaice“, lansat ieri de Ministerul Mediului.

Vasluienii pot primi 20.000 lei pentru a-și monta acasă panouri fotovoltaice și pentru a le conecta la rețeaua electrică, în așa fel încât să poată inclusiv vinde excesul de curent produs.

Reprezentanții din Ministerul Mediului au anunțat că sunt fonduri suficiente pentru ca 33.000 de gospodării să beneficieze de programul „Casa Verde Fotovoltaice“.

Banii de la stat pot acoperi cheltuielile cu achiziția sistemului de panouri fotovoltaice cu putere minimă instalată de 3kWp (sistemul de panouri fotovoltaice, invertor, conexiuni, tablou electric); cheltuielile cu montajul și punerea în funcțiune a sistemului de panouri fotovoltaice (15% din costurile echipamentelor și instalațiilor electrice); TVA aferentă cheltuielilor eligibile.

Suma reprezintă 90% din valoarea totală a unui astfel de sistem, iar restul de 10% trebuie plătit de către beneficiarul sistemului.

Conform datelor de pe site-ul Administrației Fondului pentru Mediu (AFM), peste 4.000 de dosare au fost depuse deja, în numai două ore de la lansarea programului. Cel mai mare interes a venit din zona Sud-Vest Oltenia, unde au fost depuse peste 1.300 dosare, iar cel mai scăzut din zona București-Ilfov, unde doar 190 de dosare erau depuse ieri.

Cei interesați pot afla mai multe detalii de pe site-ul https://fotovoltaice.afm.ro (Mara GRIGORIU)

E oficial! ”Creșterea necontrolată a salariilor de la stat a prăbușit puterea de cumpărare a vasluienilor”

de Dănuț CIOBANU

Indicele puterii de cumpărare din județul Vaslui este la 70% față de media națională. Din polul de sărăcie al României, în afară de județul Vaslui, mai fac parte județele Botoșani, Călărași și Giurgiu. În schimb, județele din polul de dezvoltare Cluj, Timiș și Brașov au o puterea de cumpărare cu cel puțin 20% peste media pe țară. Patronatul local susține că majorarea spectaculoasă a salariilor bugetarilor a avut un efect pervers asupra economiei. Prețurile din toate domeniile au explodat, în timp ce gradul de sărăcire al populației s-a accentuat.

În urma tuturor acestor măsuri, prețurile s-au majorat în toate domeniile: transport, construcții, carburanți, alimente etc. Acestă creștere a prețurilor s-a corelat cu lipsa forței de muncă, ceea ce a făcut ca proiectele de dezvoltare să fie blocate, investițiile să stagneze. Oamenii pleacă în străinătate sau în alte județe care au o ritm mare de dezvoltare. Astfel s-a ajuns ca puterea de cumpărare a vasluienilor să scadă la nivelul de jos. Asistăm la o majorare a gradului de sărăcie a populației”, a precizat Ovidiu Copacinschi, președintele Asociației Patronale a Întreprinderilor Mici și Mijlocii Vaslui.

Vasluienii plătesc scump creșterea salariilor din sectorul de stat. Conform unui studiu al companiei de consultanță GfK privind privind puterea de cumpărare în Europa 2018, puterea de cumpărare per locuitor din județul Vaslui este de până la 72%, comparativ cu media pe țară.

În grupul celor mai sărace județe cu puterea de cumpărare sub media națională se mai află Călărași, Giurgiu și Botoșani.

La un indice de până la 80% al puterii de cumpărare se află alte județe precum Suceava, Neamț, Vrancea, Buzău, Ialomița, Dâmbovița, Olt, Teleorman și Mehedinți.

În schimb, județe precum Sibiu, Brașov, Cluj, Timiș, Ilfov și Municipiul Bucureștiul au o puterea de cumpărare cu cel puțin 20% peste media pe țară.

Indicele privind puterea de cumpărare măsurat de GfK reprezintă venitul net anual disponibil pe cap de locuitor, din salarii, pensii, ajutor de șomaj și alocații pentru copii, după scăderea taxelor și a contribuțiilor sociale. Populația își folosește puterea de cumpărare pentru acoperirea cheltuielilor pentru alimentație, întreținere, servicii, vacanțe, asigurări, pensii private și achiziții din retail.

 

Blocaj economic

Ovidiu Copacinschi, președintele Asociației Patronale a Întreprinderilor Mici și Mijlocii (APIMM) Vaslui, a spus că scăderea accentuată a puterii de cumpărare a vasluienilor are mai multe cauze. Este vorba despre creșterea galopantă a salariilor în sectorul de stat, majorarea pensiilor sau efectele negative ale OUG nr. 114/2018 în economie, precum și modificarea altor acte normative.

În urma tuturor acestor măsuri, prețurile s-au majorat în toate domeniile: transport, construcții, carburanți, alimente etc. Acestă creștere a prețurilor s-a corelat cu lipsa forței de muncă, ceea ce a făcut ca proiectele de dezvoltare să fie blocate, investițiile să stagneze. Oamenii pleacă în străinătate sau în alte județe care au o ritm mare de dezvoltare. Astfel s-a ajuns ca puterea de cumpărare a vasluienilor să scadă la nivelul de jos. Asistăm la o majorare a gradului de sărăcie a populației”, a precizat Ovidiu Copacinschi.

În paralel cu blocarea economiei, firmele active nu mai găsesc să recruteze de pe piața muncii forță de muncă calificată și nu există nicio strategie pentru rezvoltarea acestei probleme.

Analfabetismul se accentuează de la o zi la alta, lucru care influențează procesul de școlarizare. Nu mai avem forță de muncă în anumite domenii de activitate. Un procentaj de circa 10% din absolvenții de liceu ar trebui să meargă la facultăți, în partea superioară de educație, iar restul să aibă o pregătire profesională într-o meserie pentru toate domeniile de activitate. Însă, acest lucru nu se întâmplă”, a mai spus Ovidiu Copacinschi.

 

Codași la salarii

Județul Vaslui va avea peste trei ani cel mai mic câștig salarial mediu net dintre județele din Moldova. Potrivit proiecției Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză privind principalii indicatori economico – sociali în profil teritorial până în anul 2022. Vasluiul va avea peste trei ani un salariu mediu net de 2.936 lei. Restul județelor din regiune vor avea în anul 2022 următoarele salarii nete: Bacău – 3.251 lei, Botoșani – 2.940 lei, Iași – 3.739 lei, Neamț – 2.976 lei, Suceava – 3.050 lei. Practic, de la un salariu de 2.425 lei, prognozat la sfârșitul acestui an, în următorii trei ani lefurile vor crește cu 511 lei.

La nivel național, în anul 2022 vor avea salarii mai mici județele Vrancea (2.867 lei), Brăila (2.934 lei), Mehedinți (2.929 lei) și Harghita (2.741 lei).

La polul opus, căștigul salarial mediu net lunar va fi peste trei ani mult mai mare în județele Ilfov – 4.293 lei, Sibiu – 4.102 lei, Cluj – 4.562 lei și Timiș – 4.349 lei.

Doar trei persoane au depus într-o lună și jumătate cereri pentru ”Prima împădurire”

Doar trei persoane au depus, într-o lună și jumătate, documentele la AFIR pentru programul ”Prima împădurire”, în condițiile în care, în județ, există peste 50.000 de hectare de terenuri degradate. Oamenii renunță când află că vor primi subvenția de 6.000 de euro abia după un an de la aprobarea cererii.

Programul ”Prima împădurire”, lansat de Agenția Națională pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) la începutul lui februarie, nu prezintă interes pentru proprietarii de terenuri din județul nostru, în condițiile în care doar trei persoane au depus cereri pentru obținerea subvenției de 6.000 de euro la hectar. Deși la nivelul județului există peste 50.000 de hectare de terenuri, oamenii renunță când află că vor primi banii de stat abia după un an de la înființarea pădurii.

Reprezentanții AFIR Vaslui susțin că și-au manifestat interesul, pentru acea subvenție de 6.000 de euro, peste o sută de proprietari de terenuri, majoritatea asistați social, care au crezut că vor primi banii încă de la depunerea cererii, fără ca apoi să mai facă ceva.

O mare parte din cei care au venit la AFIR și s-au interesat de acest program trăiesc din ajutorul social. Ei au primit pământul de la părinți sau bunici și, dacă tot este nelucrat, s-au gândit că pot face bani. Oamenii au crezut nu fac nimic altceva decât să pună la dispoziție suprafețele de teren și alții vor face toate celelalte demersuri”, ne-a declarat Geanina Panțiru, șef serviciu în cadrul AFIR Vaslui.

Conform Programului ”Prima împădurire”, proprietarii de terenuri vor primi acea subvenție în baza unui proiect, iar apoi vor trebuie să-și cumpere materialul săditor, pe care-l vor planta cu o firmă autorizată. (Ionuț PREDA)

Statul are 877 reprezentanți în consiliile de conducere ale companiilor cu capital de stat. Indemnizații lunare sau de ședință, cuprinse între 1.500 și 137.585 lei

Statul are 877 de reprezentanți în consiliile de administrație, de conducere, de coordonare, de supraveghere sau de decizie ale companiilor publice cu capital integral sau majoritar de stat, iar aceștia primesc indemnizații lunare sau de ședință cuprinse între 1.500 și 137.585 lei brut. 

Potrivit listei întocmită de Guvern, cea mai mare indemnizație o are Traian Sorin Halalai, respectiv 137.585 lei lunar brut, reprezentant al Ministerului Finanțelor în Consiliul de administrație al Băncii de Export-Import a României-Eximbank. Tot la Eximbank, statul mai are un reprezentant care primește 72.598 lei lunar și alți trei reprezentanți cu indemnizații de 22.650 lei lunar.

La CEC, Radu Ghețea primește 121.424 lei pe lună brut, iar ceilalți reprezentanți ai statului sunt remunerați cu 83.823 lei lunar și 62.075 lei lunar câte o persoană și 24.285 lei lunar, trei persoane.

La Fondul Român de Contragarantare, președintele Consiliului de supraveghere, Ioan Hidecuti, are o indemnizație de 15.000 lei lunar, iar membrii consiliului, 10.000 lei lunar, sume identice primind și reprezentanții statului în CA al Fondului de garantare pentru IMM-uri.

Indemnizații consistente situate în jurul a 4.000 de lei lunar primesc și reprezentanții statului la CNADNR, Transgaz, Transelectrica, ROMATSA, Antibiotice Iași, CFR, Compania Națională Aeroporturi București, Compania Națională Porturi Maritime Constanța, Romgaz și Electrocentrale Grup.

Cele mai numeroase indemnizații cu care sunt remunerați reprezentanții statului în companii se situează între 1.500 și 3.000 de lei lunar, aici întâlnind companii cum ar fi Romarm, Romfilatelia, Electrocentrale București, Electrocentrale Constanța, Nuclearelectrica, Oil terminal, Termoelectrica, Apele Române, Plafar etc.

Sursa: mediafax.ro

Cum isi percep europenii vecinii si care sunt tarile cu cel mai ridicat nivel de trai. Statul in care toti si-ar dori sa traiasca nici macar nu este in Uniunea Europeana

Francezii ar vrea sa traiasca in Germania, nemtii in Suedia si grecii in oricare alta tara. Acestea sunt cateva raspunsuri ale unui sondaj realizat de un grup de cercetatori de la Universitatea din Geneva, al carui rezultat final este ca majoritatea europenilor considera ca cel mai bine sa traieste in Elvetia, scrie qz.com.

Europa a avut un an 2015 tumultos: atacurile teroriste din Franta, criza economica fara sfarsit din Grecia si milioanele de refugiati din Orientul Mijlociu au zdruncinat linistea continentului.
Iar perspectiva iesirii Marii Britanii din UE, in urma votului la referendumul din 23 iunie, da si mai multi fiori europenilor.
In acest context, un grup de cercetatori de la Universitatea din Geneva si-a propus sa afle cum considera locuitorii din noua tari europene ca se traieste in alte state de pe continent si care cred ei ca este tara cu cel mai scazut/ridicat nivel de trai.
Daca in primul caz nu mai era niciun dubiu ca Grecia va fi indicata ca fiind tara unde se traieste cel mai prost, ca urmare a catorva ani la rand de recesiune, la polul opus, europenii indica la unison Elvetia ca fiind tara unde se traieste cel mai bine, un stat care nici macar nu este in Uniunea Europeana.
Numai elvetienii au indicat ca in Suedia se traieste mai bine decat la ei, asta pentru ca nu puteau indica propria tara. Iar polonezii spun despre Germania ca este Raiul pe pamant, poate si ca urmare a emigarii masive in aceasta tara, dupa intrarea Poloniei in UE.
Rezultatul sondajului nu este surprinzator, avand in vedere ca Elvetia si-a construit, de-a lungul anilor, o reputatie de paradis fiscal, care gazduieste una dintre cele mai instarite populatii din lume. Ca sa nu mai vorbim de branduri arhicunoscute ca ciocolata, branza sau detinatiile de vacanta din Alpi, cu care Elvetia isi face reclama in toata lumea.

Elvetia are, totodata, politici foarte restrictive legate de imigratie, ceea ce a tras criticile Organizatiei Natriunilor Unite anul trecut, in contextual valului de refugiati, dar care asigura un sentiment de siguranta in interiorul granitelor tarii, pentru propriii cetateni.
In ceea ce priveste capacitatea tarilor lor de a-si reveni din punct de vedere economic, cei mai optimisti sunt britanicii si spaniolii, iar cei mai pesimisti sunt francezii.
Sursa: www.qz.com
Sursa: incont.stirileprotv.ro

Top 3 firme care au castigat bani de la stat in IT: Siveco, UTI si Teamnet. Toate au patronii condamnati definitiv sau umariti penal

Siveco Romania, firma fondata de Irina Socol, se afla pe primul loc intr-un top 20 al firmelor care au castigat cele mai multe contracte IT cu statul in perioada 2011-2015, dat publicitatii luni de Agentia pentru Agenda Digitala a Romaniei. In perioada mentionata, Siveco a castigat 62 de contracte in valoare de peste 430,1 milioane lei, cu 40 de autoritati publice. UTI Group, controlata de Tiberiu Urdareanu, se afla pe locul trei cu 25 de contracte semnate cu 15 autoritati, a caror valoare depaseste 269,9 milioane lei, iar Teamnet International, grup fondat de deputatul Sebastian Ghita, se afla pe locul patru cu 26 de contracte in valoare de 258,1 milioane lei, incheiate cu 17 institutii publice.

  • NOTA: Pe locul 2 in top se afla firma Dimar SRL care se ocupa de lucrari de constructii a drumurilor si care in 2014 a castigat in asociere cu UTI Group si Expert One Research (firma apropiata lui Sebastian Ghita), un contract IT de peste 275,6 milioane lei cu Ministerul Mediului

Agentia pentru Agenda Digitala a Romaniei, aflata in subordinea Ministerului Comunicatiilor, a publicat luni un nou top al operatorilor economici care au incheiat contracte in domeniul IT&C prin Sistemul Electronic de Achizitii Publice (S.E.A.P.). Topul a fost realizat prin insumarea valorii contractelor incheiate (pe tipuri de proceduri) in perioada 2011 ¬ 2015.

TOP 20 firme cu cele mai mari contracte IT castigate cu statul in perioada 2011-2015:

  • 1. Siveco Romania – 430,1 milioane lei/62 de contracte/40 de autoritati
  • 2. Dimar SRL – 275,6 milioane lei/1 contract/1 autoritate
  • 3. UTI Group – 269,9 milioane lei/25 contracte/15 autoritati
  • 4. Teamnet International – 258,1 milioane lei/26 contracte/17 autoritati
  • 5. Telekom Romania Communications – 251,1 milioane lei/41 contracte/20 autoritati
  • 6. Romsys – 147,3 milioane lei/37 contracte/29 autoritati
  • 7. S&T Romania – 105,08 milioane lei/26 contracte/19 autoritati
  • 8. Bion Advanced Support Team – 102,7 milioane lei/11 contracte/10 autoritati
  • 9. E-Information SRL – 100,6 milioane lei/21 contracte/5 autoritati
  • 10.  Ager Business Tech – 95,8 milioane lei/18 contracte/11 autoritati
  • 11. Telecomunicatii CFR – 91,5 milioane lei/7 contracte/1 autoritate
  • 12. Logika IT Solutions – 80,2 milioane lei/4 contracte/3 autoritati
  • 13. Tangible Corporation – 72,7 milioane lei/58 contracte/25 autoritati
  • 14. Net Brinel – 72,3 milioane lei/58 contracte/25 autoritati
  • 15. Quality Business Solutions – 69,3 milioane lei/10 contracte/5 autoritati
  • 16. Open Gov SRL – 62,3 milioane lei/4 contrace/4 autoritati
  • 17. Asseco See – 60,3 milioane lei/21 contracte/11 autoritati
  • 18. Intrarom – 59,6 milioane lei/14 contracte/8 autoritati
  • 19. Informatica Feroviara – 59,2 milioane lei/14 contracte/3 autoritati
  • 20. Focality – 55,04 milioane lei/20 contracte/9 autoritati

Atrage atentia prezenta pe locul 2 in topul contractelor IT castigate cu statul a firmei Dimar SRL, care a castigat de la o singura autoritate publica un contract de peste 275,6 milioane lei.

Mai mult, datele de la Ministerul de Finante arata ca domeniul de activitate al acestei firme este cel de lucrari de constructii a drumurilor si autostrazilor. Ce cauta intr-un top IT?

Raspunsul il ofera datele din Sistemul Electronic de Achizitii Publice (SEAP), din care aflam ca firma Dimar SRL a castigat in vara anului 2014 un contract cu Ministerul Mediului in valoare de 275,6 milioane lei.

Doar ca Dimar SRL nu a castigat singura acest contract, ci in asociere cu firmele Expert One Research (fosta XOR IT – o firma cu actionari apropiati deputatului Sebastian Ghita.), Rokura SRL si cu UTI Group.

Contractul castigat de aceasta asociere de firme cu Ministerul Mediului s-a numit: Watman – sistem informatic de management integrat al apei – faza I.

  • De notat ca fondatorii Siveco, UTI si Teamnet au fost condamnati definitiv sau sunt urmariti penal in prezent.

Astfel, fostul presedinte Siveco Romania, Irina Socol, a fost condamnata definitiv in aceasta luna de Curtea de Apel Bucuresti la doi ani si sase luni inchisoare cu executare pentru savarsirea infractiunii de evaziune fiscala.

Irina Socol a fost trimisa in judecata in noiembrie 2014 de catre procurorii Parchetului Curtii de Apel Bucuresti, fiind acuzata ca a pus bazele unui mecanism evazionist in care a angrenat firma pe care a infiintat-o, Siveco Romania.

Procurorii au acuzat ca reprezentantii companiei Siveco Romania au creat un circuit infractional format din peste 50 de societati comerciale, prin care ar fi fost evidentiate tranzactii fictive derulate in perioada 2009-2013, in valoare de aproximativ 10 milioane de euro.

De asemenea, Tiberiu Urdareanu, fondatorul grupului UTI, este judecat, alaturi de primarul din Iasi, Gheorghe Nechita, pentru ca i-ar fi dat mita edilului pentru implementarea de catre UTI, firma pe care o detine, a sistemului de management al traficului din Iasi. Dupa deschiderea dosarului, omul de afaceri a facute mai multe denunturi pentru a isi reduce pedeapsa.

Omul de afaceri Tiberiu Urdareanu este cel care l-a denuntat pe Ludovic Orban la DNA in dosarul in care fostul candidat la Primaria Capitalei este urmarit penal pentru cumparare de influenta. Urdareanu ar fi inregistrat discutia in care fostul lider liberal ii cerea bani pentru a isi plati aparitiile televizate in campania pentru alegerile locale din 5 iunie, potrivit Mediafax, care citeaza surse judiciare.

Potrivit surselor citate, Urdareanu a avut asupra sa echipament tehnic la una dintre intalnirile pe care le-a avut cu Ludovic Orban, inregistrandu-l pe acesta cand ii cerea 50.000 de euro, bani care urmau sa ajunga la doi patroni de televiziune, Sorin Oancea, directorul B1 Tv, si Cozmin Gusa, actionarul postului Realitatea Tv, pentru a isi asigura aparitiile televizate in timpul campaniei electorale.

Deputatul Sebastian Ghita, patronul Romania TV si fondatorul grupului Teamnet International, este in prezent urmarit penal pentru doua infractiuni de folosire, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii, doua infractiuni de dare de mita, santaj, cumparare de influenta si conducerea unui vehicul fara permis de conducere.

In acelasi dosar mai sunt cercetati penal procurorii Liviu Tudose si Aurelian Mihaila, fostul subsecretar de stat in MAI, Viorel Dosaru, si fostul sef al DGA Prahova Constantin Ispas. Acestia sunt acuzati ca au permis accesul deputatului la informatii dintr-un dosar care nu erau destinate publicitatii, scopul constand in zadarnicirea unei anchete penale, dar si in protejarea intereselor unor persoane si firme cercetate in cauza respectiva.

In luna martie din acest an, procurorii DNA Ploiesti au dispus masura controlului judiciar pe cautiune fata de deputatul Sebastian Ghita, fiind stabilita suma de 13 milioane de euro.

Sursa; hotnews.ro

Topul celor 20 de firme fruntase la contracte publice incheiate online in ultimii doi ani – 5,3 miliarde de euro. Plus: Lukoil a castigat 732 milioane lei de la statul roman

Primele 20 de firme, care au facut cei mai multi bani din contracte publice castigate prin proceduri online sau licitatii electronice in ultimii 2 ani, si-au adjudecat contracte in valoare de peste 23,5 miliarde de lei fara TVA (peste 5,3 miliarde de euro), potrivit datelor comunicate HotNews.ro de catre Agentia pentru Agenda Digitala a Romaniei. In top trei se afla mari distribuitori de medicamente: Farmexpert (902,9 milioane de euro), Mediplus Exim (703,4 milioane de euro) si Polisano (590,8 milioane de euro). De remarcat ca Lukoil, firma ruseasca implicata intr-un urias dosar de evaziune fiscala in Romania, a castigat peste 732 milioane de lei de la institutii ale statului roman, fiind pe locul 9 in top.

  • TOP 20 firme dupa valoarea contractelor publice castigate online in ultimii 2 ani:

1. Farmexpert D.C.I. S.R.L: 3,972,795,911.12 lei
2. Mediplus Exim S.R.L. – 3,095,152,178.05 lei
3. Polisano S.R.L. – 2,599,913,525.84 lei
4. Constructii Erbasu S.A. – 1,849,458,633.11 lei
5. Farmexim S.A. – 1,708,579,947.48 lei
6. Farmaceutica Remedia S.A. – 1,026,840,199.74 lei
7. Palex Constructii Instalatii S.R.L. – 1,001,698,322.37 lei
8. Filiala de Intretinere si Servicii Energetice Electrica Serv S.A. – 1,001,464,647.4 lei
9. LUKOIL Romania S.R.L  – 732,756,189,15 lei
10. Fildas Trading S.R.L – 722,902,288.05 lei
11. SC GRANT CPC SRL – 718,658,929.25 lei
12. PHARMAFARM S.A. – 696,321,055.38 lei
13. Romastru Trading S.R.L. – 691,630,892.67 lei
14. ROMPETROL DOWNSTREAM S.R.L – 652,111,607.17 lei
15. ACTAVIS S.R.L. – 647,366,576.26 lei
16. A&G MED TRADING S.R.L. – 643,821,357.11 lei
17. MEDICAL TECHNOLOGIES INTERNATIONAL S.R.L. – 442,444,869 lei
18. EUROPHARM HOLDING S.A. – 438,508,121.09 lei
19. GP SAGEATA PROD S.R.L. – 430,424,011.61 lei
20. A.F. CONSULTING S.R.L. – 427,694,906.63 lei

Valoarea totala a acestor contracte: peste 23,5 miliarde lei fara TVA (peste 5,3 miliarde de euro)

  • Cine sunt cele 10 firme fruntase la contracte publice in ultimii 2 ani:

1. Farmexpert D.C.I. S.R.L: 3,972,795,911.12 lei

Farmexpert este unul din cei mai importanti distribuitori de produse farmaceutice si parafarmaceutice din Romania. Compania este detinuta in proportie de 100% de grupul german Alliance Healthcare Deutschland (care in trecut se numea ANZAG), care este detinut la randul sau de catre britanicii de la Alliance Boots, unul dintre cele mai mari grupuri din lume din domeniul sanatatii. Farmexpert are sucursale in sase orase si distribuie peste 7.600 medicamente si parafarmaceutice (permanente si sezoniere). Sursa: ZF

2. Mediplus Exim S.R.L. – 3,095,152,178.05 lei

Mediplus s-a aflat anul trecut pe locul 21 in topul celor mai mari companii din Romania si este cea mai mare firma din grupul A&D Pharma, un gigant local cu ramificatii in retailul de profil, prin reteaua Sensiblu si in marketing si promovare farmaceutica, printr-o divizie specializata. In topul celor mai mari companii din economia romaneasca s-a aflat cu o cifra de afaceri de 3,3 mld. lei (737 mil. euro), dupa o crestere modesta in 2013. Mediplus este cel mai mare distriᅡbuᅡiᅡtor local de medicamente, pozitie pe caᅡre a urcat in 2004, la zece ani dupa ce a fost infiintata, si se mentine pe acest loc. Sursa: ZF

3. Polisano S.R.L. – 2,599,913,525.84 lei

SC Polisano SRL este cea mai mare companie sibiana cu capital autohton, fiind fondata in 1993 de doctorul Ilie Vonica, potrivit Turnulsfatului.ro.

Patronul si fondatorul Polisano, Ilie Vonica, s-a sinucis in 2014, el fiind implicat in dosarul retetelor false, potrivit Mediafax.

Cele mai recente date de la Ministerul de Finante, consultate de HotNews.ro, arata ca, in 2014, SC Polisano SRL a inregistrat o cifra de afaceri de 1.325.617.137 lei si un profit de 7.360.516 lei, avand un numar mediu de salariati de 808 angajati.

4. Constructii Erbasu S.A. – 1,849,458,633.11 lei

Constructii Erbasu SA este o firma de constructii cu capital romanesc, infiintata de Mihai Erbasu. Dupa moartea sa, compania a trecut prin momente dificile, dar a fost repusa pe picioare de fiul acestuia, Cristian Erbasu, potrivit ZF.

Cele mai recente date de la Ministerul de Finante, consultate de HotNews.ro, arata ca, in 2014, Constructii Erbasu SA a inregistrat o cifra de afaceri de 174.592.309 lei si un profit de 11.143.927 de lei, avand un numar mediu de salariati de 298 angajati.

5. Farmexim S.A. – 1,708,579,947.48 lei

Farmexim SA este o firma de distributie de medicamente, controlata de Ovidiu Buluc. Omul de afaceri Ovidiu Buluc, care controleaza 69,27% din actiunile grupului farmaceutic Farmexim, vrea sa preia integral compania si va face o oferta actionarilor minoritari, in numar de 30 de persoane fizice.

Actionarii Farmexim SA vor discuta in luna decembrie achizitia de catre companie a actiunilor detinute de actionarii minoritari. Potrivit datelor de la Registrul Comertului, Farmexim este controlata de Ovidiu Buluc – 69,27% din actiuni, restul titlurilor fiind in posesia a 30 de persoane fizice. Capitalul social al companiei se cifreaza la aproximativ 14,7 milioane lei. Sursa: Profit.ro

6. Farmaceutica Remedia S.A. – 1,026,840,199.74 lei

Farmaceutica Remedia, firma de distributie de medicamente, e controlata de Valentin Norbert Tarus. Farmaceutica Remedia Deva (RMAH) a inregistrat in anul 2014 vanzari nete de 244,68 milioane de lei (55 milioane de euro), in crestere cu 4,3% fata de anul precedent, in timp ce profitul net a crescut cu 3,6%, la 3,12 milioane de lei (698.000 de euro). In 2013, Farmaceutica a consemnat vanzari de 234,5 milioane de lei si un profit net de 3 milioane de lei.Sursa: Bursa.ro

7. Palex Constructii Instalatii S.R.L. – 1,001,698,322.37 lei

Firma Palex Constructii instalatii SRL se numara printre firmele care au castigat contracte de reabilitare termica a blocurilor din sectorul 1 din Bucuresti. Firma l-a avut o vreme ca actionar pe deputatul Dumitru Ovidiu Ioan, care a primit si dividende, potrivit declaratiei sale de avere din decembrie 2012.

Numele firmei Palex Constructii SRL apare in dosarul DNA de la Primaria Sectorului 1, potrivit Stiripesurse.ro.

Cele mai recente date de la Registrul Comertului, consultate de HotNews.ro, arata ca in prezent firma este detinuta de Dumitru Alexandru Paul (nascut in anul 1982), care detine 39,96% din actiuni, Stratulat Marinela (cu 30,02% din actiuni) si Iordache Liliana Adina (cu 30,02% din actiuni).

8. Filiala de Intretinere si Servicii Energetice Electrica Serv S.A. – 1,001,464,647.4 lei

Filiala de Intretinere si Servicii Energetice Electrica Serv S.A este o companie de stat. Cele mai recente date de la Ministerul de Finante, consultate deHotNews.ro, arata ca, in 2014, Filiala de Intretinere si Servicii Energetice Electrica Serv a inregistrat o cifra de afaceri de 381.457.195 lei si un profit de 6.082.049 de lei, avand un numar mediu de salariati de 3357 angajati.

9. LUKOIL Romania S.R.L  – 732,756,189,15 lei

LUKOIL este una dintre cele mai mari companii rusesti in domeniul petrolului si gazelor. Lukoil Romania este implicata intr-un urias scandal de evaziune fiscala, cu un dosar al Parchetului General. 10. Fildas Trading S.R.L – 722,902,288.05 lei

Fildas Trading este o companie farma, controlata de Anca Vlad, care detine si lantul de farmacii Catena. Cele mai recente date de la Ministerul de Finante, consultate de HotNews.ro, arata ca, in 2014, Fildas Trading a inregistrat o cifra de afaceri de 1.483.661.791 de lei si un profit de 40.710.646 de lei, avand un numar mediu de salariati de 643 angajati.

Sursa: hotnews.ro

Comisia Europeana, despre companiile de stat romanesti: Pierderi mari, performanta scazuta, management politizat​

Un studiu emis de Comisia Europeana schiteaza un tablou sumbru al companiilor de stat si regiilor autonome romanesti: pierderi mari, performanta scazuta, reforme intarziate, management politizat in mare masura. Analiza de la Bruxelles denunta si un posibil motiv pentru care Guvernul si autoritatile locale nu-si reformeaza companiile si regiile din subordine: “mentinerea posturilor de conducere bine remunerate sau a influentei in anumite sectoare ale industriei”.

Romania are un portofoliu de companii de stat si regii autonome peste media Uniunii Europene – genereaza 8% din productia tarii, exceptand sectorul financiar, si  angajeaza 4% din forta de munca romaneasca, releva o analiza emisa zilele trecute de Comisia Europeana.

Companiile de stat si regiile autonome centrale si locale joaca un rol important in economia Romaniei, mai ales in sectoarele de transport feroviar si energie, insa reformele asupra lor, la care statul roman s-a angajat, intarzie.

“In ansamblu, reformele sunt ramase in urma, cu procese de privatizare amanate si intarzieri la restructurarea si reducerea costurilor”, se arata in analiza Comisiei Europene.

Totusi, probleme de performanta au si companiile de stat din Croatia, Italia, Letonia si Slovenia, mai arata analiza CE. In plus, spre deosebire de Croatia si Slovenia, bancile nu au o expunere mare pe companiile de stat romanesti.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Finantelor, in anul 2013 Romania avea 247 de companii de stat (majoritar sau total) si regii autonome detinute de Guvernul central, din care 228 erau operationale, iar 19 se aflau in insolventa sau alte proceduri legale.  In acest inventar au fost incluse si institute de cercetare (45), precum si subsidiare ale unor mari companii de stat (72).

Alte 1.177 de companii si regii erau detinute de autoritati ale administratiei locale, cum sunt centralele de termoficare sau regiile de transport in comun detinute de primarii sau consilii judetene. Dintre acestea, 1.018 erau operationale, iar 159 se aflau in insolventa sau in diferite proceduri legale.

Companiile de stat romanesti care genereaza cele mai mari pierderi sunt in sectorul transportului: CFR Călători, Regia Autonomă de Transport București, CFR Infrastructură, Metrorex Bucuresti, CFR Marfă si Tarom.

In alte sectoare, Oltchim (industria chimica) si RADET (termoficare in Bucuresti), “genereaza pierderi substantiale, de asemenea”, mai retine analiza de la Bruxelles.

Unele dintre aceste companii, cum sunt CFR Calatori sau RADET, presteaza un serviciu public, ceea ce le indreptateste sa primeasca subventii de la Guvern pentru a-si putea acoperi unele costuri operationale. In schimb, companii ca Tarom, CFR Marfa si Oltchim opereaza in mediu concurential, in care legislatia UE reglementeaza strict conditiile in care pot primi ajutor de stat. In aceste cazuri, este in mod cert nevoie de imbunatatiri ale performantei operationale, se arata in analiza Comisiei.

Raportul enumera si companiile de stat care genereaza cele mai mari profituri, toate fiind in sectorul energetic: Romgaz,  Hidroelectrica (care s-a aflat in insolventa), Nuclearelectrica, Transgaz,  Electrocentrale Bucuresti.

Principalele probleme care persista la companiile de stat si regiile autonome romanesti, prezentate in analiza Comisiei Europene:

  • Companiile de stat functioneaza suboptimal fata de omoloagele din sectorul privat  – au diferente mai mari intre datorii si castiguri si niveluri mai scazute de profitabilitate. Aceasta performanta suboptimala afecteaza atat finantele publice cat si sectorul privat, avand in vedere ca intreprinderile de stat contabilizeaza 50% din totalul arieratelor companiilor si din totalul platilor restante din evidentele lor contabile datorate furnizorilor, angajatilor, bancilor, guvernului – care echivalau cu 3,4% din PIB la sfarsitul anului 2013.
  • In anul 2013, arieratele (datorii mai vechi de 3 luni) la plata taxelor catre stat totalizau 2,6 miliarde de lei, din care 1,3 miliarde erau ale companiilor de stat. Din aceste 1,3 miliarde de lei, in suma de 783 milioane de lei  erau datoriile companiilor de stat centrale catre Fisc. Arieratele fiscale ale companiilor de stat locale insumau 514 milioane de lei.
  • In ansamblu, companiile de stat nu genereaza suficiente profituri pentru a plati datoriile ramase: totalul profitului operational al tuturor companiilor de stat romanesti combinat a fost de 0,4% din PIB in anul 2013. In schimb, stocul de plati restante era de 3,4% din PIB la finalul anului 2013, in scadere, totusi, de la 5% cat se inregistra in anul 2010 (vezi graficele 7 si 8 din ilustratie).
  • In mare parte, companiile de stat si regiile autonome romanesti sunt conduse de directori numiti politic, nu pe criterii de performanta.“Introducerea legislatiei de guvernanta corporativa este slaba”, arata analiza CE.
  • Cand a fost introdus managementul profesionist la compnaiile de stat, procedurile de selectie au respectat textul, nu si spiritul ordonantei 109/2011 privind guvernanta corporativa. “Un exemplu este concedierea managerilor si a membrilor consiliului de administratie odata cu venirea unui nou ministru de resort, numai pentru a numi interimar alti directori si membri ai consiliului de administratie, in timp ce este inceputa o noua si de durata procedura de selectie”, critica analiza de la Bruxelles.
  • “Unitatea de monitorizare (a companiilor de stat) din Ministerul Finantelor duce lipsa de instrumente de aplicare, in timp ce ministerele de linie (care detin companiile respective) nu se simt responsabile in fata acestei unitati”. Drept urmare, regulile de aplicare a ordonantei privind guvernanta corporativa si managementul privat in companiile de stat “ nu sunt aplicate companiilor care nu adera la prevederile referitoare la transparenta”.
  • Procedurile de privatizare, restructurarea si aplicarea principiilor de guvernanta corporativa ar creste perfomanta companiilor de stat, ar limita riscurile fata de bugetul de stat si ar imbunatati functionarea lor in economie, sustine analiza Bruxelles-ului. “Acestea ar fi cu atat mai importante in sectoarele de transport si energie”.
  • Guvernul sustine, totusi, ca va trimite la Parlament un nou proiect de imbunatatire a ordonantei privind guvernanta corporativa, la inceputul anului 2015, retine analiza Comisiei.
  • Din 20 de companii selectate in cursul anului 2011 pentru privatizari ale pachetelor majoritare de actiuni sau vanzari de pachete minoritare, in cadrul acordurilor stand-by cu FMI, CE si Banca Mondiala, 11 proceduri sunt inca in asteptare.
  • Doar o privatizare majoritara a fost finalizata, in ciuda faptului ca 13 companii fusesera selectate pentru privatizari majoritare.
  • Situatia financiara agregata a companiilor de stat din Romania este ingrijoratoare mai ales in comparatie cu firmele private din acelasi domeniu.
  • In primul rand, companiile de stat sunt mai greu indatorate, avand un raport median datorii/castiguri mai mare decat al firmelor din mediul privat.
  • In al doilea rand, companiile de stat sunt mai putin profitabile decat omoloagele din mediul privat.
  • In al treilea rand, intreprindeirle de stat par sa aiba personal supradimensionat, iar productivitatea muncii fiecarui angajat al lor este inferioara fiecarui salariat din firmele private similare.
  • Romania are si probleme de piata concurentiala: companiile de stat sunt supuse mai putin presant procedurilor de executare si obligare la plata taxelor si a datoriilor catre stat . “Un astfel de tratament preferential ar pune companiile de stat in avantaj fata de competitorii lor din mediul privat”.
  • Comisia Europeana intuieste ca inactiunea Guvernului pentru reformarea companiilor de stat este determinata de motive politice, precum “mentinerea posturilor de conducere bine remunerate sau a influentei in anumite sectoare ale industriei”. Teama de a face concedieri colective este un alt motiv intuit de economistii europeni pentru care statul roman nu-si face ordine in companii. “Astfel, aceste companii continua sa acumuleze pierderi si datorii”.

Sursa: hotnews.ro

Cum se aduna cele mai importante privatizari la Ministerul Economiei

Ordonanta de Urgenta privind infiintarea Departamentului pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului a fost publicata luni in Monitorul Oficial, dupa aproape doua saptamani de la aprobarea sa de catre Guvern. Potrivit Ordonantei de Urgenta, Departamentul se infiinteaza prin reorganizarea actualului Oficiu al Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie si se va afla in subordinea Ministerului Economiei. Astfel, ministerul condus in prezent de Constantin Nita se va putea ocupa de privatizarea unor companii importante precum Electrica, CE Oltenia, Hidroelectrica (dupa iesirea din insolventa), CFR Marfa, Portul Constanta, Posta Romana etc.

Guvernul motiveaza urgenta acestui act normativ prin faptul ca se impune adoptarea unor masuri rapide pentru asigurarea respectarii intocmai si la termen a prevederilor angajamentelor statului referitoare la privatizarea si restructurarea operatorilor economici, asumate fata de FMI si Comisia Europeana. “Fata de Fondul Monetar International si Comisia Europeana au fost asumate de catre statul roman angajamente ale caror termene de realizare se implinesc in semestrul al II-lea al anului 2014, precum cele referitoare la privatizarea si restructurarea Societatii Comerciale Complexul Energetic Oltenia, Societatii Comerciale Electrica si restructurarea in vederea privatizarii a societatii CFR Marfa”, se arata in textul ordonantei de urgenta. Guvernul considera ca neadoptarea de urgenta a masurilor de reorganizare poate conduce la intarzieri sau nerespectarea angajamentelor statului roman. Caracterul de urgenta mai este dat si de necesitatea adoptarii de masuri pentru eficientizarea activitatii economice ale companiilor de stat, precum si sporirea activitatii pentru privatizare, se mai arata in textul ordonantei de urgenta.

Cu alte cuvinte, fara acest departament in subordinea Ministerului Economiei, privatizarea companiilor de stat este greu de realizat.

Ministerul economiei, prin noul departament, va putea elabora strategii de privatizare pe domenii de activitate, in baza institutiilor publice implicate, va putea elabora proiecte de acte normative in domeniul privatizarii, va putea propune spre aprobare Guvernului elementele esentiale ale contractului de mandat pentru privatizarea societatilor de interes strategic etc. Organizarea, functionarea si numarul de posturi ale departamentului se stabilesc prin Hotarare a Guvernului, in termen de 45 de zile de la data intrarii in vigoare a acestei ordonante de urgenta. Deciziile de privatizare vor fi luate la initiativa Departamentului cu consultarea ministerelor de resort, prin ordin comun emis de ministerul economiei si conducerea institutiei publice implicate sau prin Hotarare a Guvernului pentru companiile de interes strategic. Potrivit informatiilor detinute de HotNews.ro, noul departament ar urma sa se ocupe de privatizarea unor companii importante precum Electrica, CE Oltenia, Hidroelectrica (dupa iesirea din insolventa), CFR Marfa, Portul Constanta (listarea pe bursa), Posta Romana etc. Prin derogare de la prevederile legislatiei in vigoare, Departamentul va retine permanent la dispozitia sa o suma din veniturile incasate din privatizari. Prin derogare de la prevederile OUG 113/2006 privind infiintarea Fondului national de dezvoltare, Departamentul retine permanent la dispozitia sa o suma din veniturile incasate din privatizari, suma ce reprezinta jumatate din cuantumul anual al cheltuielilor prevazute in bugetul sau de venituri si cheltuieli aferent activitatii de privatizare. In situatia in care in cadrul exercitiului financiar al anului 2014, Departamentul nu incaseaza venituri din privatizari sau sumele sunt insuficiente, poate retine suma necesara din dividendele incasate de la societatile la care exercita calitatea de actionar, precum si din dividendele incasate de la operatorii economici care sunt in proces de privatizare.

  • Ordonanta de Urgenta are si prevederi fara nicio legatura cu restul textului. Sunt niste articole care completeaza Legea Energiei si Gazelor Naturale in sensul ca “autoritatea concedenta pentru serviciul public de distributie gaze este Ministerul Economiei ca minister de resort”. Acesta va avea calitatea de autoritate contractanta pentru serviciul public de distributie gaze. Cadrul general pentru regimul juridic al contractelor de concesiune a acestui serviciu public, procedurile pentru acordarea concesiunilor, precum si continutul-cadru al caietului de sarcini sunt elaborate de autoritatea contractanta si de aproba prin Hotarare de Guvern.

Actul normativ a fost initiat de Ministerul Economiei si a fost supus dezbaterii publice in luna martie, imediat dupa investirea Guvernului Ponta 3. Proiectul prevedea ca va fi infiintat Departamentul pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului, in subordinea Ministerului Economiei, prin care acesta sa preia atributiile Departamentului pentru Energie asupra companiilor energetice. Si nu numai. Ministrul transporturilor, Dan Sova, a spus atunci ca Ministerul Economiei se va ocupa si de privatizarea CFR Marfa. Dan Sova a declarat ca si listarea a 14% din actiunile Portului Constanta va fi realizata de Ministerul Economiei. De altfel, nota de fundamentare a proiectului arata un plan mult mai amplu: Ministerul Economiei sa se ocupe de privatizarea oricarei companii de stat, indiferent de domeniu, prin crearea unei superstructuri de privatizare- un nou FPS.

Sursa: hotnews.ro

Mii de vasluieni făcuți datornici la sănătate: Eroare incredibilă

Peste 14.000 de persoane care nu lucrează s-au trezit cu datorii la bugetul asigurărilor de sănătate. Scandalizați, oamenii stau la cozi uriașe la Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Vaslui și se întreabă de ce trebuie să plătească contribuția de 5,5% dacă nu au avut venituri. Evident, «datornicii» au de plătit și penalizări. Unii dintre ei au aflat că trebuie să achite contribuția la sănătate pentru că au obținut cândva o dobândă de câțiva leuți pentru un străvechi cont la CEC sau niște firfirei din te miri ce dividende. Conducerea CJAS Vaslui susține că este “o scăpare a legii”.

Stupoare și indignare în rândul a 14.000 de vasluieni. Pe nepusă masă, au primit prin poștă decizii prin care li se comunică faptul că au de plată sume deloc de neglijat la bugetul asigurărilor de sănătate. Oamenii se întreabă cum au ajuns datori la stat, dacă nu au mai lucrat de ani buni.
“Eu muncesc de zece ani în Italia, dar am primit în decembrie o decizie care mă anunță că trebuie să plătesc 442,20 de lei cu tot cu penalizări. Hârtia a primit-o mama și a vrut să plătească. I-am spus că, până nu văd despre ce este vorba, să nu plătească nimic. Oricum aveam treabă în țară și am zis că am să rezolv eu. Să vedem de unde provine suma. Hârtia vine de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Neștiind despre ce e vorba, mai întâi m-am dus la Finanțe, la noi în Huși. Mi-au spus că am dividende de la Antibiotice Iași, ceea ce nu este adevărat pentru că în toți anii ăștia nu am primit un ban de la societatea asta, și de la CEC. Probabil, am avut niște bani într-un cont și am luat dobândă în 2011, iar pe dobânda respectivă nu am plătit impozit. Nu mai știu cât a fost dobânda, vreo 10 lei. Oricum, o sumă neimpozabilă”, ne-a declarat Loredana Diaconu.
Femeia este supărată și pentru că i s-au calculat penalități care au majorat considerabil suma «datorată»: “Dacă eu am luat dobândă, trebuia să mă înștiințeze la momentul respectiv că trebuie să plătesc, nu să-mi vină după doi ani de zile hârtia că eu trebuie să plătesc cu tot cu penalizări. Cineva este responsabil pentru situația asta. Dar nu știu de unde. De la CNAS trebuia să mă anunțe că am de plătit. Exact ca la lumină, nu? Dacă eu nu plătesc lumina, îmi dă aviz, apoi îmi taie lumina. De la Antibiotice n-am primit absolut nimic. Le-am cerut celor de la Antibiotice să-mi dea o hârtie la mână că eu nu am primit nimic. Am 1.500 de acțiuni acolo, am și uitat de ele. Cei de la Antibiotice mi-au spus că, într-adevăr, am de luat bani, după care mi-au dat 35 de lei pentru anul trecut și, probabil, anul ăsta. I-am explicat doamnei că trebuia să mă anunțe că am de încasat niște bani”.
Loredana Diaconu a mai spus că a fost la Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Vaslui și i s-a spus să aducă din Italia un formular din care să reiasă că a plătit asigurările de sănătate, apoi va scăpa de datoriile din țară: “Doamna de la CJAS mi-a spus că din Italia trebuie să aduc un formular E104 sau O141 și să trimit prin fax precum că eu am muncit acolo în perioada asta și atunci mă scade la zero. Dar eu nu cred așa ceva. Eu nu pot să plătesc la sănătate în două părți. De doi ani nu m-a anunțat nimeni. Funcționarii stau în fotoliu și iau bani fără să facă nimic. Nu se poate așa ceva! La rând era un vasluian care avea de plătit 40 de milioane de lei. E o sumă exorbitantă. Omul era disperat”.

Protocol păgubos pentru săraci
Conducerea CJAS Vaslui susține că persoanele care nu lucrează dar care sunt acum obligate să achite contribuția la sănătate au fost detectate cu ajutorul Administrației Județene a Finanțelor Publice Vaslui.
“Fiindcă legea spune că o persoană care nu are niciun fel de venit salarial, dar are venituri, de exemplu, din dobânzi sau chirii, plătește dările la sănătate, în iulie 2012 s-a semnat un protocol cu Finanțele, în așa fel încât toți oamenii care au diverse categorii de venituri să fie transmiși Casei de Sănătate, iar Casa să le transmită aceste decizii. Noi nu puteam ști că doamna respectivă are dividende decât dacă ar fi anunțat. Dacă vine cineva și spune că are bani în bancă și că dorește înregistrarea în baza de date, atunci da. Toți vin și ne întreabă de ce n-au fost anunțați. Păi, de ce n-au anunțat ei că au bani în bancă, că au venituri din chirii, din alte activități, în așa fel încât să-i luăm în evidență”, ne-a declarat Simona Polak, șefa CJAS Vaslui.
Așadar, pe neanunțate, oamenii au fost scoși datori la stat, dar cum se face că unii plătesc, în loc de o contribuție de 5,5%, o sumă de 10 ori mai mare decât câștigul efectiv realizat?
“Să zicem că o persoană a luat dobândă 100 de lei într-un an de zile. Acea persoană nu plătește 5,5% din acea sută de lei pentru că ar fi 5,5 lei și nimeni n-ar fi supărat. De fapt, plătește 5,5% din salariul minim pe economie dacă nu este angajat. Este o scăpare a legii și cred că va fi corectată pentru că și noi am făcut o grămadă de demersuri. Deci persoana plătește la nivelul salariului minim pe economie, ceea ce înseamnă că plătește ca și cum l-ar încasa. De asta sumele sunt atât de mari. Până la urmă, ori că era anunțată, ori că nu, suma tot așa se calculează. Chiar dacă era anunțată din timp, s-ar fi scandalizat și ar fi spus: «Nu este posibil ca eu să câștig zece lei și să plătesc 30 de lei». Este nefiresc. Eu știu că oamenii sunt foarte revoltați și au dreptate. Pe de altă parte, a fost o disfuncționalitate a sistemului, vă spun clar. Pentru că nici Casa, dacă nu știa că tu ai, de exemplu, un apartament și l-ai închiriat, cum să ceară bani! Cea mai mare vină a căzut pe noi. Toată lumea ne-a făcut praf, în toate felurile”, a mai spus Simona Polak.
În schimb, celor care au venituri mai mari decât salariul minim pe economie li se calculează strict 5,5% din ceea ce obțin. Altfel spus, legea este păguboasă doar pentru săraci.
“Noi am avut, în urma protocolului, 12.000 de dosare la nivelul județului și mai avem niște decizii, în total s-au făcut vreo 14.000. Dar noi acum lucrăm la corecturi. Dacă doamna asta, să zicem, lucrează în străinătate și plătește dările acolo, atunci eu trebuie să lucrez la acest dosar iarăși. Modificări se vor face până la 30 iunie 2014. Pe de altă parte, sigur că există niște disfuncționalități. Pentru că, de exemplu, neștiind că doamna are alte venituri, CNAS a extras datele și le-a trimis la Finanțe, care lunar trimite somații. Noi le spunem că am dat pe zero, dar degeaba. De aici nu pot interveni. Până nu se intervine electronic la nivel național, datele nu se modifică. Somațiile tot vin de la Finanțe, iar oamenii sunt nemulțumiți că îi pui pe drumuri. Este firesc și eu îmi cer scuze față de toată lumea, dar n-avem cum să facem altfel, doar cu răbdare. Unii au recunoscut și au plătit. Nu știu că care este suma totală. N-am adunat niciodată, nici n-am cum. În plus, sunt penalități. Oamenii ne-au dat în judecată. Sunt vreo 30-40 de dosare, probabil că vor mai veni, dar asta este. Nu este primul caz și nici ultimul, iar cozile astea pe care le vedeți cele mai mari pentru aceste decizii sunt în momentul acesta. O parte din ele le lucrăm, le studiem, le recalculăm”, a declarat Simona Polak.
Așadar, răbdare multă, că sistemul funcționează în favoarea statului!

Cristian Dima

Misiunea anuală de audit s-a încheiat: Funcționari cu care nu ne mândrim

Diverse instituții vasluiene, altfel onorabile, scapă banii publici printre degete direct în buzunarele unor așa-ziși beneficiari. Raportul anual al Curții de Conturi, dat publicității miercuri, arată că funcționarii Casei Județene de Pensii au produs cele mai mari prejudicii bugetului de stat. Abateri grave au fost găsite și la Direcția Agricolă Județeană, dar și la Primăria Negrești. În cadrul misiunii de audit, au fost constatate abateri și la procedura de achiziție a contractului de servicii pentru supervizarea lucrării de reabilitare a DN 24, limita de județ Galați – Vaslui – Crasna, și DN 24B Crasna – Albița, motiv pentru care au fost aplicate corecții în valoare de 192.000 de euro.
Curtea de Conturi a României a publicat, miercuri, raportul misiunii de audit din 2013, care a avut ca obiect exercițiul bugetar din 2012. Spre deosebire de anul precedent, când Agenția Județeană de Plăți și Inspecție Socială a deținut recordul în ceea ce privește prejudiciul cauzat, acum în top se află Casa Județeană de Pensii (CJP). Aici au fost identificate plăți necuvenite reprezentând pensii pentru invaliditate de gradul I, gradul II și de urmaș, plătite persoanelor care realizau concomitent venituri de natură salarială și din activități independente, plăți necuvenite de drepturi reprezentând pensii anticipate și anticipate parțial, achitate persoanelor care realizau în același timp și venituri de natură salarială, plata nelegală a unor indemnizații de însoțitor și acordarea nelegală de pensii sociale. În total, 56 de dosare, care au adus un prejudiciu de 372.880 de lei (3,72 miliarde de lei vechi)!
Astfel, CJP Vaslui a efectuat plăți către 21 de pensionari de gradele I și II care au încasat atât pensii de invaliditate, cât și venituri salariale, rezultând o pagubă de 174.792 de lei. Alte 14 persoane au cumulat pensia anticipată sau anticipată parțială cu alte venituri, aducând un prejudiciu de 108.001 lei.
Misiunea Curții de Conturi a vizat și verificarea a 446 de dosare de pensii, constatându-se că pentru 18 beneficiari au fost achitate necuvenit drepturi de pensie socială, prejudiciul fiind de 85.978 de lei. Coroborând datele CJP Vaslui privind beneficiarii de indemnizație însoțitor cu cele de la Fisc, auditul a identificat alte șapte persoane care au încasat indemnizații de la cele două instituții, prejudiciul fiind de 4.109 lei.
Conducerea CJP Vaslui susține că s-a ajuns la această situație în contextul volumului mare de activitate și al personalului redus.
„Organizarea și implementarea sistemelor de management și control intern nu a fost posibilă în proporție de 100%. Prin raportul Curții de Conturi, s-a constatat că nu au fost elaborate și formalizate procedurile operaționale de lucru pentru activitățile desfășurate la nivelul compartimentului Informatică și Evidență Contribuabili”, ne-a declarat Loredana Enache-Țârlea, purtător de cuvânt al CJP Vaslui.
Din prejudiciul total adus bugetului de stat, funcționarii de la Pensii au recuperat până la 1 octombrie 2013 doar 91.448 de lei.

Nereguli și la Agricultură
Nici funcționarii de la Direcția pentru Agricultură Județeană (DAJ) Vaslui nu au dat prea mare importanță cheltuirii corecte a banilor publici. Potrivit Curții de Conturi, respectivii au ordonanțat și au efectuat plăți din buget pentru servicii de pază (prestate de SC Sheriff Guard) și utilități. Sumele, despre care conducerea instituției nu a reușit să ne dea detalii ieri, trebuiau să fie recuperate de la firma de pază, însă minunea nu s-a produs.
Totodată, funcționarii nu au luat măsurile necesare pentru implementarea, dezvoltarea sau actualizarea sistemului de control intern și nu au actualizat deciziile privind controlul financiar preventiv propriu. În plus, persoanele desemnate să exercite controlul financiar propriu au fost implicate și în efectuarea operațiunilor supuse controlului financiar periodic, neasigurând separarea atribuțiilor de efectuare, aprobare și control al operațiunilor, iar la nivelul instituției nu există diagrama de circulație a documentelor justificative care stau la baza acordării vizei.

Corecții de 192.000 de euro
În cadrul misiunii de audit, a fost verificată și procedura de achiziție publică aferentă unui contract pentru care au fost declarate cheltuieli către Comunitatea Europeană în 2011. Este vorba despre supervizarea lucrării de reabilitare a DN 24, limita de județ Galați – Vaslui – Crasna și DN 24B Crasna – Albița.
“În urma verificărilor, au fost detectate abateri de la prevederile legislației în materia achizițiilor publice ca urmare a utilizării unor cerințe de calificare restrictive și nelegale, a aplicării incorecte și discriminatorii a creiteriului de atribuire ales, modificării substanțiale a documentelor solicitate pentru demonstrarea îndeplinirii criteriilor de calificare fără prelungirea termenelor de depunere a ofertelor. Pentru aceste abateri au fost aplicate corecții de 192.000 de euro, reprezentând 25% din valoarea contractului”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Fapte cu iz penal la Primăria Negrești
Curtea de Conturi a sesizat organele de urmărire penală în cazuri care privesc fapte care prezintă indicii de săvârșire a unor infracțiuni (neglijență în serviciu, delapidare, fals, uz de fals și abuz în serviciu) și a emis decizii cuprinzând cererea de suspendare din funcție a unor funcționari de la Primăria Negrești, acuzați de săvârșirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante și a unor abateri grave cu caracter financiar-contabil, până la soluționarea definitivă a cauzelor în care sunt implicați.

Răsturnare de situație în dosarul “Mafia grâului”: Călin Mihociu, țap ispășitor

Judecătorii Curții de Apel Iași au modificat sentința pronunțată de Tribunalul Vaslui într-unul dintre cele mai răsunătoare dosare de înșelăciune: cel în care controversatul afacerist Călin Mihociu a fost condamnat la 15 ani de închisoare, fiind acuzat că a tras o țeapă de 650 de tone de grâu Rezervelor Statului. Ex-soția sa a primit 11 ani de închisoare, în timp ce fostul director general al Administrației Rezervelor Statului (ARS) Bacău și fostul director economic al aceleiași instituții au primit șapte ani de închisoare. Judecătorii ieșeni au redus la jumătate toate condamnările, mai puțin în cazul lui Călin Mihociu. În cazul șefilor de la ARS, noile pedepse au fost suspendate.
O nouă sentință, pronunțată marți de Curtea de Apel Iași, schimbă soarta unuia dintre cele mai controversate dosare de înșelăciune din județul Vaslui. În urma judecării apelului, magistrații ieșeni au dat noi condamnări în dosarul cunoscut opiniei publice drept “Mafia grâului”, în care controversatul afacerist vasluian Călin Mihociu, fosta soție a acestuia, Sânica Mihociu, și foștii șefi ai Administrației Rezervelor Statului (ARS) Bacău, Francisk Vakulik – director general și Mercedes Tănăselea – director economic au fost judecați pentru dispariția a 650 de tone de grâu din Rezervele Statului.
În decembrie 2012, Tribunalul Vaslui a pronunțat o sentință cu condamnări drastice pentru cei patru inculpați. Astfel, Călin Mihociu, considerat creierul rețelei, a fost găsit vinovat de comiterea a trei infracțiuni grave, fiind condamnat în total la 33 de ani de închisoare: 11 ani pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în forma instigării, șapte ani pentru abuz în serviciu în formă calificată și 15 ani pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. În urma contopirii pedepselor, Mihociu va executa 15 ani de închisoare.
Francisk Vakulik și Mercedes Tănăselea au fost condamnați la câte șapte ani de închisoare. În plus, judecătorii au dispus ca Mihociu, împreună cu Vakulik și Tănăselea să restituie ARS cantitatea de 652 de tone de grâu sau contravaloarea acestuia la momentul achitării. Fosta soție a lui Mihociu, Sânica, a fost condamnată la 11 ani de închisoare.
Toți cei patru inculpați au atacat sentința. După rejudecare, Curtea de Apel Iași a admis, marți, apelurile formulate de trei dintre inculpați, mai puțin pe cel al lui Mihociu, care rămâne cu condamnarea de 15 ani. În cazul celorlalți, pedepsele au fost reduse considerabil. Astfel, pentru Sânica Mihociu pedeapsa a fost redusă de la 11 ani la cinci, în timp ce pentru Francisk Vakulik și Mercedes Tănăselea condamnarea a fost diminuată de la șapte ani la patru. În plus, cei doi foști directori au scăpat de pușcărie, noile pedepse fiind suspendate. Celelalte dispoziții ale hotărârii pronunțate în decembrie 2012 de Tribunalul Vaslui au fost menținute.
Sentința dispusă marți de judecătorii ieșeni poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, în termen de zece zile.

Țeapa lui Mihociu 
Afacerile cu grâu împrumutat de la Rezerva de Stat au început în 2003, când Guvernul Adrian Năstase a decis să reînnoiască o parte dintre cantitățile de cereale pe care le avea în depozitele pentru situații de calamitate. La vremea respectivă, Călin Mihociu și soția sa, Sânica, dețineau fabrica de pâine Vasluianca. Profitând de decizia guvernanților, afaceriștii în domeniul panificației împrumutau cantități mari de grâu de la rezervele statului, pe care îl valorificau pe piață la prețuri mult mai mari.
Având nevoie de grâu pentru a-l procesa, Mihociu a încheiat un parteneriat cu SC Moldova SA Vaslui. Aceasta avea misiunea de a atrage grâu de pe piața națională, urmând ca Mihociu să-l proceseze și să valorifice făina atât la fabrica proprie, cât și prin distribuire în alte județe. Afacerile au mers ca pe roate timp de un an, perioadă în care s-au procesat mii de tone de grâu. Expert în afaceri dubioase, Mihociu avea să fenteze SC Moldova, dându-i o țeapă de zile mari.
Pe 15 iunie 2004, în baza unei delegații false, Călin Mihociu a retras de la Rezervele Statului, în numele SC Moldova SA, nu mai puțin de 652 de tone de grâu. Demersul, probabil, ar fi trecut neobservat, dacă grâul ajungea în depozitele societății, așa cum era firesc, însă Mihociu avea să-l vândă unei firme din București. Moldova a depus plângere penală.

Crimele care au îngrozit România
Numele lui Călin Mihociu a devenit cunoscut opiniei publice în urma triplului asasinat de la motelul din Moara Grecilor, pe care îl patrona. Pe 29 mai 1998, trei basarabeni, aflați la Vaslui pentru a încheia o serie de afaceri, au fost uciși. Ei intenționau să cumpere de la Mihociu mai multe tone de grâu, tranzacția parafându-se contra sumei de 12.000 de dolari.
În timp ce sărbătoreau evenimentul la Motelul Moara Grecilor, între basarabeni și doi dintre oamenii lui Mihociu a izbucnit un scandal din cauza unei dansatoare. Acuzați că au violat-o, basarabenii au fost uciși în bătaie de Dan Perju și Ștefan Țurlea, muncitori la fabrica lui Mihociu.
Cercetările au durat mai bine de patru ani și abia după ce dosarul a fost preluat de Parchetul General cadavrele celor trei au fost descoperite în august 2002, la Miclești, îngropate în curtea lui Țurlea. Țurlea și Perju au fost condamnați la 27, respectiv 26 de ani de închisoare, în timp ce Mihociu, complicele criminalilor, a scăpat cu cinci ani de pușcărie.
Călin Mihociu deținea deja un cazier impresionant: în 1986, a fost condamnat la trei ani de închisoare pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie, în 1987, a primit tot trei ani de închisoare pentru furt și furt calificat, în 1996, a intrat iar după gratii pentru comiterea infracțiunilor de fals intelectual și uz de fals, iar trei ani mai târziu, pentru conducere fără permis. În timp ce își ispășea pedeapsa pentru infracțiunea la regimul circulației rutiere, pe numele lui a fost emis un nou mandat de arestare, de această dată pentru contrabandă cu alcool. Mihociu s-a ales astfel cu alți șapte ani de închisoare.

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: