Vameșa care a ales cartea recunoașterii: Cheia dosarului Albița
Vameșa trimisă în judecată pentru fapte de corupție, este singura care a optat pentru judecata prin procedura simplificată. Dacă ar fi așteptat intrarea în vigoare a noului Cod Penal, risca o pedeapsă mai mare, având trei infracțiuni reținute în sarcina sa. Judecătorii Tribunalului Vaslui vor anunța vineri sentința. Ea a recunoscut în totalitate acuzațiile, descriind în detaliu cum se colecta șpaga la Vama Albița și cum era împărțită pentru a se asigura stabilitatea pe posturi. Ea nu a fost prezentă ieri la proces, avocatul anunțând că vameșa suferă de o depresie puternică și a fost internată în spital.
Ieri, la Tribunalul Vaslui, a avut loc un nou termen în dosarul în care 22 de vameși de la Albița sunt judecați pentru fapte de corupție. În timp ce majoritatea avocaților au cerut instanței acordarea unui nou termen în vederea pregătirii apărării, una dintre vameșe a anunțat că dorește să fie judecată prin procedura simplificată a acordului de recunoaștere.
Este vorba despre Magdalena Coșniță, cea care, în octombrie 2013, în urma descinderilor DNA, a scăpat ca prin minune de arestarea preventivă, recunoscând că în Vama Albița șpaga este o cutumă veche și dând detalii prețioase anchetatorilor. Ieri, ea nu a fost prezentă în sala de judecată, însă a înaintat instanței, prin avocat, un document autentificat la notar prin care a adus la cunoștință că dorește să facă uz de prevederile articolului 320, indice 1, din Codul Penal, privind recunoașterea vinovăției, însușindu-și în totalitate acuzațiile și probele depuse de procurorii DNA împotriva sa.
Avocata Magdalenei Coșniță anunțat că aceasta nu poate fi prezentă la proces, fiind internată la spital, depunând documente justificative în acest sens: “Inculpata a suferit o depresie foarte puternică și nu cred că poate face față prezenței în sala de judecată”.
Procurorul de ședință a solicitat însă instanței ca Magdalena Coșniță să fie prezentă pentru a-și susține personal cererea. Cum prevederile legale stipulează că inculpatul poate face solicitarea de judecare prin procedura simplificată fie personal, fie printr-o declarație autentificată la notar, judecătorul a respins cererea DNA, motivând că obligarea inculpatei de a fi adusă în fața instanței “ar însemna un abuz”.
Judecătorii urmează a pronunța sentința în cazul Magdalenei Coșniță pe 24 ianuarie. Procurorii au cerut condamnarea acesteia la închisoare cu executare, urmând ca la individualizarea pedepsei să se țină cont de circumstanțele personale, de faptul că nu are antecedente penale, precum și de conduita procesuală.
În replică, avocata a apreciat că o condamnare cu suspendare sau sub supraveghere ar fi o pedeapsă justă: “Inculpata este una dintre puținele persoane care a ajutat la soluționarea acestui dosar. Este o persoană singură, care are un copil în grijă. Acesta a fost probabil și motivul pentru care ceilalți inculpați au văzut-o ca fiind veriga slabă”.
Opțiunea Magdalenei Coșniță pentru procedura simplificată va cântări foarte mult în ecuația dosarului, cu atât mai mult cu cât aceasta a confirmat fenomenul de corupție în mod explicit, în timp ce restul inculpaților au lăsat să se înțeleagă că investigatorul sub acoperire i-ar fi provocat și le-ar fi băgat banii aproape cu forța în buzunare.
A închis ochii pentru 50 de lei
Prima faptă reținută de procurorii DNA în sarcina Magdalenei Coșniță s-a înregistrat în noaptea de 15/16 iulie anul trecut. La ora 5, investigatorul sub acoperire s-a prezentat la Vama Albița cu intenția de a intra în Republica Moldova la volanul microbuzului folosit pe toată durata monitorizării DNA. După efectuarea controlului de frontieră, polițistul l-a îndrumat pe agentul sub acoperire în cabina vameșilor, unde se aflau actualii inculpați Lucian Lăcătuș, Magdalena Coșniță și Alexandru Giugaru.
Lăcătuș i-a solicitat pașaportul (pe care l-a așezat pe biroul de lucru), după care a părăsit incinta, acolo rămânând investigatorul și ceilalți doi vameși, care l-au chestionat în legătură cu încărcătura și datele de identificare ale autoutilitarei. Sesizând că aceștia nu aveau nicio intenție de a efectua controlul vamal, agentul sub acoperire a scos din borsetă o bancnotă de 50 de lei, pe care i-a întins-o lui Giugaru, fapt sesizat de Magdalena Coșniță, care i-a spus colegului său că șoferul a intrat în Punctul Vamal Albița la volanul unui autocar, deci suma primită este prea mică. Chestiunea a fost corectată însă imediat de către investigator, care a afirmat că mijlocul de transport folosit este un microbuz, drept pentru care Giugaru a luat suma de 50 de lei, mulțumindu-i, gest la care a achiesat și Magdalena Coșniță: “Păi, așa măi, explică-te”.
“Remiterea de către investigator a sumei de 50 de lei celor doi inculpați a fost suficientă ca aceștia să nu facă nici cel mai mic gest de diligență pentru a verifica încărcătura prezentată în vamă, fapt pentru care (…) a fost lăsat să plece, înregistrarea tranzitării punctului vamal fiind efectuată de inculpata Coșniță Maria Magdalena în fișa sa de evidență a mijloacelor de transport controlate. Înainte de a ajunge la microbuz însă, investigatorul s-a întâlnit din nou cu inculpatul Lăcătuș, care i-a cerut să lase o sumă de bani și pentru polițistul de frontieră care îi verificase documentele, invocând în acest sens o practică din Vama Albița: “Âsta-i mersul, nu?” – circumstanțe în care acesta s-a întors din drum, a revenit la cabina unde se afla inculpata Coșniță, căreia
i-a remis o bancnotă de 50 de lei, spunându-i că acest lucru i-a fost cerut de colegul ei (inculpatul Lăcătuș), suma fiind acceptată de inculpată, fără obiecțiuni, investigatorul părăsind punctul vamal fără îndeplinirea altor formalități”, se arată în rechizitoriu.
Șpaga, negociată ca la piață
Cea de-a doua infracțiune de luare de mită reținută de procurori în sarcina Magdalenei Coșniță a fost înregistrată pe 10 septembrie 2013. După efectuarea controlului documentelor de către polițistul de frontieră, investigatorul sub acoperire s-a deplasat la ghereta de serviciu a lucrătorilor vamali, unde a recunoscut-o pe Magdalena Coșniță, căreia îi «cotizase» în luna iulie.
Aceasta l-a întrebat ce transportă, iar când a aflat că microbuzul este plin cu colete, i-a dat de înțeles că trebuie să dea o sumă considerabilă. Agentul Igor Caraman a scos atunci din borsetă o bancnotă de 10 euro, pe care i-a întins-o Magdalenei Coșniță. Vameșa s-a simțit de-a dreptul lezată, trimițându-l să bea o cafea și spunându-i să revină după ora 8, când îi va fi mult mai greu să treacă prin vamă, întrucât urma a se schimba tura.
„Cum, mă, zici că ești aproape plin și ia … (neinteligibil) … după ora 8 și bei o cafea la PETROM, nu poți să vii cu un microbuz cât ești aproape plin și să îi dai … (neinteligibil) … euro, mie mi se pare bătaie de joc, crede-mă”, l-a atenționat Magdalena Coșniță pe agentul sub acoperire.
Potrivit înregistrărilor, vameșa a cerut în mod explicit suma de 50 de euro, motivând că microbuzul era plin ochi cu colete și nu avea pasageri. Neavând de ales, investigatorul s-a conformat. Potrivit DNA, înregistrarea în care Magdalena Coșniță se simte jignită când primește 10 euro șpagă demonstrează că vameșii aveau instituit un „tarif” pentru mijloacele de transport, în funcție de capacitate și de natura transportului, iar pe de altă parte, scoate în evidență faptul că aceiași funcționari vamali apelau la fel de fel de tertipuri pentru obținerea acelui „tarif”, inclusiv prin întoarcerea nejustificată din drum.
Împărțeală graduală
În fața procurorilor, așa cum spuneam, Magdalena Coșniță nu a negat nicio clipă acuzațiile. Ea a povestit că, din anul 2009, de când lucrează la Albița, a constatat că anumiți lucrători vamali, agreați de șefii de tură, își desfășurau activitatea în zone în care puteau obține bani de la persoanele care sunt în tranzit. Potrivit declarației acesteia, cele mai avantajoase servicii sunt sensurile/fluxurile de călători (intrare/ieșire) unde sunt mijloace de transport încărcate cu colete. În funcție de natura mărfurilor transportate și de cantitate, de la fiecare conducător auto se primesc de către vameși sume cuprinse între 5-100 de euro.
“Practic, în Vama Albița s-a împământenit un obicei ca, pentru a se permite tranzitarea mai facilă a punctului vamal, șoferii să introducă în pașaport (ca regulă generală) aceste sume de bani precizate mai sus, cu mențiunea că există și situații când transportatorii refuză să remită sume de bani, însă de multe ori vameșii devin mai meticuloși la efectuarea controalelor sau chiar îi trimit spre scannerul pentru bagaje, operațiune care durează câteva ore. Aceste sume de bani sunt primite de vameșii respectivi care își desfășoară activitatea pe segmentul călători, iar la finalul programului, sumele de bani sunt împărțite în funcție de aportul fiecăruia. O cotă de aproximativ 30% din aceste sume obținute sunt remise șefului de tură, care, la rândul său, are obligația de a remite șefului de birou vamal, atât în fiecare zi de luni, cât și în fiecare zi de joi (zilele în care numărul transportatorilor de colete care tranzitează vama Albița este foarte mare – n.r.) sume de aproximativ 300-500 de euro, cu titlu de protocol. Din discuțiile cu colegii, a aflat că o parte din această sumă destinată protocolului ajungea la șeful DRAOV Iași și chiar la conducerea ANAF, pentru a fi asigurată o anumită protecție, o stabilitate pe post”, se mai arată în rechizitoriu.
În cazul celorlalți 21 de vameși, procesul va continua pe 14 martie. Judecătorul a stabilit un termen mai lung pentru a da posibilitatea avocaților să-și pregătească apărarea. Având în vedere că judecătorul învestit să soluționeze acest dosar va pronunța sentința în cazul vameșei Coșniță, urmează să formuleze o cerere de abținere față de continuarea cercetării în cazul celorlalți inculpați, dosarul urmând a fi repartizat unui alt complet. În cadrul Secției Penale a Tribunalului Vaslui sunt în prezent patru judecători titulari, iar doi dintre ei s-au pronunțat deja în dosarul Albița, în cazul măsurilor de arestare preventivă.
