Home / Tag Archives: manager

Tag Archives: manager

(GALERIE FOTO) Doctorul Viorel Petcu a ieșit pentru ultima oară din curtea Spitalului ”Elena Beldiman”, în aplauzele mulțimii

Viorel Petcu, fostul manager al Spitalului de urgență ”Elena Beldiman”, a ieșit, ieri, pentru ultima oară pe poarta spitalului unde a lucrat ca medic primar radiolog vreme de peste 30 de ani. Petcu a fost condus pe ultimul drum de prieteni, colegi, colaboratori, foști pacienți, oameni de afaceri, dar și membri ai PSD, partidul al cărui organizație locală a fondat-o în 1990.

În ultimele două zile, zeci de oameni au mers la Biserica ”Sf. Ecaterina” (lăcașul situat în curtea spitalului, ctitorit de prietenul său, ex-primarul Constantin Constantinescu) pentru a-și lua adio de la doctorul bârlădean. Cei mai mulți au ținut să participe și la slujba de înmormântare, așa încât aleile din jurul bisericii s-au umplut de lume mai devreme chiar cu o oră de începerea procesiunii religioase.

După prohod, sicriul cu trupul neînsuflețit a poposit pentru câteva minute în fața clădirii principale a Spitalului ”Beldiman”, acolo unde medicul Vladislav Afteni, directorul medical al spitalului, a dat dar citire unui mesaj de omagiu din partea colectivului unității. Doctorul Petcu a ieșit pe poartă în aplauzele celor care au asistat la ultimul său popas în curtea spitalului bârlădean, în drumul definitiv către Cimitirul ”Eternitatea”, acolo unde a fost înmormântat.

Doctorul Viorel Petcu s-a stins din viață duminică 17 decembrie, răpus de o boală incurabilă pe care a descoperit-o recent. Cancerul la plămâni de care suferea l-a măcinat în tăcere, simptomele apărând în urmă cu aproximativ două luni, când nu s-a mai putut face nimic. Doctorul s-a stins pe patul spitalului pe care l-a condus vreme de mulți ani, la vârsta de 69 de ani. (Simona MIHĂILĂ)

 

Liber la înscrierea pentru postul de manager la spitalul „Elena Beldiman”

de Mihaela NICULESCU

Consiliul de Administrație al Spitalului „Elena Beldiman” a stabilit pentru luna noiembrie organizarea concursului pentru ocuparea postului de manager al instituției.

De pe 1 octombrie până pe 30 octombrie orice persoană care vrea să se înscrie în cursa pentru câștigarea scaunului de manager la spitalul bârlădean își poate depune dosarul, cu precizarea că trebuie să întrunească toate condițiile prevăzute de lege. Condiția de bază este să fie jurist, medic sau economist, cu studii de lungă durată. Susținerea proiectului de management este conform calendarului de organizare a concursului programată pentru 17 noiembrie, urmând ca pe 24 noiembrie să fie declarat câștigătorul, după soluționarea eventualelor contestații.

Concursul pentru postul de director medical și director de îngrijiri ar trebui să aibă loc la sfârșitul lunii noiembrie, după cum declara Daniela Borș, managerul spitalului, imediat după numirea oficială de către primarul Dumitru Boroș. La acest moment medicul ortoped Vladislav Aftene este director medical interimar, numit de managerul spitalului și acceptat prin dispoziția primarului. Acesta va ocupa funcția de director medical interimar până la organizarea concursului pe post sau după caz cel mult șase luni. La fel se va întâmpla și cu cu celălalt director al spitalului Beldiman, pentru că în această lună expiră mandatul Cristinei Sârbu, cea care este în momentul de față directorul de îngrijiri.

Managerul Spitalului Județean Vaslui: ”Mi se par aberante și duse la extrem interdicțiile de a nu fi membru de partid sau să nu ai rude în spital”

Managerul Spitalului Județean de Urgență Vaslui, Ana Rinder, consideră că multe din modificările făcute de Guvern cu privire la condițiile de ocupare a funcției de director sunt ”aberante” și ”duse la extrem”, cum ar fi interdicțiile de a fi membru de partid sau să nu ai aibă rude în unitatea sanitară pe care o conduce.

Modificările făcute de Guvern cu privire la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească cei care doresc să ocupe o funcție de conduce într-o unitate sanitară cu paturi sunt criticate de către managerul Spitalului Județean de Urgență (SJU) Vaslui, Ana Rinder. Membru cu state vechi în PSD, directorul SJU Vaslui consideră că multe din noile reglementări ale ordonanței care modifică Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății sunt ”aberante” și ”duse la extrem”, cum ar fi interdicțiile de a fi membru de partid sau de a avea rude angajate în spital.

Mi se par aberante și duse la extrem interdicțiile de a nu fi membru de partid sau să nu ai rude în spital. Aș înțelege, să spunem, să-ți interzică să nu ai o funcție de conducere în partid, dar în nici într-un caz să fii simplu membru. Actualii tehnocrați sunt chiar atât de independenți politic? Nu înțeleg nici chestiunea cu rudele. Ce faci, îmi îngrădești dreptul de a ocupa o funcție? Îți pui soțul sau altă rudă să plece din spital ca tu să poți să te înscrii la concursul de manager?”, se întreabă Ana Rinder.

Managerul SJU Vaslui nu agreează nici ideea ca proiectul de management să fie prezentat în public, în fața medicilor, pacienților și reprezentanților comunității. ”Înțeleg ca proiectul de management să fie întocmit pe baza ideilor medicilor și a pacienților, adaptat la nevoile comunității, dar nu să fie prezentat în fața publicului. Păi o să-mi dea note un reprezentant al comunității, pe chestiuni tehnice pe care, cu siguranță, nu o să le înțeleagă?”, a conchis Ana Rinder.

În schimb, managerul spitalului din Vaslui apreciază faptul că modificarea legislativă interzice directorilor de unități sanitare să dețină firme sau să aibă activități medicale în timpul celor opt ore de program. (Ionuț PREDA)

Se apropie lansarea primelor finantari europene in “noul POSDRU” 2014-2020. Salariu brut de 4.700 euro pentru un manager de proiect?

Ministerul Fondurilor Europene a anuntat, marti, ca urmeaza sa lanseze, miercuri, 20 aprilie 2016, ghidurile solicitantilor prin care ulterior vor fi deschise primele linii de finantare in noul Program Operational Capital U3man 2014-2020, in care sunt prevazute fonduri europene inclusiv pentru romanii care vor sa-si deschida o afacere.

Potrivit unui comunicat al MFE remis StartupCafe, ghidurile vor fi lansate miercuri, în contextul demararii Programului Național Antisăracie al Guvernului.

Salariu brut de pana la 4.700 de euro pe luna pentru un manager de proiect?

Primul document care va fi lansat miercuri va fi Ghidul Solicitantului  –  Condiții Generale, intitulat “Orientări privind oportunitățile de finanțare în cadrul Programului Operațional Capital Uman 2014-2020”.

Acest document, care va guverna practic toate liniile de finantare din cadrul POCU 2014-2020, va cuprinde, printre altele, limitele in care beneficiarii vor putea deconta banii europeni pentru cheltuelile eligibile efectuate.

Intre acestea, sunt prevazute si salariile expertilor care vor lucra la proiectele europene respective.

Intr-o forma consultativa, intermediara a ghidului, lansata in dezbatere publica in februarie 2016, de exemplu, un manager de proiect cu vechime de peste 7 ani in proiecte europene ar ajunge la un salariu de pana la 4.760 de euro pe luna, daca va lucra 60 de ore pe saptamana.

Decontarea cheltuielilor cu salariile celor care lucreaza la proiecte “se va determina în baza retribuției echivalente pe oră, luând ca punct de referință ziua de lucru de opt ore și o medie de 21 de zile lucrătoare pe lună” – prevede  proiectul de ghid publicat recent in dezbatere publica, dar care poate suferi modificari pana vineri.

Limita zilnică maximă care poate fi decontată per expert trebuie să se încadreze in limita maxima de 12 ore/zi, 60 ore/săptămână reprezentând ore lucrate atât in proiecte finanțate din Fondul Social European – Programul Operațional Capital Uman cat si norma de bază, sau alte contracte de munca in afara proiectelor, stabilite prin contractele de munca încheiate. Tot ce depășește această limită nu se va deconta din POCU” – se mai arata in documentul provizoriu.

Grilele de salarizare prevazute in documenul-ciorna aloca de la 65 de lei pe ora muncita, pentru un manager de proiect cu experienta sub 3 ani pana la 85 de lei pe ora pentru un manager de proiect cu peste 7 ani experienta in proiecte europene .

Alte niveluri de remunerare sunt detaliate in tabelul de mai jos :

Clic pentru a extinde

“Plafoanele de decontare prezentate mai sus reprezintă valori maxime rambursabile de către Autoriatea de Management a POCU, reprezentând salariul brut (fără contribuțiile angajatorului). In stabilirea plafoanelor de decontare a salarilor expertilor în cadrul proiectelor, Solicitantii vor respecta principiul unei utilizări eficiente a fondurilor alocate” – se mai arata in forma intermediara (consultativa) a Ghidului.

Beneficiarii primari, care vor derula efectiv proiectele europene, vor fi institutii publice, firme (SRL) sau organizatii non-guvernamentale (ONG) care vor putea forma partenriate.

Aceste partneriate vor trebui sa dovedeasca faptul ca au capacitate financiara, care se stabilește ca valoare maximă a finanțării nerambursabile care poate fi accesată de fiecare organizație din cadrul parteneriatului în funcție de tipul organizației:

  • 1. Instituții publice. Nu se evaluează cifra de afaceri. Valoarea asistentei financiare solicitate este dată de valoarea bugetului alocat activităților de care este responsabilă instituția publică în cadrul proiectului.
  • 2. ONG cu vechime mai mare de 1 an. Valoarea asistenței financiare nerambursabile solicitate = maxim suma veniturilor totale pe ultimii 3 ani fiscali (n-1, n-2 și n-3) conform situațiilor financiar – contabile (balanță, bilanț contabil) SAU maxim 30% din valoarea asistenței financiare nerambursabile totale.
  • 3. SRL cu vechime mai mare de 1 an. Valoarea asistenței financiare nerambursabile solicitate = maxim suma cifrelor de afaceri/suma veniturilor totale pe ultimii 3 ani fiscali (n-1, n-2 și n-3) conform situațiilor financiar – contabile (balanță, bilanț contabil) SAU maxim 30% din valoarea asistenței financiare nerambursabile totale.
  • 4. ONG cu vechime mai mică de 1 an. Valoarea asistenței financiare nerambursabile solicitate = maxim 20% din valoarea asistenței financiare nerambursabile totale.
  • 5. SRL cu vechime mai mică de 1 an. Valoarea asistenței financiare nerambursabile solicitate = maxim 20% din valoarea asistenței financiare nerambursabile totale.

Pana la 25.000 de euro pentru cei care vor sa-si deschida o afacere in comunitatile defavorizate sau cu populatie roma

Alte doua ghiduri care vor fi lansate vor stabili conditiile pecifice in care vor putea fi absorbti bani europeni in cadrul a doua linii de finantare POCU :

  • Ghidul Solicitantului – Condiții Specifice „Dezvoltare Locală Integrată (DLI 360°) în comunitățile marginalizate în care există populație aparținând minorității rome” (Obiectivul Specific 4.1. POCU).

si

  • Ghidul Solicitantului – Condiții Specifice „Dezvoltare Locală Integrată (DLI 360°) în comunitățile marginalizate” (Obiectivul Specific 4.2. POCU).

Initial, in fostul Guvern Ponta, cand ministru al Fondurilor Europene era Marius Nica, MFE   anuntase deschiderea liniilor de finantare inca din 25 noiembrie 2015, insa n-a mai apucat, Victor Ponta demisionand din functia de prim-ministru.  In noul Guvern Ciolos, ministrul Fondurilor Europene, Aura Raducu, a amanat deschiderea finantarilor, pentru a e finaliza sistemul electronic MySMIS de depunere a proiectelor online si pentru a modifica ghidurile.

Reamintim ca noile fonduri europene vor pute fi accesate doar prin sistemul online MySMS 2014. Linkul catre sistem si tuturiale de utilizare a acestuia pot fi gasite AICI.

Daca ne luam dupa vechea varianta de ghid, romanii din grupurile defavorizate de populatie, in special persoane de etnie roma sau cu dizabilitati, vor putea primi finantari de pana la 25.000 de euro pentru initierea unor afaceri, in cadrul unor proiecte europene. Aceste proiecte vor fi derulate de organizatii non-guvernamentale si institutii publice, care trebuie sa se inscrie pentru finantare.

In cadrul proiectelor derulate de acesti beneficiari, urmeaza sa fie incluse asa-numitele grupuri-tinta, adica beneficiarii finali ai finantarilor. Acestia sunt de doua feluri:

1. Persoanele din comunitatile marginalizate
aflate in risc de saracie si excluziune sociala in care exista populatie apartinand minoritatii rome. Din aceasta categorie de grup tinta pot face parte:

– adulti (ex. someri, inactivi, persoane care beneficiaza de venitul minim garantat etc);
– persoane cu dizabilitati aflate in situatii de dependenta;
– persoane varstnice aflate in situatii de dependenta;

2. personalul din cadrul serviciilor (sociale, medicale, socio-medicale) de la nivelul comunitatii. Pentru aceasta categorie de grup tinta este permis sa nu locuiasca/ sa nu aiba resedinta/domiciliul in comunitatea marginalizata vizata, insa pentru ca activitatea sa fie eligibila, serviciul finantat trebuie sa fie furnizat in comunitatea marginalizata sprijinita.

Granturile de pana la 25.000 de euro ar urma sa se acorde, printr-o schema de ajutor de minimis, in cadrul activitatii care vizeza sustinerea antreprenoriatului in cadrul comunitatilor vizate. Aceasta este insa numai una dintr-un total de 8 forme de activitati finantate prin aceste proiecte europene.

Sursa: startupcafe.ro

Managerii spitalelor intră la mediere – Subfinanțare acută

Astăzi, mangerii principalelor unități sanitare cu paturi din județ merg la Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru a negocia cu reprezentanții acestei instituții semnarea noilor contracte-cadru. Aceste documente trebuiau parafate încă de luna trecută, la nivel local. Șefii spitalelor spun că, dacă ar fi semnat contractul în forma actuală, nu ar mai fi fost bani nici pentru angajați, în condițiile în care peste 80% din bugetul unei unități sanitare cu paturi reprezintă cheltuieli de personal. Scăderea drastică a finanțării se datorează în primul rând inițiativei ministerului de a impune spitalelor tratarea pe ambulatoriu a aproximativ 200 de diagnostice care până acum se tratau în regim de spitalizare continuă. În cazul în care nici astăzi nu se va ajunge la un acord între manageri și reprezentanței Casei Naționale, spitalele din Vaslui, Bârlad și Huși ar putea ajunge să presteze doar servicii de urgență.

Alex SAVA

Situație complicată la Spitalul Județean de Urgență Vaslui, Spitalul Municipal „Elena Beldiman” Bârlad și Spitalul Municipal „Dimitrie Castroian” Huși. Cele trei unități sanitare cu paturi nu au semnat contractul-cadru pe 2014, lucru care trebuia să se întâmple încă de luna trecută. Managerii celor trei spitale au refuzat semnarea documentelor pentru că, în forma actuală, contractul-cadru ar reduce drastic sumele primite de la Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CJAS). Această din urmă instituție nu plătește efectiv pentru salariile angajaților din spital, pentru utilități, materiale sanitare sau medicamente, ci pur și simplu pentru fiecare caz rezolvat de unitatea sanitară în cauză. Dar în condițiile în care noul contract-cadru presupune tratarea pe ambulatoriul de specialitate a încă 200 de diagnostice care până acum erau tratate pe spitalizarea continuă, este firesc ca sumele decontate de CJAS să scadă.

Concret, pentru o zi de spitalizare CJAS decontează circa 325 de lei, sumă care include doar cazarea, masa și asistența medicală acordată, nu și medicamentele și materialele sanitare. Astfel, în loc de circa 1.000 de lei, cât se plătea înainte pentru un diagnostic rezolvat în regim de spitalizare continuă, acum se vor plăti doar 325 lei pentru același diagnostic, rezolvat, de această dată, pe spitalizare de zi. Conform unor calcule făcute de managerii spitalilor, trecerea celor 200 de diagnostice din spitalizarea continuă pe spitalizarea de zi ar putea scădea vniturile unui spital cu până la 30%.

De aici și nemulțumirile managerilor, care spun că semnarea noilor contracte-cadru i-ar pune în imposibilitatea a-și plăti angajații, în contextul în care peste 80% din bugetul unui spital reprezintă cheltuieli cu salariile. În aceste condiții, ce să mai vorbim de materiale sanitare și medicamente?

„Finanțarea pe care o primim acum de la CJAS este la un nivel la care nu ne putem desfășura în cele mai bune condiții activitatea. La ora actuală, bugetul spitalului merge în proporție de 85% pe cheltuielile de personal, rămânând bani puțini pentru medicamente, materiale sanitare, utilități. Sperăm să obținem o suplimentare, pentru a ne putea desfășura activitatea în condiții normale”, a declarat managerul Spitalului Județean de Urgență Vaslui, Ana Rinder.

Scenarii posibile

Reprezentanții celor trei unități sanitare din județ care au refuzat vehement semnarea contractelor-cadru au avut mai multe runde de negocieri cu conducerea CJAS Vaslui, însă până acum nu s-a ajuns la un compromis. Speranțele directorilor dar și ale zecilor de mii de pacienți arondați celor trei spitale sunt în întâlnirea de astăzi, de la București. În cazul în care nici astăzi nu se ajunge la înțelegere, directorii de spitale au două variante.

Prima ar fi să concedieze din angajați. Dacă reducerea de personal ar trebui să fie direct proporțională cu reducerea bugetului, e clar că în jur de 30% din actualii angajați ai celor trei unități vor rămâne fără locuri de muncă. Bineînțeles, aici vor apărea alte probleme pe capul managerilor, cele mai importante fiind alegerea compartimentelor vizate de restructurare precum și stabilirea criteriilor de selecție a angajaților. Apoi, restructurarea resursei umane în domeniul sanitar a fost dintotdeauna un act dificil. În repetate rânduri membrii Sanitas au amenințat că vor paraliza activitatea spitalelor când revendicările nu le-au fost împlinite, iar de vreo câteva ori chiar au făcut-o. Și în contextul actual Sanitas are pregătit un calendar de prosteste. Chiar și în cazul în care ar reuși să reducă din personal, managerii s-ar confrunta cu o altă problemă: o dată cu resursa umană va scădea invariabil și calitatea actului medical.

Al doilea scenariu – și cel mai probabil – în cazul în care astăzi se va înregistra un eșec ar fi ca spitalele să nu mai presteze decât servicii de urgență. Deja s-a creat un precedent în acest sens la Gorj, unde medicii au refuzat să acorde consultații nemulțumiți fiind de noul contract-cadru.

Reprezentantul guvernului în teritoriu, prefectul Andrei Puică, speră ca astăzi problema finanțării celor trei spitale să se rezolve.

„Cunosc situația unităților sanitare din județ. Am discutat cu managerii celor trei spitale care nu au semnat contractele cu CJAS și le-am spus că luni, când vor merge la mediere, trebuie să fie foarte bine pregătiți, cu temele făcute pentru întâlnirea cu cei de care depinde suplimentarea fondurilor pentru spitale. Ei trebuie să discute pe indicatori, pe date concrete și să le demonstreze reprezentanților CNAS că banii primiți sunt insuficienți”, a spus Andrei Puică.

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: