Home / Tag Archives: oi

Tag Archives: oi

Oierii vasluieni vor comercializa în 2019 o cantitate de 175 tone de lână

125 de crescători de ovine din județul Vaslui au formulat cereri pentru înscrierea în programul de de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii.

Potrivit datelor Direcției pentru Agricultură Județeană (DAJ) Vaslui, cererile au depuse de 110 persoane fizice care dețin atestat de producător, o persoana fizică autorizată, 13 întreprinderi individuale și o stațiune de cercetare.

Conform prevederilor legale privind „Ajutorul de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii”, perioada de înscriere a crescătorilor de animale în registrul unic pentru accesarea programului s-a încheiat în 28 martie 2019.

Având în vedere datele înscrise de potențialii beneficiari ai acestui ajutor de minimis, cantitatea totală de lână pentru comercializare în anul 2019 a fost estimată la 175.956 kilograme din care: 23.828 kilograme lână rasa Țurcană, 6.609 kilograme lână rasa Țigaie, 71.547 kilograme lână rasa Merinos și 73.972 kilograme alte rase de lână.

Anul trecut au fost înregistrate în program 345 cereri, din care numai un număr de 74 au depus documente justificative de valorificare a lânii către un centru de colectare sau un intermediar agreat, fiind comercializată o cantitate totală de 161.921 kilograme lână.

În vederea obținerii ajutorului de minimis în valoare de 1 leu/kilogram lână valorificată, am desfășurat o serie de acțiuni de informare referitoare la obligația depunerii documentelor justificative, respectiv factura fiscală, fila sau filele din carnetul de comercializare. Am desfășurat acțiunile începând din data de 29 martie 2019 și până la 30 septembrie 2019”, a spus Gigel Crudu, directorul DAJ Vaslui. (Dănuț CIOBANU)

Peste 900 tone de lână din rasele Caracul și Țurcană nu au cumpărător

Crescătorii de ovine din județul Vaslui caută soluții pentru a-și putea valorifica lâna din rasele Caracul și Țurcană. În prezent, lâna din rasa Merinos este exportată în Spania, iar pentru acestă marfă fermierii pot solicita ajutorul de minimis în valoare de 1 leu/kilogramul de lână comercializată.

„În județ sunt peste 900 tone de lână de la cele două rase care nu se vinde. Am luat legătura cu importatorii din Spania și le vom da gratuit în acest an o anumită cantitate de lână de la cele două rase, pentru a-i convinge să cumpere și această lână. Un kilogram de lână Merinos costă 5 lei/kilogram, însă de la rasele Caracul și Țurcană lâna nu are preț, pentru că nu o ia nimeni. Am vorbit la Ministerul Agriculturii despre această situație și avem promisiuni că se va rezolva problema. În județ avem 100.000 de ovine din rasa Merinos, 60.000 din rasa Caracul și circa 40.000 din rasa Țurcană”, a spus Ion Agafiței, președintele Asociației Crescătorilor de Ovine și Caprine “Ovismold” Vaslui.

Perioada de înscriere în programul pentru comercializarea lânii este cuprinsă între 12 februarie – 28 martie 2019, inclusiv, iar perioada în care producția de lână poate fi valorificată este între 29 martie – 30 septembrie 2019, inclusiv.

Schema de ajutor de minimis pentru comercializarea lânii se acordă crescătorilor de animale care își desfășoară activitatea în domeniul creșterii ovinelor. Este vorba despre persoanele fizice care dețin atestat de producător, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale și persoanele juridice cu activitate în domeniu. (Dănuț CIOBANU)

Fermierii se pot înscrie în programul de comercializare a lânii până la 28 martie 2019

Guvernul a publicat în Monitorul Oficial o hotărâre pentru modificarea si completarea HG nr. 500/ 2017 privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii”. Astfel, perioada de înscriere în program a crescătorilor de animale, pentru anul 2019, este cuprinsă între 12 februarie – 28 martie 2019, inclusiv, iar perioada în care producția de lână poate fi valorificată este între 29 martie – 30 septembrie 2019, inclusiv.

Schema de ajutor de minimis pentru comercializarea lânii se acordă crescătorilor de animale care își desfășoară activitatea în domeniul creșterii ovinelor. Este vorba despre persoanele fizice care dețin atestat de producător, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale și persoanele juridice cu activitate în domeniu.

Crescătorii de ovine sunt invitați la Direcția pentru Agricultură Județeană (DAJ) Vaslui pentru a se înregistra în Registrul unic pentru accesarea programului de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii. Ulterior, începând din data de 29 martie 2019, crescătorii avea obligația să-și depună documentele justificative care vor atesta comercializarea producției de lână obținută, până la data de 1 noiembrie 2019, inclusiv”, a spus Gigel Crudu, directorul DAJ Vaslui.

SC Eurobusiness 83 SRL Sibiu, punct de lucru Tutova, reprezintă centrul de colectare a lânii de pe raza județului Vaslui. Valoarea sprijinului financiar reprezentând ajutorul de minimis acordat persoanelor eligibile înregistrate în program va fi de 1 leu/ kilogram pentru lâna comercializată. (Dănuț CIOBANU)

Fermierii care au comercializat lână vor primi săptămâna viitoare banii

Vin banii pentru fermierii care au comercializat lână. Banii vor fi repartizați unui număr de 74 crescători de ovine, care au comercializat 162 tone de lână. Lână a fost vândută de crescătorii de ovine cu 3,50 de lei/kilogram, urmând ca aceștia să mai primească o subvenție de la stat de 1 lei/kilogram.

Gigel Crudu, directorul DAJ Vaslui, a spus că banii vor veni în cursul săptămânii viitoare, fiind vorba despre o sumă totală de 161.921 lei: “Bani vor fi distribuiți crescătorilor de ovine carea au comercializat lână și au adus documente justificative la instituția noastră”.

Beneficiarii acestei forme de sprijin trebuie să dețină o exploatație de ovine înregistrată în Registrul Național al Exploatațiilor și să facă dovada comercializarii cantității de lână pentru care solicită acordarea sprijinului. Sumele reprezentând ajutoare de minimis se plătesc beneficiarilor într-o singură tranșă anuală aferentă anului de cerere.

Centrul de preluare a lânii din județul Vaslui este deschis la Tutova, de o firmă din Sibiu. Societatea are o capacitate de colectare de 1.000 tone de lână, care va fi exportată în Germania, Turcia și Austria. “Prin acordarea acestei scheme de minimis se urmărește atât eficientizarea activității sectorului de creștere a ovinelor, cât și stimularea înființării centrelor de colectare a lânii. Se vor crea astfel noi locuri de muncă și, de asemenea, se vor stabiliza veniturile crescătorilor de ovine», a mai spus Gigel Crudu (Dănuț CIOBANU)

Doar 19,4% din crescătorii de ovine din județ au depus documente pentru obținerea ajutorului de minims pentru lână

Doar 19,4% din cei 345 de crescători de ovine din județ au depus documente pentru obținerea de la stat a ajutorului de minims pentru lână în sumă de un leu pentru fiecare kilogram. Față de cantitatea estimată de peste 387.000 de kg, oierii din județ au depus acte doar pentru 124.000 kg, cea mai mare cantitate fiind din rasa Merinos.

Ajutorul de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii nu are impactul estimat în județul nostru. Din cei 345 de fermieri locali care au depus cereri la Direcția pentru Agricultură Județeană (DAJ) Vaslui, doar 67 au și au adus și documentele justificative și pot și primi subvenția de la stat. Cantitatea totală de lână livrată este de 124.463 kg, ponderea fiind din rasa Merinos, respectiv 104.181 kg.

Crescătorii de ovine invocă distanța mare până la centrul de colectare a lânii de la Tutova, acolo unde trebuie să o ducă. De asemenea, au existat și multe cazuri în care fermierii au preferat să comercializeze direct către achizitori, care însă nu le-au emis niciun fel de document justificativ”, ne-a declarat directorul DAJ Vaslui, Gigel Crudu.

Pentru a crește numărul de cereri pentru subvenția la lână din partea crescătorilor de ovine, termenul de depune a cererilor va fi prelungit până la 1 noiembrie. (Ionuț PREDA)

Mai există oameni cu suflet mare: ajutor nesperat pentru un fermier căruia i-a ars stâna

Un tânăr fermier din județul Vaslui, care și-a văzut distrusă o mare parte din muncă în urma unui incendiu devastator, a primit zilele acestea un ajutor nesperat din partea unor persoane sensibilizate de acest caz.

Fermierul Marius Bogdan Bejenaru s-a aflat într-o situație deosebit de delicată după ce, pe 31 mai, i-a ars întreaga stână. În urma incendiului au murit 130 de capete din cele 145 de capre mature și 50 de iezi. Omul a înștiințat Direcția pentru Agricultură a Județului (DAJ) Vaslui.

„În urma sesizării, Direcția pentru Agricultură Județeană Vaslui a sprijinit acest caz, prin întreprinderea unor demersuri de diseminare a informației către agenții economici din județul Vaslui, atât din sectorul zootehnic, cât și din cel vegetal, solicitându-le acestora, acolo unde situația a permis, solidarizarea cu cazul expus. De asemenea, a fost contactată persoana prejudiciată, care a fost invitată la sediul instituției, unde au fost purtate conversații pe marginea acestei problematici, ne-a declarat Gigel Crudu, directorul DAJ Vaslui

Ca urmare, o persoană fizică, în nume propriu, i-a oferit 500 de lei. Reprezentanții unei firme din județul Vaslui, care au fost sensibilizați de acest caz, au donat 69 de capre, din care 44 adulte și 25 iezi. (Cristian DIMA)

Au fost livrate primele cantități de lână la centrele de colectare

Cu toate că primesc puțin pentru lână (doar un leu pentru un kilogram), câțiva crescători de oi din județul Vaslui au ales să o ducă la centrele de colectare a lânii în loc să o arunce la gunoi ori să o lase să putrezească la stână.

Cei care au ales să valorifice lâna nu reprezintă nici măcar 10% dintre oierii înregistrați în Programul de susținere a crescătorilor de ovine.

Până la data de 14 iunie, din 345 crescători de ovine și caprine înregistrați în Registrul unic pentru accesarea Programului de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii numai 32 au depus, la Direcția pentru Agricultură Județeană (DAJ) Vaslui, documente justificative referitoare la valorificarea lânii către un centru de colectare sau un intermediar agreat. Valoarea acestui sprijin financiar reprezentând ajutor de minimis care se acordă beneficiarilor este de un leu pentru fiecare kilogram de lână comercializată, iar valoarea totală a ajutoarelor de minimis care se acordă nu poate depăși suma de 15.000 euro pe durata a trei exerciții financiare, în cursul exercițiului financiar actual ( 2018) și în cele două exerciții financiare precedente ( 2016, 2017)”, ne-a declarat Gigel Crudu, directorul DAJ Vaslui.

Cantitatea totală de lână livrată, până acum, către centrele de colectare din județul Vaslui sau către cele limitrofe este de 32.915 kg lână, rasa Merinos de Palas.

Toți solicitanții înregistrați în Registrul unic pentru accesarea Programului de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii au obligația să depună până la data de 1 septembrie 2018, la Direcția pentru Agricultura Județeană Vaslui, documentele justificative care să ateste comercializarea producției de lână obținută. (Cristian DIMA)

Oierii mai au timp să ceară subvenția pentru lână

Crescătorii de ovine care doresc să obțină subvenția pentru lână, de un leu/kilogram, pot depune documentele justificative până la data de 1 septembrie 2018.

A fost necesară prelungirea perioadei pentru obținerea acestui sprijin financiar pentru că fermierii trebuie să facă dovada comercializării cantității de lână, însă nu au fost identificate în timp util centrele de colectare a lânii funcționale sau a unităților de procesare a lânii. Așadar perioada de depunere a cererilor este cuprinsă între 1 iulie și 1 septembrie 2018.

În mod corespunzător se prelungește și termenul până la care Direcția pentru Agricultură Județeană Vaslui întocmește situația centralizatoare cu sumele necesare pentru acordarea ajutorului de minimis, respective până la 1 octombrie.

Programul de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii în țara noastră trebuie să asigure atât sporirea numerică a efectivelor de ovine, dar și creșterea eficienței economice prin valorificarea produselor obținute.
Prin acordarea acestei scheme de minimis se urmărește eficientizarea activității sectorului de creștere a ovinelor, în sensul reducerii pierderilor crescătorilor de ovine. De asemenea, acest ajutor va stimula înființarea centrelor de colectare a lânii, va crea noi locuri de muncă și va stabiliza veniturile crescătorilor de ovine. (Cristian DIMA)

Cu oile la ”tatuator”! Guvernanții se tem ca nu cumva fermierii să ia mai multe subvenții decât ”merită”

Crescătorii de ovine sunt obligați de anul acesta să-și identifice animalele, care se află în controlul oficial al producțiilor, prin tatuarea acestora cu numărul matricol, în plus față de crotal.

Pe lângă crotalii, la tineretul de anul acesta, femelă și mascul, până-n vârsta de 5 luni, se aplică cu tuș un număr matricol. Trusa de tatuare este specială, cu un tuș special și va fi în permanență la asociațiile care dețin registrele genealogice

Autoritățile susțin că măsura va fi un mecanism de identificare a animalelor pe lângă deja existentele crotalii, din simplu motiv că acestea se pot pierde foarte ușor și că proprietarii unei turme mari de oi nu pot verifica în fiecare zi crotaliile animalelor.

Surse neoficiale susțin că măsura este un de siguranță și că fost luată pentru a fi înlăturată orice suspiciune de fraudare a subvențiilor prin schimbarea sau împrumutul crotaliilor între fermieri. (Cristian DIMA)

Scădere a efectivelor de ovine în județ, ca urmare a lipsei forței de muncă în domeniu

Efectivele de ovine din județ sunt în scădere, principala cauză fiind lipsa forței de muncă în domeniu, a afirmat miercuri, în cadrul ședinței Colegiului Prefectural Vaslui, șeful Oficiului Județean de Zootehnie (OJZ), Cătălin Chelmu.

El a precizat că, la începutul anului 2018, erau înregistrate 194.000 de capete, față de 287.000 la începutul lui 2017.

“Acest lucru depinde de mai mulți factori. În primul rând este vorba despre lipsa acută a forței de muncă în acest domeniu. Ciobanii vechi și cu experiență nu prea se mai găsesc, iar tinerii, în general, nu îmbrățișează această meserie. Aici trebuie avut în vedere faptul că față de specia taurină unde animalele sunt hrănite la grajd sau la pășune în parcele împrejmuite cu gard electric și muls mecanic, la ovine este un volum de muncă mult mai mare prin pășunat și muls, care la noi încă se face 100% manual, ceea ce implică un număr mare de mulgători având în vedere că în această perioadă se mulg de 2-3 ori pe zi”, a declarat Cătălin Chelmu.

El a menționat că o altă cauză a scăderii de efective la ovine este aceea că unii crescători aleg să meargă pe calitate și nu pe cantitate, având în vederea că la unele specii se pot obține aceleași venituri sau chiar mai mari cu efective mai mici de animale, dar de rasă sau prin ameliorare cu reproducători masculi cu origine. (G.P)

Vasluienii vor avea unde să vândă lâna oilor

Crescătorii de ovine din județ pot răsufla ușurați după ce Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a hotărât ca în județul Vaslui să fie realizat un Centru de colectare lână și piei de animale.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a identificat, prin Direcțiile pentru Agricultură Județene, pornind de la efectivele de ovine și producția de lână obținută, zonele în care vor fi realizate centrele de colectare lână și piei de animale, în prezent existând 20 centre de colectare, conform unui comunicat al ministerului. Cele 20 de centre care colectează lâna de la crescătorii de ovine au o capacitate totală de circa 30.000 tone. Acestea sunt localizate pe întreg teritoriul țării, astfel încât se colectează lâna de la toți crescătorii de ovine, iar Direcțiile pentru Agricultură Județene au pus la dispoziția asociațiilor crescătorilor de ovine datele de contact ale acestora.

Centrele sunt localizate în județele Bacău, Bistrița Năsăud, Brăila, Constanța, Galați, Maramureș, Sibiu, Suceava, Tulcea și Vaslui.
Potrivit comunicatului, măsura de identificare a centrelor de colectare a fost luată în urma apariției unei hotărâri de guvern privind acordarea ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii, pentru a veni în sprijinul fermierilor crescători de ovine.

Ministerul Agriculturii reamintește că în Programul de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii și-au manifestat intenția de a participa peste 32.000 de beneficiari, cu o cantitate totală estimată de aproximativ 23.000 de tone, așadar prin centrele existente se poate prelua în totalitate această cantitate.

Pentru a beneficia de sprijinul de 1 leu/kg pentru lâna comercializată, cei înscriși în Program trebuie să depună la direcțiile pentru agricultură documentele justificative de plată, până la data 1 iulie 2018. Documentele justificative de plată sunt factura/fila/filele din carnetul de comercializare, din care să rezulte cantitatea de lână comercializată. (G.P)

Adeverință în loc de atestat de producător, pentru cererile de plată

de Cristian DIMA

Primăriile care nu au intrat în posesia atestatelor de producător pot elibera adeverințe care să înlocuiască temporar documentele.

La cererea de plată pe care o depun la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Vaslui, pentru acordarea ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, fermierii trebuie să atașeze atestatul de producător. Întrucât primăriile nu au primit noile atestate, cei care vor să beneficieze de acest tip de ajutor trebuie să solicite de la primărie o adeverință care să înlocuiască temporar documentul cu pricina.

Precizăm că este vorba de schema de ajutor de stat care se acordă anual în sectorul creșterii animalelor, conform Hotărârii Guvernului nr. 1179/2014. Suma alocată pentru 2018 este de 56.000.000 lei, din care 27.000.000 lei pentru speciile taurine, bubaline, porcine și ecvine, respectiv 29.000.000 lei pentru speciile ovine și caprine.

Crescătorii de animale, membri în asociații, primesc ajutor de stat de până la 100% din costurile administrative aferente întocmirii și menținerii registrelor genealogice sau până la 70% din costurile aferente testelor efectuate de terți, sau în numele unor terți, pentru determinarea calității genetice sau a randamentului genetic al șeptelului, cu excepția controalelor efectuate de proprietarul șeptelului și a controalelor de rutină cu privire la calitatea laptelui.

343 de crescători de ovine din județ au depus cereri pentru obținerea ajutorului de minimis pentru lână

Nu mai puțin de 343 de crescători de ovine din județ au depus cereri la Direcția Agricolă Vaslui în vederea obținerii ajutorului de minimis pentru lână. Întreaga producție ce va fi valorificată de către fermieri inclusiv în acest an ar urma să depășească 387.000 de kilograme.

Ajutorul de minimis acordat de către stat se pare că a încântat pe crescătorii de ovine din județ. Drept dovadă este numărul mare de cereri depuse de aceștia în vederea obținerii acelei subvenții dată de Ministerul Agriculturii în urma valorificării lânii de la oi. Astfel, 343 de fermieri au cerut subvenția de la stat, producția estimată a fi comercializată în 2017 și 2018 depășind 387.500 de kilograme, din care 71.261 kg lână rasa Țurcană, 94.278 kg lână rasa Țigaie, 139.586 kg lână rasa Merinos și 82.376 kg alte rase de lână.

Prin acordarea acestei scheme de minimis, se urmărește atât eficientizarea activității sectorului de creștere a ovinelor cât și stimularea înființării centrelor de colectare a lânii, determinând astfel crearea de noi locuri de muncă și, de asemenea, stabilizarea veniturilor crescătorilor de ovine. Valoarea totală a ajutoarelor de minimis care se acordă unui beneficiar nu poate depăși suma de 15.000 de euro pe durata a trei exerciții financiare în cursul exercițiului financiar actual (2018) și in cele două exerciții financiare precedente (2016, 2017)”, ne-a declarat directorul Direcției pentru Agricultură Vaslui, Gigel Crudu.

Cei 343 de solicitanți au fost înregistrați, la Direcția pentru Agricultură Județeana Vaslui, în Registrul Unic pentru accesarea Programului de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii și vor avea obligația să depună documente justificative care atestă comercializarea producției de lână obținută. Acestea sunt factura, fila sau filele din carnetul de comercializare din care să rezulte cantitatea de lână comercializată.

Potrivit Hotărârii de Guvern nr. 500/2017, schema de ajutor de minimis se acordă crescătorilor de animale care își desfășoară activitatea în domeniul creșterii ovinelor, respectiv persoanelor fizice care dețin atestat de producător valabil până la data plății ajutorului de minimis, persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale și intreprinderilor familiale și persoanelor juridice cu activitate în domeniu.

Valoarea sprijinului financiar reprezentând ajutor de minimis, care se acordă beneficiarilor, este de 1 leu pentru fiecare kilogram de lână comercializată. De asemenea, beneficiarii acestei forme de sprijin trebuie să dețină o exploatație de ovine înregistrată în Registrul Național al Exploatațiilor și să facă dovada comercializării cantității de lână pentru care solicită acordarea sprijinului. Sumele reprezentând ajutoare de minimis se plătesc beneficiarilor într-o singură tranșă anuală aferentă anului de cerere. (Ionuț PREDA)

Sute de animale și păsări de rasă, prezentate în cea mai mare expoziție anuală din zona Moldovei

Sute de păsări și animale de rasă vor putea fi admirate la Vaslui, timp de trei zile, în cadrul celei mai mari expoziții anuale de profil din zona Moldovei, Expo Zoo Agroind, organizată în vecinătatea bâlciului, cele mai frumoase și de valoare exponate urmând a fi premiate.

Iubitorii și, mai ales, crescătorii de animale se vor putea desfăta de marți și până joi la cea mai mare expoziție de animale din zona Moldovei. Ajunsă la cea de-a XV-a ediție, Expo Zoo Agroind va aduna zeci de crescători de animale și păsări din majoritatea județelor Moldovei, care se vor putea lăuda cu cele mai frumoase și de valoare exponate. Evenimentul se va desfășura, ca de fiecare dată, în vecinătatea bâlciului din Vaslui, mai precis în spatele Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, și va avea ca organizatori Asociația Crescătorilor de Ovine și Caprine ”Ovismold” Moldova și Primăria Vaslui.

Din ceea ce știm sigur până la această dată, vor fi ocupate 58 de boxe cu oi și capre și zece cu vaci. Nu vor lipsi din cadrul expoziției câini de rasă, păsări, inclusiv struți, și cai. La finalul celor trei zile de expoziție, cele mai de valoare exponate vor fi premiate”, a declarat vicepreședintele Asociației Crescătorilor de Ovine și Caprine ”Ovismold” Moldova, Ion Agafiței.

Intrarea la expoziție va fi liberă, iar cei care-i vor trece pragul vor putea degusta vinuri, produse lactate, de panificație și din carne. (Ionuț PREDA)

Campania de primire a subvențiilor agricole, în grafic

de Marian MOCANU

Trei sferturi dintre fermierii vasluieni au depus deja, până acum, cererile pentru subvențiile aferente anului 2016. În general este vorba de micii fermieri, care au în proprietate circa o cincime din totalul suprafeței de teren arabil din județ. Ca de obicei, marii fermieri lasă pentru ultimele zile ale campaniei de primire a cererilor depunere documentaților.

Razvan Arteni

Razvan Arteni

Pe 1 martie 2016 a început Campania de primire a cererilor unice de plată pentru anul 2016, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare. „Până luni, 18 aprilie, au fost primite un număr de 13.010 cereri unice de plată pentru o suprafață de 59518,67 ha, reprezentand 71,28% din numărul fermierilor programați până la această dată pentru a depune cererile unice de plată. Cererile unice de plată se depun fără penalizări până la data de 16 mai. După această dată se aplică o penalizare de 1% pentru fiecare zi lucrătoare, iar după data de 10 iunie  cererile unice de plată nu mai sunt admise la calcul. În Campania 2016, fermierii vor depune o singură cerere, chiar dacă dețin suprafețe de teren în diferite localități sau județe. Este important ca fermierii să se prezinte la data și ora la care sunt programați la APIA, pentru a putea utiliza eficient timpul alocat”, ne-a declarat Răzvan Arteni, directorul APIA Vaslui.

Anul trecut, la nivelul județului Vaslui, numărul total al fermierilor care au depus cereri de subvenție, a fost de 24.538, pentru o suprafață agricolă totală de 261.196 hectare. Pentru Ajutoare Naționale Tranzitorii în Zootehnie, crescătorii de animale vasluieni au depus 3.540 cereri pentru un număr de 18.722 bovine carne, 190.653 ovine, 38.315 caprine.

Crescătorii de vaci și porcine vor beneficia de un sprijin financiar în valoare de 11 milioane euro

Crescătorii de vaci și de porcine vor beneficia de un sprijin financiar în valoare totală de peste 11 milioane de euro în scopul compensării unei părți a pierderilor înregistrate din cauza embargoului impus de Rusia, încetinirii economice a Chinei și a eliminării cotelor de lapte în UE. 

Guvernul a adoptat, miercuri, o hotărâre care stabilește că ajutorul financiar pentru sectorul laptelui și produselor lactate este echivalentul în lei al sumei de 8.773.154 euro, iar pentru sectorul de creștere a porcinelor echivalentul în lei al sumei de 2.372.804 euro, informează Biroul de presă al Executivului.

De asemenea, actul normativ include criteriile și condițiile utilizate pentru acordarea ajutorului financiar, cuantumul ajutorului financiar pe fiecare categorie de beneficiari din sectorul laptelui și produselor lactate, documentele specifice care însoțesc cererea, aceasta urmând a fi depusă până la 8 aprilie. Plățile se vor face până la 30 iunie, potrivit Guvernului.

Solicitanții acestui ajutor trebuie să respecte criteriile și condițiile de alocare a sumelor pentru sectorul lapte și produse lactate, respectiv să fie înscriși în sistemul cotelor de lapte la A.P.I.A., prin Compartimentul de administrare a cotelor de lapte, ca producători cu cote de livrări pentru anul de cotă 2014-2015, respectiv dețin cotă de livrări la data de 31 martie.

Pentru sectorul carne de porc se alocă sume pentru îngrășare, dar și pentru reproducție, crescătorilor care dețin exploatații autorizate de ANSVSA .

Suma cuvenită fiecărui producător agricol se calculează de către A.P.I.A. prin împărțirea sumei la efectivul de porci livrați și clasificați în abatoare autorizate, în perioada 1 ianuarie-31 august 2015, dar nu la mai mult de 300 mii capete pe beneficiar, precum și la efectivul mediu de scroafe și/sau la efectivul de scrofițe de reproducție, livrate și/sau transferate, în perioada 1 ianuarie-31 august 2015.

Criteriile și condițiile de alocare a sumelor pentru sectoarele lapte și produse lactate și carne de porc au fost stabilite în baza unor consultări prealabile cu reprezentanții asociațiilor de producători din cele două sectoare.

“Crescătorii de animale, în special crescătorii de vaci de lapte și crescătorii de porci, înregistrează pierderi de venit din cauza contextului global nefavorabil, în ceea ce privește dezechilibrarea raportului dintre cerere și ofertă, în sensul ofertei excedentare, cauzate de embargoul impus de Rusia constând în interdicția importului de produse agroalimentare europene și prelungirea acestuia de către guvernul rus până la 6 august 2016, eliminarea cotelor de lapte în Uniunea Europeană, care a permis creșterea producției, deci a ofertei, încetinirea economică a Chinei care a dus la diminuarea importurilor de lapte din Europa și la diminuarea cererii de lapte la nivel mondial, precum și din cauza scăderii prețurilor la nivel mondial”, se arată în comunicatul Guvernului.

În acest context, a fost adoptat, la nivelul Comisiei Europene, Regulamentul delegat (UE) nr. 1853 / 2015 al Comisiei din 15 octombrie 2015 de acordare a unor ajutoare excepționale cu caracter temporar fermierilor din sectorul creșterii animalelor. Conform acestuia, României i s-a alocat un pachet financiar în valoare de 11.145.958 euro, care se direcționează producătorilor de lapte și carne de porc.

Sursa: mediafax.ro

Bârladul sub lupă – Cu turma de oi pe iarba grasă dintre blocuri

Recent inauguratul Centru de Informare Turistică din Bârlad are ocazia de a-și completa catalogul de prezentare a urbei cu sute de imagini bucolice surprinse printre blocuri. Imaginile pe care, în zilele noastre, le întâlnești cu predilecție în zonele montane, bârlădenii le pot admira doar scoțând capul pe fereastră.
Nu-i așa că acest ciobănaș care-și mână turma de oi pe spațiile verzi dintre blocuri, pare desprins de pe superbele pânze ale lui Grigorescu? Și chiar dacă Muzeul “Vasile Pârvan” se află la doi pași de locul cu pricina, nu-i păcat să pierdem vremea la o expoziție, când avem ocazia de a ne desfăta privirile afară, sub cerul liber, la aer curat, pe covorul de iarbă grasă? (S.M.)

Adevarata poveste a legii care i-a infuriat pe ciobani si cine sunt initiatorii. Cainii ciobanilor au dus la “nemultumirea maselor de vanatori”, care si-au gasit aliati 8 parlamentari din PSD

Scandalul privind limitarea numarului de caini la stana la maximum trei si interzicerea pasunatului intre 6 decembrie si 24 aprilie a fost declansat de un proiect de lege depus in februarie 2013 de opt deputati si de doi senatori, opt dintre ei fiind de la PSD. Proiectul din 2013, care a fost retrimis in zadar la Parlament de presedintele Iohannis, modifica o lege veche tocmai din 2006 si introduce amenzi pentru ciobanii cu prea multi caini. Culmea e ca acest proiect din 2013 (intrat in vigoare in iunie 2016) e facut la presiunea vanatorilor, nemultumiti ca ciobanii si cainii lor le gonesc vanatul.

  • O fraza din expunerea de motive a proiectului de lege e cheie pentru a intelege cum s-a ajuns ca ciobanii sa fie scosi din pepeni: “Plecand… de la nemultumirea maselor de vanatori in continua crestere se simte nevoia revederii unor prevederi ale legii in vigoare”.


Cine sunt initiatorii proiectului care i-a suparat pe ciobani si i-a multumit pe vanatori

Cei mai cunoscuti dintre initiatori sunt Ion Rotaru (PSD), chestorul Senatului, Ioan Chelaru (PSD), vicepresedinte al Senatului, Florin Iordache (PSD), vicepresedinte al Camerei Deputatilor si Bogdan Ciuca, deputat ALDE (FOST PC).

Pe langa acestia, initiatori au mai fost pesedistii Mocioalcă Ion, Pâslaru Florin-Costin, Tîlvăr Angel, Vlase Petru Gabriel si Vlădoiu Aurel, plus udemeristul Attila Bela Kelemen.

Mic istoric al legii

Cel mai interesant fapt este ca in varianta anterioara a legii, 407/2006 – Legea vanatorii și a protectiei fondului cinegetic, exista deja restrictia privind cainii de stana si chiar era mai dura, fiind specificat clar ca in limita de maxim trei caini sunt inclusi si cei de paza, precizare scoasa acum.

NU erau insa precizate amenzi pentru incalcarea acestei prevederi, adica legea initiala din 2006 era o lege fara dinti. Asa se face ca in legea adoptata in 2015 au fost introduse – atat pentru depasirea numarului de caini, cat si pentru perioada de pasunat – amenzi de 500-1.500 de lei.

Legea si traseul ei sunt pline de ciudatenii: actul normativ promulgat in 2015 se refera de fapt la vanatoare si la fondul cinegetic, a fost respinsa de Senat, a fost retrimisa de nenumarate ori inapoi de plenul Camerei la Comisii si a fost returnata Parlamentului in aprilie 2015 de presedintele Klaus Iohannis. In plus, in punctul de vedere al Guvernului se arata ca Executivul nu sustine legea, iar Consiliul Legislativ, in avizul sau, a trimis zece pagini de corecturi legislative si tehnice.

Incurcate cai ale legii 149/2015:

– Pe 18 ianuarie 2013, proiectul legii a fost prezentat in Biroul Permanent al Camerei Deputatilor, care a trimis-o la Senat in aceeasi zi. Senatul o respinge pe 3 septembrie 2013.

– Intra in patru comisii parlamentare si isi primeste rapoartele pana pe 14 octombrie 2013, asa ca pe 21 octombrie 2013 ajunge in plenul Camerei. Apoi, timp de un an si patru luni intra intr-un ping-pong, fiind retrimisa inapoi de plen de trei ori.

– In plus, a ajuns o data pe ordinea de zi si s-a intors la comisii fara sa fie dezbatuta. In total, a fost trimisa pentru raport sau pentru rapoarte suplimentare la comisii de 14 ori.

– Pe 25 februarie 2015, este votata cu o majoritate zdrobitoare – 303 pentru, 11 contra si 16 abtineri – asa ca pe 7 martie este trimisa la promulgare.

Klaus Iohannis a studiat legea cinci saptamani si a retrimis-o Parlamentului pentru reexaminare in aprilie 2015.

  • Refuzul de a o promulga a venit in contextul in care o parte a societatii civile a sustinut ca incalca dreptul la proprietate, aduce dupa sine un adevarat macel in randul pasarilor cantatoare si periclitarea altor specii protejate de lege, iar Romania risca declansarea procedurii de infringement, fiind avertizata deja de Uniunea Europeana.

HotNews.ro a scris aici o analiza despre efectele nocive ale proiectului de lege privind Legea vanatorii.

– Mica surpriza a venit de la Senat, care la doi ani dupa ce a respins-o, aproba legea pe 21 aprilie anul acesta.

– Dupa ce comisiile mai realizeaza un raport si apoi inca unul, de inlocuire, legea este adoptata (ca urmare a cererii de examinare) de Camera Deputatilor pe 27 mai.

– Presedintele nu o mai poate refuza la promulgare, asa ca o promulga pe 15 iunie anul acesta si a doua zi devine Legea 149/2015.

Sursa: hotnews.ro

Protestul oierilor!

de Marian MOCANU
Peste o sută de crescători de oi din județul Vaslui, membri ai Asociației Crescătorilor de Ovine Ovis Mold, vor fi prezenți la protestele de azi din fața guvernului. Revendicărilor acestora sunt legate de actele normative apărute în ultima perioadă, care ar putea influiența negativ activitatea lor. Este vorba de Legea Vânătorii, prin care se interzice pășunatul după data de 6 decembrie, Legea câinilor de turmă, prin care se limitează numărul câinilor ciobanilor, dar și alte revendicări cu impact direct asupra oieritului.
Cu toate că, cel puțin la nivel declarativ, agricultura este una din principalele ramuri a economiei românești, unele acte normative, apărute în ultima perioadă, în loc să ajute la dezvoltarea ei, dimpotrivă, pun piedici fermierilor. Primii care vor manifesta împotriva acestei stări sunt crescătorii de ovine, care vor avea astăzi un miting de protest în fața Guvernului României, la care vor participa și peste o sută de oieri din județul Vaslui.
Astfel, asociația Crescătorilor de Ovine Ovis Mold dorește să tragă un semnal de alarmă cu privire la dificultățile pe care acest sector al agriculturii le va avea începând de anul viitor, odată cu intrarea în vigoare a noilor reglementări.
„În principal, protestăm împotriva Legii Fondului Cinegetic, conform căreia se interzice pășunatul după data de 6 decembrie, în beneficiul vânătorilor, mulți dintre ei oameni politici. Prin aceeași lege, fondurile de vânătoare se fac efectiv stăpâne peste pășuni sau terenuri agricole, fermierii neavând voie nu doar să îngrădească aceste terenuri, ci și a acționa pentru a limita pagubele produse de animalele sălbatice. Mai este și Legea câinilor de turmă, cu care nu suntem în nici un caz de acord. Limitarea câinilor ciobănești la unul, pentru zona de șes, doi, la deal și trei la munte, pentru fiecare turmă de oi, nu doar că ne va îngreuna foarte mult activitatea, dar ne va lăsa fără apărare împotriva sălbăticiunilor. Mai mult, sunt sigur că, dând mână liberă vânătorilor să ne împuște câinii de turmă «în cazul în care depășesc numărul prevăzut de lege» va genera multe abuzuri din partea acestora. Mai avem și alte revendicări, cum ar fi cea ca subvențiile pe suprafață pentru islazuri să se acorde direct utilizatorilor și nu asociațiilor agricole. În județ, avem două situații, la Muntenii de Sus și la Vaslui, unde islazurile nu au fost date în concesiune, ci prin contract, astfel că nu au beneficiat de subvenții nici primăriile respective și nici oierii. O altă revendicare se referă la serviciile medicilor veterinari. Crescătorii de animale ar trebui să nu mai fie obligați să apeleze doar la serviciile medicilor veterinari din circumscripția de care aparțin, ci, ca orice persoană fizică din România, să-și poată alege prestatorul de servicii veterinare. Eu, ca și crescător de animale, doresc să fac contract cu cel mai bun medic veterinar, pentru a fi sigur de sănătatea turmelor!”, ne-a declarat Ion Agafiței, președintele Ovis Mold Vaslui.
Este posibil ca acest miting să fie doar primul din seria de proteste anunțate de sindicatele și asociațiile din agricultură, dat fiind faptul că, prin proiectul de buget pentru anul 2016,  fondurile puse la dispoziția Ministerului Agriculturii vor fi pe jumătate față de acest an!

Cu oile numai în grajd

Ciobanii care își scot oile la pășunat riscă, de astăzi, amenzi de până la 1.500 lei. Așa prevede legea 149/2015, care aduce modificări și completări Legii vânătorii și protecției fondului cinegetic nr. 407/2006. Potrivit acestor noi reglementări, oile trebuie să intre în stabulație de pe 6 decembrie și să rămână în grajd până pe 24 iulie.

Abia după acea dată vor putea fi scoase din nou la pășunat. Legea li se aplică și ciobanilor care vor să își scoată oile la pășunat pe propriile terenuri, ceea ce va crea nemulțumiri în rândul crescătorilor de ovine. Mai ales că, prin părțile unde nu se poate iriga, producția de furaje a fost și ea mai mică în acest an secetos. În plus, legea spune și că o stână poate avea trei câini, la munte, sau doi câini, în zona de deal. Ciobanii de la șes ar avea dreptul legal să țină un singur câine. Sigur, mulți ciobani nu o să respecte acest lucru. (R.N.)

A reapărut Boala Limbii Albastre în județul Vaslui

de Marian Mocanu

Zilele trecute, laboratorul central de analize ale Agenției Naționale Sanitar Veterinare și pentru siguranța Alimentelor (ANSVSA) a dat verdictul în legătură cu suspiciunile de îmbolnăvire cu Boala Limbii Albastre a două vaci din comuna Codăești. În consecință, județul Vaslui se va afla, pentru a doua oară în ultimii doi ani, în carantină, iar o perioadă lungă exportul, vânzarea sau deplasarea în alte zone din țară a bovinelor, ovinelor și caprinelor și cabalinelor este interzis. Pe fermierii vasluieni, în special crescătorii de ovine și caprine, reapariția bolii îi va afecta foarte tare, în special anul viitor. Trebuie spus că boala, care nu se transmite la om, poate în schimb decima șeptelul, morbiditatea putând ajunge și la 100% din efectiv.

Peste crescătorii vasluieni de animale, greu încercați din cauza secetei persistente care a început încă din vara anului trecut, a venit iar năpasta. Acum două săptămâni, în gospodării din comuna Codăești au fost descoperite două vaci care prezentau simptomele îmbolnăvirii cu Boala Limbii Albastre (Bluetongue), boală extrem de gravă și ușor transmisibilă la alte animale. Medicii veterinari au prelevat probe care au trimise la un laborator de specialitate din București ale ANSVSA, iar rezultatele, sosite zilele trecute, au confirmat existența acestui virus la cele două vaci. În județul Vaslui, aflat deja în zona de supraveghere datorită unor cazuri apărute în județele Iași și Botoșani, se va institui carantina, din cauza celor două îmbolnăviri. Acest lucru înseamnă că nu va mai fi permisă deplasarea animalelor din zona de carantină în alte zone, respectiv nici măcar în județele limitrofe, și nici exportul, cu excepția deplasării în vederea abatorizării animalelor. Chiar dacă, teoretic, datorită frigului, care a dus la dispariția țânțarilor – vectorii de transmisie a bolii, este probabil să nu mai apară alte cazuri de îmbolnăviri cu Bluetongue, crescătorii de animale vasluieni vor fi afectați cu precădere în primăvara viitoare, când nu vor mai putea vinde berbecuți sau viței în viu la export sau în alte zone. Anul trecut, când județul Vaslui a fost deasemenea în carantină din cauza cazurilor de Boala limbii albastre, interdicția de mișcare a animalelor a durat mai bine de opt luni, timp în care crescătorii de ovine și caprine au pierdut marea parte a contractelor la export. Tot din cauza carantinei cea mai mare expoziție de animale din Moldova, Expozoo – Agroind Vaslui, a fost amânată cu un an cu doar câteva zile înainte de startul manifestării. 

Țânțarii transmit boala

Bluetongue, boala limbii albastre, este cauzată de un virus transmis de o specie de insecte hemofage, țânțari, și nu prin contact direct între animale. Afectează toate speciile de rumegătoare, bovine, ovine, caprine sau cabaline. Boala limbii albastre nu se transmite la om, prin contact direct cu animalul bolnav, iar consumul de lapte sau carne provenite de la animalele infectate nu afectează sănătatea omului. În schimb, această boală poate provoca daune importante crescătorilor de animale, cu atât mai mult cu cât nu există tratament specific: animalele fie se vindecă în 7 – 10 zile, fie mor, morbiditatea putând ajunge uneori chiar și până la 100% din efectiv. Principalele semne ale bolii sunt hipertermia, salivația excesivă care, treptat, se transformă în secreții mucopurulente și apariția de cruste uscate la nivelul nărilor și botului. Apoi apar edeme pe buzele, fața sau urechile animalelor, inclusiv hemoragii la nivelul mucoaselor din zona capului, urmate de umflarea limbii animalului, lucru care duce la respirație foarte dificilă. Din cauza dificultăților de hrănire, animalele slăbesc progresiv, iar producția de lapte scade până la încetare. Singurele măsuri care se pot lua pentru prevenirea bolii, dat fiind că nu există nici vaccin, nici tratament specific acestei boli, constă în dezinsecții periodice pentru distrugerea țânțarilor purtători ai bolii. În plus, trebuie respectate regulile sanitar-veterinare și de zooigienă privind popularea, exploatarea și transportul animalelor vii. În cazul apariției primelor semne de boală, a mortilor suspecte a animalelor sau a tăierilor de necesitate, proprietarii de animale sunt obligați să anunțe imediat medicul veterinar. Conform normelor ANSVSA, pe o rază de 25 km în jurul locației în care au fost confirmate cazuri de îmbolnăviri cu Boala Limbii Albastre se instituie carantină pentru focar de infecție, pe o rază între 25 și 100 km – zonă de protecție și monitorizare, iar între 100 si 150 km – zonă de supraveghere. Măsurile de carantină sunt foarte stricte, interzicându-se exportul animalelor atât din focarul de infecție, cât și din zona de protecție, dar și restricția circulației animalelor în aceste zone.

Pentru fermierii vasluieni, confirmarea focarului de infecție de la Codăești este o lovitură foarte grea, cu atât mai mult cu cât activitatea în sectorul agrozootehnic era în plin avânt în ultimii ani.

Povestea crimei care a înfiorat județul

de Marian MOCANU

Decizie extrem de rar întâlnită în rândul criminalilor care-și așteaptă sentința pentru faptele lor: tânărul cioban din Tăcuta, care, zilele trecute a ucis cu bâta un alt cioban, într-un moment de nebunie, nu va uza de nicio portiță legală pentru a-i convinge pe judecători să-i micșoreze pedeapsa. Tânărul a luat bărbăteasca hotărâre de a se declara vinovat, chiar dacă asta va însemna că nu-și va putea vedea copiii, dintre care unul încă nenăscut, crescând.
Ionuț Marian, tânărul de 23 de ani, nu va folosi nici măcar scuza că el a fost cel provocat, după ce victima sa l-a lovit cu bâta după cap atât de tare, încât nu și-a mai putut ține sub control nevoile fiziologice, defecând în pantaloni.cioban

Crima care a înfiorat comuna Tăcuta în ziua de 4 octombrie are în spate o poveste cu doi ciobani, invidie, multă frustrare și orgolii stupide. Întocmai ca în balada Miorița sau în “Baltagul” lui Sadoveanu.
Ucigașul, Marian Ionuț, este oier de mic copil. Are doar șase clase primare și abia știe să scrie. În schimb, a fost om harnic. A ajuns să aibă propria turmă, iar asta l-ar cam fi umplut de năduf pe vecinul său, Costel Grosu, cioban și el, în vârstă de 41 de ani.
De-a lungul anilor, între cei doi au avut loc mai multe scandaluri, unele încheiate chiar și cu cu bătăi. Odată, Marian a depus o plângere la poliție după ce a fost tăiat pe obraz cu o sticlă, incident în urma căruia a rămas cu o cicatrice. Ulterior, și-a retras plângerea, din respect pentru consăteanul său mai în vârstă. Prietenii comuni ai celor doi, au povestit la audieri, că acesta din urmă a considerat gestul lui Marian drept unul de slăbiciune, așa că – susțin ei – nu a încetat să-i facă zile fripte tânărului cioban.

Lovit atât de tare cu bâta, încât s-a scăpat în pantaloni

cioban-criminalNeânțelegerile dintre cei doi au culminat săptămâna trecută, atunci când Grosu și-ar fi părăsit oile, iar animalele s-au amestecat cu turma lui Marian Ionuț. În momentul respectiv, tânărul își ajuta niște confrați la spălatul oilor, iar când a observat că s-au amestecat turmele, a sărit să le despartă.
Când Costel Grosu a apărut, tânărul cioban i-a reproșat că și-a lăsat oile de izbeliște: „Până când să-ți pasc ție oile?”. Nervos că “mucosul” (care i-a fost cândva ucenic) îndrăznește să-i atragă atenția, Grosu ar fi luat o bâtă și l-ar fi lovit pe Marian în ceafă.
Lovitura a fost atât de puternică, încât tânărul oier s-a scăpat, pur și simplu, în pantaloni. A văzut negru în fața ochilor de furie. A smuls bâta din mâna lui Grosu și a început să-l lovească furibund pe spate, pe torace și în cap. Una din lovituri i-a crăpat, practic, țeasta. Ionuț Marian a fost, totuși, incapabil să se oprească. Chiar după ce victima sa a căzut nemișcată, el s-a urcat cu picioarele pe pieptul victimei, urmele fiind vizibile în momentul autopsiei.

“Trebuie să plătesc, pentru că am făcut moarte de om”

După ce și-a revenit din criza de nervi, realizând nenorocirea, tânărul și-a reclamat el însuși fapta, la telefon și i-a așteptat la fața locului pe criminaliști.
A fost condus la audieri în picioarele goale și într-o pereche de pantaloni de trening de împrumut, din cauză că hainele sale miroseau îngrozitor de la fecalele pe care nu și le-a putut stăpâni după lovitura în ceafă.
La anchetă, ucigașul și-a recunoscut fapta, povestind în amănunt totul. Nu a contestat la instanța superioară măsura arestării preventive, motivând în fața anchetatorilor: „Trebuie să plătesc pentru că am făcut moarte de om. Nu trebuia să fac așa ceva, dar mi-am pierdut firea din cauză că nea Costel m-a lovit degeaba, deși el el cel vinovat.”
Ionuț Marian abia ce își întemeiase o familie. Avea un copil mic, iar nevasta urmează ca, zilele acestea, să aducă pe lume încă unul. Criza lui de mânie s-ar putea să-l coste ani grei de închisoare. Între 10 și 20 de ani, adică atunci când va ieși, copilul său cel mare va avea vârsta lui de acum.

Ajutoare naționale tranzitorii

Crescătorii de ovine și caprine din zonele defavorizate ale județului (Alexandru Vlahuță, Bogdana, Bogdănița, Dragomirești, Gherghești, Ibănești, Ivănești, Puiești, Pungești, Voinești) pot primi ajutoare naționale tranzitorii pentru sectorul zootehnic. Prima se acordă fermierilor care dețin în exploatația cu cod ANSVSA mimimum 50 de capete femele ovine sau 25 de capete femele caprine care au împlinit vârsta de minimum un an la 30 martie.

Efectivul pentru care se solicită ajutorul trebuie să fie înscris în Registrul național al exploatațiilor la data solicitării primei și trebuie menținut în exploatație, la adresa menționată în cerere, pe perioada de reținere de 90 de zile de la data-limită de depunere a cererii de plată.

Pentru a beneficia de ajutoare, fermierii trebuie să depună cererea unică de plată, însoțită de documentele generale și documentele fiecărei categorii de animale în funcția de schema aplicată, la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, până pe 30 mai.

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: