Home / Tag Archives: posta

Tag Archives: posta

Replică de la Bârlad, pentru noul ministru al Muncii

Atac la declarațiile  Violetei Alexandru, noul ministru al Muncii! Deputatul Adrian Solomon a declarat în conferința de presă pe care a susținut-o ieri la Bârlad că nu va permite noului ministru să lase Poșta Română fără contractul în baza căruia sunt distribuite pensiile.

Parlamentarul, președinte al Comisiei de muncă și protecție socială din Camera Deputaților, spune că ministrul Muncii este pe cale să comită un abuz care ar avea la bază faptul că poștașii nu împărtășesc doctrina liberală.

Ministrul Muncii, Violeta <<Bau>>, care se va numi de azi încolo Bau-Bau, amenință Poșta Română că va rămâne fără distribuirea pensiilor. Pentru că s-a dovedit că-i greu cu privatizarea companiei, zice că o va lăsa fără contracte. Poșta a pierdut deja contractul cu E.on, prin care distribuia clienților plicurile cu facturi, acum vrea să o lase și fără contractul pentru distribuirea pensiilor. S-a văzut ce fac firmele private de curierat. Aruncă facturile pe unde apucă și când cetățeanul află cât are de plătit, trebuie sa achite rebranșarea. Prin urmare, amenințările făcute de ministrul Muncii asupra poștașilor care împărtășesc doctrina de stânga trebuie să înceteze. Îi transmit ministrului liberal al Muncii că partidul pe care îl reprezint, și care are majoritatea parlamentară, nu va sta cu mâinile în sân. Violeta <<Bau>> nu va căpăta libertatea de acțiune pentru a lăsa Poșta fără venituri”, a declarat Adrian Solomon. (Mihaela NICULESCU)

Toți clienții Poștei Române își vor primi drepturile bănești până vineri

Toate drepturile bănești a zeci de mii de beneficiari din județ, cum ar fi pensii, alocații pentru copii, ajutoare de șomaj sau indemnizații pentru persoane cu handicap, vor fi achitate în județ de către poștași până cel târziu la sfârșitul acestei săptămâni. Poșta Română va lucra și pe 24 decembrie, zi declarată liberă de guvern pentru cei care lucrează în sistemul bugetar.

Vești bune de la Oficiul Județean de Poștă Vaslui pentru cei care primesc anumite drepturi bănești la domiciliu. Conducerea instituției a garantat că până vineri, la închiderea programului, toți cei care beneficiază, spre exemplu, de pensii, alocații pentru copii, ajutoare de șomaj sau indemnizații pentru persoane cu handicap, îl vor avea pe poștaș la ușa locuinței. De asemenea, se face tot posibilul ca și coletele expediate prin Poștă să ajungă până în ajunul Crăciunului la destinatari.

Lucrăm cu motoarele turate la maxim. Ne dăm tot interesul ca până vineri toate drepturile să ajungă la beneficiarii astfel încât aceștia să nu aibă de suferit. Totodată, am suplimentat cursele poștale pentru că avem un număr mai mare de colete față de perioadele obișnuite din an”, ne-a declarat șeful OJP Vaslui, Irinel Marcu.

Poșta vasluiană va lucra și pe data de 24 decembrie, deși această zi a fost declarată liberă de guvern pentru cei care lucrează în sistemul bugetar. (Ionuț PREDA)

”Îmi bătea inima cu putere când am primit coletul prin poștă. Credeam că sunt ajutoare de la UE. Când colo, era gunoiul pe care l-am aruncat pe câmp”

Hotărârea primarului comunei Hoceni, Vasile Țabără, de a le trimite sătenilor prin poștă colete în care a ambalat gunoiul pe care aceștia l-au aruncat pe câmp a devenit de pomină în toată țara.

Hainele și încălțămintea veche, pamperșii, maculatura și resturile din gospodărie pe care le aruncaseră aiurea pe dealuri s-au … întors acasă. Primarul s-a gândit că o simplă amendă nu îi va putea lecui pe cei certați cu bunul-simț, așa că i-a supus rușinii publice. Vasile Țabără a lăsat deoparte orice jenă și s-a apucat să scotocească prin pungile și sacii cu gunoaie,  în căutare de facturi, cupoane de pensie și alte indicii care să-l conducă la vinovați. Așa a ajuns edilul să împacheteze zeci de kilograme de deșeuri și să le returneze proprietarilor, prin poștă.

 Bucuroși, oamenii au crezut că au primit ajutoare de la Uniunea Europeană și s-au grăbit să își ridice coletele, numai că au ajuns în scurt timp de râsul satului. “Vă mai vine gunoiul prin poștă, vecine?!”, este noul salut din Hoceni.
Mimi Radu, una dintre localnicele cărora primarul Tabără le-a pus pachet la poștă toate gunoaiele găsite pe deal, povestește cu o autoironie de apreciat întreaga pățanie: “Am primit vorbă să merg la Poștă, să ridic un colet. M-am dus eu bucuroasă nevoie-mare! Nu aveam de primit nimic de la nimeni, dar dacă a venit pachet pe numele nostru, mă duc să văd despre ce e vorba. Îmi bătea inima cu putere, am crezut că sunt ajutoare de la Uniunea Europeană. Mă gândeam că am un pachetul ăla mare ulei, zahăr, fasole, făină, mă rog, așa cum primisem mai demult. Am zis că o mai fi rămas ceva și mi-au trimis. Nici nu am mai avut răbdare să ajung acasă cu pachetul. M-am oprit la magazin la nepotul meu să ne uităm în cutie. A mai venit și o cumnată. Nu vă pot spune ce fericită și curioasă eram. Desfac…când colo, fusta mea, apoi o flanea…. văi de mine! Mă mai uit, facturi la lumină, la telefoane! Aveam și un plic de la domnul primar, prin care ne dojenea și ne ruga să nu mai facem asta. A căzut cerul pe mine! Mă duc acasă cu cutia, o pun la ușă și îmi chem bărbatul, că el a dus gunoaiele cu căruța la deal, deși eu i-am spus de multe ori că vom avea probleme din pricina asta. El, nimic, că duc și alții gunoiul și să îl las în pace că știe el ce face!”.

”Nu m-am supărat că mi-a trimis gunoiul prin poștă. Chiar l-am felicitat”

Madam Mimi a prins mingea aruncată la fileu de primar și i-a întins o cursă soțului încăpățânat: ”Îl strig să vină în curte, că a primit ajutoare de la UE. A zis că glumesc, dar a venit în viteză în curte, curios și el! Poftim, mai omule, pățanie! Tot satul a râs! Și noi ne-am amuzat! Bine, ne-ar fi prins bine niște alimente, dar ne-a dat domnul primar o lecție să o ținem minte! Și nouă, și altora! Să știți de la mine, nu m-am supărat că mi-a trimis fusta prin poștă! L-am felicitat! E om gospodar! El ne-a povestit că dacă merge la Huși și vede un cui pe stradă, îl ridică și îl dă la gunoi. Care e gospodar în curtea lui, e gospodar și pe drum! Am meritat! Nimic nu mai aruncăm aiurea. Avem o groapă săpată în curte, dăm foc, balega o ducem la deal … curățenie! Că așa e normal și frumos! A făcut primarul din comuna noastră un exemplu! Și așa o păstrăm!”.

Localnicii susțin ideea primarului și spun că așa a reușit Țabără să îi dezvețe de obiceiuri urâte. Satele din comună arată bine, sunt îngrijite, nu vezi o hârtie sau o bucată de plastic pe jos.

”Am căutat orice indiciu m-ar fi dus la vinovați”

Valeriu Țabără spune că nu a avut încotro. Nu i-a fost și nu îi este nici rușine, nici greață să scormonească prin pungile de gunoi aruncate din mașinile aflate în tranzit sau chiar de săteni certați cu bunele maniere.

“Eu nu le cer oamenilor imposibilul. Curăț satele cu angajații de la 416, facem ordine, avem pubele și containere peste tot pentru ca deșeurile să fie depozitate în mod corect și nu le cerem decât să nu își bată joc de munca și de imaginea noastră! Așa am ajuns să scotocesc prin gunoaie. Am căutat orice indiciu m-ar fi dus la vinovați și așa am dat peste facturi, cupoane de pensie, de alocații, caiete de școală… am luat gunoaiele, le-am împachetat și le-am pus la poștă pe banii primăriei. Nu e ușor să fii sancționat de tot satul, dar oamenii s-au prins repede cum stau lucrurile și s-au conformat treptat. Nu rezolvăm nimic cu o amendă, dar asa…am reușit să aduc oamenii pe drumul cel bun! Mai sunt și excepții, dar nu mă las, scotocesc prin gunoaie cât e nevoie, până când voi elimina această problemă pe raza comunei”, a declarat primarul Țabără.

”M-am alăturat și eu primarului și scotocim amândoi prin gunoaie”

Cătălin Tivda, viceprimarul comunei, mărturisește că a avut un șoc când a văzut ce preocupări are Tabără: “Nu mi-am imaginat că un primar poate să umble prin gunoaie. Am înțeles  însă că e singura soluție pentru a educa oamenii și am început să merg cu el, scotocim prin saci. Am fost amendați în trecut de cei de la Mediu pentru ca era mizerie, iar amenzile sunt usturătoare. Așa că, facem educație în Hoceni… rușinându-i pe cei care sunt certați cu curățenia. Oamenii și au făcut cruce când am primit gunoaiele prin poștă, au spus că așa ceva nu e posibil, alții au considerat că avem ceva cu ei. Nu avem nimic cu nimeni! Nu vă bateți joc de munca altora, dați dovadă de respect și nimeni nu are nimic cu nimeni.  E rușinos să îți găsești dresurile și pamperșii într-un colet, la poștă, deși tu te așteptai la cu totul altceva!”.

Au fost și cazuri de familii care au testat vigilența primarului și au aruncat și a doua oară gunoaie prin șanțuri. Din nou, mizeriile “și-au găsit drumul” spre casă! În ultimii ani, zeci de familii s-au trezit cu deșeurile la poartă, numărul celor care nu respectă mediul reducându-se simțitor.

Primarul de Hoceni le trimite prin poștă pungile cu gunoi celor care le aruncă la întâmplare pe câmp

Un primar din județul nostru trimite prin poștă pungile cu gunoaie celor care le aruncă la voia întâmplării pe câmpurile din comună. De multe ori, oamenii sunt luați prin surprindere și, într-o primă fază, cred că sunt ajutoare de la Uniunea Europeană, lăudându-se în acest sens la vecini.

Locuitorii comunei Hoceni își primesc recomandate prin poștă pungile cu gunoaie pe care le aruncă la voia întâmplării pe terenurile virane din afara localităților. Surpriza neplăcută în acest sens este făcută de către autoritățile locale care, în urma găsirii unor indicii chiar în punga de gunoi, precum facturi la electricitate sau chitanțe pentru plata impozitelor, le expediază prin intermediul Poștei Române la adresa proprietarilor.

În momentul în care sunt găsite astfel de pungi, este imposibil să nu găsim un o chitanță sau factură pe numele proprietarului. De regulă, nu este vorba de gunoi menajer, ci de alte deșeuri, însă nu considerăm normal ceea de fac. De aceea, le trimitem prin poștă aceste pungi, iar oamenii se laudă către vecini, înainte de a le desface, că au primit ajutoare de la Uniunea Europeană. Este o metodă foarte eficientă prin care localnicii renunță, ușor-ușor, la astfel de practici nu tocmai corecte”, ne-a declarat primarul comunei Hoceni, Vasile Țabără.

Toate cheltuielile cu expedierea coletelor cu gunoaie prin poștă sunt suportate de către Primăria Hoceni. (Ionuț PREDA)

Activitatea Poștei, în continuare paralizată, după ce angajații refuză să distribuie coletele și corespondența

Peste 350 de salariați ai Oficiului Județean de Poștă Vaslui sunt, luni, pentru a treia zi lucrătoare consecutiv în grevă, refuzând să distribuie coletele și corespondența către beneficiari din cauza neacceptării majorării lefurilor cu 143 de lei de către conducerea companiei.

Oficiul Județean de Poștă (OJP) Vaslui are în continuare blocată activitatea aproape în totalitate, după ce majoritatea angajaților au refuzat să reia lucrul pentru a treia zi lucrătoare consecutiv. Singurii care au respectat programul sunt salariații oficiilor poștale de lucrul cu publicul din Vaslui și Bârlad. În rest, atât poștașii cât și lucrătorii din oficiile zonale de distribuire a coletelor și corespondenței refuză să-și desfășoare activitatea pe motiv că cei din conducerea Companiei Naționale Poșta Română (CNPR) nu le-au majorat salariile cu suma solicitată de sindicate, respectiv 143 de lei, sumă netă.

De duminică, de la ora 17.00, suntem la negocieri cu cei din conducerea CNPR , cu care se încearcă semnarea unui document de majorare salarială. Deocamdată, nu sunt semne că s-ar întâmpla ceva. S-a transmis un e-mail, cu acea propunere de creștere a lefurilor cu 143 de lei, către cei șapte membri ai Consiliului de Administrație și se așteaptă răspunsurile”, a declarat liderul Filialei Vaslui a Sindicatului Lucrătorilor Poștali din România, Geta Turbatu.

Peste 380 de angajați din cei 450 existenți la nivelul OJP Vaslui au întrerupt activitatea încă de joi, nemulțumiți în special de lipsa de reacție a conducerii CNPR cu privire la majorarea salarială. O parte dintre cei intrați în grevă, respectiv salariații de la oficiile poștale de lucrul cu publicul, și-au reluat activitatea vineri dimineață. (Ionuț PREDA)

Peste 60 de angajați ai Poștei Vaslui au oprit lucrul și au ieșit la grevă în fața instituției

Peste 60 de angajați ai Oficiului Județean de Poștă Vaslui au oprit activitatea, marți, și au ieșit la grevă în fața instituției, unde au protestat, timp de o oră, nemulțumiți de posibila majorare salarială, de 62 de lei net, anunțată de ministrul Comunicațiilor în urma protestelor potașilor de vineri.

Activitatea oficiilor poștale care se ocupă de schimbul de corespondență în județul Vaslui a fost afectată, marți, după ce 62 de salariați ai Poștei Române au oprit activitatea și au declanșat o grevă spontană. Angajații au ieșit din birouri în fața instituției, cu mesaje scrise pe coli de hârtie, prin care își manifestau dorința de a le fi majorate salariile.

Atât Oficiul Zonal de Poștă Rurală cât și Oficiul de Poștă Urbană au încetat lucrul, salariații fiind nemulțumiți de mesajul ministrului Comunicațiilor, care, în urma protestelor de vineri, a anunțat atunci o posibilă majorare salarială de 100 de lei brut, adică 62 de lei net. Suma este la jumătate față de ceea ce am solicitat noi și, în primul rând, nici măcar nu ne-a chemat la negocieri. Asta înseamnă că ne duc cu vorba în continuare, așa cum fac din luna aprilie. Este o desconsiderare pe față la adresa angajaților Poștei Române”, a declarat președintele Filialei Vaslui a Sindicatului Lucrătorilor din Poșta Română, Geta Turbatu.

Greva spontană a salariaților Poștei de la Vaslui a durat o oră, ceea ce a condus la întârzierea cu zeci de minute a schimburilor de expediții la nivelul celor două oficii care funcționează în sediul din Gara Vaslui. (Ionuț PREDA)

Peste 200 de poștași au protestat în Piața Civică, nemulțumiți în special de salarii, mărșăluind și pe străzile din Vaslui

Peste 200 de angajați ai Oficiului Județean de Poștă Vaslui au protestat, timp de o oră și jumătate, în Piața Civică din municipiul reședință, nemulțumiți în special de nivelul scăzut al lefurilor, salariații mărșăluind și pe străzile din oraș, între gară și centru.

Aproape jumătate dintre salariații Poștei Române din județul nostru au ieșit, din nou, în stradă pentru a protesta față de modul în care sunt tratați de către o parte din protest-postaactualii membri ai guvernului direct responsabili de redresarea activității companiei. Astfel, peste 200 de angajați s-au adunat în fața sediului poștei din gară din Vaslui, de unde, ulterior, au plecat într-un marș spre centrul municipiului, coloana de manifestanți fiind însoțită de polițiști și jandarmi. Protestatarii s-au oprit în Piața Civică, unde au scandat ”demisia” și ”vrem respect”, afișând, totodată, și o serie de mesaje, în special la adresa conducerii Poștei Române, a guvernanților și a ministrului Comunicațiilor: ”Conducători ai Poștei, de ce oare ne sfidați și cu dispreț ne tratați? Rușine să va fie!”, ”Salariul nostru în jos s-a dus, iar al vostru a luat-o în sus”, ”Demisia, pentru că ați distrus această țară”, ”De când la Poștă ați venit, contractele ați mazilit”.

De 16 ani suntem în suferință. Un număr de 14.000 de salariați, adică mai bine de jumătate din cei care lucrează în companie, au salariul minim pe economie, de 1.100 de lei net. Nu mai acceptăm să fim ținuți la limita subzistenței. De aceea, solicităm ministrului Comunicațiilor și conducerii Poștei demisia. În ședința Consiliului de Administrație din 30 septembrie, doamna ministru nu a fost de acord cu majorarea salariilor, deși anterior ne promisese că face tot ce-i stă în putință. Poșta Română este protest-posta-2un brand de țară și nu poate fi îngenuncheată de toți golanii care vin la conducerea acestei societăți”, a declarat liderului Filialei Vaslui a Sindicatului Lucrătorilor din Poșta Română, Geta Turbatu.

Pe finalul protestului, conducerea sindicatului a mers la Prefectura Vaslui, unde a depus un memoriu cu doleanțele pe care le au. ”Trei probleme importante dorim rezolvate urgent: majorarea salarială, conversia datoriei companiei în acțiuni și declararea serviciului Poștei Române drept unul universal. Dacă nu se vor rezolvă, suntem hotărâți să oprim lucrul”, a conchis Geta Turbatu.

Subprefectul județului, Mircea Gologan, a promis delegației protestatarilor că va înainta lista de revendicări către Guvern, Cancelaria primului ministru, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Comunicațiilor, Ministerul Fianțelor și Ministerul Muncii.

Protestul poștașilor nu a afectat activitatea din județ a companiei, în condițiile în care manifestanții au fost din rândul celor din schimbul II sau care se află în concediu de odihnă. (Ionuț PREDA)

(Video) Activitate blocată la Poșta din Vaslui și Bârlad din cauza protestului a 150 de salariați. Care sunt principalele nemulțumiri ale poștașilor!

Aproximativ 150 de angajați ai Poștei Române au protestat, marți, în fața sediilor companiei din Vaslui și Bârlad, în semn de nemulțumire față de nivelul scăzut al salariilor, precum și de neimplicarea noului ministru al Comunicațiilor în rezolvarea problemelor CNPR.

Protest postasi 1Activitatea Poștei în județul nostru a fost blocată, timp de jumătate de oră, în urma desfășurării, marți dimineață, a două acțiuni de protest organizate de sindicate în fața sediilor din Vaslui și Bârlad ale Companiei Naționale Poșta Română (CNPR). La cele două mitinguri au participat aproximativ 150 de lucrători ai CNPR din toate sectoarele de activitate ale companiei, respectiv factori poștali, oficianți, șoferi, casieri, mânuitori de valori. Pe timpul acțiunilor de protest, angajații Poștei au scandat și afișat diverse lozinci, precum ”Dacă vreți să salvați această țară, nu lăsați Poșta să moară” și ”Vrem salarii majorate”.

”Noi avem o întreagă listă de revendicări, însă cele mai importante sunt cele legate de majorările salariale, creșterea veniturilor companiei, reglementarea costului net de către ANCOM și conversia datoriei Poștei în acțiuni. Toate discuțiile purtate cu miniștrii anteriori ai Comunicațiilor mergeau în linie dreaptă spre rezolvare, însă, odată cu venirea noului ministru, toate negocierile s-au blocat. Nu a făcut nimic altceva decât să trimită reprezentanți în AGA și CA al CNPR pentru a nu ni se majora salariile. De fapt, noul ministru ne tot amână până când îi trece mandatul”, a declarat liderului Sindicatului Lucrătorilor Poștali Vaslui, Geta Turbatu.

Lucrătorii Poștali au scandat lozinci și au fluierat timp de 30 de minute în semn de protest. Din cele cinci mari revendicări, doar una le-a fost rezolvată – acordarea concediilor de odihnă agenților poștali.

CNPR și-a făcut un merit din rezilierea contractelor mari, aducătoare de venituri, de parcă ar lucra pentruProtest postasi 5 companiile concurente. Până și Ministerul Comunicațiilor trimite corespondența prin firmele concurente. Consiliul Concurenței a anunțat că se pregătesc alte două amenzi pentru Poșta Română, una pentru plățile compensatorii acordate la concedierea din 2013, iar cealaltă pentru comisionul încasat la achitarea pensiilor, adică se dă cu o mână Poștei și se ia cu alta. Dacă Consiliul Concurenței dorea să salveze Poșta Română, de ce în 2010 i-a aplicat o amendă de 103 milioane de lei, adică aproape de maximum legal de 7%, cea mai mare amendă dată unui agent economic din România, iar în 2015, ca să o termine de tot, i-a mai aplicat o amendă de 32 de milioane de lei? Concluzia e una singură: se dorește dispariția Poștei Române din piața serviciilor poștale din România!”, a mai spus Geta Turbatu.

Potrivit acesteia, cele 30 de minute de protest nu le pot fi imputate salariaților întrucât acel interval de timp va fi recuperat pe parcursul zilei, angajații renunțând la pauza de masă de la prânz cuvenită prin Contractul Colectiv de Muncă. (Mihaela NICULESCU, Ionuț PREDA)

Campania electorală a rotunjit buzunarele Poștei Române

Poștașii au dat o mână de ajutor contra-cost partidelor aflate în cursa electorală, însă alegerile au fost câștigate taman de formațiunea care nu a împărțit pliante.

Dacă pentru PSD și pentru alte partide campania electorală care s-a încheiat nu a a adus rezultatele așteptate, Compania Poșta Română nu poate spune același lucru, deoarece și-a rotunjit frumușel buzunarele de pe urma serviciilor „info-electorale”.

Oficiul Județean de Poștă Vaslui (OJP) a încasat nici mai mult, nici mai puțin de 8.000 de lei, în urma distribuirii diverselor materiale de campanie pentru mai toate partidele angrenate în cursa electorală. Unul singur nu a încheiat contract cu Poșta, pentru simplul motiv că nu a vrut să împartă pliante și acela este taman marele câștigător al fotoliului de președinte al României: Alianța Creștin-Liberală.

Poșta Română trece printr-o situație financiară destul de grea. Am avut noroc cu cele două contracte încheiate cu Ministerul Fondurilor Europene pentru distribuirea bonurilor pentru alimente și cu CJAS pentru distribuirea cardurilor de sănătate. Am considerat că un ban în plus nu strică, și am acceptat încheierea de contracte cu partidele politice, atât la nivel național cât și local. Am prestat un serviciu și pentru asta am fost plătiți. Avem toate documentele justificative, în caz că sunt nemulțumiri”, a declarat Nicuță Marcu,șeful OJP Vaslui.

Șeful OJP a mai adăugat că factorii poștali s-au conformat întocmai solicitărilor clientului. Au împărțit materiale electorale din casă în casă, din două în două case, precum și la instituțiile indicate. (Mihaela NICULESCU)

Facturile E.ON, “subcontractate” Poștei

Firma de curierat angajată de E.ON pentru a distribui facturile la energie electrică și gaz a găsit o modalitate de a ieși din încurcătura în care singură s-a băgat: angajații firmei Total Post se prezintă la oficiile Poștei Române, cumpără timbre și plicuri în care pun facturile și lasa distribuția lor în seama poștașilor. În acest mod, facturile sunt duse la destinatari ca simple scrisori.

Soluția găsită de Total Post vine la trei luni de când se „ocupă” de distribuirea facturilor de energie electrică și gaz, timp în care a ajuns la concluzia că numărul mic de angajați (860 în toată țara) nu poate face față volumului imens de muncă. “Rezolvarea” este una nu tocmai comodă, dar foarte bănoasă pentru Poșta Română, care va avea lunar asigurată vânzarea a aproape 100.000 de plicuri și timbre.

Din august și până acum, Total Post a creat numai neplăceri clienților E.ON din Bârlad și comunele limitrofe. Oamenii s-au văzut nevoiți să se prezinte la E.ON pentru a afla de ce în august și septembrie nu au primit la timp sau deloc facturile la energie electrică și gaz, în timp ce facturile lor zăceau fie în WC-uri publice, fie prin baruri și restaurante. În timp ce E.ON încerca să calmeze spiritele, în teritoriu haosul era la el acasă. (Mihaela NICULESCU)

Belgienii de la bpost, singurii interesati sa cumpere Posta Romana. Statul declanseaza conversia in actiuni a datoriilor operatorului national de servicii postale

Operatorul belgian de servicii postale bpost a depus, marti, singura oferta neangajanta pentru achizitionarea pachetului de 51% din actiunile Companiei Nationale Posta Romana (CNPR), a anuntat operatorul roman de servicii postale.

“Decizia operatorului belgian este premisa pentru o privatizare de succes, proces condus de Guvernul Romaniei in acord cu propria sa strategie. De asemenea, ea reflecta un parcurs consecvent, transparent si veridic al Comisiei de privatizare in ultimii doi ani, organism care a lucrat, pana acum, sub coordonarea MSI. Suntem incantati sa avem un ofertant care indeplineste toate calitatile dorite de la un actionar majoritar al operatorului national de servicii postale”, a declarat directorul general al CNPR Alexandru Petrescu, citat intr-un comunicat al CNPR remis presei.
Decizia de marti a bpost va declansa conversia datoriilor Postei Romane catre stat in actiuni, pre-conditie pentru depunerea ofertei neangajante. CNPR va pregati camera de date si toate celelalte documente tipice acestui stadiu al procedurii de privatizare. La finele anului 2013, datoriile totale ale Postei insumau 778,1 milioane de lei, conform datelor Ministeruli Finantelor Publice, citate de Mediafax.
Guvernul Romaniei a decis, decembrie 2012, demararea procedurii de privatizare a Postei Romane prin metoda majorarii de capital prin aport de capital privat. Aceasta presupune dobandirea de catre un nou investitor a unui pachet de actiuni reprezentand 51% din capitalul social al companiei, inclusiv cel rezultat ca urmare a conversiei in actiuni a creantelor statului fata de companie.
Procesul de selectie a investitorului se realizeaza prin metoda licitatiei cu oferta in plic, combinata cu metoda licitatiei cu strigare, precedata de negocieri desfasurate pe baza de oferte preliminare si neangajante.
Daca va fi selectat, bpost va fi admis in etapa de due diligence a procesului, ceea ce presupune acces in camera de date, acces la managementul companiei si vizite operationale, dar si negocierea contractului de privatizare.
La finalizarea acestei etape, bpost va putea depune o oferta finala ferma pentru achizitionarea pachetului majoritar de actiuni la Posta Romana.
Prima incercare de privatizare a CNPR a avut loc in 2013, dar niciun investitor nu a cumparat caietul de sarcini pana la expirarea termenului limita, 28 mai.
Posta Romana este detinuta de statul roman, prin Ministerul pentru Societatea Informationala, in proportie de 75%, si de Fondul Proprietatea (FP) in proportie de 25%. Compania detine cea mai mare retea de distributie la nivel national, insemnand peste 80% din totalul subunitatilor postale care opereaza, in prezent, in Romania.
Peste 19 milioane de locuitori beneficiaza de serviciile Postei Romane si peste 7,5 milioane de adrese sunt acoperite de reteaua postala proprie. Afacerile CNPR au depasit 1,1 miliarde de lei in 2013.
Controlata de statul belgian, care detine 51,04% din capitalul social, bpost a consemnat in 2013 venituri de 2,44 miliarde de euro, in crestere cu 0,5% fata de anul precedent, iar profitul net a atins 287,9 milioane de euro, de la 174,2 milioane de euro in 2012. Actiunile sunt listate la Euronext Brussels, iar 48,5% din capital este detinut de investitori privati.
Sursa: incont.ro

Nicuță Marcu, de la poștaș la cel mai longeviv director

Unul dintre cei mai longevivi directori din județul Vaslui, Nicuță Marcu, șeful Oficiului Județean de Poștă Vaslui, crede că ar fi trebuit păstrată și astăzi o parte din moștenirea pe care Partidul Comunist ne-a lăsat-o. Chiar dacă nu a fost niciodată membru de partid și nu este nici în ziua de astăzi, Nicuță Marcu, se declară un comunist convins. Acum, privind în urmă, el consideră că o mare greșeală care s-a făcut, după 1989, a fost, în primul rând, deprofesionalizarea instituțiilor statului și angajarea “lipitorilor de afișe” în funcții de conducere.

– Cine este, de fapt, Nicuță Marcu, actualul director al Oficiului Județean de Poștă Vaslui?

– M-am născut la 12 ianuarie 1951, la Vutcani. Școala primară am făcut-o la Vutcani, apoi am urmat apoi Liceul Național “Mihail Sadoveanu” din Iași, pe care l-am absolvit în 1970. Tot la capitolul școală trebuie să mai spun și faptul că, din 1978, am urmat cursurile Facultății de drept. În 1975, când eram în studentție, m-am căsătorit cu Elena, femeia care mi-a fost alături o viață, fostă învățătoare la Școala nr. 9 din Vaslui, iar acum pensionară. Am avut o viață frumoasă și plină de lucruri bune și mai puțin bune, ca orice om. După ce am terminat cu școala, am fost profesor suplinitor la Vutcani. Am predat muzica. Mă și pricepeam la muzică. Din clasa a doua am cântat la vioară și chiar am făcut parte din Orchestra de la Vutcani. Preotul de atunci din sat m-a învățat pe mine și pe câțiva copii din sat și spunea ca am talent. Am fost apoi, cum erau vremurile pe atunci, în armată. În timp ce am fost student, am și lucrat pentru că vremurile așa erau pe atunci. Așa că, în 1972 m-am angajat la Poșta Română, unde am avut cam 18 funcții, de la poștaș, la șef de oficiu și director din 1998. Dacă stau bine și mă gândesc, cred că sunt cel mai longeviv șef de unitate din județul Vaslui. Într-o carieră de 44 de ani de muncă, am trecut și prin bune și prin rele. Am trăit tot felul de organizări, reorganizări și disponibilizări ale Poștei. Această perioadă m-a marcat pentru că i-am cunoscut pe toți cei care au fost angajați aici. Și îi știam și cu bune și cu rele, fiecare cu ce probleme avea. E dureros să te uiți în ochii omului atunci când trebuie să-i disponibilizezi. Dai afară un om despre care știi totul și îți aduci aminte ce îi citeai în ochi atunci când l-ai angajat. S-a bătut monedă pe reorganizare și ceea ce s-a reușit, de fapt, a fost să se aleagă praful de toate. Asta s-a întâmplat în multe instituții din țara asta.

– Cum e cu povestea intrării dumneavoastră în Partidul Comunist, mai ales că mulți știu că ați încercat ani de-a rândul, dar nu ați mai reușit să deveniți membru?

– Sunt printre puținii oameni din Vaslui care au vrut să intre în Partidul Comunist și nu au reușit. De fapt, eu mai știu încă doi și cam atât. Aveam rude în străinătate, eram funcționar și tata fusese în ilegalitate. De aceea nu m-au primit. Până la urmă, m-au chemat să-mi dea carnetul chiar în ziua în care a început Revoluția și au început să tragă cu mitralierele. L-am luat și am fugit acasă, iar carnetul și acum îl am. Eu, unul, l-am păstrat. Ani la rând am încercat să devin membru de partid, dar degeaba. Îmi spuneau că trebuie să fac o faptă eriocă. Și mi-am dat silința pentru asta, dar degeaba. Participam la toate manifestările care se făceau atunci. La un moment dat, chiar i-am întrebat dacă trebuie să bat vreun milițian sau să dau foc la vreo biserică ceva să considere că am făcut o faptă eroică. Așa că nu am fost membru de partid nici înainte de 1989 și nu sunt membru de partid nici acum. Singura politică pe care o mai fac acum e politica Poștei, a instituției pentru care mi-am dedicat viața. Începeam programul aici la ora 5.30 dimineața și îl încheiam la 6 seara. Până la urmă, pot spune că o viață de om am trăit-o aici.

– Între trecut și prezent, există regrete? Și dacă da, care ar fi acestea?

– Regrete există în viața mea, nu pot spune că nu. Sunt regrete legate de faptul că tot ceea ce a fost bun în țara asta s-a distrus. A dispărut solidaritatea și omenia dintre oameni și s-a depopulat țara. Mergi acum la sate și observi că au rămas acolo doar leneșii și bețivii. Oamenii buni, adevărații meseriași, au plecat peste hotare la muncă și au rămas acasă mulți leneși și oameni fără căpătâi. De exemplu Mobila. Unde sunt acei sculptori, buni meseriași, formați acolo și despre care acum nimeni nu mai știe nimic. Erau artiști. Făceau adevărate opera de artă de care s-a ales praful. Dacă vă uitați în jur, veți constata că au dispărut rădăcinile și fibra biologică a neamului românesc. A venit Revoluția care, trebuie să spunem, a adus multe lucruri bune în viața noastră, dar s-a și distrus mult. Mult din ceea ce ar fi trebuit păstrat, din ceea ce era bun. Acum asistăm la o deprofesionalizare a instituțiilor ca urmare a politizării excesive. Eu sunt de părere că fiecare instituție are nevoie de un grup de profesioniști care știu ce trebuie și cum trebuie făcut și, din păcate, aceștia sunt îndepărtați ușor-ușor și în frunte apar lipitorii de afișe cu pretenții nejustificate. E ca și cum cineva se vrea episcop fără să fi călcat vreodată într-o biserică. Poșta Română a rămas, deocamdată, printre puținele instituții care încă mai funcționează bine și care a rămas, până acum, întreagă. Dar cine știe ce ne mai așteaptă?! Am văzut că deprofesionalizarea instituțiilor, sub masca marilor privatizări, a făcut, de fapt, praf munca oamenilor de peste 50 de ani, pentru că oamenii au muncit pentru tot ce s-a distrus în țara asta.

– Vă apropiați de vârsta pensionării. Cu ce planuri și ce gânduri?

– Așa este. Nu mai am mult până la pensie. Dacă stau bine și mă gândesc, doar un an și jumătate mă desparte de această nouă etapă a vieții mele. Am căutat ca toată viața să nu greșesc în fața lui Dumnezeu. Și nici nu am făcut rău la nimeni și de aceea cred că nici nu am dușmani. Din contra, de fiecare dată când am putut, am ajutat pe fiecare. Nu sunt și nici nu mi-am dorit să fiu un om bogat. Bogăția mea este familia, soția, cei trei copii ai mei și acum și cei trei nepoți, care mi-s tare dragi. Sunt vutcănean get-beget. Un lucru de care sunt mândru. Mai ales că, la viața mea, am iubit o singură femeie, mi-am iubit copiii, mi-am iubit părinții și mi-am iubit și-mi iubesc în continuare satul natal și meseria. Peste un an și jumătate voi ieși la pensie și atunci vreau să mă retrag la casa mea, unde am o grădină, o livadă și o curte cu 1.000 de trandafiri. Vreau să mă îngrijesc de nepoți și intenționez să mă lipesc de un ziar local. Sunt în stare să scriu lucruri de folos. Am deja sute de articole publicate în ziarele Poștei și în presa locală. Și dacă mă țin puterile și voi avea posibilitatea, vreau să ajung în Israel, la Muntele Sfânt. Apoi, am început să scriu o cărticică pe care am intitulat-o “O singură iubire” și pe care vreau să o termin.

Salariile angajaților Poștei vor crește cu 150 lei brut, în etape. Protestele au încetat

Managementul Poștei Române și sindicatul au încheiat un protocol care prevede o creștere a salariilor cu 150 de lei brut, majorare condiționată de creșterea veniturilor companiei, de limitele prevăzute în buget și de procesul de normare a activității, astfel că protestele salariaților au încetat.

Astfel, pentru angajații din clasele 0-21, salariul va crește cu 50 lei brut începând cu 1 august, urmând o majorare de 100 lei brut începând cu 1 octombrie, iar pentru angajații din clasele 22-50 suma de 150 lei brut începând cu 1 octombrie, informează Ministerul pentru Societatea Informațională (MSI). De asemenea, protocolul vizează angajarea de salariați pe posturile vacante, conform rezultatelor normării în curs de desfășurare, acordarea de sporuri salariale, aprovizionarea cu rechizite și consumabile, achiziționarea de uniforme pentru poștași și alte măsuri menite a îmbunătății condițiile de muncă ale angajaților companiei. Măsurile menționate au fost decise ca urmare a negocierilor, pe baza unei liste lungi de propuneri făcute atât de managementul CNPR, cât și de reprezentanții sindicatului. Creșterile salariale vor fi operate în conformitate cu legislația în vigoare și cu aprobarea Ministerului Finanțelor Publice, la prima rectificare bugetară. Prioritatea managementului Poștei Românea este finalizarea un plan de creștere a veniturilor companiei, care, coroborat cu gestionarea eficientă a resurselor deja existente, să consolideze rezultatele pozitive de pânăacum și să prevină reintrarea într-o zonă de deficit major, a declarat într-un comunicat ministrul Răzvan Cotovelea.

Poșta Română este de șase luni pe profit, iar profitul operațional pentru primul trimestru al acestui an este 22,5 milioane lei. MSI deține 75% din acțiunile Poștei Române. Cu afaceri de 1,26 miliarde de lei în 2012, Poșta este cel mai mare operator local de profil. Compania are o rețea teritorială de 5.687 de unități și 27.305 de angajați. Compania avea la sfârșitul anului 2012 datorii totale de 568,2 milioane de lei, în creștere cu 2,9% față de 2011,potrivit datelor din bilanțul Poștei. În perioada 2008-2012, compania a consemnat piederi în fiecare an, care, cumulate, au atins 530 milioane de lei, cu toate că a bugetat profit în fiecare an.

Sursa: mediafax.ro

Întreaga echipă de management a Poștei a renunțat la salariile compensatorii

Întreaga echipă de management a Poștei Române – directori executivi și directori – a anunțat luni, până la finalului programului, că renunță benevol, fără echivoc și fără vreo condiționalitate, la orice clauze din contractul individual de muncă ce reglementează plata unor salarii compensatorii în cazul încetării activității, informează Ministerul pentru Societatea Informațională (MSI).

“Apreciez decizia întregii echipe de management. Ea reprezintă clar alinierea la obiectivele strategice ale companiei”, a declarat ministrul Razvan Cotovelea.

Anterior, MSI a comunicat că o parte din echipa de management a renunțat benevol, la solicitarea ministrului pentru Societatea Informațională, Răzvan Cotovelea, la orice clauze din contractul individual de muncă referitoare la plata unor salarii compensatorii în cazul încetării activității. Până luni, la ora 12.00, Alexandru Petrescu – director executiv și președintele Comisiei de Privatizare, Rareș Stanciu – director executiv, Andrei Stănescu, Ciprian Boloș și Gabriel Dumitru – directori în cadrul Companiei Naționale Poșta Română și-au comunicat în scris opțiunea de a renunța la clauza ce reglementa plata salariilor compensatorii din contractul individual de muncă. “Așteptăm în continuare deciziile celorlalți directori din Poșta Română care nu ne-au comunicat încă în scris hotărârea lor. De asemenea, AGA așteaptă finalizarea reuniunii Consiliului de Administrație”, declara ministrul Răzvan Cotovelea. Ministerul pentru Societatea Informațională (MSI) a solicitat prin reprezentantul său în Adunarea Generală a Acționarilor Poștei Române (AGA) organizarea, în cursul zilei de luni, în regim de urgență, a unui Consiliu de Administrație care să operaționalizeze deciziile echipei de management și să ia măsurile strategice necesare pentru realizarea cu succes a procesului de privatizare, se mai spune în comunicat. “Apreciez în mod deosebit sprijinul clar obținut din partea echipei manageriale. Această decizie unică în istoria recentă a conducerii unei societăți naționale este o dovadă de solidaritate și respect față de angajații companiei. Ea este convergentă cu principii precum dialogul social, consultarea constructivă cu sindicatele și transparența în actul de management. Obiectivul nostru asumat este realizarea cu succes a privatizării Poștei Române. Va fi un proces dificil, dar care nu poate avea decât succes câtă vreme AGA, echipa managerială, Consiulul de Administrație (CA), sindicatele și toți angajații societății vor avea o viziune și o acțiune comună”, a declarat ministrul pentru Societatea Informațională, Răzvan Cotovelea.

La finele săptămânii trecute, MSI a solicitat Corpului de Control al premierului să verifice baza legală prin care fostul director juridic al Poștei Române Rosita Mădălina Alexe va primi 30 de salarii compensatorii, reprezentând aproximativ 60.000 de euro.

MSI deține 75% din acțiunile Poștei Române.

“Ministerul s-a autosesizat întrucât au existat suspiciuni legate de modul în care se pot acorda salarii compensatorii la nivel de management în cadrul Poștei Române, odată cu încheierea în data de 15 mai 2014 a relațiilor contractuale dintre CNPR și Rosita Mădălina Alexe, director executiv juridic la Poșta Română. Prevederile contractelor individuale de muncă sunt confidențiale și reprezintă acordul de voință al părților, conform prevederilor legale, însă vă pot spune că este vorba de o sumă cu a cărei acordare nu suntem de acord. Am cerut comunicarea acestei poziții Consiliului de Administrație al companiei”, a declarat pentru MEDIAFAX ministrul Răzvan Cotovelea.

Potrivit datelor transmise de Poșta Română, Rosita Mădălina Alexe a fost cooptată în echipa de management a Poștei Române din anul 2012. “Rosita Mădălina Alexe conducea direcția executivă juridic, control și resurse umane din anul 2013. Relațiile contractuale între CNPR și Rosita Mădălina Alexe au încetat, prin acordul părților, începând cu data de 15 mai 2014. Prevederile contractelor individuale de munca sunt confidențiale și reprezintă acordul de voință al părților”, a declarat pentru MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al Poștei Române, Dan Dumitrescu. Datele din declarația de avere arată că Alexe a câștigat în 2013, în calitate de șef al Departamentului Juridic al operatorului poștal, suma de 106.662 lei, ceea ce înseamnă un salariu lunar de circa 8.900 lei. Surse din cadrul Poștei Române au declarat pentru MEDIAFAX că directorul general al companiei, Ion Smeeianu, a semnat, miercuri, o decizie de încetare a contractului individual de muncă cu Rosita Mădălina Alexe, fostul director juridic al companiei urmând sã încaseze, conform clauzelor din contract, o sumă reprezentând 30 de salarii compennsatorii. Astfel, Alexe ar urma să încaseze aproximativ 267.000 lei (60.000 de euro). Cu afaceri de 1,26 miliarde de lei în 2012, Poșta este cel mai mare operator local de profil. Compania are o rețea teritorială de 5.687 de unități și 27.305 de angajați. Compania avea la sfârșitul anului 2012 datorii totale de 568,2 milioane de lei, în creștere cu 2,9% față de 2011, potrivit datelor din bilanțul Poștei. În perioada 2008-2012, compania a consemnat piederi în fiecare an, care, cumulate, au atins 530 milioane de lei, cu toate că a bugetat profit în fiecare an.

Sursa: mediafax.ro

Dezastrul amenință Poșta Română: S-a spart buboiul!

Poștașii vasluieni amenință că, pe 19 mai, vor intra în greva foamei. Ei au ajuns la capătul răbdării din cauza amenințărilor continue primite de la centru cu privire la iminența unor disponibilizări și reduceri salariale. “Este foarte greu să decizi cine pleacă. Eu vă spun că am trecut prin niște zile de coșmar anul trecut, când au trebuit să plece 32 de oameni numai de la Vaslui”, declară Geta Turbatu, lidera de sindicat a poștașilor din județ.

Începând de astăzi, poștașii vasluieni sunt deciși să arate public că “așa nu se mai poate” și își vor prezenta ofurile Instituției Prefectului, în cadrul Comisiei de Dialog Social.

“Avem probleme cu salariații care, cel puțin cei din mediul rural, de o bună perioadă de timp, nu și-au putut efectua concediul de odihnă. Avem probleme de organizare a rețelei poștale, care trebuie discutate cu sindicatele. Conducerea companiei ne contestă și valabilitatea contractului colectiv de muncă. O contestă chiar în instanță. Vrem să se deschidă un dialog cu noi. Să vedem de unde și până unde am ajuns la discuția asta că nu-i valabil contractul colectiv de muncă. Ei consideră contractul colectiv de muncă încheiat în 2008, cu valabilitate până în 2018, că nu este corect, că nu este conform legislației. De fapt, sunt contestate doar punctele care prevăd drepturile salariaților. Ei ar vrea ca salariații să aibă mai puține drepturi și salarii mai mici. Contestarea contractului colectiv de muncă e recentă. De vreo lună de zile am auzit noi chestia asta. Să presupunem că o să câștige în instanță. Asta ar duce la convulsii sociale fiindcă salariații din Poștă, peste două treimi la momentul ăsta, sunt la salariul minim pe economie. Un factor poștal nu poate depăși 1.100 de lei”, ne-a declarat Geta Turbatu, liderul filialei Vaslui a Sindicatului Lucrătorilor Poștali din România (SLPR).

Stres continuu

“Când se iau măsurile pentru reorganizarea rețelei, ar trebui să se țină cont de factorul uman, pentru că acolo lucrează oameni. Să nu se mai reducă salariile, să se creeze condiții de muncă, să se creeze posibilitatea de a acorda concediu de odihnă în mediul rural, să ne ofere un cadru în care să putem lucra liniștiți. Nu sunt condiții de muncă în momentul în care tu ai lipsă de hârtie la ghișeu. Ți se strică și calculatorul, nu-l poți repara. Ți se strică imprimanta, n-ai cu ce o înlocui. Trimiți imprimantele la reparat, n-au piese. Cumperi tu hârtie din banii tăi pentru a-ți face toate lucrările pe care le ai de făcut. La locul de muncă e un stres continuu. Suntem amenințați cu restructurarea posturilor, cu desfințarea unor posturi, concedieri, sancțiuni”, a continuat Geta Turbatu.

Ea a adăugat că șefii companiei nici nu mai au ce să disponibilizeze la Vaslui: “La nivelul județului Vaslui, politica de cadre dusă de domnul Marcu (Nicuță Marcu, șeful Oficiului Județean de Poștă – n.r.) a fost foarte strânsă. La noi nu s-a angajat personal peste normativ, noi lucrăm cu personalul subdimensionat. Preferăm să lucrăm așa, adică să mai stau peste program într-o zi, două sau trei, decât la un moment dat să ni se spună că cineva trebuie să plece. Este foarte greu să decizi cine pleacă în momentul ăla. Eu vă spun, am trecut prin niște zile de coșmar anul trecut, când a trebuit să plece 32 de oameni. La Bârlad, de exemplu, au fost opt care au trebuit să plece. Nu că nu aveam putere, putere aveam de a stabili cine pleacă, dar este foarte greu să decizi așa ceva. Acolo, media de vârstă e de 40 de ani, să zic. În prag de pensionare, dintre ăia opt de la Bârlad, erau doar doi. Pentru restul de șase trebuie să decizi tu cine să plece. A venit fiecare și a zis: «Eu nu pot să plec pentru că am copil la facultate, pentru că am părinții bolnavi și-i întrețin eu, pentru că am un copil cu handicap, iar dacă eu nu muncesc, ce mă fac? Bărbatul/soția nu lucrează». Cum poți să decizi soarta unui om? E cumplit, vă spun. Cei care pot să o facă, nu știu, cred că sunt persoane care trăiesc într-o altă sferă deasupra noastră și care pun mai puțin suflet în tot ceea ce înseamnă factorul uman: «I-am dat afară și, gata, ne-am răcorit rețeaua, de acum ne rentabilizăm». Da, dar omul ăla pe care tu l-ai dat afară suferă”.

“A făcut o cădere psihică”

Rămași pe drumuri, poștașii vasluieni care au fost disponibilizați anul trecut nu au știut cu ce să-și ocupe timpul, iar unii dintre ei sunt și acum cu psihicul la pământ.

“Vreau să vă spun că am avut o oficiantă la Averești. Înainte a veni disponibilizarea, cu vreun an de zile înainte, mi-a zis: «Doamnă, dacă se disponibilizează, să știți că eu vreau să plec». La fiecare ședință când ne întâlneam, îmi spunea să o trec pe listă. «Bine, Felicia», îi spuneam. Pivniceru Felicia o cheamă. Îmi era teamă că nu am să pot să o trec pe lista aia. N-au plecat oricum, au primit salarii compensatorii în funcție de vechime.

A venit și ziua când s-au făcut disponibilizările și o trec pe listă. Nu vă spun, la o săptămână după ce a fost trecută pe listă, mă suna în fiecare zi plângând și îmi spunea: «Noi cui am rămas acuma? Nu se mai ocupă nimeni de noi!». I-am spus că nu mai am cum să mă ocup eu de ea: «Tu, acuma, trebuie să mergi să te înscrii la șomaj, să vezi ce documente îți trebuie. Îți comunicăm tot ce îți trebuie». Și la șomaj, salariații de la șomaj de la filiala Huși au avut un comportament dubios cu salariații care au fost disponibilizați în octombrie. I-au tratat așa… ei deja erau cu psihicul la pământ. Când au văzut că au parte și de un tratament ca și cum ar veni de pe stradă și vor șomaj, asta i-a dărâmat.

De pe zona Hușului am avut multe semnale în sensul ăsta și am apelat chiar la șeful de la Șomaj pentru a media conflictul de acolo. S-a rezolvat problema după ce am apelat la dumnealui. Dar n-a durat o săptămâna și doamna asta iar m-a sunat: «Pe mine nu mă mai sună nimeni». S-a rupt acea legătură de comunicare. Noi comunicăm între noi prin telefon, în scris, cu tot ceea ce trebuie să ne transmitem. Ea nu mai primea. S-a văzut ruptă de o lume din care a făcut parte 30 de ani. Pur și simplu, a făcut o cădere psihică. Și acuma, dacă eu o sun, are reproșuri de făcut și începe să plângă la telefon.

Eu o înțeleg, chiar o înțeleg. Îi spun: «Tu m-ai rugat să te trec pe lista aia». «Da, doamnă, știu că eu v-am rugat, da’ acuma ce fac?». Ei îi pare foarte rău că a plecat din Poștă și că nici nu-și găsește un alt loc de muncă. Deci cei care au plecat au fost supărați, dar și noi, cei care am rămas, am fost mâhniți mult, mult timp”, a mai spus Geta Turbatu.

Proteste la nivel național

Nu numai poștașii vasluieni sunt nemulțumiți de atitudinea directorului general al Companiei Naționale Poșta Română, ci toți poștașii din țară. Sindicaliștii susțin că acesta a diminuat salariile, dar el are un venit lunar de 12.000 de euro, cam cât câștigă laolaltă 30 de poștași care își rup lunar papucii ducând corepondența. În același timp, cifra de afaceri a Poștei Române a scăzut continuu, a scăzut numărul personalului operativ, dar a crescut numărul celor cu funcții de conducere.

Dacă problemele nu le vor fi rezolvate, pe 7 mai, în fiecare județ, poștașii vor picheta prefecturile, pe 10 mai vor fi mitinguri locale, pe 13 mai va fi grevă japoneză în toată țara, pe 15 mai vor fi pichetate Oficiile Județene de Poștă, pe 17 mai este programat un miting național la București, iar începând cu 19 mai, poștașii vor intra în greva foamei.

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: