Home / Tag Archives: saraci

Tag Archives: saraci

Vaslui, județul în care administrațiile locale realizează cele mai mici venituri proprii

O analiză economică efectuată pe baza datelor de la Direcția pentru Politici Fiscale și Bugetare Locale din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice arată că Vasluiul ocupă ultimul loc în clasamentul național care ordonează județele în funcție de ponderea veniturilor proprii în totalul veniturilor realizate, conform site-ului www.analizeeconomice.ro.

Lovitură grea pentru Consiliul județean și pentru primăriile de municipii, orașe și comune din județul Vaslui informațiile oficiale confirmă că acestea sunt instituțiile care au avut, anul trecut, cel mai mic grad de independență financiară din țară. Mai exact, toate la un loc au realizat venituri proprii mai mici decȃt instituțiile similare din celelalte județe.

Administrațiile locale din Vaslui se află pe ultimul loc în topul național, cu o pondere de 25% a veniturilor proprii în totalul veniturilor realizate. Clasamentul rușinii este completat de județele Mehedinți (29%), Teleorman (29%), Neamț (31%) și Olt (31%).

La polul opus, administrațiile locale din capitală (cele șapte primării) au cel mai mare grad de independență financiară, 80% din veniturile totale ale acestora reprezentând venituri proprii. Primăria Municipiului București înregistra anul trecut cel mai mare grad de independență financiară, 98% din veniturile acesteia fiind venituri proprii (3,78 din 3,86 miliarde lei).

După capitală, cele mai independente financiar sunt administrații locale din județul Ilfov, 72% din veniturile primăriilor și Consiliului Județean Ilfov fiind reprezentate de veniturile proprii. Orașul Otopeni are cel mai mare grad de independență financiară, conform datelor din 2017 (92% venituri proprii).

Județul aflat pe locul al treilea este Brașovul, cu un grad de independență financiară al administrațiilor locale de 61%, orașul Ghimbav (92%), și municipiul Brașov (70%), având cea mai mare independență financiară.

Topul se continuă cu administrațiile locale din județele Cluj (60% venituri proprii), Sibiu (57%), Constanța (57%), Timiș (57%), Arad (53%), Prahova (50%) și Argeș (50%).

Veniturile totale ale administrațiilor locale din Romȃnia au fost, în 2017, de 62,78 miliarde de lei, în tip ce cheltuielile totale s-au ridicat la valoarea de 61,13 miliarde de lei. Din totalul veniturilor administrațiilor locale, 30,58 miliarde de lei reprezintă veniturile proprii, asta însemnând 49% din veniturile totale.

Două treimi din veniturile proprii ale administrațiilor locale din 2017 (20,23 din 30,58 mld. lei) reprezintă cotele defalcate din impozitul pe venit (15,87 mld. lei) și sumele alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale (4,36 mld. lei).

Primăriile de orașe și municipii din România au avut anul trecut o pondere a veniturilor proprii în totalul veniturilor de 62% (19,94 din 32,00 mld. lei), acestea fiind cele mai independente financiar administrații locale. Cele mai puțin independente administrații locale sunt consiliile județene, veniturile proprii ale acestora însemnând 32% din totalul veniturilor (3,62 din 11,28 mld. lei). 

Estimările pentru anul 2018 arată că, urmare a reducerii impozitului pe venit de la 16% la 10%gradul de independență al administrațiilor locale va scădea. Pierderea va fi de 37,5% din cotele defalcate sau sumele alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit. 

Concluzia analizei indică o distribuire neunitară a gradului de independență financiară a administrațiilor între județe, dar și o diferență evidentă între diversele tipuri de administrații (primării de municipii și orașe, primării de comune și consilii județene). Este vorba despre diferențe care ar trebui să fie remediate prin alocările de subvenții, care nu au, însă, criterii clare pe baza cărora se realizează. Anul trecutsubvențiile primite de administrațiile locale au reprezentat 9,4% din totalul veniturilor (5,88 din 62,78 mld. lei). (Mara GRIGORIU)

Se dau din nou ajutoare pentru săraci!

de Marian MOCANU

Persoanele cu venituri modeste vor primi și în acest an ajutoare alimentare acordate de Uniunea Europeană. Beneficiarii acestor ajutoare au două vești bune: în primul rând, s-a renunțat la sistemul distribuirii pe baza tichetelor individuale, ceea ce înseamnă că alimentele vor sosi mai curând ca anul trecut, cel mai târziu în luna decembrie. În al doilea rând, vor beneficia de aceste ajutoare alimentare și persoanele cu venituri mai mici de 450 lei/membru de familie, altele decât cele din categoriile care beneficiau până acum. Se estimează că, la nivelul județului Vaslui, numărul beneficiarilor de astfel de ajutoare va crește cu circa 30.000!

Persoanele cu venituri mici vor beneficia și în acest an de ajutoare alimentare acordate de Uniunea Europeană în cadrul programului POAD 2015. Este vorba de pensionarii din sistemul de stat sau cei care primesc indemnizație socială pentru pensionari cu pensii mai mici de 400 lei, persoanele cu handicap gradul I sau II, șomeri în plată, beneficiari ai ajutorului social conform Legii 416, familii beneficiare de alocații pentru susținerea familiei, precum și alte categorii de persoane, printre care veteranii de război și văduvele acestora, eroi ai Revoluției ori persoane persecutate politic în timpul regimului comunist. Produsele acordate în cadrul POAD sunt produse alimentare de bază, făină, ulei, mălai, zahăr, anul trecut fiind distribuite inclusiv conserve de carne de porc și vită, pate de ficat și paste făinoase, valoarea totală a acestora fiind de circa 300 lei.

Față de anul trecut, au fost aduse niște modificări legislative privind modul de acordare a acestor alimente. Cea mai importantă dintre modificări este aceea că de aceste ajutoare alimentare vor beneficia și persoanele a căror venituri pe membru de familie nu depășește 450 lei/lunar, altele decât cele care beneficiau până acum de aceste drepturi.

Este vorba de persoanele singure sau familiile care, din anumite motive, nu beneficiau de venit minim garantat conform legii 416. Datorită introducerii acestei noi categorii de beneficiari, la județul Vaslui vor fi cu circa 30.000 de persoane care vor primi aceste ajutoare din partea Uniunii Europene. Conform unei prime estimări făcute de grupul de lucru din cadrul Insituției prefectului Județului Vaslui, în acest an vor fi 141.186 beneficiari, față de 108.879 câți au fost anul trecut.

„Dat fiind faptul că au fost transmise din partea Ministerului Dezvoltării Regionale și a Administrației Publice noi precizări cu privire transmise, în aceste zile se face o reevaluare a numărului beneficiari pe Unități Administrativ Teritoriale. Când vom avea toate datele din teritoriu, se va face o centralizare care va fi transmisă ministerului, care, ulterior va organiza licitațiile pentru prodsele ce urmează a fi distribuite. Sperăm ca, cît mai curând, până la sfârșitul anului, să se primească produsele alimentare acordate din fondurile Uniunii Europene și acestea să fie distribuite către beneficiarii acestui program”, a declarat subprefectul Mircea Gologan.

O altă veste bună pentru beneficiarii acestui program, este faptul că, în acest an, distribuirea ajutoarelor alimentare nu se mai face pe baza unui tichet personal, așa cum a fost cazul anului trecut, ci pe liste întocmite de primării cu sprijinul instituțiilor desemnate. Ideea distribuirii pe baza tichetelor individiale transmise prin poștă către beneficiari, anul trecut, a fost un adevărat fiasco. Asta nu doar prin prisma faptului că unii potențiali beneficiari nu au primit tichetele, dar și pentru că distribuirea s-a făcut cu foarte mare întârziere, în unele comune alimentele ajungând în luna ianuarie și chiar mai târziu.

În acest an, distribuirea se va face pe bază de buletin de identitate, conform listelor ce vor fi întocmite direct de primării. Listele respective vor fi completate de date privind anumite categorii de beneficiari transmise, la solicitarea primăriilor, de către Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă, Agenția Județeană de Plăți și Inspecție socială, AJPIS, Casa Județeană de Pensii și Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Vaslui. Ulterior, după finalizarea listelor de beneficiari, dacă vor mai apare persoane care se încadrează în prevederile legii privind acordarea acestor ajutoare alimentare în cadrul programului POAD 2015, acestea vor fi înscrise pe liste suplimentare.

Săraci, dar pretențioși

de Roxana NĂSTASĂ

Zeci de vasluieni aflați în situații disperate de viață au solicitat ajutoare de urgență de la stat. Potrivit directorului Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Vaslui, Sorin Prepeliță, tot mai mulți sunt cei care, aflați în situații de sărăcie extremă, cei cărora le-a ars casa într-un incendiu sau cu probleme de sănătate foarte grave, depun cereri pentru a primi ajutor de urgență. Sunt însă și cazuri în care oamenii solicită fără să se încadreze și le sunt respinse dosarele. Ba mai mult, după ce cei de la AJPIS le recomandă alte prestații sociale la care s-ar încadra, ei le refuză.

„Tot mai mulți depun cereri pentru ajutor de urgență. În prezent, avem trimise la București cinci dosare și mai avem 20 de dosare la noi, în evaluare. Vin persoane aflate în situații de sărăcie extremă, persoane care au copii bolnavi ce necesită intervenții în străinătate sau persoane cărora le-a ars casa. De exemplu, avem acum un caz de la Huși cu o familie căreia i-a ars casa în totalitate după ce a explodat butelia”, ne-a declarat Sorin Prepeliță.

Acesta ne-a mai spus că, persoanele care depun dosare pentru ajutoare de urgență sunt selectate printr-o anchetă socială efectuată de cei de la instituție, dar și prin anchete ale asistenților sociali de la primării. Astfel, sunt și cazuri în care dosarele sunt respinse pentru că ori persoanele au venituri peste medii, ori au copii plecați în străinătate sau alte asemenea. Aceste ajutoare se acordă astfel doar celor care au într-adevăr nevoie. Sunt și cazuri la polul opus, de oameni săraci cu pretenții care refuză ajutoarele sociale și vor ajutoare de urgență.
„Noi facem anchete sociale la domiciliul celor care au depus dosar și vedem dacă chiar au nevoie. Am întâlnit și situații în care aveau copii plecați la muncă în străinătate sau care aveau venituri peste medii și le-au fost respinse dosarele. Noi recomandăm și accesul la alte prestații, cum ar fi de exemplu, alocație de susținere a familiei, ajutor de venit minim garantat (VMG), ajutor de încălzire, însă mulți nu vor. Am întâlnit cazuri în care mama, tata stăteau acasă și refuzau ajutoarele sociale și cereau ajutor de urgență. Mulți nu accesează ajutoare sociale pentru că au anumite obligații. La VMG, de exemplu, trebuie să presteze ore de muncă și trebuie să fie și buni plătitori de taxe și impozite și nu le convine”, a mai spus Prepeliță.

AJPIS sare în ajutor

Pentru că apar tot timpul cazuri extreme, iar unele persoane nu știu de aceste ajutoare de urgență, AJPIS se autosesizează și oferă o mână de ajutor celor în nevoi. Astfel, de exemplu, după ce au văzut la tv cazul Nicoletei Brostnic, fata din Hălărești pe care un accident rutier crunt a țintuit-o la pat, trupul fiindu-i mutilat, cei de la AJPIS au chemat-o și i-au făcut dosar pe care l-au trimis la București, urmând să primească ajutor financiar de la stat. Ca acest caz, sunt multe altele.
„Sunt cazuri în care ne și autosesizăm. De exemplu, după ce am văzut la televizor cazul domnișoarei accidentate, am chemat-o și i-am făcut dosar. Am mai văzut o situație la televizor de la Rafaila cu foarte mulți copii care trăiau în condiții grele și ne-am autosesizat și noi să le dăm o mână de ajutor. A mai fost cazul unui copil de la Negrești cu o boală extrem de rară și i-am făcut și noi propunere de ajutor de urgență după ce am aflat de el de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Vaslui. Sunt multe astfel de cazuri”, ne-a mai spus directorul AJPIS Vaslui.
Numărul dosarelor depuse variază de la lună la lună însă nu se abuzează de acest ajutor, instituuția oferind doar celor care sunt într-adevăr în situații extrem de dificile.
Suma minimă pe care o primesc de la stat cei aflați în nevoi este de 1.000 de lei, iar cea maximă de 3.500. În cazurile de boală, în care sunt necesare intervenții în străinătate se face propunere mai mare de 3.500 de lei poentru că, deși contravaloarea operației este decontată de Casa de Asigurări de Sănătate, e nevoie de bani pentru transport, cazare și alte asemenea. De la momentul cererii ajutorului de urgență până la primirea banilor durează un minim de două luni.

Ajutoare ”Off Road” pentru sărmanii din Puiești!

de Răzvan Călin

Mai multe familii nevoiașe din satul Bărtăluș, comuna Puiești, au primit un transport consistent de ajutoare grație unei acțiuni umanitare derulată de Clubul ”Off Road” Bârlad.

Un grup de bârlădeni inimoși, care formează Clubul ”Off Road” din Bârlad, au organizat ieri o acțiune umanitară pentru un grup de familii sărmane din satul Bărtăluș, comuna Puiești.

offroad_ajutoare1”Unul dintre colegii și prietenii noștri – un bârlădean stabilit în Austria – a venit în țară cu un transport de haine și încălțăminte pe care a spus că vrea să le doneze unor oameni nevoiași. Automat, ne-am gândit că ar fi foarte bine dacă și noi am contribui cu ceva la acest gest nobil al prietenului nostru. Așa că am inițiat rapid o acțiune prin care fiecare dintre noi a contribuit cu ce a putut. Mă refer aici atât la bani, cât și la diverse bunuri și obiecte, începând de la diverse alimente și până la jucării sau alte bunuri. Toate acestea sunt destinate exclusiv unor familii de oameni sărmani din satul Bărtăluș care au mare nevoie de orice fel de ajutor”, ne-a declarat unul dintre membrii Clubului ”Off Road” Bârlad, care a ținut să-și păstreze anonimatul.

De altfel, discreția este literă de lege pentru membrii clubului bârlădean, care nu doresc să facă prea multă ”zarvă” pe seama lor, socotind că cel mai important lucru este să întindă o mână de ajutor celor încercați de soartă. În iarna ce tocmai a trecut, membrii ”Off Road” Bârlad au mai organizat o acțiune similară, atunci beneficiarii fiind 15 familii nevoiașe din satul Hreasca, comuna Coroiești.

Cantina de Ajutor Social hrănește zilnic 250 de oameni

Cantina de Ajutor Social din municipiul Vaslui rămâne o soluție la problemele financiare pe care le au aproape 250 de locuitori. Unitatea asigură hrană caldă persoanelor care nu dețin resurse financiare suficiente, dar și celor care doresc să mănânce la preț redus.

Potrivit statutului, Cantina de Ajutor Social este o unitate publică de asistență socială, cu personalitate juridică. Serviciile cantinei se prestează gratuit pentru persoanele care nu au venituri, sau ale căror venituri sunt sub nivelul net lunar, pentru o persoană singurã, luat în calcul la stabilirea ajutorului social (142 lei/persoanã). Persoanele al cãror venit depășește 142 de lei/membru de familie beneficiază de serviciile cantinei de ajutor social cu plata unei contribuții de 30% din venitul pe persoană, fãră a depăși costul meselor servite. (Bogdan RUSU)

Bani în plus pentru copiii săraci

De la 1 noiembrie, copiii din 13.000 de familii sărace din județul Vaslui vor primi 42 de lei în plus pe lângă alocația pe care o primesc în prezent.

Aceste drepturi financiare nu au legătură cu alocația de stat acordată tuturor copiilor minori, ci vine în sprijinul familiilor foarte sărace (cu venituri de până la 530 de lei pe membru de familie) care beneficiază în prezent de alocații pentru sprijinul familiei. În prezent, cea mai mare alocație pentru susținerea familiei, de 260 de lei, este acordată familiilor care au venituri nete lunare, sub 200 pe mebru de familie și au 4 sau mai mulți copii.

În județul Vaslui, media lunară a numărului de familii care apelează la ajutorul acordat de Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială este de 13.000. Această cifră variază însă de la o lună la alta. (Bogdan RUSU)

Săracii Europei

La Vaslui, coșul zilnic depășește cu mult valoarea medie națională (24 de lei), ajungând la aproape 30 de lei. Acest lucru se datorează, în special, prețurilor mari la alimentele de bază. Calculat la cheltuielile lunare, venitul minim al unei familii cu cel mult patru membri care trăiește în mediul urban ar trebui să fie de cel puțin 2.000 de lei.

 Alexandru CROITORU

Statisticile scot în evidență faptul că județul Vaslui este unul dintre cele mai sărace din țară, cu o rată a șomajului foarte mare în raport cu numărul populației active și cu un salariu mediu mai mic de 1.100 de lei, dar cu cel mai mare preț pe țară la coșul zilnic. Costul unui coș cu alimente de bază ajunge la 28,90 lei pe zi pentru o familie cu doi copii. La polul opus se află județului Timiș, unde rata șomajului este de aproximativ 2%, salariul mediu ajunge la 1.540 de lei, iar costul unui coș cu alimente de bază este de doar 23,5 lei. Un coș mai scump vom găsi în Bihor, unde valoarea este de 30 de lei, la un salariu mediu de 1.135 lei și o rată a șomajului de 4,3%.

La Vaslui sunt cele mai mari prețuri la cartofi, cu peste 2,5 lei/kg față de județul Timiș, unde cartofii se vând sub 2 lei/kg. Fasolea, în Vaslui ajunge la 10 lsaraciei/kg, comparativ cu Timiș, județ unde prețul acesteia ajunge la 6-7 lei/kg. Diferența de preț este dată, în primul rând de comercianți, care profită de faptul că strictul necesar se vinde cel mai bine și nu se sfiesc să ridice prețurile ori de câte ori găsesc un motiv plauzibil.

Din 2008 și până astăzi, prețurile au crescut cu 30%, în condițiile în care modificările salariale au fost nesemnificative. La Vaslui, prețul pâinii este între 0,90 și 1,20 lei, în condițiile în care pâinea nu depășește 400 de grame, iar o familie cu copii aflați în creștere, are nevoie de cel puțin două pâini pentru fiecare masă. Un pui se vinde cu 12 lei/kg, ouăle cu 0,50-0,65 de lei bucata, laptele costă 3.25 de lei/litru, zarzavaturile se vând cu 0,50 sau cu 1 leu legătura, morcovii și celelalte legume pe care o gospodină le folosește în bucătărie au și ele prețuri deloc de neglijat. Astfel, într-o lună, o familie din Vaslui, poate cheltui numai pe mâncare cel puțin 869 de lei, sumă care depășește salariul minim net pe economie cu mai bine de 100 de lei.

Facturile întregesc panoul cheltuielilor

Gaz, electricitate, apă, gunoi, cablu-tv, telefon și internet, sunt servicii de care cele mai multe persoane din mediul urban beneficiază. Aceste servicii măresc și ele cheltuielile lunare ale unei familii cu câteva sute de lei. Din fericire, la consumul de gaze și electricitate se mai poate face o difeferență în perioada verii, față de lunile de iarnă, când poate crește semnificativ. În acest caz o familie, oricât de economă ar fi, tot va trebui să scoată din buzunar un minim de 250 de lei lunar, sumă care poate crește semnificativ în lunile de iarnă.

La toate acestea adăugăm și o cheltuială lunară de circa 400 de lei pentru cumpărarea de produse nealimentare necesare unei familii, reprezentând tricotaje, confecții, încălțăminte, medicamente, rechizite școlare, produse de igienă.

Astfel, o familie compusă din cel mult patru persoane are nevoie de cel puțin 2.000 de lei lunar pentru a reuși să-și acopere doar cheltuielile. Asta fără a lua în calcul perioade de vacanță și concedii, relaxare de sfârșit de săptămână, când familia poate ieși în oraș pentru un suc, un film sau o prăjitură cu cei mici. Pentru majoriatea vasluienilor, relaxarea de weekend înseamnă un drum “la țară”, unde muncile agricole prestate la părinți și bunici pot face diferența în cămară.

Suntem mulți, săraci și șomeri

Vasluiul este un județ cu peste 270.000 de locuitori apți de muncă, cu vârste cuprinse între 18 și 62 de ani, dar cu doar ceva mai mult de 52.000 de persoane cu un loc de muncă. Județul Vaslui înregistrează un număr record de șomeri, aproximativ 17.000 aflați în plată, ceea ce ne situează pe primul loc în țară. Și ca vorba “la omul sărac nici boii nu trag” să se adeverească pe deplin, județul Vaslui înregistrează unele dintre cele mai mici salarii medii brute din țară, acestea nedepășind 1.800 de lei. Singura laudă este cea legată de faptul că suntem printre puținele județe din România unde populația activă de sex masculin este mai mare decât cea de sex feminin, dar diferența nu este semnificativă.

Alexandru CROITORU

O caracteristică aparte a populației din județul Vaslui este legată de faptul că numărul populației feminine este mai mare decât cel al populației feminine, în condițiile în care tendința este exact invers în celelalte județe ale țării. Mai exact, suntem 144.546 de bărbați cu vârste cuprinse între 18 și 62 de ani și 133.369 de femei.

În ceea ce privește populația urbană, municipiul Vaslui are 29.787 de bărbați și 30.011 femei cu vârste cuprinse între 18 și 62 de ani. La Bârlad, situația se prezintă astfel: 22.073 de bărbați și 23.811 femei. Sunt 9.697 de bărbați și 10.236 de femei la Huși, 2.197 bărbați și 1.960 femei la Murgeni și 3.210 bărbați și 3.106 femei, la Negrești.

Număr mai are de populație masculină găsim în mediul rural, unde datele statistice arată 77.582 de bărbați și doar 46.245 de femei între 18 și 62 de ani.

Forță de muncă multă, locuri de muncă puține și salarii mici

Din păcate, din cei peste 277.915 vasluieni activi ca forță de muncă, sub 20% se pot lăuda cu un loc de muncă stabil. Astfel, în județul Vaslui, efectivul salariaților, la sfârșitul lunii mai, era de doar 52.442. Dntre aceștia, 2.110 în agricultură, unde multe dintre locurile de muncă pot fi doar sezoniere. Ceva mai bine era în industrie și construcții unde, în acest an s-au înregistrat 19.299 de angajați, pe când serviciile au recordul absolut cu 31.033 de persoane absorbite.

Cât privește salarizarea, în luna mai salariul mediu brut era de 1.657 de lei. În județul Vaslui, cele mai mici salarii medii s-au înregistrat în industrie și construcții, unde media a fost de 1.521 de lei. Pe următorul loc se situează salariile din agricultură, vânătoare și servicii anexe, silvicultură și pescuit, care se ridică lunar la o medie de 1.570 de lei. Mai bine plătiți sunt cei care își desfășoară activitatea în domeniul serviciilor. Aici, salariul mediu brut a ajuns la 1.777 de lei.

În schimb, județul Vaslui stă bine la numărul de șomeri: 16.900 înregistrați la sfârșitul lunii de referință, fără a mai pune la socoteală elevii care au terminat clasa a 12-a sau absolvenții de facultate care nu și-au găsit un loc de muncă.

O altă statistică arată faptul că femeile au la dispozitție un număr mai mare de locuri de muncă, fiind înregistrate în șomaj doar 5.965, față de 10.935 bărbați.

La capitolul pensionari stăm foarte bine, numărul acestora, la sfârșitul primul trimestru al acestui an ajungând la 80.755 de persoane cu o pensie medie de 709 lei.

Populația județului Vaslui, în scădere, de la an la an

Și anul trecut și în acest an, numărul populației județului s-a aflat și se află într-o continuă scădere în condițiile în care, anul trecut, numai în luna decembrie au fost înregistrate 524 de decese și doar 405 nașteri. Anul acesta, tendința s-a păstrat. Astfel, în luna ianuarie a acestui an au fost înregistrate 377 de nașteri și 511 decese, sporul natural fiind de -134 de persoane. Patru luni mai târziu, în luna mai 2014, datele statistice nu arătau diferit de cele de la începutul anului, înregistrându-se în județul Vaslui 367 de nașteri și 440 de decese, cu un spor natural de -73 de persoane.

Căsătorii versus divoțuri

În 2014, numărul căsătoriior a scăzut simțitor față de 2013. Astfel, anul acesta au fost înregistrate, în primul semestru 622 de căsătorii și 239 de divorțuri. Începutul anului a fost unul amorțit în ceea ce privește cuplurile care au ales să divoțeze, fiind înregistrate doar 18 cazuri, puține comparative cu luna următoare, când numărul acestor cazuri a ajuns la 65, cele mai multe înregistrate până acum. În schimb, căsătoriile de anul acesta spun multe despre nivelul de trai al vasluienilor și despre veniturile celor care au ales să muncească în străinătate. Comparativ, putem spune că 2014 este un an în care nivelul de trai a scăzut cu mult față de anul trecu când, doar într-o singură lună s-au înregistrat 486 de căsătorii. Per total, în al doilea semestru al anului trecut au fost înregistrate 1860 de căsătorii și numai 393 de divorțuri.

Mai mulți bani pentru săraci

În județul Vaslui, numărul familiilor care beneficiază de ajutor social a ajuns, în martie, la 10.476.

„Dacă, în luna martie 2013, în evidențele agenției noastre se aflau 9.976 de beneficiari, se poate observa în acest an o creștere cu 500, situație datorată schimbărilor legislative în domeniu, care au permis mai multor cetățeni aflați în dificultate să fie eligibili pentru acordarea venitului minim garantat”, ne-a declarat Sorin Prepeliță, directorul Agenției Județene de Plăți și Inspecție Socială Vaslui.

Efortul financiar pentru plata ajutorului social a ajuns, în martie, la 2.578.044 de lei. Comunele cu numărul cel mai mare de beneficiari sunt Băcești (411), Dragomirești (306) și Pungești (290), iar la polul opus se situează comunele Fruntișeni (14), Mălușteni (23) și Muntenii de Sus (24).

Lunca Prutului are nevoie de finanțare

„Vasluiul cum să se dezvolte, cum să-și trimită produsele spre piețele vestice, când drumurile sunt în suferință?”, întreabă deputatul PSD Toader Dima.

Politicienii vasluieni susțin că în județ există zone cu mult potențial economic, dar care sunt văduvite, de cele mai multe ori, de mijloacele financiare prin care s-ar putea dezvolta până la adevărata lor valoare.  Deputatul PSD Toader Dima afirmă că partea de est a județului Vaslui, care include Lunca Prutului, 160 de kilometri de graniță cu județul Iași și hotarul cu județul Galați, are nevoie de sprijin.

„Nu mai este de mult un secret că județul Vaslui este lipsit de resurse materiale, lucru care i-a blocat accesul spre o dezvoltare pe măsură. Este însă bogat în resurse umane, cu mare potențial agricol și nu numai, posibilități care nu sunt încă folosite așa cum trebuie pentru că zona suferă mult la capitolul infrastructură. E greu să vorbești despre dezvoltare și atragere de capital atunci când e dificil de ajuns la fața locului. Promisiuni au tot fost în cei opt ani când la guvernare au fost cei din PDL, dar belșugul de vorbe nu s-a transformat în ceva palpabil, care să aducă bunăstare oamenilor. Degeaba au muncit oamenii la proiecte care să dezvolte regiunea, dacă la București nu i-a susținut nimeni, dacă nu s-a bătut cineva pentru ei. România nu poate fi puternică doar pe bucăți, e nevoie de dezvoltarea tuturor zonelor. Asta înseamnă că și regiunea de est a județului Vaslui, pe care o reprezint în Camera Deputaților, are dreptul la același grad de dezvoltare», a declarat Toader Dima.

Pe Lunca Prutului, jumătate dintre oameni locuiesc la sate, iar 90% practică agricultura de subzistență. Mai trebuie spus că zona de est a județului Vaslui este străbătută de la sud la nord de Drumul Național 24A, o cale de comunicații care are nevoie de refacere și modernizare.

«Cum să vină investitori în zonă, când nu au drumuri pe care să meargă? S-au făcut preferențial investiții în cazul multor regiuni din Transilvania. De exemplu, zona Clujului, care are și acces la autostradă, deci legături cu Europa Occidentală, se dezvoltă mai mult, se pare, decât oricare alta. Vasluiul cum să se dezvolte, cum să-și trimită produsele spre piețele vestice, când drumurile sunt în suferință? Am făcut și voi face în continuare demersuri la cei care pot pune lucrurile în mișcare, să sprijine proiectele din zonă”, a mai spus deputatul PSD.

Potrivit parlamentarului, în ultimii 23 de ani, în toată Lunca Prutului s-a făcut o singură investiție în turism, deși zona are multe de oferit: “În regiune sunt nu mai puțin de șase puncte de frontieră cu Republica Moldova, unde se ajunge însă greu din cauza aceluiași Drum Național 24A. Să nu uităm de potențialul imens pentru turismul rural, de turismul tematic, dacă ar fi să mă refer numai la un posibil «Traseu al Vinului». Sunt bine cunoscute viile din zona orașului Huși, dar se ajunge din nou la problema DN 24A, pe care e greu de circulat. În cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală, județul Vaslui se laudă totuși cu o rată de absorbție a fondurilor structurale aproape dublă față de media națională, adică 60% față de 39%».

Paradoxul “legal” vasluian: Săraci, dar nu defavorizați

 “Cât de sărac trebuie să fii pentru a fi considerat defavorizat”? Aceasta este întrebarea pe care Nelu Tătaru o pune colegilor săi din Senat. Senatorul de Huși arată că, în ciuda situației economice și sociale extrem de dificile, județul Vaslui nu poate fi declarat zonă defavorizată.

Senatorul liberal Nelu Tătaru se detașează de logica obișnuită a politicianului român, mult mai preocupat de lupta politică decât de problemele reale ale țării, pentru a aduce în atenția colegilor săi situația județului din care provine: “Ca senator de Vaslui, situația economică din județ este o preocupare constantă pentru mine. Unul dintre cele mai mici salarii medii nete pe economie din țară, cifre dezarmante în ceea ce privește rata șomajului, sute de falimente și afaceri suspendate, foarte mulți asistați sociali, oameni fără nicio formă de venit, o piață a locurilor de muncă încremenită, adică, în cuvinte mai puține, o economie de subzistență, toate acestea au făcut ca județul Vaslui să fie sinonim cu sărăcia, iar eticheta de «polul sărăciei» și pozițiile fruntașe în topurile deloc flatante ale nevoilor și subdezvoltării să fie automat atribuite Vasluiului”.

«Cu toate acestea, județul Vaslui nu este declarat zonă defavorizată», spune senatorul, «neîncadrându-se în criteriile strict definite de Legea nr. 20 din ianuarie 1999». Tătaru le sesizează celorlalți senatori: «Vasluiul se poate «bucura» de toate etichetările posibile legate de reliefarea stării de sărăcie generale din județ, numai de cea de zonă defavorizată nu. Oare la ce ne folosește, când realitatea cotidiană contrazice litera legii”.

Apoi, Nelu Tătaru pune degetul pe rană: “Avem strategii, programe, subprograme, concepte noi pentru impulsionarea economiei, am adoptat memorandumuri, am organizat sesiuni de comunicări și totuși nu s-a schimbat nimic. Vasluienii sunt la fel de săraci, cererea locurilor de muncă depășește în continuare oferta și perspectivele întârzie să se arate. Colac peste pupăză, SC Rulmenți SA, deținut de trustul turc Kombassan, și un important agent economic din județ au dispus o serie de disponibilizări și încearcă mai multe soluții de compromis pentru a menține activitatea pe linie de plutire”.

Senatorul arată că soluția nu poate fi în niciun caz suprataxarea practicată de actualul guvern: “Avem nevoie de o discriminare pozitivă, de o relaxare fiscală, de infrastructură, de mai puține strategii și substrategii pe hârtie și de mai multe măsuri concrete”.

Pensionarii se împrumută pentru medicamente!

Vârstnicii din Bârlad și comunele arondate trăiesc vremuri din ce în ce mai grele. Nu doar că pensiiile nu le ajung de la o lună la alta pentru mâncare și pentru celelalte cheltuieli, ba chiar au început să împrumute bani ca să-și poată lua tratamentele prescrise de medici.

În ultimii ani, Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) Bârlad, al cărei scop este sprijinirea membrilor prin acordarea de împrumuturi cu dobânzi rezonabile, a ajuns să salveze, la propriu, viața oamenilor. Dacă, până mai ieri, vârstnicii făceau credite pentru a-și cumpăra aparatură electrocasnică și mobilier ori pentru a-și amenaja locuințele sau pentru a merge în concediu, mai nou, prioritățile multora s-au schimbat radical. Cei cu venituri extrem de mici au ajuns să se împrumute pentru simplul fapt că banii nu le ajung de la o lună la alta. Și dacă mai sunt și bolnavi, iar rețetele sunt scumpe, singura metodă pentru a nu rămâne fără tratamentul prescris este să se împrumute. Pe deasupra, oamenii s-au văzut nevoiți să scoată mai mulți bani din buzunar pentru plata facturilor la electricitate sau la gaz în lunile de iarnă.

Și dacă nu au bani, ce să facă? Tot CARP Bârlad îi salvează, acordându-le împrumuturi cu dobânzi mai mici decât la bănci. Numai în ultimele luni, sute de membri au apelat la credite de până la 1.000 de lei, cei mai mulți pentru a-și procura tratamentele medicale sau pentru diverse intervenții chirurgicale.

„A început să crească și numărul persoanelor care vor să se împrumute pentru a-și putea achita facturile la electricitate sau la gaz. În astfel de cazuri, împrumuturile acordate variază între 100 și 1.500-2.000 de lei, cu termen de returnare în cinci sau șase luni, iar oamenii sunt foarte serioși și vin să plătească la timp ratele. De regulă, fac împrumuturi la nivelul fondului cotizant, fără să mai apeleze la giranți. Spre exemplu, dacă fondul cotizant este de 500 de lei, tot atâta solicită cu împrumut, iar dobânda este de numai 2%”, a declarat Nicolaie Mihai, președintele CARP Bârlad.

În această perioadă a crescut și numărul membrilor care au solicitat credite pentru o masă mai îmbelșugată de Paște, ca de altfel cum se întâmplă și de Crăciun.

After-school pentru copiii nevoiași

Din această săptămână, elevii din Bârlad și comunele limitrofe care au o situație materială precară vor putea beneficia, în mod gratuit, de un program de tip after-school. 35 de copii au fost deja identificați și selecționați să participe la activitățile variate oferite de inițiator.

Proiectul este inițiat de Asociația „Sf. Toader” Bârlad și se numește „Centrul de Excelență Educațională”. Preotul Teofil Ștefănică (parohia „Domnească 2”) își propune astfel să ofere servicii educaționale pentru elevii de gimnaziu și liceenii defavorizați din zonă. Conferința de deschidere a avut loc vineri, la manifestare participând directorii școlilor din Bârlad, inspectorul școlar general, Gabriela Plăcintă, reprezentanți ai Poliției Bârlad și ai Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Vaslui, președintele „Academiei Bârlădene”, Elena Monu, viceprimarul Marin Bunea și deputatul Adrian Solomon.

«Centrul de Excelență Educațională» are ca obiectiv identificarea, sprijinirea și pregătirea tinerilor capabili de performanță care provin din familii vulnerabile din punct de vedere social și economic. Proiectul funcționează pe bază de voluntariat și demarează luni, 17 februarie, ora 9. Mai mulți profesori de română, matematică, informatică și engleză s-au oferit voluntari și acum căutăm și pentru alte materii. Directorii de școli ne-au ajutat, identificând și selecționând copiii, până acum fiind înscriși 35 de elevi. Le mulțumim pe această cale pentru sprijinul acordat, precum și profesorilor voluntari și domnului Ciprian Munteanu, care ne-a pus la dispoziție spațiul”, ne-a declarat preotul Ștefănică.
Activitățile „Centrului de Excelență Educațională” se vor desfășura în patru săli de clasă a câte 35 de locuri și un laborator de informatică dotat cu 25 de calculatoare conectate la internet. Elevii vor putea beneficia de sprijin pentru efectuarea temelor sau pregătire pentru diverse competiții de profil, de luni până vineri, în intervalul orar 9-17.30. De asemenea, Asociația „Sf. Toader” intenționează să-i stimuleze pe copii oferindu-le burse pentru rezultate excepționale la învățătură, iar în vacanțe, excursii sau alte tipuri de activități extracurriculare.
„Alte proiecte pe care ni le propunem sunt: activități opționale în cluburi extrașcolare non-formale, training-uri pentru profesori și părinți, activități de învățare pentru copii, tineri și adulți, consiliere psihologică pentru copii și părinți, strângeri de fonduri pentru cămine de bătrâni sau persoane aflate în situații precare, donații de alimente și îmbrăcăminte pentru bătrâni abandonați, donații de cărți și jucării”, a mai spus părintele Teofil Ștefănică.

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: