Home / Tag Archives: deșeuri

Tag Archives: deșeuri

Criza de pubele a blocat preluarea serviciului de salubritate în zonele Vaslui și Bârlad

de Dănuț CIOBANU

Preluarea de către noii operatori a serviciului de salubritate din zonele Vaslui și Bârlad s-a amânat din nou. Problemele apărute sunt la nivelul municipiilor, unde trebuie asigurate o parte din pubelele care nu au fost achiziționate prin proiect. Cel târziu până la finalul acestui an, firmele vor intra în activitate. Pentru zona Vaslui, operatorul de salubritate este SC Financiar Urban SRL Pitești, iar pentru zona Bârlad, operatorul este SC Urbana SA Bistrița.

Implementarea “Sistemului Integrat de Management al Deșeurilor Solide – județul Vaslui” se dovedește a fi o operațiune extrem de anevoioasă. Deși la data de 1 noiembrie 2019 era programat ca noii operatori să preia serviciile de salubritate din zonele Vaslui și Bârlad, termenul a fost din nou devansat. De altfel, în municipiul Vaslui, noul operator trebuia să preia sistemul din luna ianuarie 2019, operațiune care a fost amânată în mod repetat.

În prezent, mai sunt discuții cu cele două municipalități, în ceea ce privește asigurare unor pubele care nu au fost achiziționate prin intermediul proiectului. Dacă un vor fi preluate pubelele de la vechii operatori, firmele care au câștigat licitațiile vor achiziționa aceste pubele, urmând ca în timp să își recupereze investiția.

După rezolvarea problemei pubelelor, procesul de preluare va continua, astfel încât până la finalul acestui an, în zonele Vaslui și Bârlad să activeze noile firme de salubritate. Pentru zona Vaslui (29 UAT-uri), operatorul de salubritate este SC Financiar Urban SRL Pitești, iar pentru zona Bârlad (22 UAT-uri), operatorul de salubritate este SC Urbana SA Bistrița. Firmele și-au deschis puncte de lucru în suburbia Moara Greci, pentru zona Vaslui, și în municipiul Bârlad pentru zona Bârlad. Operatorii de salubritate vor informa fiecare UAT cu privire programul de colectare al deșeurilor menajere și reciclabile. Pentru ca sistemul să funcționeze fără sincope, în fiecare UAT va fi desemnată o persoană responsabilă de gestiunea deșeurilor.

Sistemul deschis doar în Negrești

În prezent, sistemul de management al deșeurilor din județul Vaslui este deschis doar în zona Negrești, unde sunt arondate opt UAT-uri. După zonele Vaslui și Bârlad urmează ca operatorul de salubritate să preia și zona Huși (13 UAT-uri). În ceea ce privește zona Roșiești (14 UAT-uri), Agenția pentru Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Vaslui va organiza o nouă licitație publică pentru adjudecarea serviciilor de salubritate. În cursul lunii septembrie 2019, ADI Vaslui a aprobat tarifele distincte pentru colectarea, transportul, sortarea și depozitarea deșeurilor pentru populație și instituții, industrie și comerț.

Contractul de finanțare al proiectului “Sistemului Integrat de Management al Deșeurilor Solide – județul Vaslui” a fost semnat în data de 14 aprilie 2011 și a beneficiat de o finanțare de aproximativ 40 milioane de euro, prin Programul Operațional Sectorial Mediu 2007 – 2013. La finalizarea exercițiului bugetar european 2007-2013, lucrările nefinalizate din cadrul proiectului și plățile pentru obiectivele de investiții realizate au fost fazate pe Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020.

Investiția fanion a proiectului este depozitul ecologic de la Roșiești, prima celulă fiind construită în cadrul proiectului european. Depozitul va avea două celule de depozitare, iar când prima celulă va fi umplută, aceasta va fi închisă folosindu-se materiale speciale. În paralel, SC Romprest Energy SRL București, operatorul Centrului de Management Integrat al Deșeurilor din județul Vaslui are obligația, prin contract, de a deschide a doua celulă în vederea depozitării deșeurilor. Prima celulă va funcționa până în anul 2030, iar a doua celulă în perioada 2030 – 2042. Prima celulă de depozitare a deșeurilor de la Roșiești are o întindere de 10 hectare și reprezintă circa 50% din ponderea de execuție a proiectului implementat la Roșiești. O celulă are o capacitate de 1,3 milioane tone de deșeuri, durata de viață fiind estimată pe o perioadă de 15 ani.

Atenție bârlădeni! Depozitarea gunoiului menajer împreună cu cel vegetal vă poate arde la buzunar!

Se schimbă regulile de ridicare a gunoiului la Bârlad, dar se pare că nu și mentalitatea cetățenilor. Dacă nu vor înțelege că trebuie să se conformeze noilor reglementări, vor fi nevoiți să plătească facturi mai mari la salubritate.

Din 15 octombrie, SC CUP SA Bârlad nu mai colectează deșeurile vegetale amestecate cu cele menajere, ci numai deșeurile vegetale depozitate separat, atât în zonele de case cât și în cartierele de blocuri.

„De la mijlocul lunii octombrie SC CUP SA nu mai colectează deșeurile vegetale amestecate cu cele menajere. Noi vom ridica doar deșeurile vegetale, cu o singură condiție: ca acestea să fie depozitate separat. Dacă acestea vor fi amestecate cu gunoi menajer, nu le vom mai ridica. Deșeurile vegetale vor fi preluate de mașinile CUP doar în zilele de sâmbătă și duminică. Sâmbăta, angajații noștri vor ajunge în cartierele Țuguiata 1 și 2, Cotu Negru, Mihai Eminescu și cartierele Deal 1 și 2. Duminica, gunoiul vegetal va fi ridicat din străzile Nicolae Bălcescu, Dragoș Vodă, Epureanu, Ioan Vodă, Primăverii și străzile adiacente, precum și din cartierele Munteni și Podeni”, a declarat directorul CUP, Adrian Bobeica, pentru Est News.

Până pe 1 noiembrie va ridica și gunoiul menajer dacă este depozitat separat de cel vegetal. Noul operator care se va ocupa de salubritate în Bârlad își va începe activitatea, se pare, săptămâna viitoare, de pe 1 noiembrie. Acesta va ridica doar gunoiul menajer, nu și pe cel amestecat cu deșeuri vegetale. Dacă noul operator va găsi la punctele gospodărești gunoi amestecat, acesta va rămâne pe domeniul public, iar ridicarea lui se va face numai contra unei taxe separate. Rămâne de văzut cine va achita aceasta taxă, dar cel mai sigur bârlădenii. Cetățenii din Bârlad mai au o săptămână la dispoziție pentru a se obișnui cu depozitarea selectivă a deșeurilor, în caz contrar, riscând să plătească tarife mai mari la salubritate. (Mihaela NICULESCU)

Salubrizarea în județul Vaslui a intrat într-o nouă eră. Nu mai putem depozita gunoaiele de-a valma

de Dănuț CIOBANU

Sistemul integrat de management al deșeurilor va funcționa oficial în primele 22 de localități din județul Vaslui. Operatorii din zonele Negrești și Roșiești, care se ocupă de colectarea și transportul deșeurilor la stațiile de trasfer, au primit autorizațiile de mediu. În paralel, cei doi operatori primesc utilaje, pubele și administrarea platformelor din localități. Din luna noiembrie 2018, colectarea deșeurilor din cele două zone se va face conform standardelor europene.

Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Vaslui a acordat autorizația de mediu pentru primii doi operatori, care se vor ocupa de colectarea și trasportul deșeurilor din localitățile județului. Este vorba despre Domighian’s Park SRL Iași, care se ocupă de zona Negrești, zonă căreia îi sunt arondate opt localități, precum și SC Rossal SRL Neamț, operatorul de pe zona Roșiești, care va colecta deșeurile din 14 unități teritorial administrative.

Mădălina Nistor, directorul APM Vaslui, a precizat că din punctul de vedere al instituției pe care o conduce, cei doi operatori de salubritate își pot începe activitatea: Operatorii care se vor ocupa de zonele Vaslui, Bârlad și Huși sunt în procedura de avizare. După ce firmele vor depune la noi dosarele de autorizare complete, procedura prevede ca acestea să intre la avizare după o perioadă de 30 de zile”.

Practic, odată cu acordarea autorizației de mediu pentru operatorii din zonele Negrești și Roșiești, sistemului de gestionare a deșeurilor din județul Vaslui va începe oficial să funcționeze.

Ciprian Trifan, vicepreședintele Consiliului Județean (CJ) Vaslui, a spus că operatorii care au câștigat licitațiile pentru colectarea și transportul deșeurilor își vor primi echipamentele necesare pentru susținerea activității: CJ Vaslui, ca și beneficiar al proiectului, și membrii Asociației de Dezvoltare Intracomunitară (ADI) au demarat procedurile de predare a utilajelor achiziționate prin proiect către operatorii autorizați, care au câștigat licitațiile. În scurt timp, acești operatori vor primi pe lângă pubele și administrarea platformelor. Am inventariat împreună acești operatori, toate problemele care trebuie rezolvate pentru a putea derula contractele și sper ca din luna noiembrie 2018 aceste două zone să fie operabile”.

Cetățenii trebuie să selecteze deșeurile

Operatorii care se ocupă de colectare și transport preiau deșeurile de pe platformele din cadrul localităților și îl duc la stațiile de transfer. Sistemul de management a fost gândit ca prima selecție a deșeurilor să fie făcută de cetățenii care duc gunoaiele la platformele din localitățile în care locuiesc. De la stațiile de transfer, aceste deșeuri selectate sunt preluate în containere de firma care administrează groapa ecologică și duse la Roșiești, unde sunt depozitate. Înainte de depozitare la groapa de la Roșiești, deșeurile vor mai trece printr-o linie manuală de selectare.

În ceea ce privește taxa de salubritate, aceasta va fi încasată de la cetățeni de către autoritățile locale ale orașelor și comunelor din județ. Acești bani sunt virați ulterior către ADIV Vaslui, care va face plățile pentru servicile prestate de către firma care administrează groapa de la Roșiești și operatorii care colectează și transportă deșeurile din localități. Pentru anul 2018, taxele de salubrizare sunt de 8,81 lei/persoană/lună în mediul urban și 2,86 lei/persoană/lună în mediul rural.

Stațiile au fost recepționate

Pe 23 iulie 2018, a fost deschis depozitul ecologic de la Roșiești. Serviciului public de management al deșeurilor a fost delegat firmei SC Romprest Energy SRL București, ofertant declarat câștigător în urma licitației pentru concesionarea gropii ecologice de la Roșiești și a stațiilor de transfer din Vaslui, Bârlad, Huși și Negrești.

Depozitul de la Roșiești are în componență o linie de sortare, echipamente de cântărire, drumuri interioare, garaje etc. Depozitul va avea două celule de depozitare, din care a doua celulă va fi deschisă de către concesionarul serviciului. Prima celulă va funcționa până în anul 2030, iar a doua celulă în perioada 2030 – 2042.

Pe 24 iulie 2018, au fost recepționate și cele patru stații de transfer de la Vaslui, Bârlad, Huși și Negrești care au fost puse la dispoziția SC Romprest Energy SRL, pentru a fi utilizate. Concesionarul a primit și șase autocamioane cu remorcă pentru a transporta containerele de la cele patru stații de transfer.

Asociațiile de proprietari din Bârlad s-au conformat în privința depozitării separate a deșeurilor vegetale

de Mihaela NICULESCU

Agitație mare în asociațiile de proprietari, după ce conducerea SC CUP SA Bârlad le-a adus la cunoștință administratorilor că nu va mai ridica deșeurile vegetale decât dacă sunt depozitate separat, în locuri speciale și nu la punctele gospodărești.

Cele mai multe asociații s-au conformat și au informat SC CUP în legătură cu locurile identificate, de unde vor fi ridicate frunzele uscate și alte resturi vegetale din perimetrul asociației. Sunt și câteva asociații, însă, care până ieri nu reușiseră să identifice locuri pentru depozitarea acestui tip de deșeuri, din lipsa căilor de acces pentru mașinile de salubritate.

„Vom încerca să găsim câteva locuri, totuși, poate chiar pe spațiul din fața sediului asociației, astfel încât să se poată face accesul mașinilor CUP. Am hotărât să strângem frunzele în saci din plastic, pe care să-i depozităm mai ușor. Este, totuși, o cheltuială pe care asociația o face cu procurarea acestor saci și nu cred că proprietarii vor fi încântați să plătească nici un leu mai mult pe factura de întreținere. Oricum, gradul de civilizație al unor cetățeni lasă de dorit. Femeia de serviciu a lăsat câteva minute un sac cu frunze lângă container, iar când a revenit să-l ia pentru a-l duce la locul identificat a observat că cineva răsturnase frunzele ca să ia sacul. Este regretabil ceea ce se întâmplă și cred că va mai dura până când oamenii vor învăța să depoziteze gunoiul”, ne-a declarat Savin Mihaela, administrator al Asociației nr. 9 din Bârlad.

Alte asociații nu au folosit saci pentru strângerea frunzelor, ci le-au depozitat pur și simplu în locurile stabilite și declarate la CUP.

„Noi nu am adunat frunzele în saci. Ne-am conformat întocmai celor prezentate de directorul SC CUP și am identificat două spații, de unde angajații firmei de salubritate le vor ridica. Nu sunt frunzele noastre de acasă, sunt din natură, sunt pe spațiul public și chiar dacă vântul le mai împrăștie, nu avem ce face. Noi le depozităm și atât”, a declarat Carmen Palade, administratorul Asociației de Proprietari nr. 2.

Vestea că transportul deșeului vegetal ar putea fi plătit de bârlădeni i-a pus pe gânduri pe cei din asociații, care știu cât de greu adună banii de la proprietari. Deocamdată, nu se pune această problemă. Locatarii nu vor plăti nici un leu pentru serviciile de transport a deșeurilor vegetale. Important este acum ca aceste deșeuri să fie depozitate separat de gunoiul menajer, așa cum prevede legea.

„Mă bucur că asociațiile au înțeles mesajul pe care l-am transmis la întâlnirea de săptămâna trecută, la Primărie, și au identificat, în mare parte, punctele de unde vom ridica zilnic deșeurile vegetale. Rămâne de văzut, de la 1 ianuarie, când va veni noul operator de salubritate, cine va plăti ridicarea acestor deșeuri, Primăria sau operatorul de salubritate”, a declarat pentru Est News Adrian Bobeică, directorul CUP SA Bârlad.

Peste 10 tone de deșeuri periculoase confiscate de polițiștii vasluieni

Polițiștii vasluieni au indisponibilizat peste 10.000 kg deșeuri periculoase, în urma acțiunilor desfășurate la nivelul județului. Activitățile au urmărit verificarea modului de efectuare a operațiunilor cu substanțe și deșeuri periculoase, precum și a condițiilor în care desfășoară aceste operațiuni agenții economici.

Polițiștii Serviciului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase Vaslui au desfășurat, în ultimele două luni, șapte acțiuni pentru prevenirea și sancționarea faptelor de natură penală și contravențională la regimul substanțelor și deșeurilor periculoase. Acțiunile au avut ca scop creșterea siguranței cetățenilor și combaterea infracționalității în domeniu, prin verificarea legalității, a modului de efectuare a operațiunilor cu substanțe și deșeuri periculoase, precum și a condițiilor în care se desfășoară aceste operațiuni de către agenții economici.

În cadrul activităților desfășurate, au fost efectuate verificări și controale la 16 operatori economici care dețin, produc sau efectuează operațiuni cu substanțe și/sau deșeuri chimice periculoase. Echipele de control au constatat 11 fapte de natură penală privind regimul deșeurilor și au indisponibilizat 10.287 kg deșeuri periculoase. Tot în cadrul acțiunii, pentru alte nereguli constatate, au fost aplicate patru sancțiuni contravenționale, în valoare de 1800 de lei.

Pe parcursul activităților desfășurate, polițiștii au acționat împreună cu specialiști din cadrul Gărzii de Mediu Vaslui. (G.P)

Școala Gimnazială “Victor Ion Popa” Bârlad participă și anul acesta la Concursul Național “Școala Zero Waste”

Pentru al treilea an consecutiv Școala Gimnazială “Victor Ion Popa” Bârlad este înscrisă în Concursul Național ” Școala Zero Waste”, desfășurat în perioada aprilie – mai 2018.

”Școala Zero Waste“ este un concurs național de educație ecologică și colectare selectivă destinat tuturor școlilor din învățământul primar și gimnazial din România. Punctele se obțin din organizarea a cât mai multor acțiuni educaționale din lista oferită de organizatori și din colectarea selectivă a cât mai multor deșeuri reciclabile: hârtie/carton, aluminiu și plastic/pet.

Concursul este o inițiativă bună deoarece ne ajută să cultivăm interesul și dragostea elevilor pentru lumea înconjurătoare, pentru protejarea mediului prin reciclarea și recondiționarea deșeurilor. Sperăm să ne clasificăm printre fruntașii clasamentului”, a declarat Lucrețius Vladimir Stan, directorul Școlii Gimnaziale “Victor Ion Popa” Bârlad.

Elevii Școlii Gimnaziale ”Victor Ion Popa” au participat la activități precum confecționarea mascotei „Ollie” – mascota verde, din materiale reciclabile și plantarea de flori în jardiniere confecționate din sticle de plastic. De asemenea au marcat Ziua Mondială a Apei – 22 martie 2018 sub sloganul ”Să protejăm Natura și Apa – indispensabile vieții pe Terra!”. Cu această ocazie au reconstituit marile rețele hidrografice ale României. Au mai confecționat gărgărițe din farfurii de carton. O altă acțiune a fost drumul hârtiei – pașii urmați în vederea reciclării hârtiei folosite. Au construit hrănitoare pentru păsări și au desfășurat „Miss Primăvara Eco”, un concurs de miss cu costumații eco. Elevii au realizat și o mini machetă a Școlii Gimnaziale „Victor Ion” Popa Bârlad. Au mai construit coșuri pentru a colecta selectiv deșeurile și au desfăsurat o activitate de colectare selectivă a deșeurilor electrice. O altă activitate a acestora a fost “crește-ți singur mâncarea – plantează/ îngrijește, mănâncă – obținerea de răsaduri pentru grădina școlii”. De asemenea, cu ocazia Zilei Pământului (22 aprilie), au creat mesaje de protejare a planetei.

În colaborare cu o firmă privata și în prezența reprezentanților Primăriei Bârlad elevii au colectat deșeuri: carton, hârtie, plastic și pet-uri.

Motto-ul sub care au avut loc activitățile desfășurate de elevii de la Școala Gimnazială “V. I. Popa” a fost: Dacă dorim să continuăm a trăi pe această planetă, este nevoie de o schimbare de atitudine”, autor Albert Einstein. (G.P)

Guvernul a pus gȃnd rău pungilor din plastic – Vasluienii, campioni la aruncarea deșeurilor la întȃmplare, obligați să învețe să recicleze și să trăiască fără sacoșă

Anii care urmează ar putea aduce schimbări majore în modul în care va arăta Vasluiul, atȃt cel urban, cȃt mai ales cel rural, din punct de vedere al curățeniei. Împins de la spate de directivele de Mediu ale Comisiei Europene, Guvernul face pași mici să se conformeze, iar primele pe lista obiectelor interzise la comercializare sunt pungile din plastic subțire și foarte subțire, cu mȃner.

În doi ani de zile, romȃnii își vor lua adio de la sacoșele de plastic cu mȃner, potrivit unui proiect de lege aprobat recent de Guvern. Cu o durată de viață de peste 500 de ani (!), și una de utilizare de doar cȃteva minute, pungile de plastic reprezintă unul dintre cele mai elocvente exemple de eșec al proiectării din industrie. Din cauza lor și a sticlelor de plastic care sluțesc, pur și simplu, aproape orice colț de iarbă sau de beton, suntem pe ultimul loc în loc în Europa la capitolul reciclare și deținem recordul la cantitatea de gunoi aruncată la groapă – 5 milioane de tone pe an.

În aceste condiții, nu e de mirare că Guvernul vrea să interzică, de la 1 iulie 2018, introducerea pe piața națională a pungilor de transport din plastic subțire (sub 50 de microni) și foarte subțire (sub 15 microni) cu mâner, iar de la 1 ianuarie 2019, comercializarea lor.

Vestea, deși îmbucurătoare pentru cei care iubesc mediul și au înțeles că trebuie să facă eforturi să recicleze, pentru a-l proteja, a picat ca un trăznet asupra celor care s-au obișnuit să privească punga de plastic ca pe o extensie a mȃinii lor, un obiect de care nu se mai pot lipsi. La piață sau la supermarket, acasă sau la serviciu, sacoșa din plastic, cu sau fără mȃner, și-a dovedit utilitatea, cȃștigȃndu-și ușor locul în poșetă sau în buzunar, ʺsă fie acolo, în caz de…ʺ

Ce se va întȃmpla de anul viitor, cȃnd pungile de plastic se vor rări de pe piață? Cum ne vom dezobișnui de sacoșa de plastic? Guvernul are în plan să-i învețe pe romȃni să fie mai prietenoși cu mediul și să recicleze. Astfel, la nivelul fiecărui județ, vor fi derulate ample campanii de informare și de educare a publicului și a operatorilor economici privind sistemele de returnare, colectare și valorificare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje care sunt disponibile astăzi. Mai mult, consumatorii vor înțelege care este contribuția lor la refolosirea, valorificarea și reciclarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, care este sensul marcajelor de pe ambalajele existente pe piață, care sunt elementele corespunzătoare ale planurilor de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, și cȃt de dăunător asupra mediului este consumul excesiv de pungi de transport din plastic subțire.

În România, nivelul actual al consumului de pungi de transport din plastic creează cantități ridicate de deșeuri, care conduc la poluarea mediului și agravează problema deșeurilor abandonate, inclusiv în ape, amenințând biodiversitatea ecosistemelor acvatice. În ceea ce privește județul Vaslui, în fiecare lună ajung la groapa de gunoi de la Brăila în jur de 3.250 de tone de deșeuri, groapa ecologică de la Roșiești, o investiție de 40 de milioane de euro, fiind nefuncțională. (Mara GRIGORIU)

Mii de arbori ar putea fi salvați dacă s-ar respecta legea reciclării hârtiei

Prevederile Legii 132/2010, privind colectarea selectivă a deșeurilor în instituțiile publice, nu este respectată de majoritatea instituțiilor publice din județul Vaslui. Potrivit legii, fiecare instituție este obligată să aibă o evidență a cantităților de materiale reciclabile (în special hârtie) care sunt predate firmelor de salubritate/colectare a deșeurilor. Aceasta ar presupune ca aceste instituții să fie dotate cu cântare și să aibă salariați care să se ocupe de monitorizarea hârtiei date spre reciclare. Mai mult, fiecare birou ar trebui dotat cu recipiente speciale pentru colectarea diferențiată a deșeurilor. Garda de Mediu, autoritatea care ar trebui să dea amenzi se face că nu vede aceste nereguli, cel puțin asta reiese din faptul că pe site-ul propriu nu există informații despre aceste aspecte. De asemenea, nici Agenția pentru Protecția Mediului Vaslui nu este mai transparentă la capitolul aplicării legii amintite. Pe site-ul instituției nu există informații/rapoarte statistice despre gradul de colectare al deșeurilor de hârtie la nivel județean pe instituții.

În majoritatea cazurilor însă, sarcina de a monitoriza cantitățile de hârtie revine unor salariați cu multiple alte obligații, care completează procese verbale de predare în care trec cantități fictive. Procese verbale, în care precizează exact cantitatea de deșeuri de hârtie predate se realizează doar atunci când instituțiile predau arhive în vederea reciclării. În rest, nu stă nimeni să cântărească coșurile de gunoi din birouri.  Anual, SC Goscom SA Vaslui, prin atribuțiile pe care le are în domeniul colectării selective a deșeurilor de hârtie și carton reușește să colecteze, în medie, 300 de tone de amestec hârtie-carton de la societăți comerciale, instituții și populație, majoritatea carton. Această cantitate este însă foarte mică, căci mulți din cei din lanțul producătorilor de deșeuri de hârtie, mai ales cei din afara sistemului de stat, nu aplică exact legislația privind colectarea selectivă a deșeurilor.

Potrivit statisticilor realizate de Direcția Județeană de Statistică Vaslui, numărul de salariați în sistemul bugetar este de 16.625. Potrivit mai multor directori de concentrate, în fiecare zi, un salariat aruncă la coșul de gunoi cel puțin două coli format A4 (10 g de hârtie). Aceasta înseamnă că pe timpul programului de lucru, un singur om aruncă la gunoi lunar, cel puțin 220 de grame de hârtie (10 g x 22 zile lucrătoare), iar în 11 luni (fără cea de concediu), un singur salariat produce un minim de 2.420 g de hârtie. Astfel, anual, cantitatea minimă de hârtie aruncată la coș de bugetarii din tot județul este de 40,2 tone (2.420 g x 16.625 salariați= 40,2 t). Menționăm că aceste calcule au fost făcute ținând cont de un consum minim de hârtie. Căci dacă am aplica un alt calcul, considerând că fiecare salariat bugetar aruncă la coșul de gunoi ceva mai multe foi de hârtie pe zi, rezultatele ar fi altele. În municipiului Vaslui se află cea mai mare concentrare de populație din județ, în 2014, numărul mediu al salariaților era de 17.913 persoane, din care 7.948 lucrau în agricultură-industrie-construcții, iar 4.553 în administrație-învățământ-educație. În fiecare lună, salariații din ambele categorii primesc plicuri cu facturi, pliante cu promoții, reviste publicitare ale supermarketurilor, cumpără ziare sau sau achiziționează produse în ambalaje de hârtie. De asemenea, în 2014, la nivelul municipiului Vaslui, erau 11.467 de preșcolari și elevi de clasele I-XII, care în mod sigur au produs foarte multe deșeuri de hârtie. Tot în municipiul Vaslui, erau active câteva mii de societăți comerciale, care au produs tone de deșeuri de carton, reprezentând ambalaje.

Cu toate că pare banală o discuție pe tema reciclării, românii ar trebui să înțeleagă importanța selectării deșeurilor reciclabile. Pentru cei care nu știu, precizăm că pentru fiecare tonă de hârtie virgină (nereciclată) produsă, se taie 24 de arbori. De asemenea, într-un an, un copac obișnuit consumă 6 kg de dioxid de carbon și produce suficient oxigen pentru o familie de patru persoane. Un arbore adult de 25 de metri înălțime și cu un diametru al coroanei de 15 metri produce 1,7 kg de oxigen, necesari unui om pentru a respira trei zile și peste 60% din cantitatea de oxigen generată anual este produsă de arbori. Efectele colectării de deșeuri nu se rezumă aici. Specialiștii în domeniu, au stabilit că pentru fiecare tonă de hârtie produsă se consumă o energie de 11,134 kWh și se poluează puternic un volum de 72 de litri de apă. (Bogdan RUSU)

Bârlădenii au strâns 3,8 tone de deșeuri electrice și electronice

La sfârșitul săptămânii tecute, ROREC în colaborare cu Primăria Bârlad a organizat o acțiune de colectare a deșeurilor electrice și electronice, care s-a soldat cu un rezultat excelent. Bârădenii, persoane fizice și juridice s-au debarasat de 3,85 tone de astfel de deșeuri. Din cele patru puncte de colectare din oraș cel mai solicitat a fost cel amenajat la Piața Mică. Opt voluntari, elevi ai liceelor din Bârlad au urmărit activitatea de depozitare a acestor deșeuri la punctele de colectare din Piața Mică, Piața „Sf. Ilie”, zona fostului Interex și la intersecția străzii Dragoș Vodă cu strada Mihai Eminescu.

A fost o campanie reușită, având în vedere vremea rece și faptul că bârlădenii încă nu au început curățenia de Paște. Ne-am apropiat de patru tone, cât s-a strâns anul trecut”, ne-a declarat ing. Olga Ungureanu, șefa Serviciului Gospodărie Comunală din cadrul Primăriei Bârlad.

Activitatea de colectare a cuprins și o tombolă. Extragerea biletelor câștigătoare s-a făcut sâmbătă, 26 martie, în sala de ședințe a Primăriei. Fericiții câștigători își pot lua premiile începând de astăzi, de la Primăria Bârlad. Două aspiratoare cu acumulator au ajuns la Macovei Bighiu și Vasilica Bejan. Cele patru cafetiere au fost câștigate de Alexandru Boțoroagă, Daniel Dăniluc, Sorin Dăniluc și Anica Hurdugan. Mașinile de călcat au fost obținute prin tragere la sorți de Nicoleta Șușnea, Sorin Scânteie, Anișoara Popescu și Ana Maria V.I. Aceasa din urmă va fi contactată telefonic pentru că nu a dorit să-și scrie numele complet. (Mihaela NICULESCU)

Zeci de amenzi date de Garda de Mediu

de Roxana NĂSTASĂ

Comisarii din cadrul Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul Județean Vaslui au efectuat în acest an mai multe controale planificate și neplanificate la persoane fizice și juridice care desfășoară activități ce ar putea afecta mediul înconjurător, aplicând amenzi uriașe pentru neregulile constatate. De asemenea, au existat numeroși cetățeni care au depus sesizări privind anumite probleme de mediu, însă peste 20% dintre ele nu s-au confirmat.

Amenzile și sesizările privind problemele de mediu nu sunt nelipsite la Vaslui. Potrivit reprezentanților Comisariatului Județean al Gărzii de Mediu Vaslui, avertismentele și amenzile sunt tot mai multe, la fel și sesizările, care o mare parte nu se confirmă. Abandonarea deșeurilor este principala problemă care îi macină pe mulți dintre vasluieni, motiv pentru care depun sesizări.

Așa se face că în acest an, pentru nereguli, au fost aplicate nu mai puțin de 35 avertismente și 56 amenzi contravenționale în valoare totală de 385.000 lei, amenzile fiind cuprinse între 1.000 lei  și 60.000 lei. Faptele contravenționale pentru care au fost aplicate amenzi cuprind o plajă legislativă largă, între care: nerespectarea prevederilor legale în domeniul gestionării deșeurilor (35 amenzi în valoare totală de 142.000 lei), nerespectarea măsurilor impuse și/sau nedeținerea actelor de reglementare (6 amenzi , nedepunerea de declarații la fondul pentru mediu (9 amenzi) sau arderea deșeurilor (5 amenzi )”.

De asemenea, în anul 2015, la nivelul Comisariatului Județean Vaslui al Gărzii Naționale de Mediu au fost înregistrate 103 sesizări vizând diverse probleme precum: abandonare sau gestionare defectuoasă a deșeurilor, zgomot, disconfort produs de creșterea animalelor, evacuări de ape uzate, tăieri de arbori și distrugere de spații verzi, poluarea aerului, funcționare fără acte de reglementare și utilizare de substanțe periculoase. Cele mai multe sesizări au vizat disconfortul cauzat de depozitarea necorespunzătoare sau abandonarea deșeurilor, fiind problema pe care au întâmpinat-o cei mai mulți vasluieni. Cu toate că Garda Națională de Mediu dă curs tuturor sesizărilor din aria de competență legală, alocând resurse umane și materiale pentru verificarea aspectelor reclamate de cetățeni,  la nivelul Comisariatului Județean Vaslui statistica internă arată că 22% din reclamații nu se confirmă.

“Pentru perioada care urmează, obiectivele pe care Comisariatului Județean Vaslui al Gărzii Naționale de Mediu le are în vedere sunt urmărirea finalizării acțiunii de închidere a fostelor depozite de deșeuri ce deserveau centrele urbane (Bârlad, Vaslui, Huși și Negrești), responsabilizarea autorităților administrației publice locale din mediul rural pentru implicarea în procesul de colectare, transport, valorificare și/sau eliminare a deșeurilor generate pe raza administrativ-teritorială de competență, creșterea gradului de colectare selectivă a deșeurilor prestată de operatorii de salubritate și diminuarea zonelor cu abandonări de deșeuri, reglementarea din punct de vedere al protecției mediului a cât mai multor agenți economici cu activitate specifică domeniului agricol, astfel încât să se eficientizeze gestionarea substanțelor și preparatelor periculoase, precum și managementul deșeurilor de ambalaje provenite de la acestea. Ne propunem, de asemenea, respectarea Codului de bune practici în agricultură, în special în ce privește gestionarea gunoiului de grajd, atât în fermele de animale, cât și la nivelul gospodăriilor individuale (utilizarea ca fertilizant după compostare), precum și gestionarea îngrășămintelor chimice în vederea reducerii aportului de nitrați în apa freatică și diseminarea legislației de mediu în rândul populației județului Vaslui, mai ales la nivelul școlilor și unităților de învățământ”, ne-a declarat comisarul șef al Gărzii de Mediu Vaslui, Cristian Laic.

Se ieftinește gunoiul la Vaslui?

de Marian MOCANU

Consilierii locali vasluieni vor vota astăzi noile tarife pe care vasluienii le vor plăti pentru serviciile prestate de Goscom SA Vaslui. 

Societatea de salubritate Goscom SA Vaslui a cerut Consiliului Local Vaslui aprobarea prețurilor și tarifelor practicate de societate, cerere care în mod sigur va suscita discuții în ședința de Consiliu Local a municipiului Vaslui, programată pentru astăzi, 30 septembrie. Este vorba atât de aprobarea modificărilor prețurilor și tarifelor pentru serviciile prestate populației și agenților economici, dar și pentru lucrările și serviciile practicate în beneficiul municipalității, stabilirea prețurilor pentru unele utilaje noi achiziționate, precum și pentru o serie de lucrări, mașini și utilaje subcontractate de la terți. Conform memoriului tehnic prezentat de conducerea Goscom, reactualizarea prețurilor și tarifelor este necesară pentru a se asigura corelarea nivelului tarifelor stabilite anterior cu evoluția creșterii salariului minim brut garantat în plată cu 150 lei, de la 900 lei/lunar anul trecut la 1050 lei/lunar, începând cu data de 1 iulie, ca urmare a influenței în costuri a cheltuielilor cu munca vie. În plus, trebuie stabilite tarifele de închiriere a utilajelor noi achiziționate în ultima perioadă, precum și cele pentru lucrările, mașinile și utilajele subcontractate în caz de nevoie de la terți în vederea executării de lucrări în folosul municipiului Vaslui.

Trebuie spus că, datorită achiziționării de noi utilaje de salubritate, nu doar că serviciile s-au îmbunătățit, dar au scăzut și cheltuielile. De aceea, conform propunerii Goscom SA, tarifele și prețurile serviciilor de salubritate prestate către populație ar trebui să scadă la 8,30 lei față de 8,50 lei/persoană/lună cât este în prezent, respectiv cu 2,35%. În același timp, tarifele altor servicii prestate la cerere către populație vor crește foarte puțin. De exemplu, în cazul transportării deșeurilor inerte, cum ar fi molozul rezultat la reabilitarea locuințelor, creșterea ar urma să fie de doar 3,82% față de tarifele practicate anul trecut. Rămâne doar ca și consilierii locali să fie de acord cu aceste modificări de prețuri sau tarife.

“Agenții gunoaielor” intră în acțiune – Bârlădenii se vor putea aștepta să fie amendați oricând

de Mihaela NICULESCU

De luna viitoare, bârlădenii vor observa că cineva va fi pe urmele celor care nu respectă regulile impuse pentru depozitarea gunoiului. Au trecut ani buni, iar unii bârlădeni nu au putut fi convinși cu vorba bună să respecte mediul înconjurător. În luna august, Primăria Bârlad a intrat în posesia validării Hotărârii nr. 189 din iulie 2015 a Consiliului Local, care prevede amendarea persoanelor fizice și juridice care încalcă prevederile legii salubrizării.

bobeica„Așteptăm să primim de la primărie formularele tipizate de proces-verbal. Am delegat deja patru persoane de la SC CUP pentru a merge pe teren, a monitoriza situația și a amenda pe cei prinși încălcând legea. Noua lege a salubrizării prevede și sancțiuni, iar societatea noastră trebuie să o aplice. Odată creat un precedent, cred că populația va încerca să conștientizeze că nu mai poate să depoziteze oriunde și oricum gunoi, inclusiv animalier, fără să suporte anumite consecințe”, a declarat Adrian Bobeică, director executiv al SC CUP SA Bârlad.
Cei patru reprezentanți ai societății de salubrizare vor legitima persoanele prinse în fapt, iar dacă acestea se vor dovedi recalcitrante sau vor refuza legitimarea, se va cere ajutorul poliției locale.
Directorul SC CUP recunoaște că sunt anumite zone „fierbinți” în oraș, unde gunoiul este depozitat necorespunzător și, evident, poluarea e crescută. Adrian Bobeică este încrezător că, prin aplicarea amenzilor, cetățenii certați cu bunul simț vor reuși, chiar dacă forțat, să se civilizeze. Cuantumul amenzilor pentru persoane fizice este între 500 și 1.000 de lei, iar pentru persoane juridice este cuprins între 1.000 și 1.500 de lei.
Vor fi amendate și persoanele care nu depozitează separat deșeurile reciclabile și cele rezultate din alte activități (moloz, resturi vegetale, gunoi de grajd). În aceste cazuri, persoanele fizice riscă amenzi cuprinse între 100 și 500 de lei, iar cele juridice, între 500 și 1.000 de lei.
De asemenea, va fi sancționată și aruncarea deșeurilor periculoase, medicale, toxice sau explozive în containerele de gunoi menajer. Persoanele fizice vor primi amenzi cuprinse între 100 și 500 de lei, iar cele juridice de la 500 la 1.000 lei.

Curățenia din pădurea din Cotul Negru, opera Primăriei Bârlad

de Simona MIHĂILĂ

Pădurea din Cotul Negru și drumul care o traversează au fost curățate de serviciile de specialitate ale Primăriei Bârlad, nefiind nicidecum opera Ocolului Silvic, așa cum s-a crezut inițial.

Olga Ungureanu, șeful Serviciului de gospodărie comunală și locativă din cadrul Primăriei Bârlad, a precizat că ridicarea gunoiului din zonă s-a făcut, e adevărat, ca urmare a apariției în ziarul nostru a articolului în care am scris despre mizeria incredibilă care s-a adunat, în ani, în zonă, atât printre copacii din marginea pădurii, cât și pe drumul respectiv: “Având în vedere că lângă pădure se află pășunea orașului, cade în sarcina noastră să administrăm căile de acces către aceasta. Vreau să fac un apel, pe această cale, către cetățenii care s-au obișnuit să depoziteze aici gunoiul, să se conformeze dispozițiilor legale și să folosească punctele gospodărești special amenajate. Gunoiul se aruncă la container, nu pe dealuri, pe străzi sau în păduri”.
Poate că n-ar fi rău ca edilii să își dubleze recomandările cu amenzi, având în vedere că bunul-simț și spiritul civic nu au nicio șansă, după cum bine se vede, să fie “reanimate” cu vorba bună.

Așa da! Ocolul Silvic a făcut curățenie în pădurea din Cotul Negru (FOTOGALERIE)

de Simona MIHĂILĂ

În urma semnalului de alarmă tras de ziarul nostru, în legătură cu gunoaiele care sufocau, de ani de zile, acest colț de rai, drumul forestier a fost curățat de deșeuri.

Dacă în România este nevoie ca presa să le bată obrazul autorităților pentru ca acestea să-și facă datoria, atunci cotidianul Est News a făcut ce trebuie. Ca urmare a apariției în ziarul nostru a articolului prin care am arătat opiniei publice platformele întregi de gunoaie din pădurea din Cotul Negru, Ocolul Silvic Bârlad, cea care o are în administrare, a acționat.
Sâmbăta trecută, pădurea a fost curățată, mormanele de deșeuri dispărând ca prin minune. Locuitorii cartierului au răsuflat ușurați când au văzut camioanele încărcate de gunoaie făcând drumul invers decât au fost ei obișnuiți în ultimii 25 de ani: dinspre pădure, spre oraș.
Reporterii noștri au refăcut “traseul gunoaielor” din pădurea din Cotul Negru și, într-adevăr, e mult mai bine. Mai este de lucru, căci șesul de la marginea pădurii se chinuie însă să respire sub covorul (ceva mai subțire, ce-i drept) de PET-uri, bucăți de plastic, de cauciuc sau fragmente de sticlă. De asemenea, nu au dispărut chiar toate mormanele de resturi de materiale de construcție, însă localnicii și-au explicat că au fost lăsate intenționat, spre a fi împrăștiate pe drumul care taie pădurea, un lucru nu tocmai rău.
“Drumul este oricum plin de gropi, iar când plouă nu se poate circula din cauza noroiului. N-ar strica să fie împrăștiate sfărâmăturile de cărămidă, dacă tot nu are nimeni gând de asfaltare”, a fost de părere un locuitor de pe strada Gheorghe Emandi.
Pădurea din Cotul Negru este unul dintre cele mai pitorești locuri din Bârlad. Aici se află vestitul Deal al brândușelor, locul de distracție al tinereții multor bârlădeni.
În ulltimii ani, din cauza gunoaielor, zona a devenit de nerecunoscut. Priveliștea dezagreabilă și aerul irespirabil au răpit din farmecul pădurii.
Localnicii speră ca după ce acțiunea de salubrizare va fi finalizată, să-și poată relua plimbările prin pădure, așa cum făceau pe vremuri.


Imagini dezolante în pădurea din Cotul Negru – Un colț de rai inundat de gunoaie

de Simona MIHAILĂ

Unul dintre puținele locuri pitorești ale Bârladului, pădurea de la marginea cartierului Cotul Negru – acolo unde se află Dealul brândușelor, dar și locul confruntărilor istorice dintre “munteni” și “coteni” – a ajuns de nerecunoscut.

Întreg drumul care taie pădurea și leagă zona de frumoasele coline ce duc spre comuna Perieni, precum și de dealul Grădinii Publice, este inundat de deșeuri.
De la de gunoi menajer și până la resturi de materiale de construcție, orice poate fi găsit aici. Inclusiv animale moarte, ciolane de animale, mormane de PET-uri, sticle, ambalaje, zdrențe – toate se desfășoară , într-o avansată stare de descompunere, pe kilometri întregi. Nu doar priveliștea este dezolantă, căci mirosul pestilențial care plutește peste pădure le face viața imposibilă celor care locuiesc în apropiere.
Zeci și zeci de ani, oamenii de aici nu au respirat decât aerul curat al pădurii. Era o plăcere atât pentru ei, cât și pentru restul bârlădenilor care alegeau zona spre a petrece în sânul naturii câteva ore la sfârșit de săptămână. Ieșirile la un grătar, la un joc de volei sau pur și simplu pentru a lenevi pe o pătură în poienile pădurii au devenit amintiri de neuitat pentru sute de locuitori ai urbei, dornici să iasă din apartamentele sufocante ale blocurilor.
Acum, acolo unde covorul de iarbă și flori nu este strivit de mormane de moloz, pământ, sau cărămizi sfărâmatea, îți poate oferi la orice pas “surprize” pecum cadavre de animale, cioburi de sticlă, ghemotoace de păr sau gunoi de grajd. Iar rezidurile care au îmbibat pământul fac aerul irespirabil.
Toate acestea se întâmplă sub ochii îngăduitori ai Ocolului Silvic, instituția care are în administrare această pădure. Locuitorii cartierului n-au mai văzut de ani buni picior de pădurar pe aici, cu atât mai puțin să fi auzit de interdicții de depozitare a gunoiului, iar de amenzi nici nu se poate pomeni.
Unii au făcut reclamații atât în scris, cât și la telefon, dar degeaba. De ani de zile nu pot face decât să asiste neputincioși cum aproape în fiecare zi, camioanele doldora de gunoaie traversează Cotul Negru spre a depozita deșeurile în pădure.
Am încercat să contactăm un reprezentant al Direcției Silvice Vaslui care să ne explice de ce nu se iau măsuri, dar nu a răspuns nimeni la telefon. Vom reveni cu amănunte.

Autoritățile locale parca-ar vrea să coboare milităria din pod

de Simona MIHĂILĂ

Consilierii bârlădeni stabilesc, mâine, nivelul amenzilor ce vor fi administrate cetățenilor certați cu bunul-simț. Asta, pentru cine are timp să creadă că autoritățile vor și pune în practică setul de măsuri.

Hârtia la hârtie, plasticul la plastic; pungile de gunoi bine legate pentru a ține înăuntru rezidurile și mirosul; aruncarea gunoiului la pubelă și nu aiurea – iată doar câteva dintre regulile pe care bârlădenii vor trebui să le respecte cu sfințenie dacă nu vor să fie amendați.
Sună prea frumos ca să fie și adevărat că oamenii de bine vor putea vreodată să spere că urbea lor va deveni aidoma orașelor din țările civilizate, de acolo de unde cei care le-au vizitat se întorc plini de admirație. “Acolo nimeni nu îndrăznește să arunce hârtia pe jos!”; “Când am scăpat punga din mână, gardianul m-a tras rapid de mânecă înapoi”; “Dacă cineva aruncă pe jos cojile de semințe este amendat pe loc”. Sunt câteva din aspectele despre care românii au numai cuvinte de laudă, dar Doamne-ferește să le aplice și în propriul lor oraș.
Consilierii bârlădeni vor stabili, în ședința de mâine, noi amenzi pentru cetățenii certați cu bunul-simț. Dacă și acestea vor rămâne pe hârtie, precum cele vechi, vom vedea.
La propunerea Companiei de Utilități Publice Bârlad (CUP), cele mai mari amenzi – între 500 și 1.000 de lei pentru persoanele fizice și între 1.000 și 1,500 de lei, pentru persoanele juridice – vor fi aplicate în cazul următoarelor abateri: neîncheierea de contract de prestări-servicii cu operatorul agreat de administrația publică, în speță CUP Bârlad; neasigurarea curățeniei incintelor proprii și a zonelor cuprinse între imobil și domeniul public (până la limita de proprietate; atunci când nu asigură curățenia locurilor de parcare și când efectuează reparații ce produc scurgerea uleiurilor, carburanților, lubrefianților; atunci când aruncă deșeuri și obiecte de uz casnic pe străzi, în parcuri, în locuri publice.
De asemenea, riscă amenzi cuprinse între 100 și 500 de lei – persoanele fizice, respectiv între 500 și 1.000 de lei – persoanele juridice care, printre altele, săvârșesc următoarele abateri: nu aruncă gunoiul în recipientele special amplasate; nu colectează separat, pe tipuri de materiale, deșeurile reciclabile, în recipiente diferite și inscripționate corespunzător de către CUP Bârlad (fiecare pubelă în care aruncăm gunoiul are lipită indicația cu tipul de gunoi pentru care a fost amplasat.
Mai pot primi amendă și bârlădenii care aruncă la întâmplare deșeuri din categoria celor cu regim special (periculoase, toxice, explozive, animaliere, provenite din construcții, din toaletarea pomilor sau a spațiilor verzi etc.).

O nouă debarasare de deșeuri electrice și electronice

de Mihaela NICULESCU

Sâmbătă, 27 iunie, bârlădenii se pot debarasa, pentru a doua oară în acest an, de deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE). Primăria, în colaborare cu Asociația de Reciclare ROREC, va organiza această nouă campanie, doar pentru populație, fără a mai amenaja puncte de colectare în oraș.

„Bârlădenii pot scăpa de DEEE sunând doar la numerele de telefon 0731 263 598 sau telverde 0800 444 800, în intervalul orar 9-16. Reprezentanții SC CUP vor răspunde apelurilor și vor trimite mașini la domiciliile indicate, pentru ridicarea deșeurilor. Vor exista și recompense pe măsură. Pentru aparatele electrice mari întregi (combine, vitrine și lăzi frigorifice, frigidere), veți primi patru tichete în valoare totală de 40 de lei, iar pentru mașini de spălat și aparate de aer condiționat întregi, veți recompensați cu câte două tichete, în valoare totală de 20 de lei.”, ne-a declarat ing. Olga Ungureanu, șefa Serviciului Gospodărie Comunală, din cadrul Primăriei Bârlad.

În acest an, Primăria și-a propus să mai organizeze împreună cu Asociația ROREC două astfel de campanii – una în septembrie și alta în iarnă, în încercarea de a atinge norma europeană de 4 kg DEEE pe cap de locuitor.

Pe lângă latura ecologică a acestor campanii, există și o latură care ține de sănătatea populației. DEEE-urile emană particule încărcate cu plumb și mercur, radiante și poluante pentru mediu și organismul uman.

Cele mai ecologiste școli

de Mihaela NICULESCU

Vineri, 5 iunie, chiar de Ziua Mondială a Mediului Înconjurător, a avut loc premierea celor mai ecologiste școli din Bârlad, participante la un concurs inițiat de SC CUP și Primărie, organizat în cadrul competiției naționale „Orașul reciclării”.

Timp de două săptămâni, elevii și profesorii școlilor bârlădene au avut timp să se mobilizeze pentru a colecta cât mai multe deșeuri reciclabile. Cele mai implicate școli au fost răsplătite pentru efortul depus. Locul III a revenit Școlii „Victor Ion Popa”, care a reușit să strângă 6 mc de deșeuri, locul II a revenit Școlii „Iacov Antonovici”, cu 10 mc, iar câștigătoarea locului I a fost Școala „Iorgu Radu”, cu 11 mc de deșeuri reciclabile.
„Colectarea selectivă și reciclarea deșeurilor reprezintă o prioritate pentru lumea de astăzi. Resursele planetei sunt limitate, dar trebuie ca de ele să beneficieze și generațiile viitoare, de aceea noi trebuie să schimbăm mentalitatea în rândul populației privind protejarea mediului înconjurător. Societatea CUP SA, împreună cu Primăria și voluntarii Bibliotecii, încearcă să convingă cât mai mulți bârlădeni în legătură cu necesitatea depozitării selective a deșeurilor. Elevii școlilor din Bârlad s-au dovedit a fi cei mai receptivi, de aceea SC CUP i-a și premiat.”, a declarat Oana Malache, reprezentanta SC CUP SA Bârlad.
Premiul I a constat într-un aparat de îndosariat, premiul II, într-o tablă magnetică, și locul al III-lea, într-o imprimantă pentru calculator. Organizatorii concursului speră că astfel de activități de colectare să devină o obișnuință în școlile bârlădene, iar cele care vor strânge cantități consistente vor fi dotate cu eurocontainere speciale.
În ultimele luni, au fost organizate mai multe activități de informare a populației, chiar la punctele gospodărești din oraș. Reprezentanții CUP și ai Primăriei au fost ajutați și de voluntari ai Bibliotecii „Stroe S. Belloescu”, elevi ai mai multor licee din oraș. Luna aceasta, bârlădenii vor putea participa la o nouă campanie de colectare a deșeurilor electrice și electronice, ultima din acest an.

Elevii vasluieni s-au pus pe strâns gunoaie

de Roxana NĂSTASĂ

Zeci de elevi de la liceele din Vaslui s-au adunat ieri să strângă gunoaie din oraș. Inițiativa aparține celor de la Primăria municipiului Vaslui care, prin proiectul „Creșterea capacității de colecatre a deșeurilor pentru un mediu mai curat în orașele Vaslui și Cahul” vor, printre altele, să crească gradul de conștientizare al cetățenilor cu privire la impactul deșeurilor asupra mediului. Echipați cu mănuși, saci și tot ce trebuie, elevii au strâns tot ce alții au lăsat pe iarbă și pe trotuar, aceasta fiind a treia campanie din cadrul proiectului.

„În cadrul proiectului, aceasta este a treia campanie de conștientizare a importanței unui mediu mai curat. Campania implică participarea tuturor celor șase licee din municipiu, din partea fiecărui liceu existând un efectiv de 25 de elevi, de fiecare dată alții, pentru ca informația să ajungă la cât mai mulți dintre ei. Finalul activității va avea un rezultat concret: vor fi trei zone igienizate în Vaslui, zone în care sunt multe deșeuri aruncate de populație. Din experiența campaniilor anterioare știu că elevii vor aprecia munca pe care o depun lucrătorii de la salubritate, vor aprecia un mediu mai curat pentru că uitându-se în urmă vor vedea totul curat și nu pet-uri, hârtii și alte deșeuri, și, în același timp, cred că vor aprecia și achiziția utilajelor care a fost făcută prin acest proiect care contribuie mult la o igienizare mai ușoară și mai eficientă a municipiului nostru”, ne-a declarat Geanina Tofan, purtător de cuvânt al Primăriei municipiului Vaslui.

Ai plânge, dacă nu te-ar umfla râsul – La Bârlad se fură până și gunoiul din containere

de Mihaela NICULESCU

Reprezentanții CUP Bârlad sunt nemulțumiți din cauză că procesul de colectare selectivă a deșeurilor este viciat de țiganii care sterpelesc din containere bidoanele din plastic.

Conform Legii 99/2014, noua lege a salubrității, deșeurile reciclabile sunt definite ca proprietate a Consiliului Local, iar însușirea lor este considerată furt. Cu toate acestea, deșeurile fac cu ochiul unor persoane care le fură de la punctele gospodărești pentru a le vinde.
Pe cât încearcă cetățenii din Bârlad să fie buni europeni și să depoziteze selectiv deșeurile reciclabile, pe atât de harnici sunt cei care vandalizează dispozitivele în care se strâng separat PET-urile, cartoanele sau sticlele. Uniunea Europeană a impus și României o normă de 15% din gunoiul menajer, care trebuie reciclat, aici intrând, desigur, și materialele sortate la punctele gospodărești. Dacă ele se fură zilnic, situația se complică oarecum.
„Am depistat câteva persoane, nu multe, care și-au făcut o obișnuință din a răsturna efectiv containerele pentru a lua PET-uri. Nu știm unde le duc pentru comercializare, dar fapta constituind furt din proprietatea orașului, vor trebui să răspundă în fața legii”, a declarat Adrian Bobeică, directorul executiv al Companiei de Utilități Publice (CUP) SA.
Pentru a se constitui parte civilă în proces, prejudiciul adus orașului trebuie să fie de minim 500 de lei. Cum cantitatea de PET-uri dintr-un container de tip clopot nu valorează mai mult de 25 de lei, este greu de acționat în instanță persoanele respective. Este posibil ca cele mai multe dintre ele să nu știe despre infracțiunea pe care o săvârșesc, așa că își continuă nestingherite golirea containerelor de PET-uri.
CUP a făcut eforturi financiare pentru a achiziționarea de containere speciale pentru deșeurile reciclabile iar cetățenii se străduiesc să depoziteze selectiv aceste deșeuri. La urmă, vine cineva și strânge „recolta”. Oricât ar fi sărăcia de mare, legea, bună sau rea, este lege și trebuie respectată.
Reprezentanții CUP spun că au identificat câteva persoane abonate la golirea containerelor de PET-uri și le-a pus în vedere riscul la care se expun. Directorul CUP SA a lăsat să se înțeleagă că, dacă nu se vor conforma, vor ajunge pe mâna polițiștilor.

Deșeurile electronice pun Garda de Mediu în ceață

Județul Vaslui rămâne pe ultimele locuri din țară în ceea ce privește colectarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice. Din 2005, când a au apărut în România primul act normativ privind gestionarea deșeurilor pe principii europene, până în prezent, Comisariatul Județean Vaslui al Gărzii Naționale de Mediu nu știe cantitatea de aparatură care a fost adunată la nivelul județului. Situația aceasta nu poate fi pusă doar pe seama autorității, ci este produsul unui lanț de factori, printre care amintim lipsa unei informări a elevilor, dar și sărăcia posesorilor de deșeuri, care refuză să predea aparatele vechi.

Bogdan RUSU

Ioan Nema, comisar în cadrul instituției de resort, a declarat că nu știe exact ce cantitate de deșeuri s-a colectat anul trecut în județ, dar din cele auzite de el se pare că Primăria Muncipiului Bârlad, a reușit să colecteze aproximativ 1.500 kg de produse electronice vechi. Asta în condițiile în care, prin tratatele semnate cu UE, România s-a obligat să colecteze anual un minim de 4 kg de deșeuri electronice/cap de locuitor.

Cele 1.500 kg de mașini de spălat, televizoare, aparate de radoi, etc., împărțite la 4kg pe cap de locuitor, corespund cantității impuse de UE pentru fix 375 de persoane. Asta în condițiile în care în municipiul Bârlad locuiesc aproximativ 70.000 de oameni.

“Doamna comisar șef (Carmen Rădulescu, n.r.) a fost la București la o ședință, unde s-a precizat că județul Vaslui este pe ultimul loc în colectarea de DEEE (deșeuri electronice, n.r.). Situația nu este chiar așa, căci în unele comune s-au mai făcut campanii de colectare, căci vedem că există formulare de transport a acestor deșeuri. Numai că a venit un punct de lucru al Ecoticului din Bacău care a colectat deșeuri din Vaslui dar le-a raportat în Bacău, ceea ce nu este corect”, a declarat Nema.

Cu excepția Bârladului, unde Primăria colectează asemenea deșeuri printr-o firmă parteneră, în restul județului nu mai există nici centre de colectare și nici firme de profil care să adune gunoiale și să le transporte în alte județe. Vina nu este însă doar a autorităților, ci și proprietarilor, care se despart cu greu de hârburile pe care le au la domiciliu. Mai ales la țară, unde o mașină de spălat poate funcționa foarte bine și ca adăpost pentru păsări. Nema a declarat că centre au existat, dar s-au închis tocmai din motivul că nu erau frecventate.

Abia ieri, în cadrul ședinței lunare a Colegiului Prefectural, conducerea Gărzii de Mediu a solicitat ajutorul Inspectoratului Școlar Județean, în vederea organizării unei informări a elevilor din mediul rural în legătură cu aceste deșeuri. S-a insistat pe o implicare intensă în comunele vasluiene, deoarece pe acest segment, realizările firmelor de colectare dar și a Gărzii de Mediu au fost dezastruoase.

Amenzi de 45.000 lei pentru necolectarea deșeurilor

În urma verificării modului în care au fost curățate cursurile de apă și cum au întreținute șanțurile și rigolele stradale din localități, inspectorii Gărzii de Mediu Vaslui au aplicat patru amenzi în valoare totală de 45.000 lei și trei avertismente. Toate sancțiunile au fost aplicate ca urmare a neasigurării colectării selective, a transportului, valorificării și eliminării deșeurilor selective de orice fel.

În perioada 10 martie – 20 mai, a fost desfășurată acțiunea de verificare a modului în care au fost salubrizate cursurile de apă și au fost realizate și întreținute șanțurile și rigolele stradale din localități, pentru asigurarea secțiunilor de scurgere a apelor mari din județul Vaslui. Acțiunea a fost efectuată de două comisii, alcătuite din reprezentanți ai Sistemului de Gospodărire a Apelor Vaslui, ai Comisariatului Județean Vaslui al Gărzii Naționale de Mediu, ai Instituției Prefectului Județului Vaslui, ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Podul Înalt” al Județului Vaslui și ai Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare Vaslui.

Comisiile au urmărit modul în care au fost realizate și întreținute șanțurile și rigolele de scurgere în localități aflate pe raza teritorială a 248 de localități din cele 86 de unități administrativ teritoriale din județ. S-a constatat că, în majoritatea locațiilor verificate, acestea sunt întreținute corespunzător, acțiunea de decolmatare a acestora fiind în derulare, cu excepția a opt comune, unde scurgerea apelor se realizează parțial prin rigole și șanțuri stradale, din cauza gradului de colmatare a acestora. De asemenea, comisiile mixte au verificat modul în care au fost salubrizate cursurile de apă, atât al râului Bârlad, precum și pe sectoare aferente a 106 cursuri de apă și 84 de torenți – afluenți ai râurilor Bârlad și Prut. S-a constatat că, datorită acțiunilor de igienizare și salubrizare din anii trecuți, în majoritatea cazurilor, starea rețelei hidrografice este bună, cu excepția a 9 unități administrativ teritoriale, unde s-au identificat depozite de gunoi amplasate ilegal în albiile minore ale cursurilor de apă, pe malurile și pe zonele de protecție ale acestora. De asemenea, în cazul a 31 de unități administrativ teritoriale, capacitatea de transport și viteza de scurgere a debitelor de viitură este diminuată ca urmare a prezenței vegetației lemnoase și acvatice la nivelul albiilor minore ale cursurilor de apă. În localitățile verificate nu au fost identificate depozite de material lemnos pe formațiunile torențiale din apropierea zonelor locuite.

Ca urmare a neregulilor, au fost aplicate șapte sancțiuni contravenționale, toate pentru neasigurarea colectării selective, a transportului, valorificării și eliminării deșeurilor selective de orice fel. Este vorba despre patru amenzi, în cuantum de 45.000 lei, și trei avertismente.

„Această acțiune a fost prima din acest an, asigurându-se, totodată, și un plan de măsuri pentru a remedia problemele identificate. Controalele vor continua și, dacă în prima fază au fost, în mare parte, avertismente, vor urma și amenzi”, a declarat Andrei Puică, prefectul județului Vaslui.

Printre măsurile impuse pentru remedierea deficiențelor se numără executarea lucrărilor de decolmatare și reprofilare a șanțurilor de scurgere și a rigolelor, conștientizarea populației cu privire la obligația colectării selective a deșeurilor menajere. De asemenea, s-a dipus desființarea tuturor depozitelor de deșeuri construite ilegal pe malurile și în zonele de protecție ale cursurilor de apă, îndepărtarea periodică a vegetației lemnoase și ierboase aflate în exces pe cursurile de apă, în special în zona localităților, decolmatarea podurilor și podețelor care nu asigură secțiunea de scurgere a apelor mari, precum și sancționarea persoanelor care încalcă prevederile legislației de mediu.

Adriana ȘUȘNEA

Liceenii, în luptă cu gunoaiele

150 de elevi de la cele șase licee din municipiul Vaslui au participat la o acțiune de ecologizare organizată cu sprijinul primăriei. Activitatea face parte din proiectul transfrontalier “Creșterea capacității de management al deșeurilor pentru un mediu mai curat în orașele Vaslui și Cahul” și e prima dintr-o serie de patru campanii de colectare a deșeurilor.

 150 de liceeni din municipiul Vaslui au participat la o acțiune de ecologizare a unor zone mărginașe ale orașului. Ei au luat la puricat fiecare palmă de teren pentru a aduna peturile și mizeria aruncate de vasluienii care nu fac casă bună cu protecția mediului. Împărțiți pe două sectoare și tot pe-atâtea echipe, pe parcursul a două ore de muncă, n-a scăpat activității de igienizare nicio palmă de pământ.

“Am dorit să demonstrăm localnicilor că suntem în stare să facem ordine și curățenie acolo unde ei au aruncat de-a lungul timpului toată mizeria din propriile gospodării“, a afirmat unul dintre liceeni.

Pe lângă strângerea gunoaielor, elevii vasluieni au participat la activități de informare și educare privind mediul înconjurător și promovarea unei atitudini responsabile și a unui simț civic dezvoltat.

“Acțiunea face parte dintr-un proiect transfrontalier, «Creșterea capacității de management al deșeurilor pentru un mediu mai curat în orașele Vaslui și Cahul», fiind prima campanie dintr-o serie de patru pe care ne-am propus să le derulăm împreună cu cele șase licee din oraș. În total, vor fi angrenați în activitățile de colectare a deșeurilor 600 de elevi, câte o sută de la fiecare liceu”, a declarat Geanina Tofan, purtătorul de cuvânt al Primăriei Vaslui.

Implicarea liceenilor în acțiunea de ecologizare a fost apreciată de primarul Vasile Pavăl: “Este un proiect important pentru noi, iar această activitate este doar un început, pe care sperăm să-l continuăm alături de întreaga comunitate. Ceea ce facem vrem să se păstreze fiindcă am primit felicitări din toate părțile despre cum arată orașul în prezent. Avem o mare responsabilitate de a păstra și de a îmbunătăți mediul în care trăim”.

Proiectul demarat de Primăria Vaslui a debutat în luna decembrie a anului trecut, valoarea contribuției Uniunii Europene fiind de peste 1,37 milioane de euro. Pe lângă campaniile de ecologizare, vor fi achiziționate echipamente necesare pentru cele două comunități, municipiului Vaslui revenindu-i trei compactoare de deșeuri de 18 mc, o mașină de măturat și stropit, trei aspiratoare stradale, 500 de containere colectare deșeuri de 1,1 mc și o instalație de spălare containere deșeuri. Orașul Cahul va achiziționa un buldoexcavator, un compactor deșeuri cu o capacitate de 18 mc și o mașină de măturat. Schimburile de specialiști, întocmirea de planuri locale cu privire la protecția mediului și planuri de instruire comune sunt alte componente ale proiectului.

Proiect transfrontalier Vaslui-Cahul: Curățenie de un milion de euro

În cadrul Programului Operațional Comun România – Ucraina – Republica Moldova 2007-2013, pentru municipiul Vaslui vor fi achiziționate trei compactoare de deșeuri, o mașină de măturat și stropit, trei aspiratoare stradale, 500 de containere colectare deșeuri și o instalație de spălare containere deșeuri.

Proiectul “Creșterea capacității de management al deșeurilor pentru un mediu mai curat în orașele Vaslui și Cahul” va intra de astăzi în linie dreaptă. După ce, la sfârșitul anului trecut, Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, a semnat documentația proiectului transfrontalier de mediu în valoare de peste 1,5 milioane de euro, alături de primarul orașului Cahul (Republica Moldova), a venit timpul ca activitățile prevăzute să înceapă să se concretizeze.

Proiectul a fost depus în cadrul Programului Operațional Comun România – Ucraina – Republica Moldova 2007-2013, Prioritatea 2 – “Provocările de mediu și pregătirea pentru situații de urgență”, Măsura 2.2 – “Surse de apă, canalizare și management al deșeurilor”. Demararea sa a fost marcată pe 10 decembrie 2013, prin semnarea de către cei doi primari, Vasile Pavăl și Petru Burlacu.

«Prin activitățile din proiect, vor fi achiziționate echipamente necesare pentru cele două comunități, municipiului Vaslui revenindu-i trei compactoare de deșeuri de 18 mc, o mașină de măturat și stropit, trei aspiratoare stradale, 500 de containere colectare deșeuri de 1,1 mc și o instalație de spălare containere deșeuri. Orașul Cahul va achiziționa un buldoexcavator, un compactor deșeuri cu o capacitate de 18 mc și o mașină de măturat. Schimburile de specialiști, întocmirea de planuri locale cu privire la protecția mediului și planuri de instruire comune sunt alte componente ale proiectului», se arată în documentație.

Contribuția totală a Uniunii Europene la valoarea proiectului este de aproape 1,5 milioane euro, iar cea a partenerilor de 155.000 de euro, din care 61% Primăria Vaslui și 39% autoritățile locale din orașul Cahul.

Colectarea selectivă a deșeurilor, un eșec total: Legea bătăii de joc

Seminarii și sesiuni, ghiduri și pliante, sute de mii de euro cheltuiți pentru informare în încercarea de a schimba obiceiurile, achiziționarea a mii de tomberoane colorate și marcate, iar în final s-a ajuns tot la o colectare anapoda a gunoiului. Legea privind colectarea selectivă a deșeurilor nu se aplică în nicio instituție vasluiană și nici măcar societatea de gospodărire comunală a orașului, Goscom, nu poate ține cont de ea. Culmea este că Vasluiul s-a înscris în competiția națională «Orașul reciclării».
O vizită în oricare dintre instituțiile vasluiene și încercarea de a respecta menirea setului de tomberoane marcate diferit care există pe holurile acestora le pot procura vasluienilor imaginea completă a programului de colectare selectivă a gunoiului în județul nostru: eșec total!
Funcționarilor nu le pasă că pe respectivele tomberoane stă scris «Hârtie», «Sticlă» și «Plastic» și aruncă la întâmplare deșeurile. Mai departe, intrând în aceeași «logică» a ignorării normelor de civilizație și a cerințelor legale, înșiși lucrătorii sanitari care colectează gunoiul aruncă laolaltă conținutul celor trei tomberoane marcate. Și așa «selecția» nu s-a făcut câtuși de puțin!
Precum alte normative în vigoare în țara noastră (cel privind interzicerea fumatului în locurile publice este un bun exemplu), Legea 132/2010, care reglementează colectarea selectivă a deșeurilor din hârtie, carton, metal, plastic și sticlă în instituțiile publice, nu se respectă de nicio culoare. Tomberoanele de la intrarea în Palatul Administrativ din Vaslui sunt cel mai bun exemplu: ziare aruncate la «Sticlă» și peturi aruncate la «Hârtie». La fel stau lucrurile peste tot.

Teoria – bună, practica – “criminală”
În cadrul programului amintit, s-au cheltuit mi și mii de euro pe organizarea de seminarii și sesiuni, pe publicarea de ghiduri și pliante, alte mi de euro în campanii de informare publică privind beneficiile colectări selective a deșeurilor, în timp ce dotarea cu tomberoane de culori și marcate distinct a costat bugetele locale alte mii de euro (un singur astfel de tomberon ajunge la 80 de lei).
La final, oamenii continuă să arunce gunoiul cum le vine la mână, iar reprezentanții statului ridică neputincioși din umeri. Așa cum ni s-a explicat la Prefectura Vaslui, este greu de crezut că vreo instituție locală și-ar putea permite să plătească un om care să stea lângă tomberoane și să le arate cetățenilor cum ar trebui să se debaraseze de deșeuri.
Legea ignoră acest aspect și prevede amenzi inclusiv pentru “preluarea deșeurilor care nu sunt colectate selectiv de către operatorul economic autorizat“. Astfel, dacă nu găsește gunoiul colectat selectiv la prefectură, SC Goscom SA Vaslui ar trebui să refuze să-l preia, altfel riscă o amendă între 5.000 și 10.000 de lei. Asta spune legea, care mai prevede, de asemenea, o amendă de la 500 de lei la 1.000 de lei pentru «nerespectarea de către conducătorul instituției publice a obligației de a delega responsabilitatea privind gestionarea colectării selective unui angajat al instituției sau unui terț». O prevedere aberantă, în condițiile în care bugetele sunt mici, iar alte legi nu permit includerea unor asemenea prevederi bugetare.
«Deșeurile reprezintă o sursă de materie primă secundară importantă pentru societate, atâta timp cât acestea sunt colectate separat și reciclate corespunzător. Sunt resurse valoroase, iar autoritățile locale, în calitate de proprietari ai deșeurilor generate de comunitatea lor, sunt responsabile de gestionarea corespunzătoare a acestora. Rolul autorităților locale de pion principal în organizarea, implementarea și coordonarea managementului deșeurilor și, implicit, a sistemului de colectare separată, este susținut de două mari direcții: legislația specifică din domeniu și responsabilitatea asumată prin natura funcției pe care o dețin pentru comunitate și mediul în care își desfășoară activitatea», se spune în ghidul pentru participarea la a doua ediție a competiției naționale «Orașul reciclării», la care… s-a înscris și municipiul Vaslui.

Cristian Pătrașcu

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: