Home / Tag Archives: euro

Tag Archives: euro

Privilegiu rar în istoria județului, pe cale să se piardă: investiții de peste 300 milioane de euro, la care firmele nu se înghesuie să liciteze

de Dănuț CIOBANU

Investițiile atrase de autoritățile locale în județul Vaslui se ridică la peste 300 milioane de euro. Programele de dezvoltare sunt finanțate din bugetul național sau dispun de finanțare europeană. Investițiile se derulează atât în centrele urbane, cât și în mediul rural și vizează construirea de școli, grădinițe, drumuri, dispensare, modernizarea rețelelor de apă și canal. La acest val de investiții fără precedent, nu sunt firme care să vină să realizeze lucrările.

Autoritățile publice din județul Vaslui derulează proiecte de dezvoltare de sute de milioane de euro, pentru care este nevoie de o forță de muncă masivă. Este vorba despre investiții finanțate de la bugetul național și din fonduri europene, care vizează dezvoltarea infrastructurii rutiere, de apă și canal, de sănătate sau educație.

”Avem în județ un val de investiții enorm. Este vorba despre contractele pentru rețelele de apă și canalizare care este de 50 milioane euro, drumul strategic finanțat, de asemenea, din fonduri europene în valoare de 50 milioane de euro. Urmează să se semneze și al doilea program pe apă și canal. Totodată, avem în derulare o serie de proiecte mai mici, care duc la atingerea unor obiective ale noastre”, ne-a delarat Dumitru Buzatu, președintele Consiliului Județean Vaslui.

În ceea ce privește proiectele finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), în cele două etape ale programului au fost aduse sume foarte mari în județ.

”O mare parte din proiectele pe PNDL 1 sunt deja implementate. Anul viitor vrem să închidem toate aplicațiile de finanțare și avem discuții cu UAT-urile în acest sens, le oferim sprijin metodologic pentru închiderea PNDL 1. În viitor, până în anul 2020 va continua implementarea proiectelor din PNDL 2, care aduc beneficii în mediul rural cum ar fi drumuri, grădinițe, școli, rețele de iluminat public, dispensare. Există multe programe, astfel încât procesul de modernizare este continuu. Nu a mai existat până acum o dimensiune de modernizare în rural, cum e cea prin PNDL. Sunt importante și proiectele europene, iar cei care dau banii își spun cuvântul și procedurile pe care le-am propus noi trebuie respectate», a mai spus Buzatu.

Greu cu birocrația

Una din instituțiile care provoacă întârziere importante în derularea proiectelor este Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP). În condițiile în care numărul proiectelor care trebui avizate este foarte mare, se așteaptă foarte mult pentru aprobarea achizițiilor în cadrul diverselor programe de dezvoltare.

”Trebuie să introducem simplificări, care să ducă mai repede la implementarea proiectelor. ANAP este o instituție care frânează desfășurarea proiectelor. Nu din intenție se întâmplă acest lucru, ci din cauză că instituția are o anumită dimensiune și face față cu greu la numărul imens de proiecte. Din această cauza sunt întârzieri la achiziții, ce duc la devansarea proiectelor. Noi am solicitat Guvernului, Ministerului de Finanțe să găsească o soluție pentru accelerarea implementării proiectelor”, a mai explicat Buzatu.

Se lucrează

Din cele 256 de proiecte declarate eligibile de către Ministerul Dezvoltării pe PNDL 2, CJ Vaslui și autoritățile publice locale au obținut finanțarea pentru un număr total de 251 proiecte.

La această dată, pentru 100 de proiecte sunt realizate deja licitațiile publice și au fost adjudecate lucrările de proiectare sau de proiectare plus execuție. Restul de 151 de proiecte sunt în diferite stadii în ceea ce privește procedurile de organizare a licitație, multe din investiții așteptând avizul din partea ANAP.

În luna iulie 2017, Ministerul Dezvoltării a publicat lista obiectivelor de investiții și sumele alocate acestora pentru finanțarea PNDL 2, în perioada 2017 – 2020.

În total, proiectele derulate prin PNDL 2, dispun de o finanțare în valoarea totală de 860 milioane lei.

Ambiția unui primar vasluian: danturi gratuite la săteni și câte 24.000 de euro pentru cei care vor să-și deschidă o afacere

de Dănuț CIOBANU

Un număr de 12 antreprenori din satele Rădeni și Doagele din comuna Dragomirești au primit câte 24.000 de euro pentru a-și deschide o afacere. Banii provin dintr-un proiect derulat de Primăria Dragomirești, unic în toată zona Moldovei, în valoare de 5,6 milioane de euro, care este dedicat populației rrome.

În perioada imediat următoare urmează să fie evaluate alte planuri de afaceri propuse de localnici, urmând să mai fie sprijiniți financiar încă 12 întreprinzători locali.

Antreprenorii sunt obligați să angajeze un salariat și să mențină activitatea firmei timp de șase luni. Banii pot fi utilizați pentru salarii și dotarea firmei. Au fost deschise societăți de construcții, spălătorii auto, spații comerciale etc. Antreprenorii participă în prealabil la cursuri gratuite organizate în cadrul proiectului. Calificările sunt pentru antreprenor, patiser, constructor și alte meserii. Am avut organizate șase grupe, care au avut în medie 20 de cursanți fiecare”, a spus Dănuț Iacob, primarul comunei Dragomirești.

Tot în cadrul proiectului, 250 de copii vor primi pachete cu haine în valoare de 1.800 lei fiecare, iar un milion de lei este prevăzut a fi cheltuit pentru servicii medicale. În acest sens, în comună va fi construit un cabinet stomatologic, iar localnicii vor putea să își pună gratuit dantura.

O altă direcție unde merg banii vizează repararea a 30 de case, investiții care se ridică la 300.000 euro. Proiectul a fost depus în anul 2016 pe Programul Operațional Capital Uman și este singurul proiect de acest tip, care este implementat la nivelul Regiunii Nord-Est 1 (zona Moldovei)

În total, în cele 11 sate ale comunei Dragomirești este o populație de 5.270 persoane, din care 1.500 persoane de etnie romă.

Fotbalistul bârlădean Andrei Ciobanu a ajuns să valoreze jumătate de milion de euro

Andrei Ciobanu are prestații din ce în ce mai solide la Viitorul Constanța, formație alături de care a devenit campion al României în sezonul 2016 – 2017 și a terminat în careul de ași în sezonul trecut al Ligii I. Datorită acestui fapt cota acestuia de pe tranfermarkt.com, site care evaluează valoarea fotbaliștilor din întreaga lume, s-a dublat.

Bârlădeanul poate fi o soluție pentru orice echipă din Liga I datorită faptului că încă are o vârstă fragedă pentru un fotbalist care dispune de o tehnică deosebită în regim de viteză. Dublată chiar și de un simț al porții foarte bun, acesta marcând mai multe bijuterii de goluri în sezoanele trecute ale Ligii I. Fiind din ce în ce mai vizibil acesta a ajuns să valoreze jumătate de milion de euro.

Din lotul formației la care este înregimentat în Liga I doar Ianis Hagi și Ionuț Vînă mai reprezintă soluții viabile în plan ofensiv pe termen lung. Cel de-al doilea valorează cu 250.000 de euro mai mult decât Andrei Ciobanu, însă are mai multă experiență la cei 23 de ani ai săi, față de bârlădeanul care are numai 20 de ani. Andrei Ciobanu este o soluție demnă de luat în calcul de echipele de top din fotbalul românesc, pentru că acestea trebuie să aibă permanent pe teren minimum un jucător eligibil pentru echipa națională de tineret, care să aibă mai puțin de 21 de ani. De altfel Gigi Becali, patronul celor de la FCSB, și-a manifestat interesul pentru Andrei Ciobanu în direct la televizor: “Nu e plauzibil să-l împrumut pe Alibec la Viitorul. Am ofertă să-l împrumut în alte părți, dar vreau să iau bani pe el. Nu cred că Viitorul poate să-i dea 20.000 de euro pe lună. Cred că nici Gică Hagi nu-l vrea. El promovează tineri pe care să câștige bani. Sa mi-l dea pe Cicâldău sau Ciobanu și-l dau pe Alibec. Sau pe Mățan. Da, sunt de acord cu schimb definitiv. Dar nu cred că Hagi ar fi de acord”.  Între timp Alibec a fost fost vândut de FCSB în Arabia Saudită, însă momentul transferului lui Andrei Ciobanu la o echipă cu pretenții mai mari a fost doar amânat. Acesta are șanse mari să devină în curând piesă de bază în primul 11 al echipei lui Gheorghe Hagi, după ce Alexandru Cicâldău a ajuns între timp la CS Universitatea Craiova.

Sezonul trecut a jucat de 18 ori pentru FC Viitorul. În sezonul regulat al Ligii I a prins nouă meciuri și a marcat două goluri, unul dintre el fiind decisiv pentru obținerea celor trei puncte cu FC Botoșani. A primit credit și în play-off, unde a mai evoluat de șapte ori. În Cupă a fost integralist de două ori, cu Școlar Reșița și FC Botoșani.

Andrei Ciobanu are 35 de meciuri până acum pe prima scenă a fotbalului românesc, în cele mai importante competiții de fotbal din țară, cu șapte goluri reușite. A dat dovadă de o eficiență demnă de luat în seamă, el fiind de fapt pe teren 2.126 de minute. Astfel a fost decisiv de multe ori din postura de rezervă menită să schimbe cursul jocului, prinzând adunat cam coadă doar 23 de jocuri. Adică a avut nevoie de puțin peste trei partide pentru un gol, o medie care ar face invidioși mulți jucători cu ștate vechi din Liga I.

Andrei Ciobanu și-a început cariera de fotbalist la Bârlad, sub îndrumarea lui Virgil Grigoraș. S-a transferat apoi când avea 10 ani la Sporting Club Vaslui, unde a jucat sub comanda lui Cătălin Grigore. Ulterior a plecat cu echipa FC Vaslui la Cupa Hagi disputată la Suceava, unde a fost desemnat golgheterul competiției, motiv pentru care a intrat în atenția Academiei de fotbal “Gheorghe Hagi” Constanța. În 2017 a devenit primul bârlădean care a cucerit titlul de campion al Ligii I cu Viitorul Constanța. A fost apogeul unei cariere frumoase, cu titluri pe bandă rulantă de când a ajuns la Academia “Gheorghe Hagi”, la toate categoriile de vârstă. Bârlădeanul este un obișnuit al echipei naționale de fotbal și a făcut parte din lot la fiecare categorie de vârstă până acum. A debutat în 2012, când a avut vârsta necesară pentru a participa la prima categorie de vârstă la juniori a echipei naționale, la U14. A avut atunci două meciuri cu Republica Moldova, la Galați, sub comanda lui Florin Răduciou. Datorită prestațiilor bune la echipa de club a debutat la echipa națională de fotbal U21 a României încă de la 19 ani. (George PROCA)

Vasluienii care vor să-și deschidă o afacere în mediul urban pot primi 40.000 euro prin Programul „Start Up Moldova”

Proiectul se desfășoară în această vară, în întreaga Regiune de Nord – Est, și își propune să susțină dezvoltarea mediului de afaceri în zona Moldovei, prin organizarea unor cursuri de antreprenoriat și oferirea unei finanțări nerambursabile, de pȃnă la 186.000 lei, pentru deschiderea unei noi afaceri.

Vasluienii care speră să devină antreprenori au la dispoziție cursuri gratuite în domeniu, prin Proiectul „Start Up Moldova”, derulat în cadrul Programului Operațional Capital Uman 2014 – 2020, Axa prioritară 3: Locuri de muncă pentru toți.

Proiectul se adresează șomerilor, persoanelor inactive (inclusiv studenți sau pensionari cu vȃrsta de până în 64 de ani), dar și angajaților și celor care dețin deja un PFA. Nu sunt eligibili tinerii NEETs (care nu urmează nicio formă de învățământ și nici nu au un loc de muncă) care au între 16 și 24 ani.

Cursanții trebuie să îndeplinească o serie de condiții, printre care: să aibă reședința sau domiciliul în județul Vaslui, în mediul rural sau în cel urban, să intenționeze să înființeze o afacere nonagricolă în mediul urban, să fie absolvenți de învățământ gimnazial obligatoriu, să aibă abilități de comunicare și să nu fi participat la un alt curs de competențe antreprenoriale finanțat din fonduri europene.

Înscrierea în program se face pe principiul ”primul venit, primul servit”, pe pagina facebook.com/startupmoldovapocu. Ulterior, aceștia trebuie să pregătească actele pentru dosarul de înscriere, din care nu vor lipsi꞉ actul de identitate valabil, certificatul de naștere, certificatul de căsătorie (dacă este cazul) și un document care atestă ultimele studii absolvite.

După finalizarea cursurilor, planul de afaceri propus de fiecare participant intră în concurs, iar 60 de norocoși obțin finanțare pentru afacere, în funcție de calitatea și relevanța celor mai bune planuri de afaceri. O altă condiție esențială este ca antreprenorii selectați pentru a primi ajutorul financiar de înființare și dezvoltare a afacerilor să nu mai aibă calitatea de asociați majoritari în alte afaceri.

Programul „Start Up Moldova” se desfășoară simultan în județele Iași, Vaslui, Botoșani, Suceava, Neamț și Bacău. Cursanților din mediul rural li se decontează costurile de transport pȃnă la locul de instruire din oraș, în marja cuantumului de 500 lei / lună.

Cursurile de formare, în număr de minimum 80 ore, vor dezvolta competențele manageriale și spiritul inovator al participanților, urmȃnd ca antreprenorilor norocoși să li se asigure servicii suplimentare de consiliere, consultanță și mentorat, în vederea implementării planurilor de afaceri.

De asemenea, aceștia vor putea primi și servicii personalizate, pe tematică juridică, fiscală, financiar- contabilă, marketing, managemantul vȃnzării și negociere, eBusiness și IT. (Mara GRIGORIU)

Fotbalistul vasluian Rareș Lazăr a ieșit de pe teren calificat la Campionatul European, dar un gol primit în prelungiri de Echipa Națională i-a curmat visul

Reprezentativa Under 19 a României, cu vasluianul Rareș Lazăr în teren aproape pe întreaga durată a partidei, a fost învinsă de Ucraina, scor 1 – 2, în finalul meciului decisiv pentru calificarea la EURO. Tricolorii au încheiat partida cu doi oameni mai puțin pe teren, în urma eliminărilor lui Moruțan și Neciu.

Lazăr, care evoluează în Liga a II-a pentru CS Mioveni, a fost titular și a fost schimbat în minutul 88, când tabela indica un scor la care România era calificată la EURO, 1 – 1. Olimpiu Moruțan a fost eliminat după ce a deschis scorul, în minutul 77, în urma cumului de cartonașe galbene. Iar în prelungiri, în minutul 90+5, Neciu a văzut și el al doilea cartonaș galben, fiind eliminat.

România: 1.Vlad – 2.Haruț, 5. Screciu, 6. Dulca, 4. Neciu – 14. Băluță, 15. Lazăr (20. Merloi 88′) – 8. Moruțan, 7. Dragomir-cpt., 10. Mățan (11. Micovschi 63′)  – 9. Sîntean (19. Moldoveanu)

Rezerve: 12. Constache, 13. Boboc, 16. L. Gheorghe, 17. Drăguș, 18. Trușescu

Ucraina: 1.Kucheruk – 5.Mykolenko, 2. Bondar-cpt., 22. Snurnitsyn – 3. Safranov, 15. Dryshliuk , 8. Khakhlov, 9. Korniienko – 21. Kashchuk, 10, Buletsa, 11. Supriaha

Rezerve: 12. Kozhukhar, 4. Veremiienko, 6. Chekh, 7. Kulakov, 16. Musolitin, 18. Kozyrenko, 19. Remeniuk, 20. Avramenko (G.P)

Cum vrea statul să scape de șomerii vasluieni din mediul rural꞉ îi transformă în oameni de afaceri!

Soluția pentru ca Vasluiul rural, campion la sărăcie și la numărul de șomeri, să ia startul pentru dezvoltare nu vine cu bani de la București, ci de la Bruxelles! Fonduri europene în valoare de până la 25.000 de euro ar urma să fie acordate șomerilor și persoanelor inactive din sate și orașe mici, pentru a-și deschide afaceri, potrivit unei linii de finanțare propuse de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (MDRAPE).

Deocamdată, planul este pe hȃrtie, pentru că abia a fost lansată propunerea de ghid al solicitantului pentru „Implementarea strategiilor de dezvoltare locală în comunitățile marginalizate din zona rurală și/ sau în orașe cu o populație de până la 20.000 locuitori”, în cadrul Programului Operațional Capital Uman 2014 – 2020. Șomerii ar urma să aibă la dispozitie peste 105 milioane de euro, din care 2,8 milioane de euro vor fi pentru cei din județul Ilfov, și 103 milioane de euro pentru restul țării.

Cei care nu au în prezent un loc de muncă, dar vor să devină antreprenori, trebuie să se înarmeze cu multă răbdare pentru a-și vedea visul cu ochii. Mai întȃi, autoritățile locale sau centrale cu responsabilități în domeniu trebuie să își pregătească proiectele care urmează să fie depuse pe această linie de finanțare. Linia de finanțare este deschisă și pentru organizații non-guvernamentale, furnizori de servicii de ocupare a forței de muncă, precum și alte entități relevante pentru implementarea proiectelor, care vor putea obține fonduri europene de până la 1 milion de euro pe proiect. În cadrul acestor proiecte, se vor face activități de formare profesională și încadrare în muncă pentru persoanele afectate de sărăcie și șomaj.

Teoria dezvoltării: șomerii creează locuri de muncă!

Dacă autoritățile locale din județul Vaslui vor decide să deruleze proiecte care să includă și o activitate antreprenorială (Activitatea principală 4 – Susținerea antreprenoriatului în cadrul comunității, așa cum e prevăzută în ghid), șomerii vasluieni vor putea spune, pe bună dreptate, că a dat norocul peste ei. De ce? Pentru că numai astfel vor avea parte de servicii de consiliere și consultanță pentru formare profesională antreprenorială, își vor putea deschide o mică afacere și vor putea să creeze locuri de muncă.

Nu toate planurile de afaceri gȃndite de șomeri vor fi puse în aplicare, ci numai acelea care vor trece de comisia de selecție, pe baza unor criterii stabilite de beneficiarul finanțării nerambursabile, în cadrul unui proces transparent și nediscriminatoriu, comisie din care vor face parte reprezentanți ai mediului de afaceri și ai patronatelor din aria de implementare a proiectului.

În final, numai persoanele fizice aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din comunitatea marginalizată, ale căror planuri de afaceri sunt aprobate de către această comisie, vor beneficia de subvenții de pȃnă la 115.000 lei pentru înființarea firmei la care visează. Acestea se vor putea bucura și de servicii gratuite de contabilitate primară, servicii financiare, de marketing sau management resurse umane.

Totul, cu o singură condiție: să țină în viață afacerile nou înființate pentru minimum 12 de luni, pe perioada implementării proiectului, și alte 12 luni, după înființare.

Cȃte autorități locale din județul Vaslui au curaj să mizeze pe spiritul antreprenorial al șomerilor, și cȃți șomeri vasluieni vor număra banii din propria afacere, și nu din ajutorul de la stat… rămȃne să aflăm pȃnă în anul 2020! (Mara GRIGORIU)

27.000 de euro, confiscați de la pasagera unui microbuz, după ce a încercat să-i introducă ilegal în țară, prin Vama Albița

O tânără de 24 de ani, din Capitală, a fost amendată cu suma de 3.000 de lei de către polițiștii de frontieră vasluieni după ce a încercat să introducă ilegal în țară, prin Vama Albița, 37.000 de euro, bani ascunși în bagajele personale. Autoritățile de frontieră i-au confiscat bucureștencei, pasageră într-un microbuz, 27.000 de euro, sumă ce depășea plafonul vamal admis.

Cei 37.000 de euro, în bancnote de 500 și 50 de euro, au fost descoperiți ascunși printre lucrurile personale dintr-o geantă de voiaj a tinerei de 24 de ani, care intenționa să introducă ilegal valuta în România. Femeia era pasager într-un microbuz de transport persoane, înmatriculat în Republica Moldova, care efectua o cursă regulată pe ruta Chișinău – București. Depistarea valutei s-a făcut, susțin polițiștii de frontieră, în urma controlului amănunțit făcut asupra microbuzului și pasagerilor, în baza profilului de risc.

Tânăra a spus autorităților de frontieră că banii respectivi îi avea împrumutați de la o persoană din Chișinău, fără a preciza scopul. Femeia a spus că nu știa că are obligația să declare la controlul la frontieră orice sumă ce depășește plafonul vamal admis, respectiv 10.000 de euro”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al Poliției de Frontieră Vaslui, Irina Mirică.

Autoritățile de frontieră i-au confiscat bucureștencei 27.000 de euro, sumă ce depășea plafonul vamal admis. De asemenea, polițiștii de frontieră au amendat-o cu 3.000 de lei. (Ionuț PREDA)

Lira sterlina s-a prabusit, vineri, in raport cu euro si dolarul. Banca Angliei investigheaza “modul misteriors” prin care moneda a pierdut 6% din valoare in cateva minute

Lira sterlina s-a prabusit vineri in schimburile din Asia la cel mai mic nivel din ultimii 31 de ani in raport cu dolarul si din ultimii sapte ani fata de moneda euro, accentuand caderea declansata la inceputul saptamanii pe fondul temerilor legate de un “Brexit dur”, transmite AFP, preluata de Agerpres.

La scurt timp dupa ora locala 08.00 la Tokyo (joi, 23.00 GMT), lira sterlina a cazut la 1,1841 dolari, cel mai mic nivel din 1985, inainte de a se redresa usor spre 1,2470 dolari. Cateva ore mai tarziu ea evolua in jurul valorii de 1,26 dolari.
Ea a cedat teren si in fata euro care a atins in acelasi moment 94,15 penny, fata de 88,42 penny putin mai devreme, situatie nemaiintalnita de la inceputul lui 2009.

Lira sterlina s-a prabusit, vineri, cu peste 6% fata de dolar, in doar cateva minute minute, depreciere mai abrupta si decat cea din zilele imediat urmatoare votului pentru Brexit.

Banca Angliei a confirmat ca investigheaza modul “misterios” in care lira a pierdut din valoare peste noapte. Moneda britanica a recuperat ulterior 1,24% in raport cu dolarul.

Deprecierea semnificativa vine pe fondul declaratiilor legate de efectele Brexitului, care s-au facut in ultimele zile, in ambele tabere implicate.
Cancelarul german Angela Merkel a subliniat joi ca Uniunea Europeana trebuie sa ramana ferma in privinta pozitiei sale ca accesul la piata unica a blocului comunitar este legata de libera circulatie a persoanelor care urmeaza a fi negociata cu Marea Britanie. Ea a adaugat ca negocierile dintre UE si Marea Britanie nu vor fi usoare si a precizat ca este necesar sa se transmita clar ce tip de acces isi doreste fiecare dintre parti la piata celeilalte.
“Suntem gata sa legam accesul” Marii Britanii la piata unica pentru bunuri si servicii “de chestiunea respectarii celor patru libertati” de miscare in UE, a spus Angela Merkel, referindu-se la circulatia bunurilor, serviciilor, capitalurilor si persoanelor.
Aceasta pozitie nu e noua in sine, dar Angela Merkel a tinut sa o reafirme dupa un discurs fara concesii al premierului britanic Theresa May in chestiunea Brexitului. Lidera Partidului Conservator din Marea Britanie a sustinut un discurs in inchiderea congresului formatiunii aratandu-se ferma in special in privinta imigratiei, tema majora a referendumului din iunie privind iesirea tarii din UE. “Nu vom iesi din UE pentru a abandona din nou controlul imigratiei”, a spus Theresa May.
In acelasit imp, seful Executivului de la Londrea a dezaprobat conditionarea de catre unii oficiali europeni a accesului companiilor britanice pe piata unica europeana de garantarea acestui drept. “Stiu ca unii intreaba despre un compromis intre controlul imigratiei si comertul cu Europa. Dar acesta este un mod gresit de a privi lucrurile. Noi am votat (la referendumul din 23 iunie n.red.) pentru a iesi din Uniunea Europeana si a deveni o tara suverana, complet independenta. Asadar vom decide singuri cum vom controla imigratia. Si vom fi liberi sa ne decidem legile”, a subliniat May.
“Vreau ca acordul (cu UE) sa ilustreze o relatie matura, cooperanta, intre prieteni apropiati si aliati. Vreau ca el sa includa cooperarea in aplicarea legii si combaterea terorismului. Vreau sa implice comertul liber cu bunuri si servicii. Vreau sa ofere companiilor britanice cat mai multa libertate pe piata unica si la fel sa se intample aici cu companiile europene. Dar lasati-ma sa fiu clara: Nu parasim UE pentru a renunta din nou la controlul asupra imigratiei. Si nu plecam pentru a reveni la jurisdictia Curtii de Justitie a UE”, a insistat Theresa May.
Cu cateva zile inainte, sefa Executivului britanic, declarase, de asemena, ca Marea Britanie nu va implora in negocierile cu Uniunea Europeana pe tema Brexitului, ci va aborda discutiile ca un stat ‘independent si suveran’.
Sursa: incont.ro

Final de drum: Romania – Albania 0-1. Rusine istorica. Tricolorii pleaca in sfarsit in vacanta si scapa de corvoada Euro 2016

Romania lui Mitica, Gigi, Negoita, Netoiu, Niculae, Sandu, Bucsaru & co si-a aratat duminica seara toate limitarile posibile. Intr-un meci ce se anunta pe viata si pe moarte pentru calificarea in optimile Euro 2016, Romania a pierdut cu 0-1 in fata Albaniei, prima infrangere cu vecinii de la sud intr-un meci oficial. A fost un meci chinuitor, in care gafa inexplicabila a lui Tatarusanu din min. 43 i-a permis lui Sadiku sa inscrie un gol care ne-a turnat plumb in picioare. Echipa Romaniei a aratat ca o colectie de jucatori mediocri, iar rezultatul nu e o surpriza. In celalalt meci al grupei, Franta si Elvetia au facut 0-0 si merg impreuna in optimi. Romania merge acasa, cu un singur punct in trei meciuri.

Intr-o prima interventie dupa meci, Sapunaru isi arata dezamagirea. Dar va scutesc de la a citi platitudinile unor mediocritati.

Vom reveni la fotbal cand sportul rege din Romania va redeveni un mix normal de pasiune si business, de fericire juvenila si castig legitim. Cat timp el e domeniul in care puscariasii de lux dicteaza regulile, in care securisti resapati scriu regulamente, in care impresarii sunt bisnitari cu cutitul in buzunar, nu avem ce cauta la Euro si Mondiale. Le maculam. Cat despre meciul in sine, nu e mare lucru de spus. In afara primelor 15 minute, jucate cu verva si ambitie, nu am existat pe teren. Problema e ca nici Albania nu a facut mare lucru, cu doua exceptii: a marcat un gol pe o eroare mare si a blocat cu succes si aproape orice actiune a Romaniei. Chestie de ambitie, de pregatire, dar si putin noroc.

Reactia lui Anghel Iordanescu dupa meci e totusi lucida. Intrebat daca e cea mai slaba nationala a Romaniei, Iordanescu a spus, absolut corect: “Trebuie sa luam jucatorii asa cum sunt, cu problemele lor. 8 dintre ei nu au contract in acest moment, nu au un viitor sigur. Iar in fotbal cel mai mult conteaza prezentul”.

Intrebat daca e ultimul sau meci pe banca, Iordanescu a parat diplomatic: “Intrebati-l pe Burleanu (seful FRF, pentru cine nu a auzit e personaj – n.red.)”.

“A fost o performanta ca am fost aici. Am facut tot ce ne-a stat in putinta sa castigam, dar atat am putut”, a mai spus Generalul. Asa e, armata lui are limite uriase, si chiar e o mare performanta ca am ajuns in Franta. In mod normal, nu prea aveam ce cauta acolo.

Cititi mai jos cronologia meciului care ne-a trimis pe ultimul loc in grupa si ne-a scos de la Euro 2016:

Final!!! Romania – Albania 0-1. S-a terminat chinul, hai inapoi in Liga lui Mitica

Franta – Elvetia 0-0. Nu ca ar mai conta

Min 90+5: Sut Stanciu, iar peste poarta. Deja e redundant sa spun ca-i peste poarta

Min 90+4:
Ooo, pasa la portar de la Dragos Grigore 🙂 Asta spune tot

Min 90+3:
Inca o ocazie Albania, prinde Tatarusanu o reluare cu capul. Torje ia galben 10 secunde mai tarziu. Jucatori care au stralucit prin mediocritate

Min 90+2: Albania nu ne-a mai dat mingea de vreo 3 minute, acum au lovitura libera

Min 90+1. Avem 5 minute de prelungiri, dar ar fi o mare nedreptate pentru albanezi sa-i egalam. Nivelul Romaniei a fost cel mai slab pe care l-am vazut in ultimii 20 de ani

Min 89: In rarele ocazii cand avem mingea o aruncam englezeste pentru jucatorii de atac care le ajung albanezilor la brau. Se prefigureaza o istorica rusine

Min 88:
Albania inca un contra-atac periculos, Tatarusanu prinde centrarea.

Min 87:
Ocazie mare pentru Albania din corner, cap puternic pe langa

Min 87:
Suntem in degringolada totala, Abrashi a tras in blocaj de la 16 m, acum au corner.

Min 86: Corner pentru Albania dupa o cursa nebuneasca a fundasului stanga. Nu mai avem sperante

Min 84: Lovitura libera, Torje de la 23 m perpendicular pe poarta: in zid! Nenorocitul de zid

Min 83: Intra Cana in locul lui Abasha

Min 82: Albanezii trag de timp, dar cine ii poate acuza? Le ia un minut o repunere a balonului in joc. Au antrenor italian si asta inseamna stiinta detaliului, fie el si inestetic

Min 81:
Sut Stanciu iar peste poarta de la 20 de m, dupa ce a crosetat frumos in fata apararii. Ufff, Nicusor…

Min 80:
Chiriches salveaza o centrare periculoasa a lui Hysaj, jocul e incalcit si fara orizont. Pentru noi

Min 79:
Ne grabim, mai avem 12 amarate de minute. Dar minuni s-au vazut, va amintiti de ManU vs Bayern?

Min 78: Sut Stanciu de la 20 m, mult pe langa poarta

Min 76: Ce ocazie a avut Andone, a rupt transversala! Hai, avem vana, avem posesie, ne trebuie golul!

Min 76: Bara Florin Andone!!!

Min 74:
Sanmartean a pierdut periculos si albanezii au plecat ucigator pe contraatac, noroc cu intrarea de raket legal a lui Dragos Grigore

Franta – Elvetia 0-0, doua bare Pogba. Nici acolo nu merg lucrurile bine pentru noi

Min 72: Actiune buna, dar arbitrii il opresc aiurea pe motiv de offside pe Andone. Pacat, era faza de gol

Min 71: Sanmartean e centrul acestei echipe, recupereaza si paseaza pe banda rulanta, dar Torje & co sunt o clasa sub el

Min 70:
Sanmartean ii pune mingea pe tava lui Torje la 20 m, sut slab, control defectuos al balonului. Ufff, nimic nu iese ca lumea in aceasta seara lyon-eza

Min 69: Iese Adi Popa (mana moarta azi), intra Florin Andone

Min 68: Acest meci e un chin pentru toti: si jucatori, si spectatori, si telespectatori. Daca as fi impresar venit la acest meci, as economisi o gramada de bani

Min 67: Bate Sanmartean, direct in zid.

Min 66:
Sanmartean a inventat un dribling frumos si a fost faultat la 25 m lateral stanga. Avem lovitura libera.

Min 64:
Albanezii isi reiau dominatia cu centrari si pase precise. Lovitura libera din lateral stanga, dar scapam datorita unui fault in atac. Tare anemice sunt actiunile noastre

Min 63:
Sut mediocru al lui Agolli de la 20 de m, in diagonala, Tatarusanu balbaie. Ce-i cu portarul nostru?

Min 62:
Corner irosit, dar parca am reintrat in joc. I-a cam lasat benzina pe albanezi

Min 61: Sut violent Torje de la 20 m, direct in blocaj. Avem corner

Min 60: Sanmartean pierde mingea intr-un dribling la fel de confuz precum tot jocul Romaniei. Daca nici lui nu-i ies driblingurile…

Min 59:
A iesit Sadiku (uitat fie-i numele), a intrat Balaj la albanezi

Min 58: Sanmartean a inventat o pasa uluitoare de 40 de metri, Torje n-a inteles nimic si a luat-o pur si simplu pe partea gresita.

Min 57: Alibec a iesit pe targa, accidentarea e serioasa. Pacat, a fost printre putinii care au jucat aproape de potential

Min 56: Iese ALibec, accidentat destul de serios, intra Torje. Nu mai inteleg nimic, cum sa joci fara atacant la 0-1?

Min 55: Centrare slaba Memushaj, dat tot albanezii recupereaza. Alibec sa vaita rau, a calcat urat

Min 54:
Galben pentru Matel si lovitura libera pentru tagere de tricou

Min 53:
Nu mai reusim sa iesim din aparare, pressingul albanezilor e absolut ucigator. Asta inseamna sa ai suflet in tine, macar suflet

Min 52:
Tot Abrashi are prim-planul la centrarea din lovitura libera, dar mult prea slab chiar si pentru Tatarusanu

Min 52:
Lovitura libera pentru Albania de 30 de m dupa un fault al lui Grigore. Tremuram la orice faza fixa

Min 50: Sanmartean a reusit un dribling si romanii din tribune au reactionat instantaneu. Simt ca micul mag poate schimba ceva in joc, dar Stancu e de lemn

Min 48:
Alibec a luptat ca un tanc si a recuperat, dar a fost fault. Alibec arata decis sa faca ceva

Min 47: Corner Albania, ocazie cu capul Abrashi. Defensiva galbena pare de mamaliga, zero fermitate in fata unor jucatori totusi rudimentari

Min 46: A inceput repriza a doua. A intrat Sanmartean in locul lui Prepelita. Greu de crezut ca Lucica poate face minuni in 45 de minute, dar sa speram

Cateva statistici la pauza: avem 56% posesie, 247 fata de 151 pase corecte, am alergat cu 2 km mai putin. Dar unde e mai important, pe tabela, suntem condusi

Dincolo, Franta – Elvetia tot 0-0

Romania are nevoie de doua goluri, dar mai ales de inspiratie pentru a putea spera la calificare. Si la un lider in teren, lider care nu exista in momentul asta. Marile sperante – Stanciu si Alibec – au jucat sub potentialul lor, dar marea problema e defensiva, cu un Tatarusanu care parca si-a pus manusile invers. Iar fundasii sunt nesiguri si transfera intregii echipe starea lor. O repriza de cosmar.

Pauza binevenita pentru romani. Nationala nu joaca nimic dupa ce a incasat golul, desi primele 15 minute au fost dominate copios de romania.

Min 45+2: Jucam confuz, la alibi. Pauza

Min 45:
Mai sunt 2 minute de prelungiri. La cum jucam, am avea nevoie de vreo 45.000 de minute ca sa marcam

Min 43:
Moment rusinos pentru Romania dupa acest gol stupid, de echipa de liga a 2-a. Memushaj a centrat previzibil pentru Sadiku, in stanga, dar Tatarusanu a iesit absolut stupid si varful albanez a marcat in poarta parasita de portar

!!! Min 43: Romania – Albania 0-1!!! Gol Albania dupa o eroare uriasa a lui Tatarusanu!


Min 42:
Nivelul tehnic al meciului e cam de play-out-ul Ligii I. Extrem de multe greseli individuale la ambele echipe

Min 40:
Corner Stanciu, Alibec a incercat un calcai la coltul scurt, albanezii au blocat rapid

Min 39:
Sadiku din nou in offside dupa o pasa filtranta. Atitea emotii cu Albania, bine ca nu avem ultimul meci cu Spania ori Anglia

Min 38: Jucam riscant de 10 minute, albanezii recupereaza multe mingi si trec usor prin mijlocul nostru

Min 36: Ocazie mare pentru Basha, trage din 15 metri singur-singurel peste poarta dupa cornerul Albaniei

Min 35: Pericol urias, Memushaj trage tare din 6 m, din unghi, dar Tatarusanu respinge in corner. Terenul s-a inclinat spre poarta noastra

Min 33:
Hysaj a facut o faza excelenta pe stanga, cu potential mare de pericol pentru Tatarusanu, dar Lenjani a continuat prost si a pierdut.

Min 32:
Sadiku (atentie cum puneti accentul :)) il chinuie putin pe Chiriches. Aut pentru albanezi

Min 31:
A trecut jumatate de ora, romanii au mai oprit motoarele ce fusesera ambalate la maximum in primele 20 de minute. Jocul a devenit mai degraba confuz, iar Albania nu ne poate pune probleme decat pe eroarea noastra.

Min 29:
Grigore vrea sa scurtcircuiteze Albania si da o pasa pe culoar lui Alibec, dar varful Astrei se intoarce mai greu.

Min 28: Avem 57% posesie si un raport covarsitor al paselor: 127 fata de 65, aproape dublu (sursa: UEFA)

Min 26: Albanezii au prins aripi dupa ocazie si se avanta spre poarta lui Tatarusanu. Dar tot Romania a recuperat rapid si lui Alibec i-a lipsit viteza a 5-a ca sa prinda o pasa pe culoar

Min 24: Ocazia lui Lenjani a plecat de la Sapunaru, care a pierdut prea usor mingea dupa o intrare dura a aceluiasi Lenjani, apoi mingea a circulat lejer prin fata apararii romanes si fundasul Lenjani a tras peste poarta goala din fix 6 m. Noroc ca e fundas.

Min 24: Ocazie uluitoare, uriasa a Albaniei: Lenjani rateaza cu poarta goala din 6 metri dupa ce apararea noastra a visat!

Min 22: Atac dur Abrashi in tusa, lovitura libera pentru noi. Slab executata, recuperam. Sintem clar peste ei, dar lipseste luciditatea

Min 21: Franta – Elvetia 0-0, francezii se chinuie si cu helvetii

Min 20:
Sut Basha de la 30 m, slab, Tatarusanu prinde fara griji

Min 19:
Recuperare Prepelita la 18 m de careul albanezilor, dar e hent. Meciul curge doar spre poarta Albaniei

Min 16: Inca un fault dur al albanezilor, Hysaj i-a pus o talpa pe picior lui Prepelita. Artagosi si duri albanezii

Min 14:
Alibec, ce jucator minunat! A carat trei fundasi in spate si a tras de la 25 de metri spre vinclu, dar mingea a trecut la o palma de bara!

Min 13: Prima jumatate de ocazie pentru albanezi, dar Sadiku era in offside. Oricum era izolat intre patru fundasi

Min 11: Nicusor Stanciu pare in zi buna, alearga si incearca sa desfaca lacatul albanez cu pase decisive. Una daca il ajunge pe Alibec pe pozitie viitoare si ar fi pericol mare

Min 10:
Albanezii incearca sa iasa din inghesuiala, dar par cu o clasa sub romani. Cei doi inchizatori romani isi fac treaba excelent, albanezii nu pot trece de jumatate

Min 8:
Am revazut sutul lui Bogdan Stancu: voleu cu stangul, din intoarcere, pacat ca s-a dus exact pe portar. Dar buna executie, imi aminteste de atacantul reinventat de Dan Petrescu la Unirea Urziceni

Min 8: Sut violent si periculos al lui Stancu, scos printr-un reflex bun de Berisha. Dominam net, sper sa putem mentine ritmul

Min 7:
Cartonas galben pentru Basha dupa o intrare extrem de urata, cu crampoanele pe coastele lui Hoban. Urata intrare

Min 6:
Avem posesia si controlul tactic, dar albanezii joaca excelent la interceptie. Hoban e tavalit serios

Min
5: Al doilea sut in 5 minute: Hoban a tras de la 20 m lateral stanga, dar destul de moale, Berisha a aparat usor. E bine

Min 4. Prima ocazie, sut bun al lui Nicusor Stanciu de la peste 20 de m, putin peste poarta. Hai, Nicusor!

Min 2: Cei peste 30.000 de albanezi din tribune ii fluiera copios pe romani. Atmosfera incendiara facuta de albanezii din tribune

Ora 22.00, Min 1.: Incepe! Allez les jaunes! Avem lovitura de incepere

Ora 21.56: Imnul Romaniei. Cu Alibec inainte, sa dam dovezi la lume ca-n aste picioare curge un sange de golgeter!

Ora 21.56: E intonat imnul Albaniei. Suna foarte familiar (muzica e scrisa de Ciprian Porumbescu). Asa da infratire 🙂

Ora 21.55. Echipele se pregatesc sa intre pe teren. 5 minute pana la inceprea meciului!

Ora 21.41: Cititorul adi_b_razzor ironizeaza pastrarea lui Bogdan Stancu in primul 11. La cit cara pianul din careu in careu, sint convins ca e preferatul lui Iordanescu, cu mult peste cantareti la pian ca Sanmartean 🙂

Ora 21.38: Romanii sunt pe teren, testeaza rezistenta brazdelor de gazon. Sa nu uitati sa va luati smocurile norocoase

Ora 21.34: Asa arata vestiarul Romaniei. Observati diversitatea cromatica in privinta ghetelor. O adevarata selectionata a elegantei, nu? 🙂

Ora 21.26: DEX spune ca “bucurie” vine din albaneza. Sa speram ca albanezii ne vor face cadou in seara asta o bucurie adevarata 🙂

Ora 21.25: Avem si echipa Albaniei: Berisha, Lila, Lenjani, Hysaj, Agolli (capitan), Basha, Memushaj, Sadiku, Mavraj, Ajeti, Abrashi

Ora 21.12: Surpriza vine de la echipa Frantei, unde Dimitri Payet, vedeta echipei din primele doua meciuri, e rezerva. Hmmm

Ora 21.10: UEFA a confirmat echipa anuntata de FRF. Deci mergem cu Alibec, Stancu, Stanciu si Popa in atac. Sa fie cu noroc 🙂

Ora 21.09: Prezenta lui Matel ca fundas stanga arata ca nici Rat si nici Steliano Filip nu au putut fi recuperati. De vazut cum se va intelege Matel cu Bogdan Stancu pe partea stanga.

Ora 21.04: Daca echipa e cea anuntata de site-ul FRF, inseamna ca Puiu Iordanescu nu a abdicat de la tactica lui cu doi inchizatori clasici (Hoban si Prepelita, in locul accidentatului Pintilii), in ciuda presiunii publice mari de a incepe cu Sanmartean titular alaturi de Hoban. Un antrenor conservator, Iordanescu nu se dezminte nici de data asta. Avind in vedere agresivitatea Albaniei si stilul pe contraatac imprimat de antrenorul italian, s-ar putea sa nu fie o idee rea. Mai ales ca plusul de creativitate e asigurat de Nicusor Stanciu.

Ora 21.02: Site-ul FRF a anuntat deja echipa Romaniei. Iata componenta primului 11 trimis pe teren de Anghel Iordanescu: Tătărușanu – Săpunaru, Chiricheș (Capitan), Grigore, Mățel – Hoban, Prepeliță – Adi Popa, Nicusor Stanciu,  Bogdan Stancu – Alibec

Meciul este condus de o brigada de arbitri din Cehia, condusa la centru de Pavel Královec. Interesant ca unul dintre arbitrii aditionali are un nume cu rezonante romanesti, Petr Ardeleanu. Sa speram ce e de bun augur 🙂

Meciul se joaca pe Stade de Lyon, vremea e innorata si extrem de rece pentru aceasta perioada a anului. Sper ca tricolorii sa aprecieze racoarea cu care i-a intampinat Lyon-ul; daca meciul ar fi fost la Bucuresti, aveau nevoie de masti cu oxigen la pauza.

Ce sanse are Romania sa treaca de grupe si sa acceada in optimi? Destul de bune, mai ales in cazul unei victorii in fata Albaniei. Romania se poate califica direct de pe locul 2 – daca Franta isi onoreaza statutul de favorit in fata Elvetiei, meci care se joaca tot de la ora 22.00 si de unde HotNews.ro transmite LIVETEXT evolutia scorului. Dar si un egal cu Albania ne poate trimite in optimi – citeste aici calculele complicate facute de Adrian Ilincescu intr-o zi care poate insemna apogeul unei generatii care, in premiera pentru Romania, nu are un lider detasat pe teren.

Sursa: hotnews.ro

Leul s-a depreciat fata de toate valutele importante. Euro a sarit de 4,53 lei, iar francul elvetian a ajuns la cel mai ridicat nivel al anului

Moneda nationala a continuat sa piarda teren in raport cu euro, cursul anuntat, miercuri, de Banca Nationala a Romaniei (BNR) fiind de 4,5325 lei pentru un euro, cu 1,07 bani mai mult (+0,24%), fata de cotatia anterioara, de 4,5218 lei.

De asemenea, leul s-a depreciat in raport cu dolarul american, pana la un curs de 4,0379 lei, cu 0,49 bani peste valoarea anuntata in sedinta de marti, respectiv de 4,0330 lei pentru un dolar american.
Moneda nationala a pierdut 1,07 bani și in raport cu francul elvetian, pana la o cotatie de 4,1838 lei, in comparatie cu anuntul din sedinta precedenta, cand moneda elvetiana valora 4,1731 lei.
Gramul de aur s-a scumpit, miercuri, cu 0,45 de bani (+0,27%) și a ajuns la o valoare de 166,4684 lei, de la 166,0114 lei, cat se anuntase in sedinta de marti.
Deprecierea monedei nartionale se incadreaza in trendul de scadere al regiunii, ca urmare a incertitudinilor create de un eventual Brexit, tendinta investitorilor fiind sa se refugieze in valute stabile. In acest context, euro si, mai ales, francul elvetian – considerat moneda de refugiu, se intaresc, in timp ce lira sterlina pierde din valoare.
De altfel, cu o saptamana inaintea referendumului in urma caruia britanicii vor decide daca raman sau ies din UE, Banca Angliei a injectat in piata fonduri suplimentare de 2,46 miliarde de lire sterline (3,47 miliarde de dolari), pentru a se asigura stabilitatea pe piete in eventualitatea unui Brexit.
Luna trecuta, Banca Angliei a avertizat ca o iesire a Marii Britanii din Uniunea Europeana va afecta economia si va accelera inflatia. Brexitul “ar putea duce la la incetinirea cresterii economice si accelerarea inflatiei. Lira sterlina se va deprecia si mai mult, va urma o perioada prelungita de incertitudini, vor fi afectate intrarile de capital, costurile de imprumut, vor creste costurile de finantare ale bancilor si va fi amenintata stabilitatea financiara a tarii“, avertizeaza Banca Angliei.
Institutia a revizuit in scadere estimarile privind evolutia economiei Marii Britanii in trimestrul doi din 2016, cand ar urma sa se inregistreze un avans de 0,3%, fata de 0,5% previzionat anterior. Desi cresterea se va redresa probabil in eventualitatea ramanerii tarii in UE, efectul actualelor incertitudini vor persista o perioada de timp, sustine Bank of England.
Banca Centrala Europeana a anuntat, totodata, ca este pregatita sa utilizeze toate instrumentele pe care le are la dispozitie, incepand cu liniile de swap valutar cu Banca Angliei, daca alegatorii decid iesirea Marii Britanii din Uniunea Europeana (Brexit) si pietele financiare se confrunta cu turbulente
Analistii sunt ingrijorati de impactul asupra cursului de schimb, asupra bancilor si sistemului financiar in cazul unui vot in favoarea iesirii Regatului Unit din Uniunea Europeana.
In ultimii ani, BCE si Banca Angliei au avut linii de swap valutar, care au permis institutiilor financiare din Marea Britanie sa se imprumute in euro de la Banca Angliei si creditorilor din zona euro sa se imprumute in lire sterline.
Aceste facilitati sunt destinate perioadelor de turbulente si pot fi folosite daca un eventual Brexit provoaca turbulente pe pietele financiare, a explicat Ilmars Rimsevics.
Marea Britanie este a cincea mare economie mondiala si a doua mare putere economica din UE. Multe banci europene importante au operatiuni in Regatul Unit, Londra fiind un centru financiar de prima marime.
Britanicii se vor pronunta pe 23 iunie, intr-un referendum, cu privire la oportunitatea parasirii Uniunii Europene de catre Marea Britanie, una dintre cele mai importante decizii ale tarii in ultimele decenii.
Sursa: incont.stirileprotv.ro

EURO 2016 va fi deschis cu meciul Franța-România: 13.000 de ofițeri de poliție vor asigura paza în Paris pe toată durata campionatului

Șeful poliției din Paris a anunțat luni că securitatea în jurul stadioanelor și a zonelor special amenajate pentru fani a fost suplimentată cu încă 3.000 de ofițeri de poliție. Euro 2016 va fi deschis cu meciul Franța-România, partidă programată pe 10 iunie pe Stade de France. 

3.000 de ofițeri de poliție se vor alătura celor 10.000 desemnați inițial să asigure paza în Ile-de-France, cea mai populată regiune a Franței. Ile-de-France are mai mulți locuitori decât țări europene ca Belgia, Grecia sau Suedia. Ile-de-France este a treia entitate subnațională din Uniunea Europeană din punct de vedere al populației după Renania de Nord-Westfalia și Bavaria din Germania.

Șeful poliției din Paris, Michel Cadot, a anunțat că în jurul Stade de France vor exista 8 puncte de pre-filtrare și 6 puncte de intrare într-un permietru păzit de 1267 de agenți privați și 375 de voluntari, coordonați de 1100 de ofițeri de poliție și de membri ai trupelor speciale.

La arena Parc des Princes vor exista 25 puncte de pre-filtrare și 5 puncte de intrare într-un perimetru controlat de 878 de agenți privați, 216 voluntari și 850 de membri ai trupelor speciale franceze. Michel Cadot a anunțat că la Champ de Mars, zona în care vor fi amenajate spațiile pentru fani, vor exista 16 puncte de pre-filtrare, 6 intrări, între 332 și 479 de agenți privați, 200 de voluntari și 1100 de polițiști.

Sursa: mediafax.ro

Se apropie lansarea primelor finantari europene in “noul POSDRU” 2014-2020. Salariu brut de 4.700 euro pentru un manager de proiect?

Ministerul Fondurilor Europene a anuntat, marti, ca urmeaza sa lanseze, miercuri, 20 aprilie 2016, ghidurile solicitantilor prin care ulterior vor fi deschise primele linii de finantare in noul Program Operational Capital U3man 2014-2020, in care sunt prevazute fonduri europene inclusiv pentru romanii care vor sa-si deschida o afacere.

Potrivit unui comunicat al MFE remis StartupCafe, ghidurile vor fi lansate miercuri, în contextul demararii Programului Național Antisăracie al Guvernului.

Salariu brut de pana la 4.700 de euro pe luna pentru un manager de proiect?

Primul document care va fi lansat miercuri va fi Ghidul Solicitantului  –  Condiții Generale, intitulat “Orientări privind oportunitățile de finanțare în cadrul Programului Operațional Capital Uman 2014-2020”.

Acest document, care va guverna practic toate liniile de finantare din cadrul POCU 2014-2020, va cuprinde, printre altele, limitele in care beneficiarii vor putea deconta banii europeni pentru cheltuelile eligibile efectuate.

Intre acestea, sunt prevazute si salariile expertilor care vor lucra la proiectele europene respective.

Intr-o forma consultativa, intermediara a ghidului, lansata in dezbatere publica in februarie 2016, de exemplu, un manager de proiect cu vechime de peste 7 ani in proiecte europene ar ajunge la un salariu de pana la 4.760 de euro pe luna, daca va lucra 60 de ore pe saptamana.

Decontarea cheltuielilor cu salariile celor care lucreaza la proiecte “se va determina în baza retribuției echivalente pe oră, luând ca punct de referință ziua de lucru de opt ore și o medie de 21 de zile lucrătoare pe lună” – prevede  proiectul de ghid publicat recent in dezbatere publica, dar care poate suferi modificari pana vineri.

Limita zilnică maximă care poate fi decontată per expert trebuie să se încadreze in limita maxima de 12 ore/zi, 60 ore/săptămână reprezentând ore lucrate atât in proiecte finanțate din Fondul Social European – Programul Operațional Capital Uman cat si norma de bază, sau alte contracte de munca in afara proiectelor, stabilite prin contractele de munca încheiate. Tot ce depășește această limită nu se va deconta din POCU” – se mai arata in documentul provizoriu.

Grilele de salarizare prevazute in documenul-ciorna aloca de la 65 de lei pe ora muncita, pentru un manager de proiect cu experienta sub 3 ani pana la 85 de lei pe ora pentru un manager de proiect cu peste 7 ani experienta in proiecte europene .

Alte niveluri de remunerare sunt detaliate in tabelul de mai jos :

Clic pentru a extinde

“Plafoanele de decontare prezentate mai sus reprezintă valori maxime rambursabile de către Autoriatea de Management a POCU, reprezentând salariul brut (fără contribuțiile angajatorului). In stabilirea plafoanelor de decontare a salarilor expertilor în cadrul proiectelor, Solicitantii vor respecta principiul unei utilizări eficiente a fondurilor alocate” – se mai arata in forma intermediara (consultativa) a Ghidului.

Beneficiarii primari, care vor derula efectiv proiectele europene, vor fi institutii publice, firme (SRL) sau organizatii non-guvernamentale (ONG) care vor putea forma partenriate.

Aceste partneriate vor trebui sa dovedeasca faptul ca au capacitate financiara, care se stabilește ca valoare maximă a finanțării nerambursabile care poate fi accesată de fiecare organizație din cadrul parteneriatului în funcție de tipul organizației:

  • 1. Instituții publice. Nu se evaluează cifra de afaceri. Valoarea asistentei financiare solicitate este dată de valoarea bugetului alocat activităților de care este responsabilă instituția publică în cadrul proiectului.
  • 2. ONG cu vechime mai mare de 1 an. Valoarea asistenței financiare nerambursabile solicitate = maxim suma veniturilor totale pe ultimii 3 ani fiscali (n-1, n-2 și n-3) conform situațiilor financiar – contabile (balanță, bilanț contabil) SAU maxim 30% din valoarea asistenței financiare nerambursabile totale.
  • 3. SRL cu vechime mai mare de 1 an. Valoarea asistenței financiare nerambursabile solicitate = maxim suma cifrelor de afaceri/suma veniturilor totale pe ultimii 3 ani fiscali (n-1, n-2 și n-3) conform situațiilor financiar – contabile (balanță, bilanț contabil) SAU maxim 30% din valoarea asistenței financiare nerambursabile totale.
  • 4. ONG cu vechime mai mică de 1 an. Valoarea asistenței financiare nerambursabile solicitate = maxim 20% din valoarea asistenței financiare nerambursabile totale.
  • 5. SRL cu vechime mai mică de 1 an. Valoarea asistenței financiare nerambursabile solicitate = maxim 20% din valoarea asistenței financiare nerambursabile totale.

Pana la 25.000 de euro pentru cei care vor sa-si deschida o afacere in comunitatile defavorizate sau cu populatie roma

Alte doua ghiduri care vor fi lansate vor stabili conditiile pecifice in care vor putea fi absorbti bani europeni in cadrul a doua linii de finantare POCU :

  • Ghidul Solicitantului – Condiții Specifice „Dezvoltare Locală Integrată (DLI 360°) în comunitățile marginalizate în care există populație aparținând minorității rome” (Obiectivul Specific 4.1. POCU).

si

  • Ghidul Solicitantului – Condiții Specifice „Dezvoltare Locală Integrată (DLI 360°) în comunitățile marginalizate” (Obiectivul Specific 4.2. POCU).

Initial, in fostul Guvern Ponta, cand ministru al Fondurilor Europene era Marius Nica, MFE   anuntase deschiderea liniilor de finantare inca din 25 noiembrie 2015, insa n-a mai apucat, Victor Ponta demisionand din functia de prim-ministru.  In noul Guvern Ciolos, ministrul Fondurilor Europene, Aura Raducu, a amanat deschiderea finantarilor, pentru a e finaliza sistemul electronic MySMIS de depunere a proiectelor online si pentru a modifica ghidurile.

Reamintim ca noile fonduri europene vor pute fi accesate doar prin sistemul online MySMS 2014. Linkul catre sistem si tuturiale de utilizare a acestuia pot fi gasite AICI.

Daca ne luam dupa vechea varianta de ghid, romanii din grupurile defavorizate de populatie, in special persoane de etnie roma sau cu dizabilitati, vor putea primi finantari de pana la 25.000 de euro pentru initierea unor afaceri, in cadrul unor proiecte europene. Aceste proiecte vor fi derulate de organizatii non-guvernamentale si institutii publice, care trebuie sa se inscrie pentru finantare.

In cadrul proiectelor derulate de acesti beneficiari, urmeaza sa fie incluse asa-numitele grupuri-tinta, adica beneficiarii finali ai finantarilor. Acestia sunt de doua feluri:

1. Persoanele din comunitatile marginalizate
aflate in risc de saracie si excluziune sociala in care exista populatie apartinand minoritatii rome. Din aceasta categorie de grup tinta pot face parte:

– adulti (ex. someri, inactivi, persoane care beneficiaza de venitul minim garantat etc);
– persoane cu dizabilitati aflate in situatii de dependenta;
– persoane varstnice aflate in situatii de dependenta;

2. personalul din cadrul serviciilor (sociale, medicale, socio-medicale) de la nivelul comunitatii. Pentru aceasta categorie de grup tinta este permis sa nu locuiasca/ sa nu aiba resedinta/domiciliul in comunitatea marginalizata vizata, insa pentru ca activitatea sa fie eligibila, serviciul finantat trebuie sa fie furnizat in comunitatea marginalizata sprijinita.

Granturile de pana la 25.000 de euro ar urma sa se acorde, printr-o schema de ajutor de minimis, in cadrul activitatii care vizeza sustinerea antreprenoriatului in cadrul comunitatilor vizate. Aceasta este insa numai una dintr-un total de 8 forme de activitati finantate prin aceste proiecte europene.

Sursa: startupcafe.ro

Angajatorii romani platesc 5 euro/ora pentru salariatii lor, de cinci ori sub media europeana. Tarile din UE cu cele mai mari costuri cu forta de munca

Costul orar cu mana de lucru in intreaga economie (excluzand agricultura si administratia publica) in anul 2015 a fost de 25 de euro in UE si de 29,5 euro in zona euro, cele mai scazute costuri fiind in Bulgaria (4,1 euro pe ora) si Romania (5 euro pe ora).

De cealalata parte, cele mai mari venituri le castiga angajatii din Danemarca (41,3 euro pe ora) si cei din Belgia (39,1 euro pe ora), potrivit datelor comunicate vineri de Oficiul european de statistica (Eurostat).

In 2015, comparativ cu 2014, costul orar cu mana de lucru a crescut cu 2% in UE in timp ce in cazul Romaniei a inregistrat o crestere de 8,2%, un avans mai mare (15,2%) fiind inregistrat doar in Marea Britanie.

Insa calculat in moneda nationala, Romania a inregistrat in 2015 comparativ cu 2014 cel mai puternic ritm de crestere a costului orar cu mana de lucru din randul statelor non-membre ale zonei euro (8,3%), de la 20,5 lei la 22,2 lei.

Costul orar cu mana de lucru cuprinde costurile cu salariile si costurile non-salariale precum contributiile sociale platite de angajatori.
In UE ponderea costurilor non-salariale a fost de 24% si in zona euro de 26%, in randul statelor membre cea mai mica pondere a costurilor non-salariale fiind inregistrata in Malta 6,6% si cea mai mare in Franta (33,2%). In Romania ponderea costurilor non-salariale a fost de 22%.
Sursa; incont.stirileprotv.ro

Incubator de afaceri de 12 milioane de euro, construit la Vaslui

Municipiul Vaslui ar putea beneficia de un incubator de afaceri de 12 milioane de euro, construit de un ONG într-un parteneriat cu autoritățile locale și care va consta în grădiniță, școală profesională, azil de bătrâni și centru de asistență medicală de urgență.

Consiliul Local Vaslui a aprobat, într-o ședință de îndată, încheierea unui acord de principiu cu o asociație din București în vederea implementării unui proiect intitulat „Incubator de afaceri pentru viitor”. Practic, autoritățile locale vasluiene vor pune la dispoziție o serie de terenuri pe care vor fi construite mai multe obiective, după ce asociația va obține finanțarea din partea Uniunii Europene pentru un proiect de 75 de milioane de euro, ce va fi implementat în zece zone din țară. Municipiul Vaslui ar urma să beneficieze de aproximativ 12 milioane de euro, prin construirea unor obiective precum grădiniță, școală profesională, azil de bătrâni și centru de asistență medicală de urgență.

Deocamdată, vorbim de un acord de principiu al acestui parteneriat. Dacă va fi și aprobat proiectul, abia apoi vom discuta de identificarea unor locații unde ar putea fi amplasate respectivele obiective”, a declarat viceprimarul municipiului Vaslui, Daniel Neacșu.

Pe lângă crearea a zeci de locuri de muncă, incubatorul de afaceri va oferi și posibilitatea pregătirii unor elevi în școlile profesionale de meserii. În plus, va exista și o unitate de primire urgențe dotată cu aparatură de ultimă generație ce va fi disponibilă pentru populația din Vaslui. (Ionuț PREDA)

MFP: Obligatiuni in euro emise pe piata interna la cele mai mici costuri

Romania a emis obligatiuni denominate in euro pe piata interna, cu un volum de 500 de milioane euro si maturitate de 5 ani, la cele mai scazute randamente obtinute vreodata pentru aceste instrumente (mediu/maxim de 1,00%, respectiv 1,03% p.a), a anuntat Ministerul Finantelor Publice.

Emisiunea a fost destinata in principal refinantarii partiale a obligatiunilor emise pe piata interna in euro, scadente in 26 februarie 2016, in contextul necesitatilor de finantare a deficitului bugetar si de refinantare a datoriei publice prin titluri de stat emise pe piata interna, anuntate la finalul anului 2015.

In acelasi timp, MFP a avut in vedere cererea specifica exprimata de investitorii locali pentru titlurile de stat in euro, sustinuta de cresterea volumului disponibilitatilor in valuta, ca urmare a reducerii rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in valuta de catre BNR.

“Emisiunea s-a bucurat de un interes substantial din partea mediului investitional, avand un nivel ridicat de supra-subscriere (de peste 2 ori) si un cost foarte competitiv. Evolutia este similara celei inregistrate la emisiunile de euroobligatiuni externe in euro redeschise de Romania saptamana trecuta. Tinand cont de cererea mare pentru acest instrument, in contextul lichiditatii crescute in euro pe piata interna urmare rambursarii unei emisiuni de obligatiuni pe piata interna de aproximativ 1,6 miliarde de euro in data de 26 februarie, Ministerul Finantelor Publice are in vedere redeschiderea acestei emisiuni si in martie”, a aratat Ministerul Finantelor, potrivit Agerpres.

Sursa: incont.stirileprotv.ro

Se apropie cei 200.000 de euro pentru microintreprinderi, fara bani de acasa. Cine plateste TVA

Fondurile europene de pana la 200.000 de euro pentru afacerile mici, fara sa fie nevoie de cofinantare proprie din partea antreprenorilor, urmeza sa fie deschise estimativ in februarie 2016, a declarat, pentru StartupCafe, un oficial din Ministerul Dezvoltarii Regionale. In aceste proiecte, cheltuiala microintreprinderii cu TVA va fi eligibila, daca va fi nedeductibila.

Prioritatea de investitie 2.1. a Programului Operational Regional (POR) 2014-2020, care ofera ajutoare de minimis de pana la 200.000 de euro cu fonduri europene urmeaza fie deschisa printr-un apel de proiecte estimativ in cursul lunii februarie 2016, a declarat, pentru StartupCafe.ro, Gabriel Friptu, director in cadrul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, coordonatorul programelor pentru fonduri UE gestionate de MDRAP.

Speram ca vom putea deschide apelul de proiecte in cursul lunii februarie. Dorim ca inscrierea sa se faca online si asteptam definitivarea sistemului electronic de la Ministerul Fondurilor Europene“, a declarat, pentru StartupCafe, Gabriel Friptu.

Inainte de acestea, Ghidul solicitantului – conditii specifice pentru aceasta linie de finantare, in forma consolidata, va fi publicat pana a finalul lunii ianuarie, au comunicat oficialii MDRAP.

Aceasta linie de finantare ar fi trebuit sa se deschida inca de anul trecut, cand, tot estimativ, s-au avansat mai multe perioade, fie in vara, fie in toamna lui 2015. Prin urmare, pana la publicarea efectiva a Ghidului solicitantului in forma consolidata nu se poate sti cert cand va fi lansat apelul de proiecte.

Microintreprinderile vor primi pana la 200.000 de euro, fara contributie proprie

Noua linie de finantare va oferi microintreprinderilor ajutoare de minimis demaximum 200.000 de euro, pentru investitii.

Intensitatea finantarii este de 100%, ceea ce inseamna ca nu va fi necesar ca firmele sa contribuie cu bani proprii la investitie.

Contributia programului la finantarea unei investitii este de maximum 100% din valoarea eligibila a investitiei, in limita de minimis – valoarea maxima a ajutorului ce poate fi acordata unei intreprinderi unice, din fonduri publice, pe o perioada de 3 ani fiscali consecutivi (ultimii 2 ani fiscali inainte de data depunerii cererii de finantare si anul curent depunerii cererii de finantare) este de 200.000 de euro” – a precizat Autoritatea de management POR, in consultarea publica pentru viitoarea linie de finantare.

Eligibile vor fi doar microintreprinderile, adica acele intreprinderi care au cel mult 9 angajati si realizeaza o cifra de afaceri anuala neta sau detin active totale de maximum 2 milioane de euro.

In plus, beneficiarii trebuie sa intruneaca o serie de conditii suplimentare de eligibilitate, cumulate, printre care amintim:

– Sa aiba vechime de cel putin 1 an fiscal integral

– Sa fie societate comerciala sau societate cooperativa (SRL, cooperative etc). Sunt, deci, excluse PFA-urile de exemplu.

– Sa aiba cel putin un angajat (si cel mult 9). Aceasta conditie a fost insa revizuita i urma consultarilor, prevederile finale referitoare la numarul de angajati urmand sa fie publicate in Ghidul solicitantului – forma consolidata.

Unde si in ce va putea antreprenorul sa investeasca banii europeni

De la bun inceput, trebuie sa precizam ca vor fi excluse de la finantarea prin aceasta linie microintreprinderile din regiunea Bucuresti-Ilfov, care este considerata ca fiind mai dezvoltata.

Astfel, antreprenorii din Capitala si judetul Ilfov sunt indemnati sa foloseasca instrumentele financiare europene, cum sunt garantiile europene, la contractarea de credite bancare.

“Urmare a finalizarii evaluarii ex-ante privind utilizarea instrumentelor financiare dedicate IMM-urilor in perioada 2014-2020, s-a evidentiat faptul ca alocarea financiara dedicata regiunii Bucuresti-Ilfov ar avea un efect de multiplicare mai mare daca ar fi utilizata in cadrul unui instrument financiar. IMM-urile din regiunea BI vor putea utiliza instrumentul de garantare” – spune AM POR.

De asemenea, vor fi finantare doar afacerile din mediul urban: orasele si municipiile din Romania, precum si satele care din punct de vedere administrativ – teritorial apartin de orase, ci nu de comune.

Spatiul destinat implementarii proiectului trebuie sa fie situat in mediul urban, in cadrul regiunii de dezvoltare in care se depune cererea de finantare” – precizeaza AM POR.

Ca domeniu de activitate, principala activitate sprijinita prin intermediul acestei prioritati de investitie vizeaza Constructia / modernizarea si extinderea spatiului de productie / servicii microintreprinderilor, inclusiv dotare cu active corporale si necorporale. Lista activitatilor eligibile (clasele CAEN) a fost publicata impreuna cu ghidul consultativ.

Precizare:
Prin POR 2014-2020 vor fi finantate doar activitatile care se regasesc in domeniile identificate de catre Strategia Nationala de Competitivitate , precum si cele care se regasesc in Planurile de Dezvoltare Regionala.

Totodata, in urma negocierilor cu Comisia Europeana pentru aprobarea POR, au fost stabilite complementaritatile pe anumite activitati/domenii cu alte programe finantate din diferite fonduri europene, pentru a evita dubla finantare, ceea ce a avut ca efect ELIMINAREA unor domenii de activitate (de ex. agricultura, silvicultura, pescuit si acvacultura, procesarea alimentelor si a bauturilor, etc. )   – a mentionat AM POR.

La momentul depunerii cererii de finantare, solicitantul trebuie sa aiba deja domeniul de activitate vizat de investitie, autorizat la sediul identificat ca loc de implementare a proiectului. O singura activitate se finanteaza, iar aceasta activitate poate fi prinicipala sau secundara.

Ce se intampla cu TVA

Un aspect important al acestei scheme de finantare este legata de eligibilitatea taxei pe vaoare adaugata.

Potrivit AMPOR, antreprenorii vor putea deconta din bani europeni cheltuiala cu taxa pe valoare adaugata la investitii, dar numai in cazul in care aceasta este nedeductibila.

Este eligibila doar TVA nedeductibila, potrivit legii. Contributia programului la finantarea unei investitii este de maximum 100% din valoarea eligibila a investitiei, in limita de minimis. Valoarea eligibila cuprinde si TVA nerecuperabila, conform legii (cheltuiala eligibila)”, a mentionat AM POR.

O alta chestiune este legata de durata maxima de implementare a proiectelor. Aceasta va fi stabilita in functie de aprobarea schemei ajutorului de minimis.

Sursa: startupcafe.ro

A început procesul cumătrului lui Băsescu de la Huși

de Marian MOCANU
 
Vineri, la Tribunalul Vaslui, a avut loc primul termen de judecată a dosarului în care Romică Lorenț, fostul primar al municipiului Huși, Tiberiu Coatu, fostul primar al comunei Găgești, și alți trei funcționari publici sunt acuzați de fapte de corupție. Cei cinci inculpați sunt acuzați de constituirea unui grup infracțional organizat, instigare la abuz în serviciu în formă continuată, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată și instigare la spălare a banilor pentru un „tun” în valoare de 1,1 milioane lei dat la Găgești. 
Procesul uneia dintre cele mai mari evaziuni fiscale din județ a început la Tribunalul Vaslui cu … o amânare, pentru ca unul din inculpați, Maricica Chelaru, să-și angajeze apărător. Protagoniștii principali ai acestui dosar sunt Romică Lorenț, fostul primar al municipiului Huși și Tiberiu Coatu, fostul primar al comunei Găgești, care au reușit să fure nu mai puțin de 1,1 milioane lei din fonduri europene. Suma fusese alocată la sfârșitul anului 2009 pentru lucrarea “Amenajare de poduri în localitățile Găgești, Tupilați și Popeni, și reparație pod armat în localitatea Peicani”, proiect cu o valoare totalăde 2.665.031 de lei. Licitația a fost câștigată de Trustul de Montaj Utilaj Chimic București – sucursala Iași, iar lucrările au fost subcontracta firmei Semnal Media Huși, aparținând lui Romica Lorenț. Ulterior, lucrările au fost executate de o firmă a finului lui Lorenț, Andrei Rusu. Practic, nici unul dintre poduri nu a fost finalizat, dar au fost întocmite situații false de lucrări, prin care firma lui Lorenț a primit circa 1,1 milioane lei. Mai mult decât atât, conform procurorilor DIICOT, nici lucrările executate nu prezintă prea mare siguranță în exploatare, cu atât mai mult cu cât reprezentantul Inspectoratului de Stat în Construcții, care ar fi trebuit să verifice corectitudinea lucrărilor de turnare a pilonilor, semna „în orb” documentele.
Cercetările în acest caz au durat mai bine de trei ani, procurorii DIICOT stabilind că fostul viceprimar a municipiului Huși și președinte a organizației municipali a PDL, Romică Lorenț „în anul 2009 a instigat funcționarii primăriei Găgești pentru a deconta în mod nelegal și în baza unor documente false suma de aproximativ 1.005.000 lei, bani reprezentând contravaloarea reparațiilor pentru podurile situate în localitățile Tupilați, Găgești și Popeni și reparații la un pod din localitatea Peicani și a întocmit în fals documente în baza cărora s-au decontat, în mod nelegal, sumele de bani provenite de la bugetul de stat în baza unui program de infrastructuri rurale“. Romică Lorenț a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT Vaslui, fiind acuzat de constituire de grup infracțional organizat, spălare de bani, instigare la abuz în serviciu și fals. Din câte se pare, pentru a obține aceste contracte, el ar fi profitat de bunele relații pe care le avea cu fostul președinte Traian Băsescu care, pe vremea când era deputat de Vaslui, i-ar fi botezat lui Lorenț unul din copii.

Sprijin semnificativ pentru pozitia Chinei, ca putere economica globala: FMI include yuanul in cosul sau de valute

FMI include yuanul, din 2016, in randul monedelor din cosul de valute DST (Drepturi Speciale de Tragere) folosite de Fond in tranzactiile internationale. Decizia ar reprezenta un sprijin semnificativ pentru pozitia Chinei, ca putere economica globala, noteaza Wall Street Journal. Recent, ministrii de Finante si guvernatorii bancilor centrale din G7 au anuntat ca sunt de acord ca yuanul chinezesc sa devina moneda de rezerva la FMI, transmite Agerpres.

Pana acum, cosul FMI cu super-valute includea dolarul, euro, lira sterlina si yenul, insa componenta sa este revizuita la fiecare cinci ani.

Includerea va pune noi presiuni asupra autoritatilor de la Beijing, care vor trebui sa schimbe modul in care comunica cu investitorii si cu lumea, se arata in WSJ.

China s-a angajat sa atenueze controlul strans asupra valorii yuanului si sa-si deschida sistemul financiar.

“Va trebui sa consolidam increderea investitorilor interni si externi in activele in yuani, si, in acelasi timp, sa prevenim riscurile financiare asociate cu o moneda mai globala. Aceste cerinte necesita diverse reforme financiare, realizate intr-un mod coordonat”, a afirmat Sheng Songcheng, seful departamentului de statistica de la Banca Centrala a Chinei.

Includerea va pune de asemenea presiune asupra PBOC pentru a oferi acelasi nivel de claritate si transparenta pe care incearca sa o obtina Rezerva Federala a SUA (Fed), Banca Centrala Europeana (BCE) si alte institutii vitale. Aceasta claritate ar putea fi dificil de obtinut, se arata in WSJ.

In urma cu sase luni, PBOC a socat pietele cu o devaluare surprinzatoare a yuanului, care a provocat confuzie in randul investitorilor.

“Autoritatile de la Beijing trebuie sa comunice mai clar si mai eficient cu piata. Va fi ca un schimb cultural la nivelul Bancii Centrale”, a explicat Zhou Ping, fondatorul companiei de gestionare a activelor Bin Yuan Capital din Shanghai.

O provocare semnificativa va fi gestionarea presiunilor pietei pentru o depreciere a yuanului, tinand cont de incetinirea cresterii economiei, dupa trei luni in care autoritatile au incercat o apreciere a monedei nationale.

Consilierii PBOC vor permite probabil o depreciere graduala si modesta a yuanului intre 3% si 5%, in urmatoarele 12 luni. Ei avertizeaza ca va fi dificil sa transmita indicii clare pietelor privind intentiile PBOC.

Asteptata includere a yuanului in randul monedelor in cosul de valute DST (Drepturi Speciale de Tragere) folosite de FMI in tranzactiile internationale ar reprezenta o realizare majora pentru guvernatorul PBOC, Zhou Xiaochuan, si adjunctii sai. Analistii considera ca Zhou Xiaochuan si succesorii sai vor trebui sa faca presiuni pentru mai multe schimbari in economia chineza, pentru a transforma yuanul intr-o moneda globala.

Zhou Ping sustine ca yuanul este supraevaluat cu aproximativ 20% si mentinerea acestui nivel afecteaza economia. Intr-un raport publicat in 19 noiembrie de Goldman Sachs Group se arata ca o depreciere semnificativa a yuanului este unul din cele mai mari riscuri cu care s-ar putea confrunta anul viitor activele de pe pietele emergente.

Cel mai prost an al euro din ultimul deceniu, 2015, arata si mai intunecat dupa includerea yuanului chinezesc in cosul FMI, noteaza Bloomberg.

Ponderea euro va scadea cel mai mult: la 30,93%, de la 37,4%, din octombrie anul viitor. Yuanul va avea o pondere de 10,92% in cosul DST, dolarul de 41,73%, yenul japonez de 8,33%, iar lira sterlina de 8,09%.

Miercuri, Banca Centrala a Chinei a anuntat ca un prim grup restrans de banci centrale straine si alte institutii au primit aprobarea de a intra pe piata valutara interbancara chineza. Astfel, Hong Kong Monetary Authority, care este de facto banca centrala din Hong Kong, Reserve Bank of Australia (Banca Centrala din Australia), Banca Nationala a Ungariei, Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare, Asociatia Internationala de Dezvoltare, World Bank Group Trust Funds si GIC Private Limited vor putea derula tranzactii cu yuani si valuta pe piata valutara interbancara chineza.

Pe termen scurt, includerea va duce la o cerere modesta, de sub 30 miliarde dolari, pentru activele denominate in yuani, estimeaza Zhang Ming, economist la Chinese Academy of Social Sciences.

In august, yuanul a devansat yenul japonez, devenind a patra cea mai utilizata moneda pentru tranzactii financiare internationale, arata un raport publicat de SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication).

Potrivit datelor SWIFT, ponderea tranzactiilor denominate in yuani a ajuns in august la 2,79%, de la 2,34% in iulie, devansand yenul japonez cu 2,76%, care a cazut pe locul al cincilea. Primele pozitii sunt ocupate in ordine de dolarul american, 44,82%, urmat de euro (27,20%) si lira sterlina (8,45%).

SWIFT subliniaza ca in trei ani, yuanul chinez a devansat sapte monede, in conditiile in care in august ocupa locul 12 in topul celor mai utilizate monede pentru tranzactii financiare mondiale cu o pondere de 0,84%. “De asemenea, moneda chineza s-a afirmat drept moneda dominanta in finantarea comertului, dupa dolar“, adauga SWIFT.

Autoritatile de la Beijing incearca sa creasca utilizarea yuanului in schimburile internationale, pentru a reflecta statutul Chinei de a doua economie mondiala. Unii analisti preconizeaza chiar ca intr-o zi moneda chineza ar putea rivaliza cu dolarul american, care, in prezent, este valuta de referinta la nivel mondial.

Luna aceasta, directorul general al FMI si-a anuntat “sprijinul” pentru raportul tehnic care da unda verde includerii yuanului chinezesc in cosul de valute ce compun DST.

“In raportul lor, tehnicienii Fondului considera ca yuanul indeplineste cerintele de a fi o moneda cu libera utilizare si, de aceea, propun ca Directoratul Executiv (…) sa il includa in cos drept a cincea moneda, impreuna cu lira sterlina, euro, yenul japonez si dolarul american”, a declarat Lagarde.

Fondul revizuieste, la fiecare cinci ani, componenta valutelor pe care se bazeaza DST, in functie de schimbarile economiei globale.

“Eu sprijin aceasta analiza tehnica. Decizia daca yuanul trebuie inclus in cos apartine insa Directoratului Executiv. Voi prezida o intalnire a Directoratului pentru a analiza aceasta propunere pe 30 noiembrie”, a subliniat Lagarde.

Pentru a include o moneda in cosul DST, aceasta trebuie sa demonstreze o semnificativa “greutate” in comertul international cu bunuri si servicii si sa fie calificata de catre Fond drept “de utilizare libera”, adica sa fie amplu utilizata ca moneda de plata in tranzactii internationale si tranzactionata pe principalele piete valutare.

Includerea yuanului va deveni efectiva incepand din octombrie 2016.

Sursa: incont.stirileprotv.ro

Europa schimba banii. Cum arata noua bancnota de 20 de euro.

Banca Centrala Europeana lanseaza pe 25 noiembrie 2015 noua bancnota de 20 de euro, cea de-a treia din seria “Europa”. Aceasta contine un element de siguranta inovator: fereastra-portret din holograma. 

Atunci cand bancnota este privita spre o sursa de lumina, fereastra devine transparenta, redand un portret al Europei (personajul din mitologia greaca care a dat numele continentului nostru) care este vizibil pe ambele fete ale bancnotei.
Portretul este inclus si in filigran.
Similar bancnotelor noi de 5 euro si 10 euro, pe cea de 20 figureaza un numar verde-smarald.
Toate aceste inovatii au fost gandite pentru a spori rezistenta la contrafacere si increderea in moneda unica.
La fel ca toate noile bancnote, si aceasta este tiparita pe hartie din bumbac, pentru ca europenii prefera textura traditionala a banilor de hartie.
Peste 330 de milioane de europeni din 19 tari europene utilizeaza in comun moneda euro.
BCE a decis inlocuirea treptata a bancnotelor aflate in circulatie, cu o noua serie. Noua bancnota de 5 euro a fost emisa la data de 2 mai 2013, fiind urmata de cea de 10 euro la 23 septembrie 2014. Acum va intra in circulatie si cea de 20 de euro.
Bancile centrale din tarile zonei euro au inceput deja de luna trecuta sa informeze milioane de magazine si firme mici despre schimbarea bancnotei.
Sursa; incont.stirileprotv.ro

Leul se depreciaza. Cursul anuntat de BNR: 4,4523 lei/euro. Moneda nationala pierde teren si in fata dolarului si a francului

Moneda nationala s-a depreciat vineri in raport cu euro, dupa ce in sedinta precedenta se apreciase. Banca Nationala a Romaniei a anuntat un curs de 4,4523 lei/euro fata de 4,4459 lei/euro joi. 

Leul a pierdut teren si in fata dolarului: 4,0958 lei/dolar, peste nivelul de joi de 4,0940 lei/dolar.

In raport cu francul elvetian, leul a s-a depreciat pana la 4,1139 lei/franc, comparativ cu 4,1080 lei/franc in sedinta anterioara.

Ieri Mugur Isarescu a declarat ca numirea noului Guvern accentueaza incertitudinile, mai ales ca bugetul pe 2016 e neconfigurat. Ce a spus guvernatorul BNR despre posibilitatea ca viitorul premier sa provina de la Banca Nationala.

Sursa; incont.stirileprotv.ro

Povestea miliardelor transformate în milioane! Gigi Becali este mai sărac, dar și-a reconsolidat poziția în topul bogaților țării

Orice s-ar spune despre Gigi Becali, două lucruri sunt clare: are un noroc proverbial și s-a priceput să facă bani. După ce în 2008 ajunsese pe prima poziție în topul milionarilor țării, miliardar fiind, din 2009 încoace nu a mai prins nici top 10. Până anul acesta, când averea lui, vizibil diminuată, a căpătat altă greutate… 

În anul 2006, George Becali deținea medalia de bronz în topul celor mai bogați români, cu o avere de 900-950 milioane de dolari. Boomul imobiliar din următorii doi ani l-a propulsat pe omul de afaceri pe primul loc, cu o avere de 2,5 miliarde de euro, în 2008.

Scăderea prețurilor terenurilor pe care le deținea însă l-a ruinat. Gigi Becali nu doar că a pierdut coroana, dar în următorul an nici nu a mai intrat în primele zece poziții ale clasamentului bogaților.

Potrivit topului Capital ce va apărea pe piață vinerea viitoare, pe 30 octombrie, anul acesta, deși averea este în scădere față de ediția precedentă, finanțatorul Stelei a reușit să revină în primele zece poziții ale Top 300 Capital.

A driblat cu terenuri și a câștigat la fotbal

În această perioadă au izbucnit și câteva scandaluri, de răsunet fiind cel care a avut în centru celebrul schimb de terenuri cu Ministerul Apărării. Norocul nu l-a mai scăpat, iar această tranzacție l-a și băgat pe Becali după gratii pentru o perioadă de trei ani, la care s-a adăugat ulterior un spor de șase luni, după alte două condamnări, în dosarul “Valiza” și în cel al sechestrării celor care i-au furat mașina.

Totuși, după ce a efectuat două treimi din pedeapsă și a scris și două cărți, în primăvara acestui an, Gigi Becali a fost eliberat condiționat. Privite în ansamblu, afacerile cu Armata nu au fost deloc rele pentru latifundiar.

De la Clubul Sportiv al Armatei, Gigi Becali a preluat echipa de fotbal Steaua București, câștigătoarea Cupei Campionilor Europeni din 1986. După o perioadă cu investiții mari și rezultate mai slabe, Steaua a început să facă performanță și mulți bani.

Cei 11 ani de prezență consecutivă în grupele cupelor europene au transformat echipa de fotbal în cea mai profitabilă afacere deținută de Becali.

Anul trecut, Fotbal Club Steaua București SA a înregistrat o cifră de afaceri de peste 23 de milioane de euro și un profit net de aproape 5 milioane de euro. În schimb, anul viitor va fi unul trist pentru finanțele lui Becali.

Nu mai are Steaua norocoasă

Din cauză că și-a vândut cei mai buni jucători și nu a făcut o campanie de achiziții consistentă, Steaua nu s-a mai calificat în grupele cupelor europene. În plus, pierderea palmaresului și a stemei în favoarea Clubului Armatei Steaua are menirea de a îndepărta suporterii de la stadion. Iar asta, pentru Becali, înseamnă o nouă gaură în bugetul echipei, banii încasați din bilete fiind la minime istorice.

Extrem de rău arată și afacerile din industrie preluate de Becali. Avicola Iași și Arcom se află în insolvență, în timp ce Uzina Mecanică Drăgășani a înregistrat anul trecut pierderi de peste 100.000 de euro. Și totuși, Becali nu va sărăci.

El deține în continuare suprafețe importante de teren. De altfel, nici măcar în acționariatul clubului Steaua București nu apare numele lui, ci al cumnatului Constantin Geambazi și nepoților Vasile Geambazi, Tomaida Bădescu și Marius Ianuli.

A pornit cu turma spre câștig

Înainte de Revoluție, Becali făcea bani comercializând lactate produse la stâna familiei. După căderea regimului Ceaușescu, a adunat milioane de euro din afacerile cu blugi turcești.

Cu banii în mână, s-a orientat rapid către sectorul imobiliar, care l-a propulsat în fruntea clasamentului celor mai bogați români.

A devenit specialist în tranzacții cu terenuri, reușind să cumpere la prețuri bune suprafețe imense în nordul Capitalei. Multe din terenuri au fost vândute de latifundiar cu prețuri mult mai mari față de cele de achiziție.

Sursa: libertatea.ro

Bloomberg: România vrea să vândă în premieră eurobonduri cu maturitatea la 20 de ani

România intenționează să vândă, miercuri, în premieră, eurobonduri cu maturitatea de 20 de ani, în valoare de cel puțin un miliard de euro, urmând exemplul Poloniei și Lituaniei care au accesat piețele internaționale de obligațiuni, au declarat pentru Bloomberg surse din apropierea ofertei. 

Potrivit surselor care au dorit să-și păstreze anonimatul, România lansează eurobonduri cu maturitatea la 20 de ani la un preț de 250 puncte de bază peste mid swaps (nivel de referință — n.r.) și bonduri cu maturitatea la 10 de ani la un preț de 200 puncte de bază peste mid swaps. Oferta, prima de acest fel derulată de România în 2015, este intermediată de Citigroup Inc, HSBC Bank PLC, Raiffeisen Bank International AG și UniCredit SpA.

‘Investitorii așteaptă de mult timp ca România să revină pe piață. Aceștia au indicat că sunt interesați în maturități mai lungi și mă aștept să văd o cere bună pentru această emisiune’, a declarat Roxana Hulea, analist la Societe Generale SA.

La finele lunii septembrie, Diana Popescu, director general adjunct al Trezoreriei Statului declara că România intenționează să vândă, până la sfârșitul anului, eurobonduri de 1 — 1,5 miliarde de euro (1,69 miliarde de dolari). Ministerul Finanțelor intenționeze să împrumute, în 2015, două miliarde de euro de pe piețele internaționale dar încă nu a demarat strângerea de fonduri de pe piețele străine, în principal din cauza volatilității cauzate de problemele din Grecia și a temerilor privind creșterea economiei Chinei. ‘Suntem în etapa în care monitorizăm condițiile de pe piață, astfel încât să alegem momentul potrivit pentru lansarea emisiunii de obligațiuni. În următoarea perioadă intenționăm să emitem eurobonduri de 1 — 1,5 miliarde de euro’, a afirmat atunci Diana Popescu.

România beneficiază de un rating ‘Baa3’ din partea Moody’s și de un calificativ ‘BBB minus’ de la Standard & Poor’s și Fitch.

Sursa: agerpres.ro

Bani pentru investiții de utilitate publică în mediul rural

de Marian MOCANU

Primăriile din mediul rural, dar și ONG-urile, au iar posibilitatea să obțină finanțări din fonduri europene nerambursabile pentru diferite investiții în infrastructură, inclusiv pentru protejarea patrimoniului cultural. Pe 24 septembrie, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a deschis mai multe sesiuni de depunere de proiecte în acest sens, suma totală alocată pentru investiții în mediul rural fiind de aproape 675 milioane euro. Sunt eligibile proiecte atât pentru modernizarea drumurilor ori de realizare de rețele de apă sau canalizare, construirea de creșe și grădinițe, dar și pentru dezvoltarea infrastructurii agricole.

Autoritățile publice locale și ONG-urile pot solicita, începând cu 24 septembrie, fonduri nerambursabile pentru investiții de utilitate publică în mediul rural. În această sesiune de depunere a proiectelor deschisă prin intermediul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale sunt puse la dispoziție 552.000.000 euro pentru investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică, 97.000.000 euro pentru investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural (ambele prin submăsura 7.6) și 25.000.000 euro pentru investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii de acces agricolă (submăsura 4.3 – componenta agricolă). Trebuie spus că submăsura 7.2 a luat locul măsurii 322 din Programul de dezvoltare Rurală 2007 – 2013 prin care multe comune au accesat fonduri pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii. Acesta a fost până acum principala sursă de finanțare pentru realizarea rețelelor de apă și canalizare, ori reabilitarea drumurilor comunale, sau construirea de școli, grădinițe, cămine culturale ori centre sociale. Primăriile au acum posibilitatea ca, până la data de 18 decembrie 2015, să depună noi proiecte.

„Încurajăm și vom susține toate comunitățile să depună proiecte pentru modernizarea infrastructurii în mediul rural. Doar astfel se poate reduce decalajul între sat și oraș, doar astfel se poate stopa exodul de populație din mediul rural spre cel urban sau chiar în străinătate”, a declarat Alin Trifu, directorul OJFIR Vaslui.

În ceea ce privește proiectele de investiții depuse în cadrul submăsurii 7.2 (Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară) pot avea beneficiari publici, respectiv comunele și asociațiile acestora, dar pot depune proiecte inclusiv ONG-uri. Acestea din urmă pot accesa fonduri doar pentru construcția sau modernizarea de grădinițe, creșe și infrastructură tip after-school. În ceea ce privește beneficiarii publici, aceștia pot accesa fonduri europene nerambursabile pentru realizarea, modernizarea sau extinderea infrastructura de drumuri, apă sau apă uzată. Și în acest caz, finanțarea nerambursabilă acordată în cadrul acestei submăsuri va fi 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele depuse de autoritățile publice locale și ONG-uri care sunt negeneratoare de venit sau în cazul proiectelor pentru apă sau apă uzată. Finanțarea nu va depăși 1.000.000 euro/ comună, pentru investiții care vizează un singur tip de sprijin, respectiv doar unul dintre obiective ca drumuri, rețea de apă sau rețea de canalizare sau apă uzată.

Pentru investițiile care vizează înființarea de rețele de apă și apă uzată în mediul rural, finanțarea este de maximi 2.500.000 euro/comună, iar pentru extinderea rețelelor existente, nu mai mult de 1.500.000 euro. Sunt eligibile și proiectele colective, depuse de Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitare din care fac parte exclusiv comune sau proiecte care vizează mai multe comune. În acest caz, valoarea finanțării este de maxim 4.000.000 euro, fără a depăși valoarea maxima per comună pentru fiecare tip de sprijin. În cadrul submăsurii 7.2 se mai acordă sprijin pentru proiectele de infrastructură educațională/ socială, iar valoarea acestora va fi de maxim 500.000 euro.

În cazul proiectelor depuse de ONG-uri, finanțarea nerambursabilă acordată va fi de maxim 80% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele generatoare de venit care vizează infrastructura educațională (grădinițe) și socială (creșe și infrastructura de tip after-school) și nu va depăși 100.000 euro.

Bani pentru infrastructura agricolă

În cazul submăsurii 7.6 „Investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural”, pot beneficia de fonduri europene nerambursabile comunele, ONG-urile, unitățile de cult și persoane fizice autorizate sau societăți comerciale care dețin în administrare obiective de patrimoniu cultural de utilitate publică, de clasă B. Finanțarea nerambursabilă acordată în cadrul acestei submăsuri este 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele de utilitate publică, negeneratoare de venit și nu va depăși 500.000 euro. Totodată, sprijinul public nerambursabil acordat în cadrul acestei submăsuri este 80% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele generatoare de venit, suma maximă ce poate fii accesată fiind de 200.000 euro. Această submăsură va oferi sprijin financiar pentru protejarea, prin întreținere, restaurare și modernizare a obiectivelor de patrimoniu cultural de interes local, așezăminte monahale inclusiv a așezămintelor culturale – cămine culturale.

Prin intermediul submăsurii 4.3 – Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice, componenta infrastructură de acces agricolă, pot depunde cereri spre a primi finanțare atât Unitățiile Administrativ – Teritoriale, dar și asociații ale acestora, respectiv Asociații de Dezvoltare Intercomunitare, sau parteneriate public private de tipul Grupurilor de Acțiune Locală. Rata sprijinului public nerambursabil pentru modernizarea infrastructurii agricole va fi de 100% din totalul cheltuielilor eligibile și nu va depăși 1.000.000 Euro/proiect pentru drumurile agricole de acces. Cheltuielile eligibile pentru sprijinul FEADR sunt limitate la cheltuieli pentru construcția, extinderea și/sau modernizarea drumurilor de acces agricole către ferme respectiv căi de acces din afara exploatațiilor agricole. Proiectele cu punctaj egal se vor departaja după lungimea drumului realizat prin proiect, fiind declarate câștigătoare cele cu lungime mai mare.

Pentru componenta Infrastructura de acces agricolă a submăsurii 4.3, pentru Submăsura 7.2 și pentru Submăsura 7.6, cheltuielile de consultanță și pentru managementul proiectului sunt eligibile dacă respectă condițiile prevăzute de Regulamentul Uniunii Europene nr. 1305/2013 și se decontează proporțional cu valoarea fiecărei tranșe de plată aferente proiectului. Excepție fac cheltuielile de consultanță pentru întocmirea dosarului cererii de finanțare care se pot deconta integral în cadrul primei tranșe de plată.

Amintim tuturor celor interesați să acceseze fonduri eurepene nermbursabile pentru infrastructură și nu numai, că pot consulta pe pagina oficială de internet a Agenției, www.afir.info variantele finale ale Ghidului Solicitantului pentru submăsurile de finanțare din cadrul PNDR 2020 lansate azi. Proiectele se pot depune numai online, fiind evaluate la centrul regional al AFIR, iar data limită de depunere a documentațiilor este 18 decembrie 2015”, a adăugat Trifu.

Ponta: Încasările ANAF în august, mai mari cu 250 miloane euro față de august 2014

Premierul Victor Ponta a prezentat, marți, într-o conferință de presă, date recente ale ANAF care arată că Administrația Fiscală a încasat, în luna august 2015, cu 1,2 miliarde lei mai mult față de aceeași lună a anului trecut. 

Victor Ponta a decarat că, în ciuda reducerii TVA la alimente, a taxei pe construcții, a creșterii contribuției la pilonul privat de pensii și a reducerii CAS, ANAF a încasat în luna august 2015 cu 1,2 miliarde lei mai mult față de aceeași perioadă din 2014.

“Cu patru măsuri de scădere pentru buget, luna august 2015, am încasat nu cu un miliard cum am spus eu ieri (luni n.r.), ci cu un miliard 200 de miloane de lei față de luna august 2014. Sunt 250 de milioane de euro într-o singură lună”, a arătat Ponta.

De asemenea, premierul a prezentat încasările ANAF la bugetul de stat și pentru primele opt luni ale acestui an.

“În anul 2015 pe primele 8 luni am încasat 130 de miliarde, venituri administrate de ANAF, față de 100 de miliarde în aceeași perioadă a anului trecut. Deci în opt luni, cu patru taxe scăzute, cu zone de scădere pentru buget am încasat peste două miliarde de euro, numai ANAF. Ce este cel mai important din punctul meu de vedere pentru discuția despre Codul Fiscal și despre măsurile pe care le vom lua la anul – TVA, în luna august 2015 cu 9 la sută cotă nu cu 24 a fosr de 4,373 miliarde față de 3,9, deci cu 400 de milioane de lei în plus”, a declarat Ponta.

Premierul a adăugat că prin prezentarea acestor cifre vrea să demonstreze “faptul că economia românească răspunde la acești doi stimuli: la o reducere controlată a taxelor și la o activitate eficientă a ANAF”.

“Amândouă au fost măsuri extrem de contestate, așa e normal într-o democrație să nu reducem TVA, să nu reducem CAS, ANAF e prea dur că face controale prea multe și nu combate evaziunea fiscală. Rezultatele sunt însă cele pe care le vedeți, vreau să spun că prin munca românilor, a companiilor românești, prin reduceri de taxe și prin activitatea ANAF bugetul a încasat, doar pe primele opt luni, cu 2,5 miliarde de euro în plus”, a adăugat premierul.

Sursa: mediafax.ro

Leul a crescut cu aproape 3,5 bani fata de euro. Care este cel mai bun curs la banci

Moneda noastra nationala s-a apreciat vineri in raport cu principalele valute.

Leul a continuat sa castige teren in raport cu moneda europeana, iar Banca Nationala a Romaniei a anuntat, vineri, un curs de 4,4464 lei/euro, in scadere cu 0,34 de bani (0,76%), fata de cotatia anterioara, cand un euro valora 4,4805 lei.

In acelasi timp, moneda nationala s-a apreciat in fata dolarului american, pana la un curs de 3,9830 lei, mai putin cu 0,77 bani (1,90%), comparativ cu anuntul de joi, de 4,0601 lei/dolar.

Potrivit BNR, in raport cu francul elvetian, leul s-a apreciat, cursul stabilit fiind de 4,2474 lei, cu 2,42 bani sub cotatia din sedinta anterioara (0,56%), cand moneda elvetiana valora 4,2716 lei.

 Si la casele de schimb leul a castigat teren in fata euro. La banci, moneda europeana putea fi cumpara chiar si cu 4.46 lei, in vreme ce la cumparare, cel mai avantajos curs nu trece de 4.45. Gramul de aur s-a ieftinit, vineri, cu 2,97 lei (1,96%), pana la valoarea de 148,8454 lei, in comparatie cu valoarea precedenta, respectiv 151,8248 lei.

Sursa: incont.stirileprotv.ro

BCE menține finanțarea de urgență pentru băncile grecești

Banca Centrală Europeană (BCE) a anunțat luni seara că va menține nivelul actual al programului de asistență financiară de urgență (ELA) pentru băncile grecești, dar va înăspri condițiile de acordare a finanțării, relatează Ouest France în pagina electronică.

Consiliul guvernatorilor “a decis astăzi (luni) să mențină aportul de lichidități de urgență (ELA) pentru băncile grecești la nivelul decis la 26 iunie 2015, după ce a discutat o propunere a Băncii Greciei”, a anunțat BCE într-un comunicat.

Din 26 iunie, finanțarea în cadrul ELA a fost plafonată la aproape 89 de miliarde de dolari.

În așteptarea referendumului de duminică, care s-a încheiat cu victoria tabereri “nu” la propunerile creditorilor internaționali ai Greciei, BCE a consimțit să cufunde într-o comă artificială băncile acestei țări, decizând la 28 iunie menținerea finanțării de urgență, fără a crește plafonul.

Sursa: mediafax.ro

STUDIU: Peste 230 milioane de euro obținuți în ultimii cinci ani din finanțări europene, returnați la UE

Peste 230 de milioane de euro din banii cheltuiți în ultimii cinci ani în cadrul unor proiecte europene au fost returnați la UE ca urmare a unor corecții financiare, relevă un studiu al Institutului pentru Politici Publice.

Potrivit Institutului pentru Politici Publice (IPP), datele au fost colectate în baza unor solicitări de informații de interes public transmise către 41 de consilii juudețene, 45 de primării ale municipiilor reședință de județ, inclusiv Primaria Capitalei și toate primăriile de sector, șapte autorități de management, Autoritatea pentru Audit, Departamentul pentru Luptă Antifraudă, Direcția Națională Anticorupție și 15 Parchete de pe lângă Curțile de Apel.

În urma interpretării datelor obținute, s-a stabilit că, în perioada 2011 – 2014, suma totală aproximativă a corecțiilor financiare aplicate în proiectele cu finanțare din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER), Fondul Social European (FSE) și Fondul de Coeziune este de 1.039.310.000 de lei, adică aproximativ 230 de milioane de euro.

Numărul total de contracte de finanțare a fost de 17.034, iar numărul total de note de constatare a corecțiilor emise în proiectele cu finanțare din fonduri structurale ajunge la 2.977.

În același timp, potrivit studiului IPP, au fost soluționate pe cale administrativă 495 de note de constatare, înregistrate 532 de suspiciuni de fraudă și au existat 188 de sesizări către organele de anchetă.

Cea mai crescută incidență de corecții financiare raportat la numărul de contracte semnate a fost la Programul Operațional Sectorial (POS) Mediu – 76%, urmat, în ordine, de Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative (PODCA) – 49%, Programul Operațional Regional (POR) – 29%, Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) – 16%, Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice (POSCCE) – 5% și Programul Operațional Asistență Tehnică (POAT) – 2 %.

Cea mai crescută incidență de suspiciune la fraudă s-a înregistrat în cazul proiectelor POS Mediu – 9% și PODCA – 9%, urmate de POSDRU – 5%, POR – 2%, POSCCE – 2% și POAT – 1%.

Cela mai multe sesizări către organele de cercetare penală au fost făcute în legătură cu proiectele POSDRU – 65%, POR – 37%, POS Mediu – 34% și PODCA – 33%.

Sursa: mediafax.ro

Economisti: Romania va putea adera la zona euro, cel mai probabil, dupa 2020

Adoptarea euro va avea loc cel mai devreme dupa 2020, intrucat termenul asumat politic, 2019, a fost unul formal, fara ca autoritatile sa aiba o agenda si o strategie bine definita, in conditiile in care, in 2016, Romania ar trebui sa intre deja in Mecanismul ratelor de schimb, considera economistii.

“Anul 2019 era un obiectiv foarte ambitios, fara indoiala, el a fost insa un obiectiv pur si simplu lansat, dar fara a avea o agenda de parcurs. Ca sa fie fezabil acel 2019, trebuia sa venim urgent cu o agenda de reforme structurale pe care trebuie s-o implementam, care sa ne duca la o convergenta reala sanatoasa, sustenabila pe termen lung si sa ne mentinem in acelasi timp echilibrele macroeconomice, adica noi putem avea o convergenta reala, deci cu crestere economica mai mare decat anticipam printr-o stimulare fiscala, dar care daca produce dezechilibre, n-am facut nimic”, a declarat joiIonut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal si economistul sef al Raiffeisen Bank, la dezbaterea cu tema “Zona Euro incotro?”, organizata de BNR.

Astfel, cresterea economica nu este de durata si se va corecta la un moment dat, Dumitru dand exemplul cresterilor de 7%-8% dinaintea crizei, urmate de necesitatea de a ajusta dezechilibrele create, ceea ce s-a tradus in “doi pasi inainte, trei pasi inapoi”, situatie care nu este de dorit.

El a punctat ca 2019 era un termen extrem de ambitios, iar in cel mai fericit scenariu, in care politicile economice sunt coerente si exista o agenda de reforme strucurale care este si urmata, adoptarea euro s-ar putea realiza dupa 2020.

“Important ca orizontul de adoptare sa fie unul credibil si, mai mult decat atat, sa fie unul la care sa ne si ancoram, adica sa avem o ancorare adevarata a politicilor economice, in sensul in care sa avem o agenda foarte bine stabilita, sa stim foarte bine ce avem de facut, pentru ca altfel nu ramane decat un obiectiv, o dorinta care nu este ancorata in realitate”, spune Dumitru.

Parerea lui privind termenul de aderare la zona euro este sustinuta si de analistul financiar Florin Citu, insa el atrage atentia ca Romania trebuie sa decida daca va realiza convergenta reala inainte de aderare, avand avantajul unei politici monetare foarte independente, sau in cadrul zonei euro, cand acest avantaj se pierde.

“Mai avem cativa ani pana la zona euro. Romania trebuie sa inteleaga ca nu poti sa scapi de reforma reala, convergenta reala trebuie facuta. Trebuie sa decizi daca o faci in afara zonei euro, cand ai o politica monetara foarte independenta, sau in interiorul zonei euro, cand nu mai ai o politica monetara independenta, aici trebuie sa ducem discutia in spatiul public”, apreciaza Citu.

El a precizat ulterior ca Romania ar putea adopta euro cel mai devreme dupa 2020.

La randul sau, economistul sef al BCR, Radu Craciun, spune ca odata cu accesul in zona euro Romania va fi fortata sa convearga cu aceasta si va beneficia, de fapt, de pe urma acestui lucru, dand exemplul integrarii in UE pe un principiu similar.

“Dar o integrare monetara pripita, asa cum a dovedit-o crearea zonei euro, fara niste minime fundamente economice de competitivitate, politice duce intr-o infundatura. Din punctul nostru de vedere, cred ca ar trebui sa fim foarte atenti ce ne dorim, pentru ca s-ar putea sa se intample”, a mentionat Craciun.

Dumitru apreciaza ca Romania nu are decat o singura varianta, aceea de a respecta regulile, insa totodata acestea trebuie bine gandite, iar toti factorii din Romania implicati trebuie sa inteleaga ce inseamna acele reguli pentru tara si economie.

“Spre exemplu, noi am semnat Compactul fiscal, nu prea am inteles ce inseamna lucrul acesta pentru noi si nici acum nu prea il intelegem. Eu raman stupefiat cand vad ca oameni de la care te-ai astepta sa inteleaga, decidenti de politici economice, care nu inteleg ce inseamna deficit structural si care sunt limitele pentru noi si ca in anii urmatori, cand economia va fi peste potential, noi va trebui sa avem excedente”, spune presedintele Consiliului Fiscal.

El a subliniat ca Romania poate participa la crearea regulilor la nivel european prin reprezentantii sai la forurile europene, insa acestia au problema ca nu inteleg de ce sunt trimisi acolo, desi lucreaza pe salarii mari, nu inteleg ce se discuta si nu se implica activ.

“Noi trimitem oameni la Parlamentul European care se duc acolo doar in concediu, pe bani foarte multi si nu prea inteleg de ce sunt acolo si pe cine reprezinta si ce se discuta acolo. Cred ca trebuie sa trecem de bariera asta si sa intelegem ca acolo avem interes major si avem nevoie de oameni care inteleg ce se discuta si sa participe activ atat cat se poate, dat fiind statutul nostru la scara europeana, dar cu argumente, sa putem participa la masa deciziilor. Altfel, suntem ai nimanui, ca sa spun asa”, a conchis Dumitru.

Sursa: incont.ro

Angela Merkel, pregătită să lase Grecia să iasă din zona euro

Cancelarul german Angela Merkel este pregătită să lase Grecia să iasă din zona euro dacă stânga radicală va repune în discuție măsurile de austeritate din această țară, anunță sâmbătă ediția online a publicației Spiegel.

“Guvernul german consideră aproape inevitabilă ieșirea (Greciei) din zona euro dacă șeful opoziției Alexis Tsirpas (Syriza, stânga radicală) va conduce guvernul după alegerile (legislative), va abandona politica de austeritate bugetară și nu va mai rambursa datoriile țării”, afirmă site-ul săptămânalului, citând “surse apropiate Guvernului german”.

Angela Merkel și ministrul german de Finanțe Wolfgang Schäuble și-au schimbat opiniile și “consideră suportabilă o ieșire a (Greciei) din zona euro în urma unor progrese realizate după summitului crizei în 2012”, dă asigurări Spiegel Online.

“Riscul contaminării altor țări este limitat, deoarece Portugalia și Irlanda sunt considerate asanate. Pe de altă parte, MES (mecanismul european de stabilitate) furnizează un mecanism de salvare solid, în timp ce Uniunea Bancară asigură securitatea instituțiilor de credit”, ar fi dezvăluit aceste surse.

Parlamentul grec a anunțat miercuri dizolvarea sa și a confirmat organizarea alegerilor legislative anticipate la 25 ianuarie, la care, potrivit sondajelor, Syriza este considerată favorită.

Liderul Syriza, Alexis Tsirpas, vrea să pună capăt politicii de austeritate impuse țării sale de creditorii internaționali (troica UE, BCE și FMI) în schimbul unui împrumut de 240 de miliarde de euro. De asemenea, el vrea să negocieze o nouă restructurare a datoriei publice care afectează economia elenă.

Sursa: mediafax.ro

Profesorii vor primi câte 150 de euro

Vești bune pentru cadrele didactice. De astăzi, personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar și de conducere vor primi câte 150 de euro, bani pentru perfecționarea profesională. Personalul din învățământ nu a mai primit de trei ani cei 100 de euro, cât era suma prevăzută pentru cumpărarea de materiale didactice, cărți, soft-uri educaționale și cursuri de perfecționare. Pentru anul în curs, guvernanții au decis că fiecare dascăl merită chiar și câte 150 de euro. Banii vor fi acordați în baza unui proiect cu finanțare majoritară europeană.

marinescu_mircea12„Proiectul «Personalul didactic din învățământul preuniversitar și universitar de stat – promotor al învățământului pe tot parcursul vieții» este unul destul de important, pentru că sprijină enorm perfecționarea continuă a cadrelor didactice. În urma negocierilor pe care le purtăm din primăvară cu Ministerul Educației, încep să se vadă unele roade”, a declarat Mircea Marinescu, președintele Sindicatului Învățământ Tutova Bârlad.

Tot zilele următoare, în baza unui ordin de ministru, vor fi deblocate posturile personalului didactic auxiliar și nedidactic, putându-se face, de asemenea, transferuri între unitățile de învățământ.

„Vești concrete despre măriri salariale nu putem da deocamdată. Promisiunile sunt promisiuni și până când nu se concretizează nu putem face declarații. În orice caz, se prefigurează până în 2017 creșteri salariale de până la 25%. În martie 2015 vor fi majorate salariile cu 5%. Până când nu apare oficial, nu vom spune nici dacă e adevărat, nici dacă nu”, a mai spus Mircea Marinescu. (Mihaela NICULESCU)

BCE a eliberat in piata 1,7 mld. euro, prin achizitia de obligatiuni garantate, pentru resuscitarea economiei din zona euro

Banca Centrala Europeana (BCE) a cumparat saptamana trecuta obligatiuni garantate in valoare de 1,704 miliarde de eruro, in cadrul masurilor de stimulare a economiei zonei euro, transmite Bloomberg.

BCE a inceput achizitiile de obligatiuni pe 20 octombrie, revenind pe aceasta piata pentru a treia oara in ultimii sase ani, in incercarea de a impiedica intrarea in deflatie a zonei euro si de a relansa redresarea economiei.
Investitorii au urmarit cu atentie prima saptamana de achizitii de obligatiuni, pentru a vedea cat de repede vrea presedintele BCE, Mario Draghi, sa indeplineasca angajamentul institutiei de a suplimenta portofoliul de active al acesteia cu pana la 1.000 de miliarde de euro.
Chiar si cu acest nou program de achizitii de active, masurile de atimulare ar putea sa nu fie suficiente pentru a relansa economia regiunii.
“Suma este mai mare decat ne-am asteptat. Aceste cifre ne spun ca BCE suplimenteaza activele intr-o maniera agresiva”, a declarat Agustin Martin, director pentru cercetari in domeniul creditelor pentru regiunea Europa la Banco Bilbao Vizcaya Argentaria in Londra.
Draghi este presat sa faca mai mult de stagnarea economica si inflatia care, potrivit estimarilor analistilor, s-a mentinut in octombrie sub nivelul de 1%, pentru a 13 luna consecutiv.
Poe o piata a obligatiunilor garantate de 2.600 de miliarde de euro, BCE va cumpara numai active care pot fi acceptate in cadrul regulilor aplicate imprumuturilor de refinantare. Incepand de luni, achizitiile vor fi anuntate saptamanal.
Obligatiunile garantate eligibile pentru programul BCE sunt in valoare de circa 600 de miliarde de euro, a declarat in aceasta luna vicepresedintele CBCE, Vitor Constancio. Totodata, in acest trimestru sunt programate sa inceapa si achizitiile de titluri garantate prin active (Asset Backed Securities – ABS), fiind eligible titluri in valoare de 400 de miliarde de euro, a aratat oficialul BCE.
BCE mizeaza totodata pe imprumuturile pe termen lung pe care le pune la dispozitia bancilor, pentru relansarea creditarii economiei.
Potrivit testelor de stres publicate duminica de BCE, 25 din cele 130 de banci analizate au deficite de capital si numai opt au nevoie de suplimentarea acestuia, in urma programelor puse in practica in acest an.
Sursa: incont.ro

Europa schimba banii. Noua bancnota de 10 euro a fost pusa in circulatie.

Incepand de marti, 23 septembrie, Banca Centrala Europeana a pus in circulatie noua bancnota de 10 euro, care contine mai multe elemente de securitate si care este mai greu de falsificat.

Banca Centrala Europeana (BCE) a anuntat inca de la sfarsitul anului 2012 ca va introduce in circulatie, incepand cu 2013, noi bancnote, cu elemente noi de siguranta.
Elementul comun al noii serii de bancnote il reprezinta portretul zeitei Europa (din mitologia greaca, care a dat numele continentului nostru), atat in filigran, cat si in holograma, potrivit informatiilor de pe site-ul dedicatwww.new-euro-banknotes.eu
Ca si bancnota de 5 euro, pusa in criculatie in mai 2013, cea de 10 euro are cateva modificari intre elementele de securitate, precum si un design nou, dar destul de asemanator cu versiunile anterioare.
Asemenea ultimei bancnote de 5 euro, si cea de 10 euro are si elemente de design noi, precum o reprezentare din mitologia greaca si originile numelui batranului contiment. Ambele se vor regasi atat in holograma, cat si pe watermark.
O alta metoda de verificare a autenticitatii este cifra scrisa in culoarea verde-smarald, care isi va schimba nuanta in albatru inchis, atunci cand inclinam hartia.
Noile serii vor fi introduse treptat, in toata Europa, pe parcursul mai multor ani, cand vor ajunge sa le inlocuiasca definitiv pe cele vechi.
Bancnotele euro reprezinta simbolul Uniunii Europene, fiind folosite de 334 milioane de oameni din 18 tari, care fac parte din zona euro.
Sursa: incont.ro

Euro a coborat la minimul ultimelor 14 luni fata de dolar. BCE a redus dobanda cheie la 0,05%. Banca va cumpara eurobonduri si titluri garantate cu active pentru a sprijini zona euro

Banca Centrala Europeana a coborat joi dobanda de politica monetara la nivelul minim record de 0,05%, de la 0,15% anterior, si a redus rata la depozitele constituite de banci de la -0,1% la -0,2%, pentru a incuraja bancile sa plaseze banii in noi imprumuturi, in loc sa ii tina in conturile BCE.

Majoritatea analistilor se asteptau ca BCE sa mentina ratele dobanzilor la nivelul din iunie, doar sase dintre cei 57 de economisti consultati de Bloomberg au anticipat taierea acestora.

“In sedinta de astazi, Consiliul guvernatorilor BCE a hotarat reducerea ratei dobanzii la operatiunile principale de refinantare la 0,05%, incepand cu operatiunea care urmeaza sa fie decontata la data de 10 septembrie 2014”, potrivit institutiei europene.

Dobanda la facilitatea de creditare marginala a fost redusa la 0,3%, de la 0,4% in iunie, cand a avut loc cea mai recenta sedinta in care BCE a modificat nivelul ratelor dobanzilor.

Banca Centrala Europeana va lansa in octombrie doua noi programe pentru cumpararea de eurobonduri emise de statele din zona euro si de obligatiuni garantate cu active din sectorul privat, in incercarea de a impulsiona cresterea economica si a incuraja creditarea.

“Masurile anuntate astazi completeaza deciziile de politica monetara ale BCE din lunile recente. Ele evidentiaza faptul ca exista diferente semnificative ale ciclului de politica monetara intre majoritatea economiilor avansate din regiune si sunt in masura sa sprijine mecanismul de transmisie a deciziilor luate de BCE, inclusiv prin asigurarea creditarii in economie”, a afirmat presedintele BCE, Mario Draghi.

Noile programe vor fi prezentate in detaliu la 2 octombrie, dupa urmatoarea sedinta a Consiliul Guvernatorilor BCE.

JPMorgan Chase estimeaza ca Banca Centrala Europeana va cumpara obligatiuni garantate cu active in valoare de pana la 40 miliarde de euro in urmatorii trei ani, in timp ce cifrele privind noile programe de achizitii de obligatiuni ale BCE avansate de Reuters, care citeaza surse apropriate situatiei, ajung pana la 500 de miliarde de euro.

Euro a coborat la minimul ultimelor 14 luni fata de dolar dupa ce BCE a luat noi masuri de stimulare, luand prin suprindere analistii, iar actiunile europene au atins maximul ultimelor doua luni.

Euro este in declin cu 1%, la 1,3019 dolari pe unitate, dupa ce a atins in timpul tranzactiilor nivelul de 1,2996 dolari pe unitate, cel mai redus dupa 15 iulie 2013.

Indicele pan-european Stoxx Europe 600 a avansat cu 1%, la cel mai ridicat nivel din ultimele doua luni. Volumul tranzactiilor cu actiuni membre ale Stoxx 600 este cu 39% mai mare decat media ultimelor 30 de zile.

Decizia BCE de reducere a dobanzilor a influentat si pietele de capital din statele emergente, cu cresteri ale actiunilor si obligatiunilor din Polonia pana in Turcia.

Lira turceasca s-a apreciat cu 1,1% fata de euro, zlotul polonez cu 0,4%, iar forintul unguresc cu 0,6%.

Banca Angliei a mentinut la randul ei dobanda de politica monetara la 0,5%, nivel la care se afla din martie 2009, decizia fiind in conformitate cu estimarile analistilor.

Sursa: incont.ro

Cum platesc toti romanii accizele pe carburanti, energie electrica sau cafea la un curs fictiv leu-euro de 4,74 lei. Inventia Guvernului pentru a obtine mai multi bani din accize

Leul a fost stabil pe tot parcursul anului 2014, nu au existat oscilatii mari, cursul mediu fiind de circa 4,45 lei pentru un euro. Este o situatie fericita, avand in vedere ca volatilitatea cursului de schimb se regaseste imediat in preturi. Teoretic. Practic, Guvernul a facut in asa fel incat sa creasca preturile la toate produsele de pe urma carora ar putea obtine venituri din accize. A stabilit un curs valutar care nu exista, mult mai mare decat cel care este in realitate, doar ca sa incaseze mai mult din accize. Pentru tot anul 2014, cursul de schimb pentru accize este de 4,738 lei/euro, conform unei Ordonante a Guvernului. Astfel, preturile la tot ce inseamna produs accizabil (carburanti, energie electrica, alcool, tutun, cafea, produse de lux) sunt formate dupa un curs cu 6,4% mai mare decat cel real, platitorii fiind toti consumatorii.

Guvernul a inventat un curs de 4,738 lei/euro pentru a aduna mai multi bani la bugetul anului 2014. Culmea este ca pe primele sase luni, s-au incasat din accize doar 97,4% din cat a fost programat, ceea ce a dus la un minus de venituri din aceasta zona de 301 milioane de lei. Nici macar cu un curs fictiv mai mare decat cel real nu a reusit Guvernul sa obtina cat si-a propus din accize. 

  • Cum au ajuns romanii sa plateasca dupa un curs inexistent

Anul trecut in toamna, Guvernul a cautat solutii de crestere a veniturilor la bugetul de stat pana cand a gasit cateva cresteri de taxe si impozite deja existente sau a inventat unele noi. Una dintre solutii a fost introducerea “taxei pe stalp” de 1,5% din valoarea constructiilor speciale, taxa care se regaseste in preturile finale. Alta a fost inventarea unei hiper-accize, alta decat cea existenta deja, de 7 eurocenti pe litrul de carburanti. 

Tot la capitolul inventii este artificiul de calcul al accizelor la toate produsele accizabile. Prin Ordonanta 102/2013 a fost introdus un nou procedeu de calcul al accizei pentru situatia in care vechea metoda nu ar fi pe placul Guvernului. Nivelul accizei se stabileste in euro, insa se plateste in lei. Inainte de Ordonanta aceasta, nivelul accizelor pentru un an se calcula in functie de cursul de schimb anuntat de BCE la 1 octombrie al anului anterior. 

In fiecare an de cand se platesc accize in Romania a fost asa. Pana anul trecut, cand Guvernul a constatat ca la 1 octombrie 2013, cursul de schimb a fost sub cel de la 1 octombrie 2012. In octombrie 2012, cursul de schimb a fost de 4,5223 lei pentru un euro, valoare la care s-au platit accizele pe tot parcursul anului 2013. Pentru 1 octombrie 2013 (valoare de referinta pentru calculul accizei in 2014), Banca Centrala Europeana a anuntat un curs de 4,4485 lei pe euro, mai redus cu 1,6% fata de rata de schimb de 4,5223 lei/euro utilizata la calculul accizelor in 2013.

Cu alte cuvinte, incasarile la buget din accize ar fi putut fi mai mici in 2014 decat in 2013, dat fiind ca valoarea de referinta era mai mica. Daca ar fi continuat regula respectata pana atunci an de an, nu ar mai fi avut incasarile pe care le doreau in 2014, un an costisitor din cauza alegerilor. Asa ca Executivul a gasit o noua formula de calcul: a hotarat ca accizele trebuie calculate in functie de rata inflatiei comunicata de INS pana la data de 15 septembrie. Au introdus in OG 102/2013 o prevedere care spune ca valoarea accizei se determina pe baza cursului stabilit la 1 octombrie a “anului anterior anului precedent” (sic!) inmultit cu indicele inflatiei. Adica, pentru accizele din 2014, a fost inmultit cursul de schimb din octombrie 2012 (4,5223) cu indicele inflatiei din 2013 (104,77%) si asa a rezultat cursul de schimb de 4,7380 lei/euro care se regaseste in facturi. De exemplu, in facturile la energie electrica (foto) se arata ca acciza este calculata la un curs de 4,7380 lei/euro. Nu compania care emite factura este vinovata de aparitia acestui curs de schimb fictiv, asa cum ar crede la prima vedere consumatorul, ci Guvernul care a inventat un asemenea curs. 

  • Ce spunea Victor Ponta despre stabilirea accizelor in functie de inflatie

In luna noiembrie 2013, inainte de aprobarea Ordonantei 102/2013, premierul Victor Ponta si ministrul finantelor de atunci, Daniel Chitoiu, au organizat o conferinta de presa pentru a prezenta noile masuri ale Guvernului de crestere a veniturilor la bugetul de stat. Despre calcularea accizelor in functie de rata inflatiei, Ponta spunea ca influenta nu este importanta. “Ca masuri de crestere a veniturilor vom indexa accizele in functie de rata inflatiei. Din fericire, inflatia a avut o cota si va avea pentru 2013 o cota scazuta si, evident, influenta acestora va fi destul de mica”, spunea Ponta.

In realitate, consumatorii ajung sa plateasca sume importante la buget din cauza acestui curs inventat de Guvern. Se aduna produs cu produs si tot inseamna ceva. De exemplu, la carburanti, ponderea accizei in pret este cam de 30%. La energia electrica nu este prea mare, cam 2% din factura, dar pentru fiecare consumator conteaza chiar si atat. Accizabile mai sunt cafea, berea, alcoolul, produsele de lux, tot felul de produse energetice etc. 

Guvernul Ponta a insistat foarte mult pentru majorarea veniturilor din accize. Chiar Victor Ponta spunea ca este nevoie de bani pentru infrastructura, ca sunt bani care trebuie sa ajunga la investitii, sa se construiasca autostrazi. In realitate, banii nu au ajuns in investitii, dovada stand cifrele de la Ministerul Finantelor. Ultimele dintre ele arata ca investitiile de la bugetul de stat s-au contractat din ianuarie pana in iulie cu aproape o treime fata de primele 7 luni din 2013. 

Practic, s-a ajuns in situatia in care toti consumatorii sunt obligati sa plateasca mai mult decat ar fi normal, fara sa vada beneficiile promise de Guvern. In cazul in care la 1 octombrie 2014, cursul de schimb va fi mai mic decat cel din octombrie 2013, Guvernul va indexa din nou acciza cu rata inflatiei si vom avea un nou curs de schimb fictiv.

Sursa: hotnews.ro

Milioane de euro absorbite de GAL-urile vasluiene

În perioada 2007-2013, Grupurile de Acțiune Locală înființate la nivelul județului Vaslui au reușit să absoarbă aproape nouă miloane de euro, bani care au intrat în dezvoltarea agriculturii și satului vasluian.

Alexandru CROITORU

La nivelul județului Vaslui au fost înființate, din 2007 șI până acum, opt grupuri de acțiune locală (GAL) care au cuprins majoritatea comunelor vasluiene, mai puțin comunele Dodești, Găgești, Șuletea și Epureni. Acestea au reușit, în perioada 2007-2013 să atragă fonduri europene ce au însumat un total de 8.945.413 euro. Acești bani s-au concretizat prin semnarea și finanțarea a 248 de proiecte declarate eligibile și care au cuprins finanțări în dezvoltarea rurală și agricultură.

Pentru perioada 2014-2020, având în vedere că și sumele puse la dispoziție de Uniunea Europeană României sunt cu 24% mai mari, se așteaptă ca absorbția să fie mai mare. Astfel, pentru perioada 2014-2020 se va avea în vedere stimularea proceselor și a proiectelor realizate în comun de către afaceriștii locali și centrele de cercetare sau de inovare.

Bani vor veni și pentru sprijinirea fermierilor și procesatorilor, în vederea îmbunătățirii performanței economice prin proiecte inovatoare. Vor primi sprijin financiar și lanțurile scurte de aprovizionare, pentru realizarea de strategii de marketing în comun a produselor locale, prin înființarea de grupuri de producători, în conformitate cu strategia de dezvoltare locală.

O altă categorie de finanțare face referire la sprijinul ce se va putea acorda pentru o abordare de mediu durabilă, prin valorificarea patrimoniului natural și cultural. Se va acorda sprijin pentru inițiative legate de resurse de energie regenerabilă, consum scăzut de energie, ca acțiuni de aplanare a efectelor climaterice.

Ponderea maximă a sprijinului din totalul cheltuielilor eligibile va fi de până la 100%, dar nu mai mult de 200.000 de euro/proiect și se vor putea aplica regulile de ajutor de stat în vigoare specific fiecărui tip de măsură implementată. Sprijinul pentru proiectele generatoare de venit va fi de maxim 90% din valoarea eligibilă a proiectului. Se vor mai acorda bani pentru asistență etnică, până la 20.000 de euro, cheltuielile de animare vor putea primi finanțare de până la 10.000 de euro, iar cheltuielile legate de elaborarea de strategii se vor încadra și ele în suma maximă de 10.000 de euro.

Pensii in euro

Vasluienii care au lucrat în străinătate cu contracte de muncă își vor acum banii de la statul unde au cotizat. Zilnic, la Casa Județeană de Pensii Vaslui se primesc astfel de solicitări.

Cea mai mare pensie comunitară aflată acum în plată este de aproximativ 900 de euro. Suma primită de pensionar este un vis pentru cei mai mulí bătrâni din județ, care au venituri mizere din care abia pot să trăiască. Între timp, la Casa Județeană de Pensii (CJP) Vaslui se primesc noi solicitări de la cei plecați în străinătate pentru a li se stabili perioada în care au cotizat.

“La acestă dată, înregistrăm un număr de 540 de cereri. Dintre acestea, sunt 201 cereri de confirmare a perioadei lucrate în spațiul comunitar și 339 de cereri depuse pentru dosare de înscriere la pensie de limită de vârstă, invaliditate și urmaș. Dacă vorbim sub aspectul categoriilor de pensii, constatăm că avem un număr de 221 cereri la limită de vârstă și 98 pensii de invaliditate. Cele mai multe solicitări vin din Italia – 151, Spania – 92 și Germania – 16”, a spus Isabel Bogdan, director executiv la CJP Vaslui.

Reprezentanții CJP se așteaptă ca numărul de pensii europene să crească în perioada următoare, deoarece multe persoane îndeplinesc acum vârsta de pensionare în România dar și în statele membre UE.

9,6 mld. euro, in urmatorii 6 ani. Banii pot fi luati de oricine vrea sa faca sau are o afacere in agricultura. Cum obtineti finantare europeana

Uniunea Europeana si statul roman au alocat pentru sectorul agricol nu mai putin de 9,6 miliarde de euro in urmatorii 6 ani. Banii pot fi luati de oricine vrea sa-si faca sau are deja o afacere in agricultura, cu conditia sa prezinte un proiect bun si fezabil. De altfel, marti s-a dat startul depunerii de proiecte. Aflati mai jos ce trebuie sa faceti daca vreti sa obtineti finantare europeana.

Florin are 19 ani si isi doreste, dupa terminarea Facultatii de Agricultura, sa dezvolte ferma infiintata de tatal sau in urma cu 9 ani in Calarasi. Cum nu are bani suficienti, se gandeste serios sa aplice pentru fonduri europene. Orice persoana sau firma poate primi finantare de la Uniunea Europeana, cu conditia sa detina un teren agricol sau o ferma. Si ceva bani pusi deoparte pentru investitii. Pentru masura 1.2.1. care vizeaza modernizarea exploatatiilor agricole, de pilda, beneficiarul trebuie sa suporte 40% din valoarea proiectului. Restul banilor vin de la Uniunea Europeana si de la statul roman. Fermele de familie pot depune proiecte de cel mult 125.000 de euro, iar cele mari de pana la 2 milioane de euro.

Primul pas: intocmeste un proiect in care descrie investitia pe care vrea sa o faca, cat este de fezabila si ce spera sa obtina in urma ei. De pilda, daca vrea sa construiasca o sera trebuie sa spuna unde va fi construita, pe ce suprafata, ce materiale va folosi si asa mai departe. Pe site-ul Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala exista si proiecte tip, dupa care se pot inspira. Apoi, dosarul se depune la oficiile judetene ale APDRP sau online, pe site-ul institutiei. In cel mult jumatate de an, agricultorul afla daca cererea de finantare i-a fost acceptata. Daca ulterior afacerea nu merge sau nu-si indeplineste obiectivele, trebuie sa dea inapoi banii. Prin Programul national de Dezvoltare Rurala 2014-2020 sunt puse la bataie nu mai putin de 9,6 miliarde de euro. Marti, 20 mai, s-a dat startul depunerii de proiecte pe masura 1.2.1. Sunt 150 de milioane de euro disponibile pentru achizitia de utilaje, animale, echipamente si pentru constructii. 20% dintre ei pentru fermele de familie.

Daniel Constantin, ministrul Agriculturii: “Prin concentrarea fondurilor pe ferme de familie putem sa ajutam la consolidarea clasei de mijloc si a celor ramasi in zona de subzistenta.”

In perioada 2007-2013, in Romania au fost infiintate si modernizate, cu bani europeni, peste 2.800 de ferme.

Sursa: incont.ro

Clauză abuzivă? Comisionul ascuns din contractele de leasing. Toate firmele din România îl practică

O întreagă industrie financiară din România abuzează de o practică condamnată recent de Curtea Europeană de Justiție. Firmele de leasing cer clienților să plătească rata exclusiv  în lei, la un curs impus, deși finanțările sunt acordate în euro.

Companiile de leasing din România acordă doar teoretic finanțări în euro pentru că, în realitate, ele încasează ratele de la clienți exclusiv în lei, la un curs impus și întotdeauna mai dezavantajos decât cele mai bune cotații disponibile la casele de schimb valutar. Exact această practică a fost catalogată recent ca abuzivă de către Curtea Europeană de Justiție în urma unei întrebări puse de o instanță maghiară.

Singura diferență este că, în cazul ungurilor, era vorba despre bănci care au acordat credite în franci elvețieni dar care își obligau clienți să achite ratele în forinți la un curs impus. Folosindu-se de statutul de Insitutuții Financiare Nonbancare, firmele de leasing își motivează strategia prin faptul că pe teritoriul României nu pot fi încasate facturi decât în lei, nu și în alte monede.

Este însă o explicație care nu poate sta în picioare atât timp cât singurul lucru pe care firmele de leasing ar trebui să îl facă pentru a permite clienților să-și plătească ratele în moneda în care a fost acordată finanțarea este să își deschidă un cont în euro la o bancă din România. Ar fi un lucru cu atât mai firesc cu cât majoritatea firmelor de leasing din România sunt arondate unor grupuri bancare iar clienții achită ratele la respectivele bănci.

Un comision ascuns.“ Ciupeli” de câteva zeci de lei la fiecare rată pentru o mașină din clasa medie

Companiile de leasing nu au însă niciun motiv pentru a a accepta plata în euro a ratelor atât timp cât încasarea acestora la un curs impus le aduce câștiguri suplimentare.

Concret, potrivit calculelor ECONOMICA.NET, bazate pe datele www.conso.ro, un client care și-a luat un automobil de 15.000 de euro prin leasing pe cinci ani plătește lunar cu până la 30 de lei mai mult decât ar face-o dacă ar avea posibilitatea să achite cu euro cumpărați de la o casă de schimb valutar. Raportat la valoarea ratei, rezultă  o sumă suplimentară de până la 2,5% ceea ce constituie echivalentul unui comision de administrare practicat de bănci.

Exemplu de calcul pentru un automobil de 15.000 de euro luat în leasing pe cinci ani cu avans 25%. Cursurile practicate în data de 7 mai 2014 la casele de schimb și la firmele de leasing. Rata impusă și rata care ar fi trebuit plătită la cel mai bun curs

Ai cumpărat euro ieftin? Ți-l „scumpește” firma de leasing

Pierderile suferite de clienți nu vin doar din diferența dintre cel mai bun curs de pe piață și cel al firmei de leasing la data facturării, deși nici acestea nu sunt neglijabile.

Clientul este dezavantajat și prin faptul că nu poate plăti rata direct cu euro achiziționați din timp, la un curs mai avantajos. Acest dezavantaj este cu atât mai vizibil în criză economică, atunci când leul este foarte expus. De menționat este și faptul că peste 95% din volumul contractelor de leasing încheiate în România reprezintă fi­nan­țări în euro.

Sursa: economica.net

Cu sau fara euro? De ce Danemarca, Suedia, Cehia nu vor sa auda de euro, iar alte tari folosesc moneda UE desi nu fac parte din Uniune

Ca multe din uniunile monetare infiintate de-a lungul vremii, si actuala Eurozona se confrunta cu situatii care pot parea paradoxale. Tari ca Danemarca, Cehia, Suedia, Polonia (dar nu sunt singurele) nu vor sa adopte in ruptul capului moneda euro, in vreme ce  Andorra, Monaco, Kosovo, Colectivitatea Insulelor Wallis si Futuna sau Polinezia franceza utilizeaza moneda euro desi nu fac parte din UE.  In acest peisaj, Romania isi asuma timid adoptarea euro  in 2019, guvernatorul BNR spunand ca data “nu e inafara unei anumite realitati”.

Declaratia de miercuri a Guvernatorului:
“Despre aderarea la euro in 2018-2019, pot spune ca nu e inafara de o anumita realitate dar e bine sa punem niste termene intermediare, poate chiar anuale si sa avem o consensualizare de substanta. Asta inseamna valuri-valuri de dezbateri serioase. Procesul nu este simplu si nici nu trebuie lasat pe ultima suta de metri ca nu se va ajunge nicaieri”, a spus miercuri guvernatorul Mugur Isarescu.

“Stabilirea obiectivului de aderare la euro este o chestiune politica si nu depinde numai de BNR. Contribuim si noi, dar in esenta este o decizie politica. Parerea noastra este sa se faca prin consens politic real, de substanta. Bineinteles ca orice obiectiv politic are simbolistica lui.
Personal nu am nimic impotriva tintelor ambitioase, dimpotriva. Daca sunt de natura sa mobilizeze o tara un popor sunt binevenite. Adoptarea euro este un obiectiv politic, nu e o chestiune tehnica. La prima vedere schimbam o moneda cu alta. Nu este asa.Nu e vorba de o schimbare a unor bancnote. Pana si denominarea a avut o incarcatura politica. D-apoi trecerea la alta moneda si privarea Romaniei de politica monetara, care da suveranitate, capacitate de interventie, de ajustare, de adaptare la un soc intern si extern.

Trebuie sa va mai spun ca BNR nu este si nu a fost niciodata pesimista. Din 2010, La BNR au loc trimestrial, intrunirile comitetului de trecere la euro. Uneori le-am facut numai intre noi, cu specialistii BNR. Alteori, impreuna cu specialisti ai Finantelor, ai Comisiei de Prognoza. Odata, prin 2011, a venit si premierul Boc. Repet, nu suntem pesimisti. Dimpotriva suntem perseverenti, realisti si as spune chiar optimisti. Vom fi in continuare perseverenti in aceasta directie. Acum imi dau seama de ce a aparut ideea ca BNR e mai pesimista. Si ma bucur ca m-ati intrebat ca sa explic mai pe larg. (…) Daca e sa complic lucrurile as spune ca inafara indicatorilor de convergenta mai trebuie sa ne uitam la repartizarea dezvoltarii in intreaga tara. Pentru ca un bucurestean suporta mai bine cresterea pretului la paine decat cineva aflat la 100 de kilometri de bucuresti.” a mai spus el.

Am mai scris aici despre Uniunile Monetare. Unele au tinut mai mult, altele mai putin. Droulers ne spune ca media de varsta este pe la 20 de ani.

Cea facuta de Napoleon al treilea, intre Franta Elvetia  Belgia si Italia, a durat din 1865 pana dupa primul razboi mondial. Inflatia in principal a doborat-o.

In Italia circulau nouazeci de valute diferite, dar in 1847  Regatul Sardiniei (creat la Congresul de la Viena din 1815), Toscana si Statele Papale au intrat intr-o uniune tarifara. Lombardia si Venetia au fost pastrate de catre austrieci. Sicilia si Napoli au ales sa ramana in afara. Numai in provincia Toscana circulau 24 de monede diferite, orasele avand monede proprii. Dupa ce Italia a fost unificata din punct de vedere politic ( prin 1861), s-au luat masuri de unificare a monedei. In tranzitie, circulau patru valute, lira napoleoniene Piemont, lira Parma, florin austriac de Lombardia si Escudo-ul de la Roma.

Au fost si doua uniuni monetare proiectate dar care nu s-au facut. Cea dintre Canada si SUA si a doua  in Noua Zeelanda si Australia. In ambele insa avem si un spatiu cultural comun. Europa, insa….

Sfarsitul uniunilor astora s-a datorat si unor cauza economice, dar avea la baza aceeasi deficienta: diferente de cultura si civilizatie dificil de conciliat.

Sa revenim:

Bulgaria, Republica Ceha, Lituania, Ungaria, Polonia, Romania si Suedia sunt tarile UE care au obtinut o derogare de la adoptarea euro. Cu alte cuvinte, mai devreme sau mai tarziu vor trebui sa renunte la moneda nationala.
E drept, alti membri ai Uniunii si-au negociat prin tratate amanarea adoptarii euro in vreme ce altii au spus raspicat de la inceput ca nu vor renuntat la monedele lor( Marea Britanie). Exista insa si tari care nu sunt  in Uniunea Europeana dar care utilizeaza moneda euro (Andorra) sau altele -tot nemembri UE- care au anuntat ca vor trece la euro.

Derogarile daneze

Danemarca a obtinut prin Tratatul de la Edinburgh urmatoarele:.

  • Un protocol special care ii permite sa controleze cumpararea de case secundare de catre nationalii non-danezi.
  • Danemarca nu este obligata sa ia parte la moneda unica si a refuzat abolirea monedei nationale, Kronul, intr-un alt referendul de pe 28 septembrie 2000.
  • Danemarca nu este obligata de legislatia primului pilon in ceea ce priveste Justitia si Afacerile Interne si cetatenia UE.
  • Danemarca nu ia parte la cooperarea pentru aparare in UE.

Sa luam celelalte tari cu derogare, pe rand.

Republica Ceha are obligatia, la fel ca Romania, adoptarea euro in conformitate cu Tratatul de la Atena.

  • Nu exista o data planificata pentru asta. Coroana ceha nu face parte din ERM II. De la aderarea la UE in 2004, Republica Ceha a adoptat o politica fiscala si monetara similara cu cea a Uniunii Europene.
  • Desi tara este mai bine pozitionata decat punct de vedere economic ceilalti candidati pentru aderarea la zona euro, la intrarea sa nu este de asteptat inainte de 2019, din cauza, unui euroscepticism acut.
  • Spre sfarsitul anului 2010, o dezbatere aprinsa s-a instalat in Cehia cu priovire la negocierea unei optiuni similare celei obtinute de Danemarca.  Aceasta dezbatere a fost alimentata in parte de catre presedintele eurosceptic Vaclav Klaus. Premierul Petr Necas a afirmat mai tarziu ca nu era necesara negocierea, deoarece Republica Ceha nu poate fi obligata sa adere la ERM II. In consecinta, Republica Ceha va alege singura data la care sa treaca la euro, fara nicio graba.

Ungaria

Cea mai aproapiata data la care Ungaria va putea adopta moneda euro este 2018, a declarat premierul Orban intr-un interviu acordat postului public de radio MR1, transmite MTI. “Chiar si cele mai optimiste prognoze spun ca Ungaria nu va fi in masura sa adere la euro inainte de 2018”, a spus Viktor Orban.
Ungaria va adera la zona euro doar atunci cand zona euro “va oferi din nou o perspectiva” si cand tara va fi pregatita pentru asta, a declarat premierul Viktor Orban la Berlin, in cadrul unei conferinte de presa comuna cu Angela Merkel. “Nu respingem nicicum euro”, a spus Orban, adaugand ca Ungaria va adopta euro doar cand se vor intruni conditiile pentru aceasta, deoarece a invatat din greselile altor tari care acum sufera consecintele aderarii prea rapide la zona euro.

Lituania

Va trece la euro din 2015, in ciuda disputelor interne pe aceasta tema. Guvernul Lituaniei a aprobat planul de aderare la zona euro, care prevede infiintarea de comisii si de grupuri de lucru pentru trecerea tarii la noua moneda. Strategia de trecere la euro se aplica pe cateva niveluri in paralel. Lituania nu are probleme cu datoria de stat (36,5% din PIB), insa inflatia este subiectul cel mai dureros.
“Daca lituanienii vor inregistra o scadere a productiei sau o crestere a somajului, ei nu vor putea sa rezolve aceste probleme prin metode monetare, adica sa tipareasca bani”, precizeaza un economist litunian.

Polonia

Dupa ce au oscilat intre respingerea euro si apoi declarand ca vor sa faca parte din zona euro, oficialii polonezi spun acum ca criza ucraineana nu face decat sa sprijine intentia de aderare la euro. Guvernul din Varsovia, declarase anterior ca zona euro trebuie sa-si rezolve problemele inainte ca Polonia, a sasea economie din Uniunea Europeana, sa ia in considerare aderarea la euro. Avand in vedere ca unele state membre sunt prospere, iar altele in pragul falimentului, ministrul lor de finante a spus ca Polonia trebuie sa faca mult mai mult decat sa atinga tintele economice necesare intrarii in zona euro.

Tara indeplineste doar una din conditiile aderarii, respectiv o datorie guvernamentala de sub 60 la suta din produsul intern brut. Insa, pe masura ce rata inflatiei si deficitul bugetar inregistreaza o scadere accelerata, are toate sansele de a indeplini si aceste conditii pana in 2015.  Sprijinul populatiei pentru euro a scazut, iar, intr-un sondaj recent, doar 20 la suta din respondenti au declarat ca sunt de acord cu aderarea.

Suedia
Nu intentioneaza sa treaca in curand la euro, atata vreme cat la referendumul organizat populatia a fost vadit impotriva. Tara a mai facut parte dintr-o uniune monetara, prin  1873, cand impreuna cu Danemarca si Norvegia au format Uniunea Monetara Scandinava, avand ca moneda dolarul suedez

Studiu de caz: Slovenia

  • Intra in UE in 2004
  • In mai 2004 intra in ERM 2
  • In ianuarie 2005 lanseaza planul national de trecere la euro
  • Depune cererea formala in martie 2006
  • In ianuarie 2007 trece la euro
  • Capitala: Ljubljana
  • Suprafata: 20 273 kmᅡ
  • Populatia: 2 milioane

Planul general al Sloveniei pentru trecerea la moneda euro se bazeaza pe asa-numitul scenariu “Big-bang” , in cadrul caruia bancnotele si monedele euro sunt introduse in aceeasi zi cu adoptarea monedei euro (1 ianuarie 2007 in cazul Sloveniei). Mai exista si scenariul “Madrid”, despre care vom vorbi cu alta ocazie.

  • Perioada de dubla circulatie a fost de doua saptamani( 1-14 ianuarie 2007). Intrucat tara lor este vecina cu doua tari din zona euro (Italia si Austria), cei mai multi cetateni sloveni erau deja familiarizati cu moneda euro cu mult timp inainte ca aceasta sa devina moneda lor nationala.
  • Banca Sloveniei a primit din rezervele Eurosistemului 94,5 milioane de bancnote cu valoarea nominala de 2,175 miliarde. Monetaria din Finlanda a furnizat un total de 296,3 milioane de monede euro cu valoarea nominala de 104 milioane de euro.
  • Banii (numai monedele cantareau 1.500 de tone) au fost transportati inconvoaie auto pazite armat, cu trasee secrete pentru a nu fi atacate.
  • Operatiunile de alimentare anticipata a institutiilor de credit cu monede euro au inceput la 25 septembrie 2006, iar la 29 septembrie 2006 au inceput cele privind bancnotele euro. In total, bancile din Slovenia au primit bancnote euro in valoare de 772 milioane de euro si 250 milioane de monede (reprezentand aproximativ 84 milioane de euro) inainte de sfarsitul anului 2006.
  • Procesul de alimentare anticipata bancilor si companiilor a inceput in decembrie 2006.
  • In paralel, avea loc o masiva campanie de informare. Vezi aici in ce-a constat

Perioada de dubla circulatie

  • Autoritatile slovene au decis sa limiteze pe cat posibil perioada de dubla circulatie. Planul general initial, adoptat in ianuarie 2005, prevedea o perioada limitata la o singura saptamana, care a fost totusi prelungita la doua saptamani intr-o versiune ulterioara a planului.
  • In timp ce unele banci comerciale au deschis numai pe 3 ianuarie 2007, unele dintre ele au deschise anumite filiale (52 in total in toata tara) pe 1 si 2 ianuarie doar pentru operatii de schimb de numerar. Pe langa aceasta, Banca Sloveniei a deschis propriul ghiseu.
  • Conversia automatelor bancare (ATM-uri) s-a desfasurat intr-un ritm rapid, intrucat doua treimi din cele 1 500 de ATM-uri din tara au fost pregatite sa distribuie bancnote euro la 1 ianuarie 2007 la ora 4:00, in timp ce peste 93% au fost complet operationale pentru bancnote euro la sfarsitul aceleiasi zile. Conversia parcului de ATM-uri a fost finalizata la 3 ianuarie.
  • Conversia retelei terminale de plata la punctele de desfacere (POS) a fost finalizata in primele ore ale zilei de 1 ianuarie 2007. Numarul operatiilor POS din 3 ianuarie, cand s-au redeschis magazinele, a revenit repede la niveluri normale pana in 6 ianuarie.

Retragerea rapida a vechii monede nationale

  • Retragerile de numerar in tolar au inceput in noiembrie si decembrie 2006 (unele banci au oferit clientilor lor, incepand cu 1 decembrie 2006, posibilitatea de depozitare a numerarului euro in contul lor bancar, calculat la cursul de schimb si fara a percepe taxe). La 1 ianuarie 2007, aproape 28% din valoarea totala a bancnotelor tolar aflate in circulatie au fost retrase; valoarea monedelor tolar returnate era neglijabila in comparatie cu circulatia totala a acestora.
  • Retragerile de numerar in vechea moneda nationala au continuat intr-un ritm: mai mult de jumatate din bancnotele tolar aflate in circulatie fusesera retrase la 4 ianuarie 2007 si peste 80% la 11 ianuarie 2007. La sfarsitul lunii ianuarie, doar 8,5% din bancnotele tolar se mai aflau in circulatie.

Conversia sistemelor de administratie financiara

  • Cele aproximativ 2,3 milioane de conturi bancare detinute de persoane private si entitati legale au fost convertite cu succes in euro. In primele zile ale lunii ianuarie mult mai multe persoane decat de obicei si-au verificat balanta contului in euro la ATM-uri.
  • O treime dintre intreprinderile slovene au inceput pregatirile in primul semestru al anului 2006 sau mai devreme, in timp ce doua treimi au inceput conversia  in luna iunie 2006.
  • Peste 94% dintre intreprinderile slovene au confirmat faptul ca sistemele lor de contabilitate, facturare si salarizare erau pregatite pentru trecerea la moneda euro la 1 ianuarie 2007. Nu s-au inregistrat probleme deosebite.

Evolutia preturilor. Monitorizarea preturilor pe perioada de tranzitie la moneda euro

  • Dublul afisaj al preturilor a inceput in martie 2006 si a continuat pana la mijlocul anului 2007.
  • Asociatia slovena a consumatorilor (PriceWatch) a monitorizat preturile, beneficiind in acelasi timp de informatiile transmise de consumatori, intrucat a cerut publicului sa semnaleze cresterile semnificative de pret, de exemplu comparand chitantele si facturile vechi (in tolar) cu bonurile noi (in euro). Orice crestere semnificativa de pret confirmata, dupa verificare, este adusa la cunostinta publicului in mod regulat.
  • Pe langa aceasta, asociatia slovena a consumatorilor a evidentiat cresterea semnificativa a costurilor serviciilor bancare pe parcursul anului 2006. Asociatia consumatorilor sustine faptul ca bancile au inceput sa creasca costul unora dintre serviciile oferite de la inceputul anului 2006 (de exemplu comisioane pentru retrageri de numerar de la ATM-uri). In ceea ce priveste serviciile de plata pentru consumatori (gestionarea contului bancar, servicii bancare online etc.), s-au inregistrat cresteri de pret semnificative la anumite banci in perioada martie-decembrie 2006, in timp ce intreprinderile mici si-au exprimat nemultumirea fata de taxele ridicate pentru depozite de numerar.

Evolutia preturilor din decembrie 2006 pana in februarie 2007

  • In ianuarie 2007, rata anuala IAPC in Slovenia a fost de 2,8%, in scadere fata de 3% in decembrie 2006. S-a inregistrat o scadere a ratei de la luna la luna (-0,5%), la fel ca in cazul anilor precedenti in luna ianuarie datorita impactului vanzarilor de sezon. Scaderea din luna ianuarie 2007 a fost usor mai mare decat cea observata in aceeasi luna a anului precedent, in special datorita schimbarilor preturilor la energie, dupa cum a raportat Biroul de statistica al Republicii Slovenia (SORS). In februarie 2007, rata anuala de inflatie IAPC a scazut la 2,3%.
  • In ianuarie 2007, SORS a publicat prima sa analiza privind impactul trecerii la moneda euro asupra preturilor in decembrie 2006. S-au inregistrat anumite cresteri neobisnuite de pret in restaurante, baruri si cafenele, precum si la alte grupuri de cheltuieli (servicii personale, servicii de cizmarie, reparatii ale aparaturii de uz casnic, servicii de reparatii si servicii de transport). In decembrie 2006, impactul cresterilor neobisnuite de pret in restaurante, baruri si cafenele a fost estimat la 0,12 puncte procentuale, la care se adauga impactul de 0,12 puncte procentuale de la celelalte grupuri de cheltuieli. Pentru ianuarie 2007, SORS a evidentiat si alte cresteri de pret neobisnuite pentru aceleasi achizitii, precum si pentru servicii recreative si sportive.
  • Eurostat considera ca impactul total probabil al trecerii la moneda euro asupra inflatiei preturilor de consum pe parcursul si dupa perioada de trecere la moneda euro ar putea atinge 0,3 puncte procentuale. Avand in vedere scaderea la 2,8% a ratei de inflatie anuale IAPC pentru toate produsele in ianuarie 2007, precum si continuarea acestei scaderi in februarie 2007, acest rezultat arata ca efectele tranzitiei, chiar daca sunt vizibile, nu par a fi atat de drastice incat sa determine inflatia preturilor de consum la valoarea masurata prin IAPC pentru toate produsele.
  • Institutul de analiza si dezvoltare macroeconomica din Slovenia a efectuat, de asemenea, o analiza asupra efectului trecerii la moneda euro asupra inflatiei. Concluzia preliminara este ca efectul total asupra IPC a atins 0,24 puncte procentuale.
  • Sursa: hotnews.ro

Contrabandiștii basarabeni pregăteau un atac mârșav împotriva comisarului Lascu: Mafia țigărilor

Liderul contrabandiștilor basarabeni, arestat săptămâna trecută la Vaslui, alături de șeful Punctului de Frontieră Leova, a fost interceptat de procurorii DNA în timp ce punea la cale aplicarea unei «corecții» fizice comisarului Ionel Lascu, de la Berezeni, căruia îi promisese inițial o mită de zeci de mii de euro. Traficantul îl suspecta deja pe polițitul de frontieră că a dat în vileag afacerile ilegale cu țigări.

Un ofițer român, șeful Punctului de Frontieră Berezeni din cadrul Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Vaslui, comisarul Ionel Lascu, a demascat una dintre cele mai puternice rețele de contrabandă din Republica Moldova, care acționa pe frontiera verde și în care erau implicați doi ofițeri cu funcții de conducere din cadrul Punctului de Frontieră Leova, sector omolog celui de la Berezeni.

În perioada 10 noiembrie 2013 – 12 decembrie 2013, comisarul Lascu a fost contactat de șeful Punctului de Frontieră Leova, Ivan Musteață, și un subaltern al acestuia, Iurie Volceanov, care i-au cerut să le asigure transportul ilegal a unor cantități de țigări, promițându-i că va primi sume importante de bani, mai exact câte 50 de euro pentru fiecare bax. Pentru a-și asigura libertatea totală pe râul Prut, în zona Sectorului de Frontieră Fălciu, pentru o singură noapte, contrabandiștii basarabeni i-au promis comisarului Ionel Lascu nu mai puțin de 12.500 de euro.

După câteva săptămâni de presiuni, la începutul lunii decembrie 2013, șeful Punctului de Trecere a Frontierei Berezeni a formulat un denunț împotriva contrabandiștilor, care pregăteau un prim transport de peste 100.000 de pachete de țigări. Odată cu declanșarea urmăririi penale, procurorii din cadrul Serviciului Teritorial Iași al DNA au dispus introducerea în cauză a doi investigatori sub acoperire, care aveau rolul de a achiziționa țigările de contrabandă de la basarabeni.

“Prin rezoluția din data de 02.12.2013, s-a dispus începerea urmăririi penale întrucât din datele și informațiile existente la momentul respectiv rezulta faptul că funcționari ai Sectorului Poliției de Frontieră Leova (Republica Moldova) au contactat reprezentanți ai Sectorului Poliției de Frontieră Berezeni (România), în vederea creării unei breșe în dispozitivul de supraveghere a frontierei de stat, cu scopul de a introduce în România (fraudulos) cantități de țigări, în schimbul serviciilor oferind sume de bani cuprinse între 10.000-15.000 euro. Inculpații Iordachi Vasile Volceanov Iurie și Musteață Ivan (ofițeri în cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Leova – Republica Moldova) au inițiat/constituit un grup infracțional organizat, specializat în derularea de operațiuni de contrabandă, concretizate în introducerea frauduloasă pe teritoriul României, peste frontiera verde, în perioada decembrie 2013 – mai 2014, a unor diverse cantități de țigări, fără ca acestea să fie supuse regimului fiscal din România”, se arată în propunerea de arestare înaintată de procurori Tribunalului Vaslui.

Contrabandiștii, prudenți

Alături de cei doi ofițeri de la Punctul de Frontieră Leova, un alt lider important al grupării este basarabeanul Vasile Iordachi, cel care se ocupa de organizarea efectivă a rețelei. Acesta îi dirija pe ceilalți contrabandiști, indicându-le sarcini clare în activitatea infracțională.

Pe 22 decembrie anul trecut, Iordachi i-a cerut unui membru al rețelei, Gheorghe Braga, tot din Republica Moldova, să se deplaseze pe teritoriul României, în zona sectorului Berezeni, cu un autocamion pentru a ridica de la cărăuși aproximativ 130.000 de pachete cu țigări. La operațiune a participat și unul dintre cei doi investigatori sub acoperire, însă totul a fost sistat din inițiativa membrilor grupului infracțional, motivat de apariția în zonă, pe malul moldovenesc, a unui mijloc de transport suspect.

O săptămână mai târziu, în noaptea de 27/28 decembrie 2013, contrabandiștii basarabeni au pus la cale un alt transport de țigări peste Prut.

„Inculpatul, Lisnic Igor, s-a deplasat la volanul autocamionului marca Mercedes, împreună cu investigatorul cu identitate acoperită Mihai Cristian, în zona râului Prut, de unde a preluat o cantitate de aproximativ 200 de baxuri cu țigări, ce au fost trecute cu bărcile, peste frontiera verde, de un grup de aproximativ 20-25 de cărăuși rămași neidentificați, țigările fiind ulterior transportate în municipiul București”, se arată în referatul DNA.

Pentru a-și asigura transportul de țigări spre capitală, liderul contrabandiștilor, Vasile Iordachi, se deplasa cu un autoturism în fața autocamionului, având rol de antemergător și de semnalizare a oricărui pericol legat de controale în trafic, iar un alt contrabandist, Vasile Nastas, avea rol de închizător de coloană, dar și de creare a unei diversiuni pentru a atrage asupra sa atenția unei eventuale patrule de poliție apărute pe traseul de deplasare.

Fiind monitorizat de procurorii DNA, transportul contrabandiștilor a fost dejucat de un echipaj al Brigăzii Poliției Rutiere București, care a luat măsura indisponibilizării mijlocului de transport și a unei cantități de 89.650 de pachete de țigări de proveniență moldovenească.

Zeci de mii de euro șpagă

Pe 21 ianuarie 2014, liderul contrabandiștilor, Vasile Iordachi, i-a oferit șefului Punctului de Trecere a Frontierei Berezeni suma de 21.000 de lei (aproximativ 5.000 de euro), promițându-i că diferența până la 12.500 de euro (suma promisă inițial) îi va fi remisă după următoarea operațiune de contrabandă. În aceeași zi, comisarul Lascu a predat banii procurorilor DNA.

Pentru a fi siguri că vor avea frontiera verde liberă în noaptea de 24/25 ianuarie, Vasile Iordachi i-a promis comisarului Lascu că îi va oferi încă 10.000 de euro, pe lângă suma stabilită inițial. Aproximativ 35.000 de pachete cu țigări urmau a fi introduse de cărăuși pe teritoriul României.

Pe 23 aprilie, pentru a-l determina pe șeful Punctului de Frontieră Berezeni să continue „activitatea ilegală”, de creare a unei breșe în sistemul de supraveghere al frontierei de stat, basarabeanul Vasile Iordachi i-a promis suma de 7.500 de euro, aferentă unei operațiuni din 27/28.12.2013, în completarea sumei de 5.000 de euro remisă pe 21 ianuarie 2014, precum și suma de 20.000 de euro pentru a-i permite introducerea frauduloasă pe teritoriul României a aproximativ 600 de colete cu țigări (300.000 de pachete), în două transporturi.

Atât în referatul de arestare, cât și în motivarea judecătorilor Tribunalului Vaslui se arată că liderul grupării de contrabandiști îl suspecta pe șeful Punctului de Frontieră de la Berezeni că le-a deconspirat activitatea, fiind interceptat în timp ce punea la cale o agresiune împotriva ofițerului român.

„Modalitatea violentă declarată de Iordachi Vasile pentru a-și proteja activitatea infracțională consta în aceea că a intenționat să exercite acte de intimidare fizică asupra denunțătorului – suspicionat că ar fi devoalat activitatea sa infracțională, în condițiile în care denunțătorul este reprezentantul autorității publice, fapt ce conduce la concluzia că pentru acesta autoritatea statului este lipsită de importanță, o explicație a acestui comportament fiind modul prin care acesta înțelege să cumpere bunăvoința unor funcționari”, se arată în motivarea sentinței judecătorilor Tribunalului Vaslui prin care s-a dispus arestarea preventivă a celor șase contrabandiști basarabeni.

Contrabandiștii rămân în arest

Cei șase basarabeni arestați sâmbătă la Vaslui sunt: Ivan Musteață (33 de ani), șeful Punctului de Frontieră Leova, Iurie Volceanov (48 de ani), ofițer în cadrul aceluiași punct, Vasile Iordachi (39 de ani), administratorul unei firme din raionul Strășeni, Igor Lisnic (32 de ani), contabil, cu dublu domiciliu – raionul Drochia, Republica Moldova, și București, Veaceslav Mereuță (44 de ani), șofer, domiciliat în Chișinău, Gheorghe Braga (41 de ani), fără ocupație, cu dublu domiciliu – Chișinău și București.

„Raportat la situația de fapt prezentată și la infracțiunile reținute în sarcina inculpaților, judecătorul de drepturi și libertăți apreciază că arestarea preventivă a acestora se impune având în vedere periculozitatea crescută a faptelor reținute în sarcina lor, amplificată de faptul că inculpații au înțeles să se asocieze în vederea sporirii șanselor de reușită a activității infracționale. Natura valorilor sociale afectate ca urmare a acestui ilicit penal, respectiv integritatea frontierei de stat a României în contextul geo-politic regional, presupune ca produsele supuse regimului vamal să fie introduse prin puncte anume stabilite, sub controlul autorităților statale”, se arată în motivarea judecătorilor vasluieni.

Instanța mai arată că este necesară o intervenție fermă din partea autorităților judiciare pentru a nu crea opiniei publice impresia că astfel de activități ilicite deosebit de grave rămân nesancționate, pasivitate care ar putea încuraja sporirea activității infracționale.

Cat te costa un transfer interbancar in euro catre strainatate: comisioanele practicate de banci

Daca veti fi pusi in situatia de a transfera o suma de bani, in moneda europeana, catre o alta banca din strainatate, veti constata ca bancile percep 3 tipuri de comisioane. Primul este comisionul cerut de banca locala al carui client sunteti, al doilea este o speza SWIFT, care variaza de la 10 la 20 de euro, iar al treilea este un comision perceput de banca corespondenta din strainantate. WALL-STREET.RO iti prezinta ce comisioane totale practica cele mai mari banci din piata locala la un transfer de 1.000 de euro catre o banca diferita din UE.

In general, transferul in valuta de la ghiseul bancii, prin ordin de plata, este mai scump decat cel realizat prin internet sau mobile banking. De asemenea, bancile percem un comision minim pentru fiecare transfer, care in cazul sumelor mici are o pondere importanta.

Speza SWIFT este un comision perceput de banci in contul institutiei denumita Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication (SWIFT) care asigura infrastructura informatica necesara transmiterii de informatii financiare legate de tranzactii intr-un mod securizat si standardizat.

Informatiile au fost obtinute la solicitarea WALL-STREET.RO direct de la reprezentantii celor mai mari banci din piata romaneasca sau din grila de comisioane publicata pe site-uri.

BRD

  • transfer interbancar de la ghiseu: comision de 0,20%, minim 15 de euro + speza SWIFT (15 euro) + comision extern (pentru platile de tip OUR) de minim 10 euro. TOTAL = 40 de euro la 1.000 de euro transferati
  • transfer interbancar prin internet banking: 0,10%, dar minim 15 euro + speza SWIFT (15 euro) + comision extern (pentru platile de tip OUR) de 10 euro. TOTAL = 40 de euro
  • transfer interbancar prin mobile banking: 0,15%, dar minim 10 euro + speza SWIFT (15 euro) + comision extern (pentru platile de tip OUR) de 10 euro. TOTAL = 35 de euro

*Optiunea OUR inseamna ca toate comisioanele bancare externe aferente platii sunt platite de catre client, inclusiv de cele percepute de bancile intermediare. Comisioanele pentru platile de tip OUR variaza in functie de suma transferata, dar in general la mai putin de 12.500 de euro se percepe cel putin 10 euro.

BCR

  • transfer interbancar de la ghiseu: comision de 0,20%, minim 30 de euro (include speza SWIFT) + comision extern (pentru platile de tip OUR) de 15 euro. TOTAL = 45 de euro
  • transfer interbancar prin internet banking: comision de 0,10%, minim 10 de euro (include speza SWIFT) + comision extern (pentru platile de tip OUR) de 15 euro. TOTAL = 25 de euro

Banca Transilvania

  • transfer interbancar de la ghiseu: 15 de euro (include speza SWIFT) + comision extern (pentru platile de tip OUR) de 10 euro. TOTAL = 25 euro
  • transfer interbancar prin internet banking: comision de 0,10%, minim 15 de euro (include speza SWIFT) + comision extern de 10 euro. TOTAL = 25 euro

UniCredit Tiriac Bank

  • transfer interbancar de la ghiseu: comision de 0,2%, minim 20 de euro (include speza SWIFT) + comision extern (pentru platile de tip OUR) de 0,15% din suma, dar minim 3 euro TOTAL = 23 de euro
  • transfer interbancar prin internet banking: comision de 0,1% din suma, dar minim 10 euro + + comision extern (pentru platile de tip OUR) de 0,15% din suma, dar minim 3 euro TOTAL = 13 de euro

CEC Bank

  • transfer interbancar de la ghiseu: comision de 0,15%, minim 15 de euro + speza SWIFT (10 euro) + comision extern (pentru platile de tip OUR) de 10 euro. TOTAL = 35 de euro la 1.000 de euro transferati
  • transfer interbancar prin internet banking: 10,5 euro + speza SWIFT (10 euro) + comision extern (pentru platile de tip OUR) de 10 euro. TOTAL = 30,5 euro la 1.000 de euro transferati

Raiffeisen Bank

  • Transfer interbancar de la ghiseu: comision de 0,20%, dar minim 20 de euro + speze SWIFT (10 euro) + comision extern (pentru platile de tip OUR) de 20 euro. TOTAL = 50 de euro
  • Transfer interbancar prin internet banking: comision de 0,10%, dar minim 10 de euro + speze SWIFT (10 euro) + comision extern (pentru platile de tip OUR) de 20 euro. TOTAL = 40 de euro

Sursa; wall-street.ro

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: