Home / Tag Archives: județ

Tag Archives: județ

Confruntarea prezidențiabililor, în cea mai mare densitate de bannere pe metru pătrat din județ

Patru bannere au fost postate de reprezentanții principalelor partide implicate în lupta pentru scaunul de la Palatul Cotroceni pe o suprafață de câteva zeci de metri pătrați, la intersecția a două străzi importante din municipiul Vaslui. Ca o formațiune care se află la guvernare, PSD și-a tras partea leului și a pus un banner în plus față de PNL și USR, mai ales că orașul este condus de un primar social-democrat.

Confruntarea candidaților la președinție se dă la Vaslui la intersecția străzilor Mihail Kogălniceanu cu Donici. Pe o suprafață de câteva zeci de metri pătrați se află nu mai puțin de patru bannere cu chipurile zâmbitoare a celor care vor să prindă fotoliul de la Cotroceni. Inițial, au fost doar cele pe care apăreau imaginile lui Iohannis și Dăncilă. Ulterior, ca să țină aproape, la fel ca și în sondaje, Barna s-a ”cocoțat” și el între doi stâlpi. ”Capacul” a fost pus, însă, de social-democrata care conduce acum Palatul Victoria, care s-a ”băgat” cu un nou banner între Iohannis și Barna, fiind și singura care este vizibilă și pe strada Mihail Kogălniceanu. Poate că cele mai interesante din această confruntare sunt mesajele de campanie alăturate de pe două dintre bannerele cocoțate pe stâlpi: ”Alături de fiecare român”, ”Pentru o Românie normală”. (Ionuț PREDA)

Șoferii vasluieni vor putea contesta amenzile rutiere în județ, indiferent de locul în care au încălcat regulile de circulație

Conducătorii auto vasluieni care au încălcat regulile de circulație într-un alt județ din țară vor putea să conteste amenda primită, dar și alte sancțiuni, de exemplu, suspendarea permisului auto, la judecătoria din localitatea de domiciliu sau de care aparține acea localitate, nu acolo unde a fost constatată contravenția.

Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanțelor de urgență ale Guvernului privind circulația pe drumurile publice și regimul juridic al contravențiilor a fost adoptată recent, tacit, de către Senat.

Documentul vizează schimbarea modului în care șoferii sancționați în alt județ decât cel de domiciliu vor putea să conteste amenzile primite.

Astfel, șoferii care locuiesc în România pot să conteste amenda primită în alt județ decât cel în care locuiesc la judecătoria de care aparțin. Contestarea procesului-verbal de contravenție se va putea face în aceeași perioadă ca în prezent, respectiv în cel mult 15 zile de la data în care șoferul află de sancțiune.

“Împotriva procesului verbal de constatare a contravențiilor se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competență își are domiciliul sau sediul, după caz, contravenientul, dacă acesta este pe teritoriul României.”, se arată în propunerea legislativă.

Până acum, șoferii care contestau o amendă primită pentru încălcarea legislației rutiere trebuiau să se adreseze judecătoriei “în a cărei rază de competență a fost constatată fapta”.

Modificările nu se aplică șoferilor care nu au domiciliul sau sediul, după caz, pe teritoriul României. Aceștia pot depune plângere împotriva procesului verbal de constatare a contravențiilor în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competență a fost constatată fapta.

Propunerea legislativă a depășit perioada în care putea fi dezbătută și adoptată de senatori, astfel fiind considerată adoptată în mod tacit. Documentul urmează să ajungă la Camera Deputaților și, pentru a intra în vigoare, are nevoie de semnătura președintelui statului și de publicarea în Monitorul Oficial.

De reținut este că parlamentarii au înregistrat la Senat, pentru dezbatere, un alt proiect ce conține măsuri similare, doar că acestea ar trebui să fie incluse doar în Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, nu și în Ordonanța de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice. (Mara GRIGORIU)

Autoritățile din județ, puse degeaba pe drumuri în cazul unor bărbați dați dispăruți care apoi au fost găsiți la băut

Autoritățile din județ au fost puse degeaba pe drumuri de familiile unor persoane date dispărute care, ulterior, în urma acțiunilor desfășurate, au fost găsite la băut în locuințele unor rude sau prieteni. Cei care au apelat în mod abuziv numărul de urgență 112 în aceste cazuri vor fi sancționați cu amendă de până la 500 de lei.

Doi bărbați au fost dați dispăruți în doar 48 de ore de către familiile acestora la numărul de urgență 112. În consecință, autoritățile s-au mobilizat și au început activitățile specifice de căutare a persoanelor care s-ar fi aflat în pericol. Primul bărbat pentru care s-a dat alarma este din Mărășeni, rudele anunțând că a dispărut de la domiciliu. După aproape trei ore de căutări, individul, în vârstă de 48 de ani, a fost găsită la locuința unui prieten din sat în timp ce consuma băuturi alcoolice.

La doar o zi de la incident, situația s-a repetat în localitatea Valea Mare, suburbie a orașului Negrești. De această dată, persoana dată dispărută este un adolescent de 16 ani. Zeci de polițiști și pompieri s-au mobilizat și au început căutările, mai ales că era vorba de un minor. În mai puțin de o oră, autoritățile l-au găsit pe adolescent într-o stare avansată de ebrietate în locuința fratelui său, învecinată cu cea a părinților care au alertat autoritățile. Potrivit reprezentanților Inspectoratului pentru Situații de Urgență Vaslui, cei doi consumau alcool, fără să le pese de mobilizarea de forțe.

În ambele cazuri, urmează a fi stabilite sancțiuni contravenționale pentru cei care au apelat inutil serviciul de urgență 112”, ne-au precizat reprezentanții ISU Vaslui.

Valoarea amenzilor ce vor fi date de către polițiști vor ajunge până la 500 de lei. (Ionuț PREDA)

Județul nostru, promovat etnografic de peste 50 de fotografi profesioniști și amatori

Peste 50 de fotografi, profesioniști și amatori, vor încerca anul acesta să surprindă opinia publică cu imagini spectaculoase realizate în județul nostru în cadrul unui proiect derulat de Centrul Județean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Vaslui. Coordonați de cunoscutul Sorin Onișor, cel supranumit ”fotograful satului românesc”, iubitorii de fotografie vor străbate județul în lung și-n lat pentru a surprinde cele mai frumoase cadre.

Reprezentanții CJCPCT Vaslui spun despre acest proiect că va arăta opiniei publice o altă față a județului, aceea a ”Vasluiului frumos”. Ideea proiectului, susține Lucian Onciu, directorul CJCPCT, s-a născut după Festivalul Datinilor și Obiceiurilor de Iarnă de la Vaslui, când aceeași instituție a organizat un concurs fotografic.

În fiecare lună, vom parcurge la pas județul Vaslui în încercarea de a-l promova din punct de vedere etnografic. Mediatizarea excesivă negativă făcută cu scop sau nu trebuie echilibrată în așa fel încât, prin ceea ce există în județ, să creăm o imagine corectă, o alternativă la ceea ce se întâmplă, pentru ca Vasluiul să fie perceput ca atare”, ne-a declarat directorul CJCPCT Vaslui, Lucian Onciu.

Proiectul CJCPCT este abia la început, dar se speră ca, în acest an, vor fi surprinse cadre din cel puțin 15 comune în care vor fi căutate itinerarii cât mai ofertante. În anul 2018 va fi tipărit primul calendar cu imaginile surprinse în județ. (Ionuț PREDA)

Ședință maraton a consilierilor județeni în „podul” Spitalului de Urgență Vaslui

Consilierilor județeni au votat, la foc automat, 23 de proiecte de hotărâre într-o căldură sufocantă, la ultimul etaj al Spitalului Județean de Urgență Vaslui, acolo unde cei din conducerea executivă a CJ au decis să facă ședința ordinară din această lună.

Periplul consilierilor județeni prin unitățile pe care le finanțează a continuat, joi după-amiază, la Spitalul Județean de Urgență Vaslui, acolo unde s-a desfășurat cea de-a treia ședință ordinară din acest an. Într-o căldură sufocantă, cei prezinți în micuța sală din „podul” unității spitalicești au trebuit să dea pe „rapid înainte” pentru a ieși cât mai repede la aer. Astfel, într-o oră și jumătate, consilierii au reușit să parcurgă cele 23 de puncte de pe ordinea de zi și să le și voteze cap-coadă toate proiectele de hotărâre propuse spre dezbatere. Evident, au existat și mici discuții contradictorii între conducerea Consiliului Județean și o parte din consilierii în opoziție, în special pe virgulele din materialele prezentate, ținând cont că alegerile bat la ușă. Președintele CJ, Dumitru Buzatu, nu a uitat să-i apostrofeze pe unii ziariștii care au scris „prostii” despre programul de reabilitare a rețelelor de apă și canalizare, numindu-i pe aceștia „imbecili”. De asemenea, avocatul Radu Bobârnat nu a ratat ocazia să se facă auzit și l-a atacat pe fiul președintelui CJ, Tudorel Buzatu, legat de modul cum gestionează activitatea Centrului de Afaceri Vaslui.

În finalul ședinței, Buzatu le-a atras atenția consilierilor, plictisiți și fără vlagă, să-și depună rapoartele de activitate pe anul trecut. Aici a intervenit și vicepreședintele Corneliu Bichineț care a venit cu propunerea ca șeful CJ să dea citire raportului de activitate a instituției, care se întinde pe vreo douăzeci și ceva de pagini. Evident, au apărut reacțiile consilierilor care au promis că-l vor citi în particular, numai să fie declarată închisă ședința.

La final, Buzatu le-a propus consilierilor să viziteze Spitalul Județean Vaslui, având în vedere contribuția lor la reabilitarea unității medicale. Din păcate, prea puțini dintre aleși au dat curs invitației de a merge prin unele saloane ale spitalului, alături de managerul Ana Rinder, și a vedea în ce s-au băgat peste 15 milioane de euro și, mai ales, cum o duc pacienții internați. (Ionuț PREDA)

La județul sărac, nici boii nu trag!

de Marian MOCANU

Bugetul de stat pentru anul 2016 nu a fost prea darnic cu județul Vaslui, acordând doar 103,699 milioane lei pentru echilibrarea bugetelor locale, sumă aproape la jumătate față de anul trecut. La acești bani se mai adaugă 394 milioane lei cu destinația precisă învățământ, protecția copilului și persoane cu handicap. Pentru întreținerea și reabilitarea drumurilor județene sau comunale s-au alocat doar 9,98 milioane lei. 

Administrația Finanțelor Publice Vaslui a făcut publică alocarea, de la bugetul de stat, a banilor pentru echilibrarea bugetelor locale în anul 2016. Este vorba de banii alocați din suma defalcată din TVA și din cota de 18,5% din impozitul pe venit alocați, conform unui algoritm, direct către comune. În total, județului Vaslui i s-au alocat 103,699 milioane lei, din care 28 milioane lei pentru Consiliul județean Vaslui și 75,7 milioane lei pentru bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor, la care se mai adaugă suma de 8,647 milioane lei pentru achitarea ratelor unor împrumuturi contractate din venituri pentru privatizare. În plus, Consiliul Județean și primăriile au mai primit alți 394 milioane lei cu destinația precisă învățământ, protecția copilului și cea a persoanelor cu handicap, inclusiv pentru Programul „Cornul și laptele” destinat elevilor.

Pentru întreținerea și reabilitarea drumurilor județene sau comunale a fost alocată suma de 9,98 milioane lei, practic cea mai mică sumă alocată în comparație cu celelalte județe din Moldova. În aceste condiții, sumele alocate de Consiliul Județean Vaslui primăriilor pentru întreținerea și repararea drumurilor comunale sunt de maxim 250.000 lei, unele primării primind nici jumătate din această sumă.

În ceea ce privește banii alocați direct de Ministerul Finanțelor pentru echilibrarea bugetelor locale, respectiv 75,7 milioane lei, împărțirea acestora s-a făcut conform unui algoritm. Astfel, 20% din bani s-a alocat în funcție de ponderea terenului intravilan în totalul intravilanului județului, 20% din bani s-au repartizat prin Hotărâre de Consiliu Județean pentru achitarea arieratelor, iar 60% din bani s-au împărțit în funcție de media impozitului pe venit pe cap de locuitor ale fiecărei unități administrativ teritoriale în parte. Conform acestui criteriu, cele mai bogate unități administrativ teritoriale, cu o medie mai mare decât cea pe județ, sunt municipiile Vaslui, Bârlad și Huși, și comunele Berezeni, Drânceni, Fălciu, Munteni de Jos. Acesta este și motivul pentru care acestea  au primit și cei mai puțini bani, respectiv 193.000 lei – Drânceni, 215.000 lei – Berezeni, 252.000 lei – Muntenii de Jos și 277.000 lei – Fălciul. Cei mai mulți bani îi vor primi comunele Zorleni – 1,791 milioane lei, Stănilești – 1,244 milioane lei, Banca – 1,189 milioane lei, Dragomirești – 1,179 milioane lei și Puiești – 1,145 milioane lei, alte doar patru comune, Codești, Dumești, Ivănești și Pădureni, primind sume de peste un milion de lei fiecare. Dintre acestea, doar Dragomireștiul, Dumeștiul și Pădureniul se află pe lista celor mai sărace comune din județ, din punct de vedere a venitului pe cap de locuitor.

În ceea ce privește municipiile, Vasluiul, unde anul trecut s-a încasat un impozit pe venit mai mare decât al tuturor celorlalte municipii și orașe la un loc, nu a primit nici un ban conform aceluiași criteriu, la fel ca și Bârladul și Hușiul, a căror medie pe cap de locuitor este mult peste cea a județului. Astfel, în total, municipiului Vaslui i-a fost alocată de la bugetul de stat, pentru echilibrarea bugetului local, suma de 683.000 lei, Bârladului – 442.000 lei, iar Hușului, 452.000 lei. În același timp, la bugetul Negreștiului va ajunge suma de 1,207 milioane lei, în timp ce la Murgeni, 1,384 milioane lei. La aceste sume se adaugă banii alocați de la Consiliul Județean Vaslui pentru stingerea arieratelor.

Top județe cu cele mai mari salarii

Faptul că persoanele care lucrează în București primesc cele mai mari salarii din țară nu este o noutate pentru nimeni.

Interesante sunt următoarele poziții în clasamentul județelor în funcție de nivelul salariului mediu net pe care îl primesc angajații. Astfel, pe poziția a doua, după Capitală, se situează județul Ilfov, unde, tot datorită companiilor din București, lucrătorii au avut un venit salarial mediu net de 1.980 lei, în luna iunie a acestui an, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

Pe locul al treilea se plasează, la mică distanță județul Timiș, cu un salariu mediu net de 1.810 lei. Județul vestic a urcat de pe locul 5, în luna iunie 2013, pe locul 3 anul acesta, după o creștere medie a veniturilor salariale ale angajaților de 9,4%.

Urmează în clasament județul Cluj, care a coborât de pe poziția a treia anul trecut pe poziia a patra, în 2014, cu un venit salarial mediu net, la jumătatea acestui an, de 1.784 lei. Locul 5 în topul județelor unde angajații beneficiază de cele mai bune salarii din țară este ocupat de județul Gorj. Oltenii au urcat de pe poziția a șasea anul trecut, depășindu-i pe sibieni. Astfel, la finele primului semestru al acestui an, gorjenii aveau salarii mai bune decât sibienii: 1.736 lei/lună, comparativ cu, respectiv, 1.714 lei lunar.

Ultimele trei poziții din Top 10 sunt ocupate de județele Argeș, susținut de uzina Dacia Renault, cu un venit salarial mediu net de 1.652 lei/lună, Brașov, cu 1.602 lei lunar, și Prahova, cu 1.600 lei/lună.

La polul opus, județele pe care trebuie să le evitați atunci când vine vorba despre veniturile obținute la locul de muncă sunt Harghita (venit salarial mediu net lunar de 1.075 lei), Teleorman (1.173 lei) și Maramureș (1.192 lei). Față de situația de la jumătatea anului trecut, județul Harghita a căzut de pe penultimul loc ca nivel de salarizare pe ultimul, iar județul Vaslui a urcat de pe ultimul loc pe poziția 39 din 43. De altfel, salariile medii din Vaslui sunt pe locul al doilea pe țară ca ritm anual de creștere. Dacă, în iunie 2013, salariul mediu net din Vaslui era de 1.086 lei/lună, cu un an mai târziu valoarea acestuia a ajuns la 1.204 lei/lună, marcând un avans de aproape 11%.

Sursa: money.ro

Start în play-off

Astăzi debutează play-off-ul ligii a patra la fotbal cu meciurile FC Gârceni-Juventus Fălciu și Vitis Șuletea-Smart Negrești.

De astăzi se dă startul în play-off-ul pentru desemnarea campioanei județene. Patru echipe se bat pentru acest titlu, însă numai trei și-au anunțat intenția de a promova în liga a treia de fotbal. Este vorba despre campioana en-titre, FC Gârceni, Juventus Fălciu și Smart Negrești. Cele trei echipe susțin că pot asigura condițiile necesare pentru a evolua în eșalonul numărul trei de la toamnă.

Prima etapă programează deja un derby, care s-a disputat și în sezonul trecut și care a stârnit multe controverse. Este vorba despre FC Gârceni – Juventus Fălciu. Al doilea joc este între Vitis Șuletea și Smart Negrești. Ambele sunt programate de la ora 18.

“Am stabilit ca la toate jocurile din play-off să existe observatori și brigadă completă de arbitri. De asemenea, am luat legătura cu jandarmii pentru ca la fiecare meci să se asigure un climat de sportivitate, evitându-se astfel eventualele conflicte. Sperăm ca echipa cea mai bună să câștige și să ne reprezinte cu cinste la baraj. Dorim ca din toamnă județul Vaslui să aibă reprezentare în liga a treia de fotbal”, a declarat Constantin Petrea, vicepreședintele Asociației Județene de Fotbal Vaslui. (Cristi LAPA)

Programul play-off-ului

Joi, 15 mai

FC Gârceni – Juventus Fălciu

Vitis Șuletea – Smart Negrești

Duminică, 18 mai

Juventus Fălciu – Smart Negrești

FC Gârceni – Vitis Șuletea

Miercuri, 21 mai

Vitis Șuletea – Juventus Fălciu

Smart Negrești – FC Gârceni

Luni, 26 mai

Juventus Fălciu – FC Gârceni

Smart Negrești – Vitis Șuletea

Joi, 29 mai

Smart Negrești – Juventus Fălciu

Vitis Șuletea – FC Gârceni

Duminică, 1 iunie

Juventus Fălciu – Vitis Șuletea

FC Gârceni – Smart Negrești.

Ritm de muncă de un punct pe zi: Stema noastră și mândria

Doar două dintre cele 81 de comune ale județului au steme recunoscute oficial în acest moment, cu toate că hotărârea de guvern care impunea obligația de a elabora o astfel de emblemă datează de acum 11 ani. Celor mai multe primării le-au fost respinse propunerile de către Biroul zonal al Comisiei de Heraldică de la Iași, după care nu s-au mai sinchisit să apeleze la talentele artistice ale funcționarilor. Însuși Biroul zonal Iași a contribuit la această tătăgănare, la începutul anului dispărând pe drumul de la vechiul sediu către unul nou.

După aproape 11 ani de la apariția actului normativ prin care tuturor localităților li se impunea să-și croiască o stemă proprie, doar două dintre cele 81 de comune ale județului și patru dintre cele cinci orașe sunt mai cu stemă în frunte și au o astfel de emblemă recunoscută oficial.

Cum Hotărârea de Guvern nr. 25/2003 a fost emisă pentru a fi aplicată… odată și odată, lipsindu-i orice termen pentru îndeplinirea obligațiilor, cei mai mulți primari vasluieni au dus elaborarea stemelor către infinit. Dacă ar fi să calculăm volumul de muncă depus pentru trasarea acestor steme în acești ani, ar rezulta foarte probabil câte un punct pe zi.

La această tărăgănare a contribuit substanțial însuși Biroul zonal Iași al Comisiei Naționale de Heraldică, Genealogie și Sigilografie (CNHGS), care avizează propunerile de steme aprobate în prealabil de consiliile locale. De la începutul acestui an, instituția nu a mai dat niciun semn de viață, dispărând pe drumul de la vechiul sediu către unul nou.

Diana Elena Ursulescu, secretarul județului Vaslui, ne-a declarat: «Am fost înștiințați în urmă cu câteva luni de Biroul zonal că își va suspenda temporar activitatea, în vederea relocării».

De atunci, specialiștii de la Iași au rămas «suspendați», ca și activitatea de avizare a stemelor.

«Alăturări nepotrivite și nerecomandabile”

Trasarea unor steme care să reprezinte localitățile vasluiene s-ar putea să fie una dintre cele mai mari provocări ale istoriei comunelor din județul nostru. De când s-au apucat să mâzgălească fără nicio grabă la simboluri cu oarecare rezonanță, primăriile au rămas corigente la desen, rând pe rând CNHGS respingând, din varii motive, tușurile administrațiilor locale. Nereușitele îi afectează profund pe primari, care nu au mai găsit forța interioară de a relua demersurile.

“Proiectele de stemă ale comunelor Boțești, Ivești, Găgești, Băcești și Deleni au fost respinse de Comisia județeană pentru analiza propunerilor de stemă ale județului Vaslui în ședința din 19 ianuarie 2010, deoarece nu au fost corect efectuate din punct de vedere heraldic în ceea ce privește compoziția acestora. Comunele nu au mai făcut alte demersuri în acest sens. Proiectele revizuite de stemă ale comunelor Crețești, Găgești, Laza și Tăcuta au fost înaintate spre avizare Biroului zonal Iași a CNHGS, în timp ce comunele Fălciu și Vinderei nu au mai făcut alte demersuri”, se arată într-o situație întocmită de Consiliul Județean Vaslui.

Totodată, comunei Vulturești i s-a cerut redesenarea machetei, comunei Dănești – să refacă proiectul, în vreme ce comunelor Banca și Tanacu li s-au respins proietele de stemă, “apreciindu-se că ele nu însumează elemente reprezentative pentru spațiul pe care urmează să-l reprezinte, iar compozițiile înfățișează alăturări nepotrivite și nerecomandabile”, așa cum se precizează în același document.

Doar comunele Muntenii de Jos și Solești și orașele Vaslui, Bârlad, Huși și Negrești au înregistrat reușite, stemele lor primind avizul CNHGS și fiind aprobate de guvern prin hotărâri publicate în Monitorul Oficial.

Județul încă mai trăiește: Vasluiul celor 12

Economia județului nostru depinde de o duzină de societăți comerciale care au câteva sute de angajați fiecare și care sunt incluse în rândul marilor contribuabili ai țării. Fiind neatractiv pentru investorii importanți, Vasluiul a ajuns printre cele mai sărace zone din țară și chiar din Europa.

În lista companiilor vasluiene aflate, de la 1 ianuarie 2014, în administrarea Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală se regăsesc doar 12 societăți: BAMBUS SRL, CLEOPATRA CENTER SRL, COMCEREAL SA, DAMAREX SRL, HEPA PROIECT SRL, MANDRA SA, MOPAN SA, PLANTAGRO-COM SRL, RULMENȚI SA, SAFIR SRL, ULEROM SA și VASCAR SA. Numărul acestora face ca județul Vaslui să fie în coada clasamentului la nivel național.

Deloc întâmplător, economia județului este într-un declin accentuat. Lucrările de construcții au scăzut, turismul este aproape inexistent, industria nu mai reprezintă de mult un sector important în economia județului, agricultura este de subzistență, comerțul internațional s-a redus considerabil, iar șomajul este în floare.

Ovidiu Copacinschi

Ovidiu Copacinschi

“Ceea ce știm cu toții este că județul Vaslui se plasează în coada ierarhiei economice, nu numai din țară, ci și din Europa. Este cotat ca unul dintre cele mai sărace. La fel este recunoscut și de Uniunea Europeană. Eu aș vrea să vedem ce trebuie să facem ca să ieșim din această situație. Este marea noastră problemă, și ar trebui să facem un efort comun, absolut toți cei care avem posibilitatea să contribuim la ieșirea Vasluiului din această situație dificilă din punct de vedere economic. Trebuie să reindustrializăm, să relansăm economia județului Vaslui. Eu în acest sens, am făcut câteva propuneri care, după părerea mea și a altor factori de răspundere, atât din mediul politic, cât și din mediul economic, ar duce la ieșirea din această situație. Din păcate, cu regret constatăm că, pe zi ce trece, situația se complică, nu se relaxează. Am spus, inclusiv când a fost vizita domnului Geoană la Vaslui, că trei propuneri ar trebui să fie luate în considerare. Sigur că rezolvarea lor este la nivel de guvern, dar dacă toți factorii decizionali sunt de aceeași părere și se concentrează pentru rezolvarea lor, cred că există posibilitatea ca guvernul să fie determinat să ia aceste măsuri”, ne-a declarat Ovidiu Copacinschi, președintele Asociației Patronale a Întreprinderilor Mici și Mijlocii din județul Vaslui.

“Un mecanism de dezvoltare reală”

Una dintre propuneri este declararea județului Vaslui drept zonă defavorizată, pentru a putea beneficia de înlesnirile fiscale date de o asemena titulatură. Cea de-a doua este aprobarea unui program de dezvoltare economică.

“Eu am apreciat acest program la un miliard de euro, finanțat din fonduri europene pentru dezvoltarea economiei județului Vaslui la nivelul mediei județelor din țară. Sigur, structura acestui program economic ar urma să fie creionată de noi, cei care trăim în această zonă, și nu de altcineva. Să spunem ce investiții trebuie făcute în sectorul agricol, în sectorul confecțiilor, în sectorul energiei, în sectorul mediului, comerțului și așa mai departe. Deci în toate sectoarele de activitate, în așa fel încât acest program să devină un mecanism de dezvoltare reală”, a explicat Copacinschi.

Cea de-a treia propunere, având în vedere dezvoltarea relațiilor cu Republica Moldova, pe care se pune accent în această perioadă, este declararea zonei Huși-Albița drept zonă economică liberă pentru ca firmele care activează aici să beneficieze de scutiri fiscale. Investitorii vor fi astfel tentați să vină în județul Vaslui.

“De aceste investiții avem mare nevoie fiindcă înseamnă creare de locuri de muncă. Eu mă gândesc la investiții în industrie, care aduc locuri de muncă de lungă durată, precum și plusvaloare, care va duce la multiplicarea investițiilor. De asta avem nevoie și facem eforturi în continuare, sperând ca aceste măsuri, pe care eu le-aș caracteriza ca măsuri fundamentale, să fie însoțite de în același timp de o serie de multe alte măsuri care pot duce la relansarea economică, mai ales industrială, a județului Vaslui”, a mai spus Ovidiu Copacinschi.

Cât va dura până ce aceste propuneri vor deveni fapte, nu se știe, cert este că vasluienii o duc din ce în ce mai greu. Salariile au rămas aceleași, toate s-au scumpit, puterea de cumpărare a scăzut, profitul firmelor e în continuă scădere, iar afaceriștii care pun la lacătul pe ușă se înmulțesc de la o lună la alta.

În fine, județul are buget: Cu ce „defilăm” în 2014

Au primit doar 78% din cât au cerut, dar instituțiile din subordinea Consiliului Județean au asigurat fondul de salarii pe acest an. Vineri, la aprobarea bugetului județului, șefii Consiliului Județean au fost destul de categorici. Dumitru Buzatu, președintele, a promis un buget de austeritate, în vreme ce vicele Corneliu Bichineț a spus: „Asta avem, cu asta defilăm!”
Ședința de vineri a Consiliului Județean (CJ) Vaslui a avut un început emoționant, deși era dedicată în primul rând aprobării bugetului pe anul în curs. Consilierul PDL Alexandru Curelaru a propus un moment de reculegere în memoria primarului comunei Dimitrie Cantemir, Viorel Florea, decedat în ianuarie, și a medicilor bârlădeni Nicolae Botezatu și Ion Negoiță, care s-au stins săptămâna trecută. Dumnezeu să îi odihnească!
Imediat după, s-a trecut la treburile lumești.
„Un an destul de complicat în care ducem poveri fiscale”, astfel a trecut la prezentarea bugetului județului pe 2014 Dumitru Buzatu, președintele CJ Vaslui. „Motto-ul” bugetului a fost dat de vicepreședintele Corneliu Bichineț: „Asta avem, cu asta defilăm!”
Ideea principală a fost aceea că solicitările instituțiilor din subordinea CJ au fost acoperite în proporție de 78%, dar măcar fondul de salarii este asigurat. „Cheltuielile de personal sunt acoperite la nivelul statelor de funcții adoptate la această dată”, a declarat Marin Nistor, directorul Direcției Economice din cadrul CJ Vaslui.
„Proiectele cu apa, deșeurile, spitalul și alte proiecte legate de drumuri și apă vor constitui o gestiune grea. Trebuie să fim foarte atenți pentru a asigura cofinanțarea din credite, fonduri atrase și banii pe care îi avem”, a afirmat președintele Buzatu, grăbindu-se să adauge: „Buget de austeritate echivalează cu un buget realist și renunțarea la orice cheltuieli care nu se justifică. Aceasta a fost viziunea actualului buget. După salarii, primele sunt investițiile”.
În final, CJ Vaslui a aprobat un buget al județului de fix 256.442.477 de lei la „venituri”, respectiv 260.258.805 lei la „cheltuieli”, cu suma de 162.162.473 de lei alocată pentru funcționare și 94.280.004 lei pentru dezvoltare.

Cristian Pătrașcu

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: