Home / Tag Archives: sosea

Tag Archives: sosea

Bătrân accidentat mortal, la câțiva kilometri de Vaslui, după ce a traversat șoseaua fără să se asigure

Un bătrân de 71 de ani a fost accidentat mortal de un șofer din Dragomirești după ce a încercat să traverseze drumul național DN 2F Vaslui – Bacău fără să se asigure. Polițiștii îl cercetează acum penal pe conducătorul auto, un tânăr în vârstă de 26 de ani, pentru ucidere din culpă.

Accident mortal pe raza comunei Pușcași în care victimă a fost un pieton care s-a angajat neregulamentar în traversarea străzii. Este vorba despre un bărbat de 71 de ani, dintr-o suburbie a municipiului Vaslui, care a fost spulberat de o mașină condusă de un tânăr de 26 de ani, din Dragomirești, în timp ce acesta din urmă se îndrepta spre casă. În urma impactului, bătrânul a suferit numeroase leziuni, un martor al evenimentului rutier fiind cel care a sunat la numărul de urgență 112 pentru a cere ajutorul unui echipaj medical. Personalul specializat al ambulanței ajunsă la caz a efectuat manevrele de resuscitare, însă fără nici un rezultat, fiind declarat decesul.

Polițiștii care au efectuat cercetările la fața locului au stabilit că pietonul s-a angajat neregulamentar în traversarea părții carosabile. Conducătorul auto a fost testat cu aparatul alcooltest, rezultatul fiind unul negativ”, ne-a precizat purtătorul de cuvânt al Poliției Județene Vaslui, Bogdan Gheorghiță.

Tânărul de 26 de ani s-a ales cu dosar penal și va fi cercetat de polițiști pentru ucidere din culpă. (Ionuț PREDA)

Grămezi de deșeuri pe marginea drumurilor din județ

Tot mai mulți vasluieni care sunt în trafic și-au făcut o obișnuință din a arunca deșeurile menajere pe marginea drumurilor. Deși administratorul drumurilor are obligația să mențină curățenia, fenomenul a depășit cu mult așteptările autorităților.

Drumurile naționale sunt în administrarea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Ei au obligația să păstreze curățenia de pe marginea drumurilor. În pădurea de la Crasna sunt foarte multe deșeuri pe marginea drumurilor, toate aceste gunoaie se aruncă direct din mașină. Sunt persoane care abandonează saci întregi de deșeuri. Chiar dacă administratorul trebuie să mențină curățenia, ne confruntăm cu un adevărat fenomen. Intervenim și noi în această problemă, dar nu putem să identificăm sursa acestor deșeuri”, a spus Gabriel Laic, comisar șef al Comisariatul Județean Vaslui al Gărzii Naționale de Mediu.

Cum instituția și-a modernizat parcul auto în ultimii ani, comisarii de mediu vor avea în perioada următoare o prezență mult mai puternică la nivelul județului. “Prin Programul Rabla ne-am dotat parcul auto cu mașini noi. Avem un parc auto nou, mașini de teren, și putem umbla oriunde în județ. Așa cum spuneam, pădurea de la Crasna este plină de gunoaie, iar cei care aruncă ar trebui să aștepte să intre în oraș și să arunce gunoiul la container. Oamenii trebuie să conștientizeze că mediul înconjurător trebui să fie menținut curat, să îl lăsăm curat pentru copiii noștri”, a mai spus Gabriel Laic. (Dănuț CIOBANU)

Interpelare, susținută cu documente, a deputatului Daniel Olteanu (ALDE) în Parlament, pe subiectul ”Autostrăzii vasluienilor”

Daniel Olteanu, vicelider al Grupului ALDE de la Camera Deputaților, atrage atenția că Drumul de mare viteză Tișița – Albița trebuie să se regăsească, în mod obligatoriu, în Legea bugetului pe 2019, investiția reprezentȃnd singura șansă a romȃnilor din stȃnga Siretului de a nu mai fi pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește nivelul de trai. Deputatul ALDE, care, în ultimii doi ani, și-a dedicat mare parte din activitatea parlamentară susținerii acestui “proiect de importanță vitală pentru vasluieni”, afirmă că argumentele pentru finanțarea obiectivului prin bugetul din acest an rezultă din mii de pagini de documente, adrese, interpelări și studii realizate și consultate, și că aceste argumente nu pot fi combătute de nicio autoritate sau instituție.

În cadrul unei declarații în plenul Parlamentului, într-un moment în care discuțiile despre buget sunt în prim-plan, Daniel Olteanu a făcut inventarul celor mai importante motive pentru care Guvernul trebuie să includă Autostrada Vasluienilor, care a dispărut din toate strategiile naționale după anul 2003, între obiectivele de investiții prioritare din Moldova. Mai mult, deputatul ALDE subliniază că votul său pe Legea bugetului de stat depinde exclusiv de modul în care va fi privită Autostrada Tișița – Albița, despre care spune că este “ultimul tren spre dezvoltare al județului Vaslui”.

”De ce mai facem legi, dacă nu le respectăm?”, astfel și-a început deputatul Daniel Olteanu intervenția în Parlament, subliniind că ”Autostrada Albița – Huși – Tișița – Buzău – București – Giurgiu figura la poziția 11 în <LISTA proiectelor prioritare, identificate de România împreună cu Uniunea Europeană>, proiecte care urmau să fie realizate până în anul 2015. Așa scrie în Legea nr. 203/2003 privind realizarea, dezvoltarea și modernizarea rețelei de transport de interes național și european. Ce s-a întȃmplat cu această lege, de ce nu s-a aplicat și cum de a dispărut o autostradă din strategia națională de transport? Atenție, vorbim despre o parte a unui unui coridor rutier european de transport și de un tronson, Tișița (Focșani) – Albița, care are Studiu de Prefezabilitate realizat încă din anul 1998!

Arc peste timp, la 20 de ani distanță de acest studiu, Comisia Europeană îmi răspunde în mod oficial, în scris, că secțiunea Tișița (Focșani) – Albița, aflată pe rețeaua TEN-T globală din România, <este eligibilă în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare 2014-2020>. Prin urmare, nu doar execuția lucrărilor, ci și costurile Studiului de fezabilitate și Proiectului Tehnic sunt eligibile pentru finanțare cu fonduri europene.

În condițiile în care toate celelalte tronsoane care au legătură cu Moldova sunt prioritare la finanțarea cu fonduri europene, singura opțiune reală pentru o autostradă în Moldova, cu fonduri de la bugetul de stat, este Tișița – Albița. În acest moment, România are 215 km de autostradă cu fonduri de la bugetul de stat, ZERO în Moldova. Este un abuz la adresa celei mai sărace regiuni a Uniunii Europene, cea din stânga Siretului, să fie un contributor net în ceea ce privește resursele naționale și alocarea lor pentru construcția de autostrăzi, fără a fi beneficiar, cȃnd abordarea ar trebui să fie exact invers”, a declarat parlamentarul ALDE, care a menționat că datele statistice confirmă potențialul uriaș de creștere economică a regiunii și beneficiile sociale ale acestui proiect de mare infrastructură.

”Ce alte argumente justifică finanțarea în 2019 a autostrăzii Tișița – Albița? Ultimele date de la Direcția Generală a Vămilor sunt absolut concludente: în nouă ani, traficul rutier de la punctul de trecere a frontierei Albița s-a triplat, ajungând la peste 800.000 vehicule în 2017. În plus, numărul camioanelor care au tranzitat Vama Albița este mai mare decât în cazul tuturor celorlalte puncte de trecere a frontierei de pe granița de Est, luate împreună! Concluzia e una singură꞉ tronsonul Albița – Tișița este, de departe, principala rută de transport auto a mărfurilor spre și dinspre frontiera estică a României, cu mare potențial de accelerare.

În altă ordine de idei, vă reamintesc Principiul dezvoltării echilibrate a infrastructurii de transport, pe baza căruia dezvoltarea rețelei de transport naționale se face echilibrat pe teritoriul fiecărei regiuni de dezvoltare a României, astfel încât să se asigure o dezvoltare sustenabilă, pe termen lung, a tuturor regiunilor. Cum se aplică acest principiu? Doar 1% din fondurile pentru marile proiecte în infrastructură ale Ministerului Transporturilor au fost cheltuite în Moldova, în 2017, ZERO în Vaslui.

37 miliarde lei reprezintă valoarea marilor proiecte de infrastructură finanțate prin POIM 2014 – 2020, niciun proiect nu este în Moldova, niciun leu nu este alocat Moldovei. În schimb, Transilvania și Regiunea București primesc 97% din cei 37 miliarde lei. Moldova are nevoie urgentă nu de unul, ci de cinci mari proiecte, pentru a recupera decalejele de dezvoltare, iar unul trebuie să fie Autostrada spre Albița, Autostrada Vasluienilor.», a spus Daniel Olteanu, care și-a însoțit argumentația de un grafic sugestiv, referitor la situația pe regiuni a proiectelor de mare infrastructură în implementare (2014 – 2020).

Printre argumentele susținute de-a lungul timpului de către deputatul Daniel Olteanu, în vederea includerii Drumului de mare viteză Tișița – Albița în bugetul pe 2019, se numără și consistenta valoare simbolică a investiției, care unește cele două capitale românești, București și Chișinău, pe traseul cel mai scurt, integrarea unor investiții în viitoarea autostradă și realizarea acestora într-o fază inițială, în puncte-cheie (spre exemplu Varianta ocolitoare Huși, inclusiv conexiunea cu Republica Moldova la standard de autostradă), limitările Master Planului General de Transport al Romȃniei și riscurile din punct de vedere al securității regionale, în anul în care România deține Președinția Consiliului Uniunii Europene.

Săptămâna viitoare va fi hotărât câștigătorul licitației drumului strategic Vaslui

de Dănuț CIOBANU

Săptămâna viitoare va fi atribuit contractul de proiectare și execuție a drumului strategic Vaslui. Drumul este cel mai mare proiect pe infrastructură care a fost depus în județul nostru. După adjudecarea licitației, proiectarea va dura trei luni, urmând ca din prima parte a anului viitor să demareze lucrările efective. Investiția vizează reabilitarea mai multor drumuri județene pe o lungime de 82 de kilometri, valoarea proiectului fiind de 223 milioane de lei.

Pentru operativitatea realizării drumului strategic Consiliul Județean (CJ) Vaslui a scos la licitație la pachet proiectarea și execuția. Ofertele au fost depuse până în data de 19 iulie 2018, drumul strategic fiind scos la licitație pe trei tronsoane: Telejna – Codăești, Laza – Bălteni, Zorleni – Băcani – Poienești.

Termenul pentru realizarea proiectului este de trei luni de la data adjudecării contractului, urmând ca apoi să fie emis ordinul de începere efectivă a lucrărilor. Practic, în lipsa contestării rezultatului licitației, lucrările la drumul strategic vor demara în prima parte a anului 2019. Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui a precizat că derularea procedurilor este în grafic și se așteaptă rezultatul licitației publice.

În luna iulie 2017, CJ Vaslui a depus la Agenția de Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Est 1 proiectul drumului strategic. Proiectul a fost depus pe Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 6. Investiția vizează reabilitarea mai multor drumuri județene pe o lungime de 82 de kilometri, valoarea proiectului ridicându-se la suma de 223 milioane de lei. Proiectul drumului strategic este cel mai mare proiect pe infrastructură care a fost depus în județul nostru.

Drumul leagă sudul de nordul Vasluiului

Drumul strategic vizează modernizarea mai multor drumuri județene, reunite pe direcția Bârlad – Alexandru Vlahuță – Laza – Poienești – Codăești, cu ieșire în drumul național. Practic, drumul strategic județean Bârlad – Laza – Codăești va face legătura între zona de sud și cea de nord prin jumătatea de vest a județului.

Pe lângă modernizarea infrastructurii rutiere, proiectul vizează și reabilitarea a 23,4 kilometri de trotuare, construirea a 1,7 kilometri piste de biciclete și 24 de stații de autobuz

La nivel județean, proiectul contribuie la creșterea cu minim 25% a lungimii drumurilor județene și comunale modernizate, precum și reducerea cu 15% a accidentelor rutiere din cauza stării infrastructurii și/sau lipsei unei semnalizări corespunzătoare.

Investiții de 400 milioane lei în drumuri

Din cei aproximativ 1.000 kilometri de drumuri judetene, în prezent, jumătate sunt drumuri cu asfalt, cealaltă fiind compusă din drumuri de piatră sau pământ.

La nivel național, cele mai multe drumuri de pământ sunt în Regiunea Nord-Est (1.843 de kilometri), în Sud-Est (1.832), Nord-Vest (1.738), Centru (1.558) și Vest (1.397).

Primul loc pe lista județelor cu cele mai multe drumuri de pământ este ocupat de Alba, cu 747 de kilometri de drumuri de pământ, fiind urmat de Bihor (626), Hunedoara (605), Buzau (585), Timiș (530), Vaslui (501) și Botoșani (423).

În următorii trei ani, județul Vaslui va avea 700 kilometri de drumuri județene asfaltate. Plusul de 200 kilometri de drumuri reabilitate vine în urma câștigării de către CJ Vaslui a 14 proiecte pe drumuri pe PNDL 2, care însumează 102 kilometri. Restul lucrărilor de modernizare se vor face prin intermediul drumului strategic cu finanțare europeană nerambursabilă și cu bani de la bugetul județean. Practic, din toate sursele, în următorii trei ani vor fi investiții în infrastructura județeană de drumuri de circa 400 milioane de lei.

Paradoxul bârlădean! Motivul pentru care nici Cotul Negru, nici Podeni și nici Munteni nu vor avea străzi asfaltate, deși banii așteaptă în cont, și plătim și dobânzi, pe deasupra!

de Simona MIHĂILĂ

″La omul sărac, nici boii nu trag!″, spune un proverb neaoș, pe care administrația locală din Bȃrlad pare că se încăpățȃnează să-l întreacă. În ședința din august a Consiliului Local, aleșii bȃrlădeni au dovedit cu îndȃrjire că nu trag toți la aceeași căruță. Contrele dintre consilierii liberali și cei social-democrați au avut ca final respingerea unui proiect de hotărȃre care le-ar fi adus asfalt cȃtorva sute de locuitori din cartierul Cotu Negru.

Deși lucrările de canalizare a celor 73 de străzi și fundături din cartierele istorice Munteni și Podeni abia au trecut de jumătate, cu mari întȃrzieri din partea constructorilor și nervi întinși la maximum pentru locuitorii din zonă, administrația bȃrlădeană s-a decis să înceapă un nou front de lucru. Unde? În cartierul Cotu Negru, acolo unde autoritățile au depistat 9 străzi care ar avea nevoie urgentă de asfaltare și modernizare.

Proiectul de hotărȃre prin care se cerea votul consilierilor locali pentru a folosi 4,7 milioane lei pentru lucrări de reparații pe străzile Gheorghe Iamandi, Opanez, Griviței, Ion Codrescu, Cerbului, Muzelor, Constantin Brâncoveanu, Aurel Vlaicu și Ștefan Neagoe a fost, însă, respins. Asta, cu toate că în comisiile de specialitate (Urbanism, Cultură, Buget – Finanțe și Juridică), toate avizele au fost favorabile începerii lucrărilor.

De ce s-au opus, la votul final, cei zece consilieri PSD din cadrul CLM Bârlad? Dacă la mijloc nu erau și nu sunt prinse probleme de ordin bănesc, atunci refuzul de a aproba proiectul de asfaltare și modernizare a străzilor din Cotu Negru are la bază… chestiuni principiale. Consilierul PSD Dorin Apostu a fost de părere că suma de 4, 7 milioane lei (rămasă necheltuită din împrumutul contractat în anul 2015, de la CEC Bank, pentru execuția proiectului „Canalizare menajeră în cartierele Munteni și Podeni”) trebuie să fie folosită tot în interesul locuitorilor din cartierele istorice, pentru studii de fezabilitate. Recomandarea lui Apostu a fost ca investiția din Cotu Negru să se facă, dar cu bani de la bugetul local. Și alte voci social-democrate din Consiliul Local Bȃrlad au agreat ideea ca întregul împrumut de la CEC Bank să fie folosit în scopul inițial, pentru bordurarea și asfaltarea străzilor canalizate din cartierele Munteni și Podeni.

De ce întȃrzie lucrările de modernizare a străzilor din cartierele istorice ale Bȃrladului

Spre nemulțumirea miilor de bȃrlădeni care locuiesc în Munteni și Podeni, primarul Dumitru Boroș a recunoscut, în cadrul celei mai recente ședințe a Consiliului Local, că asfaltul rămȃne încă un vis frumos în cele două cartiere. Motivul? Trebuie scos la licitație proiectul de apă și canalizare de la Consiliul Județean și Aquavas. În absența unui astfel de proiect, care se derulează numai la Vaslui, Murgeni, Negrești și Huși, niciun centimetru de asfalt nu va fi turnat în zona Munteni – Podeni.

Cu tot cu economia de 2 milioane lei făcută la lucrările de canalizare menajeră în cartierele istorice, cu tot cu economia de 4,7 milioane lei, neutilizați din împrumutul de la CEC Bank, Bȃrladul nu face pași spre modernizare. În schimb, plătește dobȃnzi pentru creditul nefolosit care așteaptă cuminte la bancă vremuri mai bune și vȃnt din pupa tocmai de la Vaslui, de la Consiliul Județean.

Drumul Bulboaca – Moreni, un vis aproape de a deveni realitate

Reabilitarea drumului Bulboaca – Moreni, care trece prin comuna Deleni, este un vis de generații al celor din comună. Acesta este tot mai aproape de realitate în 2018, odată cu organizarea, în primăvară, a licitației pentru execuție, iar acum a celei pentru documentația de avizare.

În primăvară Consiliul Județean (CJ) a organzat licitație pentru proiectul “Reabilitare și modernizare drum județean DJ245 E : DN24 (Bulboaca) – Zizinca- Deleni- Moreni DJ245 L(Costești), km 11+035-14+635, lungime 3,600 km”. Zilele acestea se trece în următoarea fază, prin licitația pe care CJ a anunțat-o recent, pentru îndeplinirea contractului de achiziție publică având ca obiect documentația de avizare a lucrărilor de intervenție pentru obiectivul de investiții „Reabilitare și modernizare drum județean DJ 245E: DN 24 (Bulboaca) – Zizinca – Deleni – Moreni – DJ 245L (Costești)” (studii de fezabilitate, servicii de consultanță, analize). Valoarea estimată a contractului este de 21.376,46 lei fără TVA. Câștigătorul va trebui să elaboreze studiile tehnice, documentația tehnico-economică, lista de echipamente și servicii cu încadrarea acestora pe secțiunea de cheltuieli eligile sau neeligibile și o notă asumată de proiectant din care să reiasă încadrarea în standardele de cost. (Cristian PĂTRAȘCU)

Sectoare ale drumurilor naționale DN 2F și DN 15D au intrat în administrarea Primăriei Vaslui

Cele două sectoare de drumuri naționale de la intrarea în municipiul Vaslui de pe DN 2F dinspre Bacău și DN 15D dinspre Negrești au intrat în administrarea Primăriei Vaslui. Odată cu preluarea celor opt kilometri de drum, autoritățile locale vor putea să investească în amenajarea edilitară zonei limitrofă șoselei.

Vești bune atât pentru șoferii vasluieni cât și pentru autoritățile locale din Vaslui, după ce tronsoanele din drumurile naționale de la intrarea în oraș dinspre Bacău și Negrești au trecut în administrarea primăriei. Pe de o parte, conducătorii auto, în special cei care locuiesc în Rediu și Zona Industrială, au scăpat de plata unor eventuale amenzi date pentru lipsa rovignetei pentru folosirea drumurilor naționale. Pe de altă parte, primăria poate face de acum investiții în amenajarea edilitară a tot ceea ce înseamnă zona limitrofă șoselei.

Este foarte bine că s-a reabilitat infrastructura rutieră de către cei de la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). În aceste condiții, putem realiza menajările edilitare, cum ar fi realizarea de trotuare și a unei rețele de iluminat public”, ne-a declarat viceprimarul municipiului Vaslui, Daniel Neacșu.

În urma protocolului semnat între CNAIR și Primăria Vaslui, autoritățile locale au preluat în administrare 4,8 km din DN 2F, de la trecerea la nivel cu calea ferată din zona depozitelor Leguvas până dincolo de fosta societate Moldosin. De asemenea, autoritățile vasluiene vor administra și trei kilometri din DN 15D, respectiv din zona ARR până dincolo de Cișmeaua Moldovencei. (Ionuț PREDA)

Trei artere asfaltate de Viacons Rutier SRL Huși, în valoare de peste patru milioane de lei, inaugurate în comuna Bogdănești

Autoritățile locale din Bogdănești, în prezența șefilor de la județ, au inaugurat, joi, cei peste patru kilometri de drumuri comunale realizate prin PNDL 1. Investiția, în valoare de peste patru milioane de lei, a fost realizată pe parcursul a doi ani de zile de firma Viacons Rutier Huși.

Trei străzi principale, din localitățile Unțești și Ulea, comuna Bogdănești, au fost asfaltate complet, investiție derulată prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) 1 și a cărei valoare se ridică la peste patru milioane de lei. Pe lângă cei 1,7 km de drum comunal ce unesc localitățile Untești de Ulea, locuitorii din zonă se mai bucură de 2,8 km de asfalt în Unțești. Grosimea șoselei nou realizată are nu mai puțin de 67 de centimetri, din care cea mai mare parte reprezintă balast și piatră spartă.

Apreciem în mod deosebit calitatea lucrărilor și mai ales faptul că au fost realizate în graficul stabilit. Comuna este pe un trend ascendent și, așa cum îmi place să spun, una vie, care trăiește și care are șanse reale de dezvoltare. Avem foarte multe proiecte, dintre care unele am și semnat contractul de finanțare, prin PNDL 2”, a declarat primarul comunei Bogdănești, Ioan Dorobanțu.

”Se pare că, la sfârșitul anului 2020, drumurile din județul Vaslui vor concura cu cele din Occident

În prezența autorităților locale și a celor județene, firma Viacons Rutier SRL Huși a predat lucrarea, realizată în condiții tehnice deosebite, către beneficiar, în urma tăierii panglicii inaugurale.

Colaborarea noastră, nu numai cu Primăria Bogdănești, a fost una bună, la fel cum s-a întâmplat cu toate autoritățile cu care am colaborat. Este o tradiție la noi să se imprime o disciplină și un respect reciproc. Urmează un program îndrăzneț și, din documentația pe care am studiat-o, se pare că, la sfârșitul anului 2020, drumurile din județul Vaslui vor concura cu cele din Occident. Mulțumim că ne-ați găzduit doi ani și sperăm că rezultatele o să le apreciați după cei trei ani de garanție, confirmându-vi-se, astfel, că Viacons realizează lucrări de calitate. Așteptăm să apară și celelalte investiții și, chiar dacă ducem o criză a forței de muncă, suntem dotați astfel încât să putem să executăm lucrări mai multe și de calitate mai bună”, a spus directorul general al SC Viacons Rutier SRL Huși, Ioan Ciomaga.

Investițiile în comuna Bogdănești vor continua și în perioada următoare. În acest sens, autoritățile au aprobate trei proiecte realizate prin PNDL 2, respectiv o școală în Orgoiești, în valoare de 520.000 de lei și pentru care a fost semnat deja contractul, un dispensar uman de 920.000 de lei în Ulea, precum și un drum comunal între localitățile Bogdănești și Buda și două străzi în Bogdănești, în valoare de 4,5 milioane de lei. (Ionuț PREDA)

Daniel Olteanu, deputat PNL: “Liviu Dragnea sfidează din nou vasluienii꞉ 12 milioane de euro pentru un stadion de Liga a treia în Alexandria, ZERO lei pentru drumuri de Lumea a treia, în Vaslui!”

Deputatul liberal Daniel Olteanu acuză atitudinea iresponsabilă a Guvernului Tudose, care vrea să aloce 12 milioane de euro, de la bugetul de stat, pentru un stadion în Alexandria, județul Teleorman, de unde e originar președintele PSD Liviu Dragnea. Daniel Olteanu susține că, în condițiile în care prioritatea actualului Executiv o reprezintă alocările discreționare de fonduri, Moldova nu are nicio șansă sa recupereze decalajul de dezvoltare față de restul țării. Mai mult, spune deputatul liberal, lipsa investițiilor majore în infrastructura din Regiunea de Nord-Est face ca județul Vaslui să fie condamnat la sărăcie și izolare.

ʺCe face Guvernul Tudose este absolut șocant: stadion la Alexandria de 12 milioane euro! Sub pretextul că investește în sport, Executivul irosește sume uriașe din bugetul de stat. Nu sunt bani pentru proiecte serioase de infrastructură în județul Vaslui, dar sunt fonduri pentru stadionul din Alexandria, un oraș cu echipă în Liga 3! În Bârlad avem rugby cu tradiție, în Vaslui am avut fotbal european, cu performanțe incomparabile față de orice ramură sportivă din Alexandria. Din păcate, județul Vaslui este condamnat la toate capitolele. ZERO lei se vor cheltui, în acest an, pentru execuția variantelor ocolitoare Bârlad și Vaslui. ZERO lei a alocat Guvernul pentru modernizarea DN 2F Vaslui – Bacău și DN 24A Huși – Murgeni. ZERO lei este suma alocată în 2017 județului Vaslui de către Ministerul Transporturilor, pentru proiecte în execuțieʺ, declară Daniel Olteanu, care amintește că amendamentele pe care le-a formulat la legea bugetului de stat, prin care a solicitat fonduri pentru infrastructura județului Vaslui, au fost respinse de majoritatea parlamentară.

ʺSunt indignat că Guvernul nu a găsit nici măcar un leu pentru infrastructura de drumuri naționale și europene din județul Vaslui, dar pentru un stadion de Liga a treia din Alexandria se găsesc 12 milioane euro! Așa s-a întâmplat și la începutul acestui an, cȃnd nu a fost acceptat nici unul din cele șase amendamente pe care le-am propus la legea bugetului, legate de infrastructura județului Vaslui. Pe drumurile naționale existente nu vine nimeni în Moldova să investească, legătura cu vestul țării pe DN 2F e pe o improvizație, nici măcar podeț. Se mai întreabă cei de la PSD de ce am cerut demisia ministrului Transporturilor și de ce am avut săptămânal interpelări, prin care am cerut fonduri pentru infrastructura județului Vaslui? Motivul este clar: nu accept să fim bătaia de joc a Guvernului! Nu suntem cetățeni de categoria a doua, să ni se arunce firimituri pentru cȃteva drumuri comunale sau județene, plătim taxe și impozite la fel ca restul țării, la fel ca Timișul, Clujul sau Teleormanul, care acum va avea un stadion pe care Ministerul Dezvoltării îl consideră de «primă necesitate»! Atrag atenția că județul Vaslui ar trebui să fie prioritatea ZERO a Guvernului, și nu un singur oraș, Alexandria, orașul de unde provine șeful PSD, Liviu Dragneaʺ, spune deputatul Daniel Olteanu.

Potrivit acestuia, Guvernul profită de vacanța parlamentară pentru a pune în dezbatere și a aproba proiecte asupra cărora există numeroase suspiciuni cu privire la valoarea și utilitatea investițiilor. ʺMă întreb câte astfel de proiecte au de gând să iasă acum, în vacanța parlamentară, ca să nu aibă parte de interpelări. Vă asigur că le notez pe toate și, când se reia sesiunea, îi iau la întrebări din nou, pentru că alocările discreționare de fonduri trebuie să înceteze!ʺ, susține deputatul liberal Daniel Olteanu.

Să auzi și să nu crezi: Consiliul Județean Vaslui se apucă de reparații pe drumurile județene

Nouă milioane de lei vor fi cheltuite în acest an de la bugetul Consiliului Județean pentru lucrări de întreținere și reparații a o parte din cei peste 950 de kilometri de drumuri județene. Principalele artere prinse în program pentru reabilitare sunt DJ 245D Unțești – Ulea, DJ 207E Brodoc – Oșești și DJ 245 Băcani – Alexandru Vlahuță.

Societatea Lucrări Drumuri și Poduri (LDP) SA Vaslui, a cărui unic acționar este Consiliul Județean Vaslui, are un buget generos în acest an. Pentru cei peste 950 de kilometri de drumuri județene, unitatea va avea de cheltuit nouă milioane de lei pentru lucrări de întreținere și reparații, atât curente cât și periodice. În aceste condiții, locuitorii din mai multe comune ale județului se vor putea bucura de drumuri ceva mai bune. Astfel, se vor realiza lucrări de asfaltare în continuare pe 6 km din DJ 245D Unțești – Ulea, reparații pe 23 km de drum din DJ 207E Brodoc – Oșești, pe 25 km din DJ 245 Băcani – Alexandru Vlahuță și 12 km din DJ 247 Telejna – Bălteni Deal. De asemenea, lucrările au fost finalizate pe DJ 244 A, din DN 24 la Vutcani, precum și DJ 244 K, din DN 24 la Tanacu. SC LDP SA a mai prins în program și repararea a 12 km din drumul județean DJ 244 D municipiul Huși – Bunești Averești, cel pe care peste 60 de oameni au protestat de curând. Nu în ultimul rând, societatea va turna un covor compact de asfalt pe 500 de metri în localitatea Berezeni, din drumul național DN 24 A spre Stuhuleț.

Evident că facem și lucrări de urgență pentru că apar tot felul de situații, cum ar fi alunecări de teren, cedări de podețe, desfundări la drumurile pietruite în urma precipitațiilor”, ne-a declarat directorul SC LDP SA Vaslui, Adrian Cotigă.

Majoritatea lucrărilor de reparații și întreținere se realizează cu utilajele societății, însă, în cazul unor asfaltări sau pietruiri cu termen, SC LDP SA Vaslui apelează, pe bază de comandă, la alte firme, pe specific de lucrări. (Ionuț PREDA)

Căruțașii care tranzitează Bârladul cum îi taie capul reclamă lipsa indicatoarelor

de Mihaela NICULESCU

Tranzitarea haotică a Bârladului de atelajele cu tracțiune animală periclitează tot mai mult siguranța participanților la traficul din ce în ce mai intens. Deși există trasee speciale aprobate de Consiliul Local pentru aceste vehicule, căruțașii din Bârlad și localitățile învecinate nu le respectă, nu întotdeauna din rea-voință, ci mai ales din neștiință, aceștia având cunoștință doar despre interdicția de a circula pe strada Republicii. În rest, căruțașii aleg să tranziteze orașul pe străzi lăturalnice, pe unde cred ei.

La sfârșitul săptămânii trecute, un căruțaș a fost oprit de Poliția Locală în timp ce se deplasa pe strada Ioan Popescu, spre Muzeu. Căruțașul a rămas uimit pentru că nu știa ce s-a întâmplat și de ce urma să fie sancționat.

Nu știam că nu am voie să circul pe aici. Am venit de multe ori cu căruța pe acest traseu și nu m-a oprit nimeni. Nici nu am văzut vreun semn de circulație care să mă atenționeze.”, a spus căruțașul.

Artera pe care acesta circula a fost acceptată tacit, o vreme, cu acordul fostului primar, dar, de la schimbarea edilului, această concesie a fost anulată. Polițiștii locali l-au sancționat căruțașul surprins pe traseul respectiv întrucât artera nu face parte din cele cinci trasee pe care au voie să circule vehiculele cu tracțiune animală, prevăzute în Anexa 5 a Hotărârii Consiliului Local nr. 121 / 2005. Scuza invocată de căruțași este de multe ori plauzibilă, de vreme ce nu există indicatoare care să restricționeze accesul acestor vehicule dar nici indicatoare de informare asupra traseelor destinate lor.

Până când autoritățile locale vor încerca să remedieze această deficiență, vă prezentăm traseele obligatorii pentru căruțele care tranzitează municipiul Bârlad:

  • Primul traseu este: Bariera Puiești – str. 1 Decembrie – Bulevardul Epureanu – str. Cpt. Grigore Ignat – Oborul de vite;

  • Al doilea traseu: Bariera Griviței – str. Tecuciului – str. Mihai Eminescu – str. Dragoș Vodă – str. Nicolae Bălcescu – Bulevardul Epureanu – str. Grigore Ignat – Oborul de vite;

  • Al treilea traseu: str. George Enescu – str. Tutovei – str. Soveja – str. Dimitrie Cantemir – str. Cuza – str. Păcii – str. Virtuții – str. Soarelui – str. General Cerchez – str. G.G. Ursu – Oborul de vite;

  • Al patrulea traseu: DSVSA – Podul de lângă DSVSA – str. Elena Doamna – str. Traian – str. Alexandru Vlahuță – str. Păcii – str. Virtuții – str. Soarelui – str. G-ral Cerchez – str. G.G. Ursu – Oborul de vite;

  • Al cincilea traseu: Rulmenți – FEPA – Cpt. Grigore Ignat – Oborul de vite.

Constantin Olariu, cel care asigură interimatul la conducerea Poliției Locale, a sesizat că există și o neconcordanță în privința accesului căruțelor din mediul rural. Astfel, la intrarea în Bârlad, căruțașii sunt atenționați că nu au voie să tranziteze orașul, dar, în același timp, există trasee în interiorul Bârladului pe care căruțele au acces. Așadar, sunt două aspecte contradictorii care nu au fost sesizate până acum.

Voi încerca să aduc la cunoștința Primăriei Bârlad acest aspect, astfel încât la intrările în oraș să eliminăm aceste inadvertențe și să fie montate indicatoare rutiere de restricționare și de informare, după caz.”, ne-a declarat Constantin Olariu.

Nouă kilometri de drum național dinspre Bacău spre Dragomirești, asfaltați complet

Nouă kilometri de drum național dinspre Bacău, de la intrarea în județ până în localitatea Dragomirești, au fost asfaltați complet de către Compania Națională de Investiții Rutiere. Reprezentanții instituției promit că vor continua investițiile pe același sector de drum DN 2F, însă lucrările vor fi efectuate atunci când se va asigura și finanțarea necesară.

Compania Națională de Investiții Rutiere a finalizat primul tronson de drum refăcut în 2017, așa cum a promis în primăvara acestui an conducerea direcției regionale. Astfel, au fost asfaltați, după mai bine de 25 de ani de așteptări, nouă kilometri de drumul național dintre localitățile Vladia și Dragomirești.

În contractul pe acest an, este prevăzută reabilitarea altor sectoare de pe același drum național. Una dintre zonele vizate este cea din serpetinele dintre Dragomirești și Bleșca, unde se vor decoperta 70 de centimetri de carosabil pentru refacerea efectivă a infrastructurii”, ne-a declarat Lucian Niță, șeful Secției Bârlad a Direcției Regionale de Drumuri Naționale.

Potrivit acestuia, lucrările pe sectorul Dragomirești – Bleșca vor începe în aproximativ o lună, atunci când va fi aprobată finanțarea lucrărilor. (Ionuț PREDA)

 

ʺȘoseaua de centură a Bârladului, rasă din buget! Este o insultă din partea PSD”

Deputatul PNL Daniel Olteanu susține că Guvernul PSD a dat, prin Ordonanța de urgență privind modificarea Codurilor Penale, definiția hoției și a lașității de care este în stare, ambele ascunse pȃnă acum în spatele creșterilor salariale și a eliminărilor de taxe, promise în campania electorală.

ʺEste nu doar un abuz de putere, pe care ei înșiși l-au dezincriminat, ci un atac grav la adresa democrației, a statului de drept și a tuturor romȃnilor, care au putut astfel constata că, din punctul de vedere al PSD, unii sunt mai egali decȃt alții. Ceea ce nu a înțeles PSD este că justiția trebuie să funcționeze, nu să servească anumite grupuri! Cred că decizia anunțată aseară de prim-ministrul Grindeanu este, de fapt, o victorie uriașă, logică, firească a străzii, a poporului, de care toți politicienii sper că vor ține cont, de acum înainteʺ, a declarat Daniel Olteanu, în cadrul conferinței de presă pe care a susținut-o duminică, 5 februarie, la sediul PNL Bȃrlad.

Olteanu crede că, dacă unele norme nu sunt bune sau sunt perfectibile, ʺde aceea există Parlament, pentru a fi analizate, dezbătute, și aduse la nivelul legislației europene. Sunt 40 de articole ale Codului Penal declarate neconstituționale și, dacă ne dorim un stat de drept, dacă ne dorim legi clare și corecte, acestea se fac transparent, prin dezbatere parlamentară, în niciun caz așa cum au decis să procedeze cei de la PSD.ʺ

Totodată, deputatul PNL consideră că ʺmodul în care unii s-au referit la protestatari, numindu-i ʺputoriʺ sau ʺrăgăliiʺ, arată că aceștia au o mentalitate de vătaf, uitȃnd că poporul este adevăratul stăpȃn, uitȃnd cine în slujba cui se află.ʺ

Daniel Olteanu, singurul parlamentar cu 6 amendamente la proiectul de buget, în care Vasluiul este inexistent

Ȋn ceea ce privește activitatea sa în Parlament, Daniel Olteanu a subliniat că a lucrat la șase amendamente, toate fiind considerate prioritare de către PNL.

ʺAm depus șase amendamente care să asigure dezvoltarea reală a întregului județ Vaslui, să aibă un efect de antrenare, să atragă și alte investiții. Este vorba despre construcția Variantei Ocolitoare Bȃrlad, construcția Variantei Ocolitoare Vaslui, reabilitarea și modernizarea Drumului Trans Regio Iași – Vaslui – Bacău, reabilitarea DN11A Bârlad (limită E581) – Podu Turcului – Adjud, reabilitarea și modernizarea DN 24A Huși – Murgeni – Bârlad și construcția Drumului Expres Focșani – Bârlad – Albița, Coridorul IX Pan-european. Am cerut sume de bun-simț, pentru că nu mai accept bătaia de joc a PSD, care promite practic, prin acest proiect de buget, că vasluienii vor rămâne cei mai săraci români. Este o insultă din partea PSD să ni se aloce fonduri pentru ZERO proiecte noi de infrastructură în județ!ʺ, a declarat deputatul PNL.

Daniel Olteanu consideră că proiectul de buget propus de Guvernul PSD reprezintă, de fapt, ʺun atentat la securitatea naționalăʺ. Deputatul crede că ʺobiectivele de integrare economică a regiunilor României și de reducere a decalajelor, pentru a nu pierde trenul competitivității la nivel european, sunt dinamitate de acest proiect de buget, care își propune transformarea zonei de est a țării în etalon pentru Lumea a Treia. Integrarea economică și consolidarea sentimentului de apartenență la Uniunea Europeană, nu doar din punct de vedere geografic, birocratic sau administrativ, se fac tratându-i pe cetățeni în mod echilibrat. Vasluienii sunt egali în drepturi și obligații cu bucureștenii sau românii de dincolo de Carpați, iar Memorandumul pentru zonele defavorizate, aprobat de Guvern în 2016, părea că e începutul unei înțelegeri a situației din această zonă.

Din păcate, dacă Germania a înțeles că demersul unificării trebuie consolidat prin investiții masive, proiectul de buget propus de PSD șochează prin prăpastia pe care o pune între Est și Vest. Un județ cum este județul Vaslui, care are nevoie de dezvoltare și de proiecte de infrastructură, primește 0,0035% din bugetul Ministerului Transporturilor pentru mari obiective de investiții, de 700 ori mai puțin față de cât ar fi normal! Fișele obiectivelor de investiții prezentate de Ministerul Transporturilor arată aproape 20 miliarde lei credite bugetare și credite de angajament, iar județului Vaslui îi revin puțin peste 600.000 lei, pentru o investiție finalizată de câțiva ani.ʺ

Daniel Olteanu susține că ʺstrategia PSD este una de dezbinare, de creștere a insecurității în cea mai săracă zonă a țării, de vulnerabilizare a ei. Este o strategie care blochează competitivitatea mărfurilor produse local și inițiativele antreprenorilor din cea mai săracă zonă a țării. Totodată, întreține dependența de bugetul de stat a unor largi categorii sociale, lipsite de șansele de care dispun românii din zonele dezvoltate. Practic, proiectul de buget propus de Guvernul PSD ia de la săraci și le dă bogaților, iar rezultatul este că vom avea o Românie a discrepanțelor, o Românie slabă în fața provocărilor interne și internaționale, o Românie în care presiunile sociale și frustrările vor crește. Cred că județul Vaslui va avea șanse reale de dezvoltare numai atunci cȃnd vom ȋnțelege cu toții că este nevoie să ne concentrăm eforturile pe construirea unor punți de comunicare și colaborare economică ȋntre zona de Est și cea de Vest a țării. A-i abandona pe cei mai săraci români și a-i pune să achite investițiile în zonele bogate este o realitate impusă de PSD, pe care nu trebuie să o mai acceptăm!ʺ

Parteneriat și sprijin pentru primarii PNL

La finalul conferinței, Daniel Olteanu a menționat că obiectivul său actual nu este unul politic, ci unul de sprijinire a primarilor PNL în proiectele lor.

ʺSunt unii primari cu rezultate fantastice, având în vedere contextul, sunt foarte mulți cu idei constructive, sunt partenerul lor în ceea ce privește sprijinul pentru tot ceea ce ajută la dezvoltarea comunității: de la identificarea posibilelor abuzuri în ceea ce privește traseul urmat de proiectele lor și până la punerea la punct cu ultimele noutăți legislative care le pot afecta activitatea. Nu vreau să fiu, cu forța, un partener al celor care nu doresc asta. Le-am întins mâna tuturor și-I voi sprijini pe toți cei care își manifestă dorința de a fi sprijiniți.ʺ, a conchis deputatul PNL.

Ce dezastre a lăsat în urmă viitura de alaltăieri! Bilanțul groazei

Potrivit primelor evaluări făcute de autoritățile locale din Crețești, 25 de case din satul reședință și localitatea Satu Nou au fost inundate în urma viiturii de marți seara, care a distrus și o porțiune din drumul european E 581, situație ce a condus la întreruperea în totalitate a traficului rutier pentru câteva ore. În unele locuințe, nivelul stratului de mâl adunat de pe versanți a atins și jumătate de metru, ceea ce i-a determinat pe oameni să-și părăsească, provizoriu, gospodăriile. De asemenea, torentele au distrus nouă kilometri de drumuri comunale și au acoperit complet cu apă 28 de hectare de culturi agricole, acestea fiind calamitate în totalitate.

Timp de o oră și jumătate, torentele au curs continuu de pe dealuri astfel încât întreaga vale a râului Lohan a fost acoperită complet cu apă de parcă își mutase Dunărea cursul prin Crețești. În unele case nu se poate locui în prezent, oamenii mutându-se provizoriu pe la rude până când își vor scoate mâlul din case. Deocamdată, nu avem case distruse și nu există solicitări de adăpostire temporară. Acum (n.r.-miercuri) mergem din casă în casă cu o comisie de evaluare pentru a face un raport complet cu pagubele provocate de viitură”, a declarat primarul comunei Crețești, Gelu Gălățeanu.

Raportul final întocmit de comisia de evaluare, din care fac parte și reprezentanți ai Prefecturii Vaslui, Inspectoratului pentru Situații de Urgență și Inspectoratului Județean în Construcții, va fi înaintat către Guvern în vederea acordării unui sprijin financiar. „Asta nu înseamnă că până atunci vom sta degeaba. De mâine dimineață (n.r.-joi), vom intra cu forțe și mijloace proprii pe toate drumurile din comună pentru a le decolmata. Există porțiuni în Satu Nou unde apa a făcut cratere în care intră și un tanc. Așa că, vă dați seama, sunt în continuare porțiuni de sat izolate, unde nu se poate ajunge cu mașina”, susține primarul Gelu Gălățeanu.

În ceea ce privește traficul rutier pe E 581, acesta se desfășura în continuare pe un singur fir, marți după-amiază, pe raza localității Satu Nou, acolo unde torentul a distrus, marți seara, două poduri. (Ionuț PREDA)

Cine este vinovat de pierderea de către bugetul municipiului Vaslui, a patru milioane lei!?

de Marian MOCANU

Întârzierea finalizării proiectelor finanțate prin Planul Integrat de Dezvoltare Rurală a dus la pierderea, de către municipiul Vaslui, a patru milioane lei, finanțare nerambursabilă. Motivul? Suprapunerea proiectului de asfaltare a străzii Ștefan cel Mare cu proiectul de reabilitare a rețelei de apă potabilă și canalizare derulat cu fonduri europene de Consiliul Județean Vaslui prin intermediul Aquavas, susține Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui.

Vineri, 5 februarie, în cadrul unei conferințe de presă susținute la sediul primăriei municipiului Vaslui, primarul Vasile Pavăl a răspuns unei întrebări adresate de consilierii municipali liberali în cadrul ședinței anterioare de Consiliu Local. Este vorba de cea legată de motivul pierderii, de către municipiului Vaslui, a unei finanțări nerambursabile de patru milioane lei datorită întârzierii finalizării asfaltării străzii Ștefan cel Mare. Banii au fost alocați prin Planul Integrat de Dezvoltare Rurală, proiecte cu finanțare europeană, iar acum trebuie acoperiți, pentru finalizarea lucrării, cu bani de la bugetul local.

Primarul Vasile Pavăl a explicat că întârzierea lucrărilor s-a datorat faptului că, pe o porțiune a străzii Ștefan cel Mare și a altor străzi adiacente, care trebuiau asfaltate, s-a suprapus cu un alt proiect, finanțat tot cu bani europeni. Este vorba de proiectul Consiliului județean Vaslui, derulat prin Aquavas SA, de reabilitare a rețelei de apă și canalizare în municipiul Vaslui și realizarea unei stații de tratare și una de epurare a apelor uzate în municipiul Vaslui, în valoare de 38 de milioane de euro. Dacă în ceea ce privește stațiile de tratare și de epurare, acestea sunt aproape de finalizare, reabilitarea rețelei de apă și canalizare nici măcar nu a demarat, nefiind nici măcar organizate licitațiile în vederea execuției.

primar vasile paval sedinta cl1„Cele două proiecte, ambele de o importanță majoră pentru Vaslui, s-au suprapus și conform obligațiilor asumate de noi, în cazul în care asfaltam în totalitate strada Ștefan cel Mare, nu se mai putea interveni, timp de cinci ani, pentru amplasarea conductelor de apă și canalizare. În luna august 2015 s-a constatat că există riscul nerealizării planurilor integrate nu doar la Vaslui, ci în multe alte orașe din țară. Drept urmare, s-a stabilit, de comun acord cu Ministerul Dezvoltării Regionale și cel a Mediului modificarea instrucțiunilor inițiale, iar PIDU să meargă mai departe. Era destul de târziu, s-a recuperat ce s-a mai putut din întârzieri, dar la Vaslui au mai rămas de executat lucrări în valoare de patru milioane lei. Pentru a nu risca să nu finalizăm proiectul, ceea ce ar însemna sancțiuni grele pentru municipiul Vaslui, s-a luat decizia acoperirii cheltuielilor pentru lucrările rămase de efectuat de la bugetul local. Nu ne încântă acest lucru, mai ales că s-a datorat unor factori independenți de voința noastră, dar trebuie ca, până la 30 iunie, toate cele cinci proiecte din cadrul PIDU să fie finalizate. În alte orașe nu s-a reușit finalizarea nici a 60% din planurile integrate. La noi, din totalul de 87 de milioane de lei, am «tras» 83 de milioane. A mai rămas să acoperim, de la bugetul local patru milioane lei, sumă importantă pentru municipiul Vaslui, dar mică în comparație cu totalul finanțării nerambursabile obținute” a declarat, în cadrul conferinței de presă, primarul Vasile Pavăl.

Conform acestuia, după finalizarea lucrărilor, pe strada Ștefan cel Mare se vor căuta soluții pentru scoaterea în afara carosabilului a conductelor de apă și canalizare care vor fi amplasate prin proiectul derulat de Aquavas. Singurele străzi care vor avea de suferit din cauza lucrărilor la rețeaua de apă și canalizare vor fi Hușului și Gheorghe Doja. Acestea vor fi asfaltate, conform proiectului din PIDU, și ulterior, când vor fi amplasate conductele, vor fi reparate pe cheltuiala Aquavas. În ceea ce privește proiectul Aquavas, finanțat pe POS Mediu, primarul Pavăl a declarat că, din câte știe, stațiile de tratare și epurare vor fi finalizate cât de curând, iar în ceea ce privește reabilitarea rețelei de apă și canalizare, licitațiile în vederea desemnării executantului vor începe în cea de a doua parte a anului.

„La Aquavas, s-a schimbat conducerea, fostul director general și-a dat demisia, locul lui fiind luat de un profesionist, Ticu Bahnaru. Deja lucrurile încep să se miște acolo, au fost aduși oameni noi, competenți, s-au rezolvat o parte din problemele legate de autorizațiile ISU și cele de construcție, care până acum blocau proiectul… Din câte se pare, în toamna acestui an se vor desfășura în sfârșit licitațiile pentru rețele, urmând ca lucrările efective să înceapă cel ma târziu la începutul anului viitor. Nu cred că e nimeni vinovat pentru blocarea, până acum a acestui proiect, lucrărle sunt de o complexitate foarte mare, e vorba și de unele reguli obligații ce trebuie respectate, fiind vorba de bani europeni, însă acest lucru ne-a costat pe noi, municipalitatea, atât bani, cât și întârzieri”, a adăugat primarul Vasile Pavăl.

Lucrările din Centrul Civic a Vasluiului, aproape de final

de Marian MOCANU
Peste câteva zile vor fi ridicate restricțiile de circulație din centrul municipiului Vaslui. Asta pentru că, în sfârșit, s-a finalizat montarea pavajului din fața Centrului Civic, zonă care, de anul viitor, va deveni pietonală la sfârșit de săptămână. Rămâne de văzut dacă pavajul va rezista probei iernii, în condițiile în care, totuși, va fi nevoie de intervenția utilajelor de deszăpezire.
Veste bună pentru vasluieni, în sfârșit, după aproape o jumătate de an, circulația pe strada Ștefan cel Mare se va desfășura normal, fără restricții datorate lucrărilor de reabilitare. Zilele trecute, firma din județul Alba care s-a ocupat de montarea pavajului din fața Centrului Civic a finalizat lucrările. Au rămas doar o mână de muncitori care împrăștie nisip printre cuburile de bazalt, operație necesară pentru consolidarea lucrării. În cel mai scurt timp, circulația autovehiculelor va fi reluată pe ambele sensuri, lucru care va descongestiona traficul rutier prin centrul municipiului Vaslui. Intenția municipalității este ca, începând de anul viitor, la sfârșit de săptămână și cu ocazia sărbătorilor legale, porțiunea respectivă să devină zonă pietonală. Proba de foc a pavajului cubic montat pe strada Ștefan cel Mare în fața Centrului Civic va fi dată în această iarnă, în momentul în care va fi nevoie de deszăpezirea zonei. Specialiști în construcții consideră că ar fi trebuit ca această pavare să se execute undeva la începutul verii, pentru ca pietrele cubice respective să aibă timp să se așeze și să se consolideze de pe urma traficului.
„Cel mai bun exemplu îl avem chiar în Vaslui, pe strada Vasile Alecsandri, unde, până nu de mult, era piatră cubică, lucrare realizată pe timpul regelui Carol, și care a rezistat în foarte bune condiții  zeci de ani. Bătrânii vorbesc că, după ce meșterii italieni aduși în acest scop au finalizat lucrarea, a durat aproape jumătate de an până ce caldarâmul s-a așezat. Același lucru ar fi trebuit făcut și în cazul centrului Vasluiului, dat fiind faptul că nisipul și piatra are nevoie de ceva timp să se așeze la locul ei, după care construcția, dacă a fost bine făcută, practic nu are moarte! Așa, vine iarna, diferențele de temperatură vor avea un cuvânt de spus, să nu mai vorbim de intervenția utilajelor de deszăpezire care, este posibil, vor dizloca pietre din pavaj”, este de părere un inginer constructor vasluian, acum pensionar.
În cazul în care pietrarii din Alba nu și-au făcut treaba bine, este posibil ca la primăvară șoferii vasluieni să suporte noi restricții de circulație, necesare pentru reparațiile din zonă.

Marcaje rutiere abia trasate, scoase cu șpaclul de pe șosea

Epopeea lucrului „bine” făcut în municipiul Vaslui continuă, de această dată cu marcajele rutiere făcute de o firmă din Ilfov, evident, tot pe banii primăriei sau, deocamdată, pe cei ai constructorului, până la predarea lucrării către beneficiar. 

Firma lui Safir se pare că are un mare „noroc” la găsirea colaboratorilor cu care lucrează în subantrepriză. După meseriașii care au montat piatra cubică în zona centrală a orașului și apoi au scos-o parțial, acum a venit rândul firmei de marcaje rutiere să aplice aceeași metodă. După ce au trasat dungile albe pe mijlocul străzii Ștefan cel Mare, angajații societății din Ilfov care au executat lucrarea s-au apucat să le scoată. Pentru această operațiune, a fost nevoie de două unelte de lucru: șpaclul și măturoiul. Din câte se pare, Safir a fost nemulțumit de calitatea lucrării și a spus firmei ilfovene să mai încerce odată cu marcajele rutiere. Ce-i drept, la cum se desprindea vopseaua cu totul, dintr-o singură mișcare de șpaclu, nu credem că o prindea prima ninsoare. (Ionuț PREDA)

Vasluiul sub lupă – Centrul Vasluiului, o baladă a meșterului Manole, în variantă autohtonă

Vestita, de acum, piatră cubică din centrul municipiului Vaslui s-a transformat într-o variantă autohtonă a baladei meșterului Manole.

Însă, ca să fie, totuși, autentici, meșterii noștri, găsiți cu greu de constructorul Safir prin țară, dărâmă singuri ceea ce construiesc, fără a mai lua în seamă piatra care a început să sară singură de la trafic. După ce au montat o așa-zisă bandă despărțitoare între cele două sensuri de circulație din centrul municipiului Vaslui, meșterii noștri au început să o scoată singuri, piatră cu piatră, pentru a o bate cu ciocanul, din nou, în același loc! Se pare că este vorba doar de cromatică, așa cum dorește maestrul edil și, care, la fel ca și șoferii din Vaslui, s-a săturat de șantierul din centrul urbei, care pare să nu se mai termine. Noi spunem să fie cuminți că poate Moș Crăciun va fi mai darnic decât Moș Nicolae și le va aduce în dar o șosea nouă și trainică. (Ionuț PREDA)

Domnilor aleși, mă scuzați că nu mă emoționez!

de Simona MIHĂILĂ

Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul: a fost rostită cea de a 22-a promisiune de construire a șoselei de centură la Bârlad! Iuhuhuuuuu!!!

Ieri, la primărie, în sala de ședințe, cu tot tacâmul: ministrul Transporturilor, deputați, șefi de servicii din primărie, ziariști, camere de luat vederi, aparate foto, tot-tot! Nicio diferență față de anii din urmă, cu excepția celor care au rostit promisiunea, căci de data asta am avut de-a face cu alt ministru la Transporturilor și cu alți deputați.

În ciuda apăsatei senzații de deja vu, evenimentul rămâne unul de colecție, aș putea spune. Nu se întâmplă ca promisiunea nr. 22 să fie rostită, decât o singură dată în viață. A fost 20, apoi 21, va veni poate promisiunea numarul 23 și tot așa. Campanii electorale să fie, că pe aleșii noștri nu-i doare gura să vorbească.

În cinstea acestui notabil eveniment a fost organizată chiar și o conferință de presă, iar ziariștii au fost invitați să pună întrebări.

De data asta, am stat cuminte în banca mea. Ce-aș fi putut să vă întreb, domnilor aleși? Cât costă centura? Cât durează lucrările? Pe unde trece șoseaua? Ca să vă dau prilejul de a ne împuia iarăși capul cu promisiuni? Și de a vă freca mâinile satisfăcuți după ce veți fi bifat încă “o acțiune în agenda de campanie”?

De la jumătatea anilor ’90, când s-a pus pentru prima dată problema centurii ocolitoare la Bârlad, am auzit atâtea termene, atâtea sume, atâtea trasee și atât de multe afirmații de genul “De data asta se face! Ce a fost inainte nu mai contează! Ăia au fost mincinoși! Noi suntem serioși!”, încât mi-e lehamite.

Mi-a devenit lehamite de pe la promisiunea cu numărul 5 sau 6, când începusem să mă prind și eu (foarte tânără fiind pe atunci și la început de activitate jurnalistică) de minciuni și de mizeria din politică. De cât de găunoși sunt oamenii aceia care, în campanie, le împart proștilor ulei și făină, după care abia de le răspund la salut. Practic, și să scriu despre asta mi-e lehamite. Prea mare efortul pentru niște găunoși!

Așadar, domnilor aleși, referitor la festivitatea de lansare a noii promisiuni de construire a șoselei de centură, mă scuzați că nu m-am emoționat! De data asta, n-am mai simțit fluturași în stomac. În schimb, era cât pe ce să mă pufnească râsul când l-am auzit pe domnu’ ministru Iulian Matache, răspunzând unui gazetar, încetișor (să nu audă chiar toată lumea), că nu știe din ce fonduri va fi construită șoseaua de centură. Mă rog, nu a trântit-o chiar așa, ci s-a exprimat exact cum se învață la cursurile de marketing politic: “Șoseaua de centură va fi construită cu fonduri de la bugetul de stat, în primă fază, după care vom vedea”. Ee, nu?? Frumos, elegant, cât de cât. Și abureala asta… e cu dichis, ce credeți!

Aplauzele mele, dom’ ministru! Ati fost magistral. Ca toți predecesorii dumneavoastră. Dar pe mine tot nu m-au trecut fiorii. Drept pentru care nu o să mă apuc iarăși să umplu pagini exaltate despre marea veste. O să mă așez frumos alături de concetățenii mei sătui să fie mințiți și o să-mi rezerv dreptul de a nu vă crede. Iar dacă se va întâmpla să mă înșel, adică să văd cu ochii mei utilajele cu motoarele pornite, voi fi în stare să-mi fac mea culpa.

Se intră „mai iute” în municipiul Vaslui

de Marian MOCANU

Datorită aglomerării traficului la intrarea în municipiul Vaslui dinspre Bârlad, municipalitatea ia în calcul creșterea de la 50km/oră la 70km/oră a limitei de viteză în această porțiune. Această creștere a limitei de viteză ar putea fi implementată chiar de la începutul lunii august.

Pe ordinea de zi a ședinței de astăzi a Consiliului Local Vaslui se află un proiect de hotărâre prin care se dorește fluidizarea traficului la intrarea în municipiul Vaslui dinspre Bârlad.

”În ultima perioadă de timp, pe str. Ștefan cel Mare, sectorul de drum cuprins între podul de traversare a râului Vasluieț și stația OMV Petrom, se constată o aglomerare a traficului rutier, datorată și faptului că pe acest sector de drum limitarea de viteză este de 50 km/h”, se arată în raportul de specialitate la acest proiect de hotărâre. Practic, se dorește creșterea limitei de viteză de la 50km/oră la 70km/oră în această porțiune.

Propunerea a primit deja avizul Biroului rutier din cadrul Poliției Municipiului Vaslui, astfel că, după adoptarea hotărârii de către consilierii locali și instalarea mijloacelor de semnalizare rutieră și a echipamentelor destinate siguranței circulației, începând din luna august șoferii vor putea circula cu viteză crescută pe respectivul sector de drum. Este singura intrare în municipiul Vaslui unde viteza de circulație a autovehiculelor este încă limitată la doar 50km/oră. Această măsură se impunea nu doar datorită creșterii traficului, dar și a faptului că tronsonul de drum a fost modernizat. Mai mult decât atât, în dreptul stației de benzină se află ramificările către cele două șosele de centură, cea spre Moara Greci și cea spre Zona industrială, iar creșterea limitei de viteză va permite vehiculelor cu gabarit sau tonaj mare să degajeze mai repede arterele de circulație.

Unde se duc banii de sosele

Transilvania și Banatul au atras în ultimii trei ani cei mai mulți bani pentru construcția de autostrăzi și reabi­litarea de drumuri na­ționale, puțin peste 1 mld. euro, în timp ce Moldova este zona care a prins cele mai mici investiții în șosele, doar circa 100 de milioane de euro, arată o analiză a ZF pe baza plăților realizate în pe­rioada 2012-2014 de către Com­pania Națio­nală de Autostrăzi și Drumuri Na­țio­nale din România (CNADNR).

În regiunea Moldova s-au chel­tuit cele mai mici sume în ultimii trei ani, doar circa 100 de milioane de euro, în contextul în care nicio auto­stradă nu străbate încă zona și doar puține drumuri naționale au fost mo­dernizate, printre care DN 29 Su­ceava-Botoșani sau DN 24 Galați-Vaslui-Crasna.

Moldova este de altfel cea mai săracă regiune din România, cunoscută pentru forța de muncă mai ieftină decât în restul țării și infra­struc­tura slab dezvol­tată.

Re­giunea de nord-est a țării, care se identifică cu Mol­dova, are un PIB per capita de doar 3.400 de euro, față de o medie na­țională de circa 5.500 de euro.

mai multe, pe zf.ro

Sursa: money.ro

Se închid străzile din Vaslui

Ca urmare a lucrărilor pe care Primăria Vaslui le demarează în municipiu, participanții la trafic sunt anunțați, că începând de luni, 11 august, circulația rutieră se va face pe un singur sens din strada Ștefan cel Mare către străzile Anton Pan și Victoriei, iar circulația dinspre strada Nicolae Iorga spre Alecu Donici, mareșal C-tin Prezan, Grigore Ureche, Avântului și Mihail Kogalniceanu va fi deviată în așa fel încât lucrările la noua piață centrală să se desfășoare în bune condiții. (A.C.)

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: