Home / Tag Archives: TVA

Tag Archives: TVA

Mediul de afaceri vasluian, îngrijorat de modificările fiscale anunțate de Guvern

Mediul de afaceri vasluian se arată îngrijorat de modificările fiscale anunțate de Guvern, precum plata TVA de către firme într-un cont separat și obligativitatea plății contribuțiilor sociale direct de către angajat. Reprezentanții Asociației Patronale a Întreprinderilor Mici și Mijlocii cred că aceste măsuri, ce ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie, vor destabiliza mediul de afaceri pe plan local.

Plata TVA de către firme într-un cont separat și plata contribuțiilor sociale, precum CAS și CASS, direct de către angajați ar putea destabiliza mediul de afaceri vasluian, cred reprezentanții asociațiilor patronale din județ. Aceste modificări fiscale anunțate de Guvern au fost ridicate de către oamenii de afaceri și dezbătute în cadrul Colegiului Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Vaslui. Reprezentanții IMM-urilor așteaptă cu înfrigurare cele două măsuri care vor avea efecte directe asupra agenților economici.

”Prin plata defalcată a TVA se ia din buzunarul firmelor a cincea parte din venituri. Pe lângă faptul că nu mai dispune de banii respectivi pentru funcționare, agentul economic trebuie să se confrunte și cu a doua problemă, cea a birocrației. Imaginați-vă că trebuie să-și deschidă conturi, să facă cerere, să aștepte acceptul vicepreședintelui ANAF și tot așa mai departe. Agentul economic trebuie să transpire, să tremure pentru banii lui, cu care este susținut bugetul acestei țări”, a declarat președintele Asociației Patronale a IMM, Ovidiu Copacinschi.

Potrivit analizelor financiare, se pare că peste 100.000 de firme vor dispărea odată cu aplicarea acestei măsuri. ”În loc să aibă grijă să țină găina să mai facă un ou, ei o omoră”, este convins Copacinschi.

În ceea ce privește plata contribuțiilor sociale direct de către angajat și nu de angajator, așa cum se întâmplă în prezent, reprezentanții patronatelor cred că, plin aplicarea acestei măsuri, se va mări povara pe oamenii de afaceri. ”Pune pe jar atât angajatul, căruia nu i se va mări salariul, așa cum fals se afirmă, cât și angajatorul, față de care se va mări povara fiscală. Credem că mediul de afaceri va fi destabilizat”, a conchis Ovidiu Copacinschi.

Patronatele nu au făcut o analiză, deocamdată, să vadă câte firme vor fi efectiv afectate la nivelul județului nostru. (Ionuț PREDA)

TVA SPLIT, noul mecanism fiscal de la 1 octombrie – Care sunt facilitățile de care beneficiază contribuabilii care optează pentru plata defalcată a TVA – ului

Odată cu publicarea în Monitorul Oficial a Ordonanței Nr. 23 / 2017 privind plata defalcată a TVA-ului, cunoscută sub denumirea de SPLIT TVA, contribuabilii vor fi scutiți de plata penalităților de întârziere aferente obligațiilor fiscale principale reprezentând TVA, restante la 30 septembrie.

Pentru a beneficia de această facilitate fiscală, contribuabilii care optează pentru aplicarea mecanismului de plată defalcată a TVA, în perioada 1 octombrie – 31 decembrie, trebuie să îndeplinească o serie de condiții, reglementate la art. 24 din Ordonanța Guvernului nr. 23 / 2017. Astfel, contribuabilii trebuie să aibă depuse toate declarațiile fiscale, potrivit vectorului fiscal, până la data de 31 decembrie 2017, să depună notificarea privind opțiunea de plata defalcată a TVA, la organul fiscal central, până cel târziu la data de 31 decembrie 2017, inclusiv, sub sancțiunea decăderii. Dacă îndeplinesc aceste condiții, obligațiile lor fiscale principale reprezentând TVA, restante la data de 30 septembrie 2017, inclusiv, precum și cele stabilite prin decizii de impunere, comunicate până la data de 30 septembrie 2017, și cu termen de plată după această dată, se vor stinge până la data de 21 decembrie 2017, inclusiv.

Tot până la termenul de 21 decembrie 2017 se vor stinge și dobânzile aferente obligațiilor fiscale, stabilite prin decizii comunicate până la data stingerii obligațiilor fiscale principale, dar și obligațiile fiscale principale reprezentând TVA cu termene de plată cuprinse între data de 1 octombrie 2017 și 21 decembrie 2017, inclusiv.

În cazul în care un contribuabil are eșalonare la plată pentru mai multe tipuri de obligații fiscale, inclusiv pentru TVA, dacă respectă condițiile, acesta poate beneficia de anularea la plata a penalităților aferente TVA-ului, dar trebuie să-și mențină valabilitatea eșalonării la plată pentru celelalte obligații.

Efectele opțiunii de plată defalcată a TVA

Pe lȃngă amânarea la plată a penalităților de întârziere, contribuabilii trebuie să știe că, în cazul în care optează pentru SPLIT TVA, executarea silită nu va începe sau se va suspenda pentru penalitățile de întârziere amânate la plată. De asemenea, penalitățile de întârziere amânate la plată nu se vor stinge cu eventualele sume încasate de organul fiscal central. Aceste penalități de întârziere vor avea un regim special, pentru a fi protejate în vederea anulării, în situația în care contribuabilii îndeplinesc condițiile prezentate anterior.

Organul fiscal central va emite, după caz, până la data de 31 ianuarie 2018, fie o decizie de anulare a penalităților de întârziere aferente obligațiilor fiscale principale reprezentând TVA – dacă sunt îndeplinite condițiile menționate anterior, fie o decizie de repunere în sarcina contribuabililor a penalităților de întârziere amânate la plată – dacă nu sunt îndeplinite condițiile prezentate anterior.

Măsura SPLIT TVA este, însă, contestată de mediul de afaceri, de consultanți fiscali și contabili, cea mai importantă obiecție fiind aceea că Guvernul a adoptat-o într-un timp mult prea scurt, fără a lua în calcul costurile suplimentare generate de comisioanele bancare, suplimentarea personalului pentru calcularea periodică și virarea în termenul legal a TVA-ului sau modificarea softurilor, în cazul firmelor. (Mara GRIGORIU)

Județul Vaslui a primit sumele defalcate din TVA

Județul Vaslui a primit sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale în valoare totală de 34.142 mii lei. Este vorba de 4.985 mii lei de la Consiliul Județean Vaslui și de 29.157 lei de la Finanțele Publice Vaslui.

În urma repartizarea sumelor defalcate din TVA pe comune, din 20.693 mii lei au ajuns la Zorleni 649, Fălciu 581, Drânceni 508, Berezeni 457, Pădureni 417 și Tutova 406. Urmează Codăești și Munteni de Jos (382 mii lei), Puiești (376), Munteni de Sus (370), Ivănești (360), Dragomirești (355), Oșești (354), Solesti (343), Gârceni (334), Iana (332), Bacesti (323), Banca (318), Duda – Epureni (316), Stanilesti și Lipovat (311), Coroiesti (304), Vinderei (298), Epureni (293), Voinesti (292), Miclești (283), Stefan cel Mare (280), Rebricea (273), Viisoara (272), Todiresti (267), Lunca Banului (266), Bogdanesti (263), Cozmesti (260), Pungesti (258), Grivița (256), Ibanesti și Vetrisoaia (254), Dimitrie Cantemir și Valeni (253), Zăpodeni (252), Costesti (248), Laza și Gherghești (246), Pogana (245), Albesti (238), Dodesti (234), Ciocani și Feresti (225), Dumesti și Rafaila (223), Deleni (218), Tăcută (213), Perieni (206), Delești (204), Bacani și Ivești (203), Rosiesti (202), Suletea (200), Vutcani (199), Vulturesti (196), Botesti și Pușcași (194), Hoceni (192), Blagesti (189), Fruntiseni (183), Oltenesti (180), Alexandru Vlahuta (174), Tatarani și Poienești (173), Malusteni (171), Bunesti – Averești (168), Arsura (159), Danesti (157), Tanacu (142), Cretesti (139) și Gagesti (121). Cel mai puțin au primit Bălteni (94 lei), Bogdănița (103), Pogonești (104), Pochidia (108) și Bogdana (112).

Din totalul de 2.964 pentru municipii, 2.152 mii lei merg la Bârlad, 586 la Huși, 226 la Vaslui. Orașele Murgeni și Negrești primesc 524, respectiv 493. Consiliul Județean primește și el 9.218 mii lei. (G.P)

Criterii privind condiționarea înregistrării în scopuri de TVA

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Vaslui aduce la cunoștința contribuabililor că în Monitorul Oficial nr. 629/17.08.2016 a fost publicat Ordinul nr. 2393/2016 privind stabilirea criteriilor pentru condiționarea înregistrării în scopuri de TVA, pentru aprobarea Procedurii privind înregistrarea în scopuri de taxă pe valoarea adăugată potrivit art. 316 alin. (12) lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal a persoanelor impozabile, societăți, cu sediul activității economice în România, înființate în baza Legii societăților nr. 31/1990, supuse înmatriculării la registrul comerțului și pentru aprobarea Procedurii de anulare, din oficiu, a înregistrării în scopuri de taxă pe valoarea adăugată potrivit art. 316 alin. (11) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a persoanelor impozabile, societăți, cu sediul activității economice în România, înființate în baza Legii societăților nr. 31/1990, supuse înmatriculării la registrul comerțului care nu justifică intenția și capacitatea de a desfășura activități economice care implică operațiuni în sfera de aplicare a TVA.

Prezentul ordin stabilește criteriile pe baza cărora se condiționează înregistrarea în scopuri de TVA a societăților care sunt înființate în baza Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care sunt supuse înmatriculării la registrul comerțului, ce se regăsesc în una din următoarele situații:

  • Persoana impozabilă solicită înregistrarea în scopuri de TVA, de la înființare, dacă declară că urmează să realizeze o cifră de afaceri care atinge sau depășește plafonul de scutire sau dacă declară că urmează să realizeze o cifră de afaceri inferioară plafonului de scutire prevăzut la art. 310 alin.(1) din Codul Fiscal, dar optează pentru aplicarea regimului normal de taxă, posibilitate reglementată de art.316 alin.(1) lit.a) din Codul Fiscal.

  • Persoana impozabilă a realizat pe parcursul exercițiului calendaristic, o cifră de afaceri inferioară plafonului de scutire prevăzut la art.310 alin.(1), dar optează pentru aplicarea regimului normal de taxă, conform prevederilor art.316, alin.(1) lit.c) din Codul Fiscal

  • Persoana impozabilă căreia autoritățile fiscale i-au anulat codul de înregistrare în scopuri de TVA și care a eliminat cauzele ce au condus la anularea înregistrării în scopuri de TVA , solicită reînregistrarea în scopuri de TVA, conform prevederilor art.316, alin.(12) din Codul Fiscal.

Criteriile în funcție de care se condiționează înregistrarea în scopuri de TVA a persoanelor impozabile prevăzute mai sus sunt:

a) persoana impozabilă nu se află în situația prevăzută la art. 15 alin. (1) din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităților la înregistrarea în registrul comerțului a persoanelor fizice, asociațiilor familiale și persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum și la autorizarea funcționării persoanelor juridice, cu modificările și completările ulterioare, respectiv în situația de a nu desfășura activități economice în spațiul destinat sediului social și/sau sediilor secundare și nici în afara acestora.

Persoana impozabilă trebuie să depună o declarație pe propria răspundere din care să rezulte dacă desfășoară sau nu activități economice la sediul social, la sediile secundare sau în afara acestora.

b) administratorii și/sau asociații persoanei impozabile care solicită înregistrarea în scopuri de TVA, înregistrați fiscal în România, și nici persoana impozabilă însăși în cazul persoanei care solicită înregistrarea, nu are înscrise în cazierul fiscal infracțiuni și/sau faptele prevăzute la art. 4 alin. (4) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 39/2015 privind cazierul fiscal, aprobată cu modificări prin Legea nr. 327/2015.

Se referă la:

1. administratori, în cazul societăților pe acțiuni sau în comandită pe acțiuni înființate în baza Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

2. asociați majoritari sau, după caz, asociatul unic și/sau administratori, în cazul altor societăți decât cele menționate la lit. a), înființate în baza Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Prin asociat majoritar se înțelege persoana fizică sau juridică ce deține părți sociale în procent de minimum 50% din capitalul social al societății.

În cazul în care administratorii și/sau asociații persoanei impozabile, nu sunt înregistrați fiscal în România, aceștia trebuie să prezinte o declarație pe propria răspundere din care să rezulte că nu au comis/au comis infracțiuni și/sau fapte de natura celor prevăzute la art. 4 alin. (4) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 39/2015, aprobată cu modificări prin Legea nr. 327/2015.

c) evaluarea, pe baza analizei efectuate de organele fiscale, a intenției și a capacității persoanelor impozabile de a desfășura activități economice care implică operațiuni taxabile și/sau scutite de TVA cu drept de deducere, precum și operațiuni pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate dacă taxa ar fi deductibilă în cazul în care aceste operațiuni ar avea locul în România. Ca urmare a evaluării persoanele impozabile sunt încadrate în trei grupe de risc: ridicat, mediu și scăzut.

Persoana impozabilă trebuie să depună o declarație pe propria răspundere (formular 088), conform modelului aprobat prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Formularul (088) trebuie să fie validat de către aplicația informatică.

La primirea solicitării de înregistrare în scopuri de TVA, compartimentul de specialitate verifică documentația depusă .

În cazul în care solicitarea de înregistrare în scopuri de TVA nu are anexate toate documentele prevăzute de lege, compartimentul de specialitate notifică, în termen de trei zile lucrătoare, de la data depunerii solicitării incomplete, persoana impozabilă în vederea completării documentației.

În vederea soluționării solicitării de înregistrare în scopuri de TVA, compartimentul de specialitate verifică îndeplinirea criteriilor prevăzute la lit. a) și b).

Solicitarea de înregistrare în scopuri de TVA este respinsă, fără a se mai verifica celelalte criterii, dacă persoana impozabilă se află în una dintre următoarele situații:

a) depune o declarație pe propria răspundere din care rezultă că persoana juridică nu desfășoară activități economice la sediul social/domiciliul fiscal, la sediile secundare sau în afara acestora;

b) administratorii și/sau asociații persoanei impozabile sau persoana impozabilă însăși, în cazul persoanei care solicită înregistrarea, au/are înscrise în cazierul fiscal infracțiuni și/sau faptele prevăzute la art. 4 alin. (4) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 39/2015 privind cazierul fiscal, aprobată cu modificări prin Legea nr. 327/2015;

c) administratorii și/sau asociații persoanei impozabile, prezintă o declarație pe propria răspundere din care rezultă că au comis infracțiuni și/sau fapte de natura celor prevăzute la art. 4 alin. (4) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 39/2015, aprobată cu modificări prin Legea nr. 327/2015;

d) persoana impozabilă se regăsește într-o altă situație de anulare a înregistrării în scopuri de TVA dintre cele prevăzute la art. 316 alin. (11) lit. a) – e) din Codul fiscal.

Înainte de luarea deciziei de respingere a cererii de înregistrare, compartimentul de specialitate asigură exercitarea, de către contribuabil, a dreptului de a fi ascultat, potrivit prevederilor art. 9 din Codul de procedură fiscală.

După efectuarea analizei, dacă persoana impozabilă:

a) îndeplinește criteriile de evaluare este încadrată la risc scăzut – compartimentul de evaluare întocmește un referat care cuprinde propunerea de aprobare a înregistrării în scopuri de TVA, pe baza căruia compartimentul de specialitate emite decizia prin care se aprobă solicitarea de înregistrare în scopuri de TVA;

b) nu îndeplinește criteriile de evaluare este încadrată la risc ridicat – compartimentul de evaluare întocmește un referat care cuprinde propunerea de respingere a înregistrării în scopuri de TVA, precum și motivele de fapt și de drept care stau la baza acestei propuneri. Pe baza acestui referat, compartimentul de specialitate emite decizia prin care se respinge solicitarea de înregistrare în scopuri de TVA;

c) îndeplinește parțial criteriile de evaluare este încadrată la risc mediu – compartimentul de evaluare invită la sediul său reprezentantul legal al persoanei impozabile, potrivit art. 56 din Codul de procedură fiscală.

Compartimentul de evaluare înștiințează în scris persoana impozabilă cu privire la soluția care urmează să fie adoptată, faptele și împrejurările relevante care au dus la luarea acestei decizii, inclusiv precizarea termenului la care reprezentantul legal al persoanei impozabile trebuie să se prezinte la audiere. În cadrul audierii acesta are dreptul să își exprime în scris punctul de vedere sau să notifice despre renunțarea la acest drept. Soluționarea solicitării de înregistrare în scopuri de TVA se finalizează prin emiterea deciziei de aprobare/respingere a înregistrării în scopuri de TVA, în termenul prevăzut la art. 77 din Codul de procedură fiscală. (G.P)

Un an de la reducerea TVA la alimente: prețurile la zahăr, lapte și ulei au crescut cu peste 10%

Prețurile alimentelor și băuturilor non-alcoolice au crescut în primul an cu TVA de 9% cu circa 4% în maga­zinele online Carrefour și Cora, astfel că retailerii au „mâncat“ circa o treime din reducerea de aproximativ 13% care trebuia să se vadă în prețuri, arată indexul alimentar ZF, o cercetare jurnalistică menită să surprindă evoluția prețurilor la raft.

ZF a luat în calcul un coș cu 20 de produse din magazinele online ale Carrefour, Cora și eMag, care are un supermarket online în parteneriat cu Mega Image. Analiza arată că imediat după reducerea TVA la alimente de la 24% la 9% începând din 1 iunie retailerii au scăzut prețurile cu 10%-13%, iar ulterior la raft prețurile unor produse precum laptele, zahărul, uleiul sau condimentele au început să crească. Cea mai vizibilă creștere a prețurilor în ultimul an a fost în cazul magazinelor online ale Carrefour și Cora, în timp ce, la un coș similar, în supermarketul eMag creșterea a fost mai puțin vizibilă.

Indexul ZF nu are pretenția de a fi un indicator statistic, este o cercetare simplă realizată lunar cu mijloace jurnalistice și are la bază doar informații disponibile pe site-urile magazinelor care vând și online.  Indexul nu ia în considerare promoțiile sau fluctuațiile de preț pentru anumite alimente. De asemenea, indexul cuprinde o mică parte din produsele alimentare.

Într-o perioadă în care inflația și dobânzile au fost pe o pantă descendentă, prețul combustibililor au fost la un nivel scăzut, iar TVA a fost de 9%, unele produse alimentare au cunoscut creșteri ale prețului chiar și de 15% sau 50%, așa cum este cazul laptelui, respectiv zahărului. De exemplu, în Carrefour Online o sticlă de lapte Zuzu avea ieri un preț de 3,98 lei (un litru), în creștere cu aproape 15% față de începutul lunii iunie anul trecut, conform indexului ZF. În aceeași perioadă, un kilogram de piept de pui dezosat Coco Rico a avut o creștere a prețului de circa 20% în magazinul online eMag de 20%.

Sursa: money.ro

Creștere semnificativă a veniturilor colectate de AJFP Vaslui în ianuarie, comparativ cu anul trecut

Luna trecuta veniturile bugetare colectate de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Vaslui au crescut cu 23,5%, fată de perioada similară a anului 2014. Creșterea a dus la un total de 76,2 milioane lei. La bugetul de stat veniturile încasate au fost cu mai mari cu 30,3% mai mari fată de nivelul veniturilor încasate în perioada similară a anului 2014 și au însumat 38,7 milioane lei. Bugetul Fondului național unic de asigurări de sănătate a înregistrat și el o creștere, cu 16% și a atins cifra de 12,3 milioane lei. În timp ce la bugetul asigurărilor pentru șomaj veniturile încasate au însumat 1 milion lei, cu o ușoară creștere față de ianuarie 2015.

Controalele Fiscului au dus la colectarea a 81,9 milioane lei

În cursul lunii ianuarie 2016, 59 de agenți economici au fost prinși în timp ce încălcau acte normative, iar inspectorii fiscali au aplicat pe parcursul verificărilor 15 amenzi contravenționale în sumă de 56 mii lei. Diferențele suplimentare de obligații fiscale de plată au fost în valoare totală de 81,9 milioane lei. În urma verificărilor inspectorilor ANAF, 44,4 milioane lei au fost colectați pentru diferențe de TVA și accesorii și 36,6 milioane lei pentru impozit pe profit și accesorii. Diferențe suplimentare au mai fost calculate în valoare de 0,9 milioane lei, pentru alte impozite. Acțiunile de inspecție fiscală au vizat nereguli precum combaterea fraudelor privind taxa pe valoarea adăugată aferentă operațiunilor intracomunitare, realitatea și legalitatea sumelor negative din deconturile de TVA, cu opțiune de rambursare a TVA, solicitate de contribuabili. Inspectorii au mai urmărit modul de calculare, evidențiere și virare în cuantumurile și la termenele legale a obligațiilor fată de bugetul consolidat al statului la agenții economici cuprinși în programul de control fiscal. De asemenea controalele au fost făcute pentru verificări inopinate privind disciplina financiar-contabilă și descoperirea faptelor de evaziune fiscală și a se verifica dacă există contribuabili inactivi trecuți în evidența specială. (G.P)

Județul Vaslui, din nou la coada listei

de Marian MOCANU

Județul Vaslui a primit de două ori mai puțini bani decât în 2015, din impozitul pe venit și din TVA. În aceste condiții, unele primării din județul Vaslui ar putea ajunge în imposibilitatea de a continua investițiile începute.

La ultima de ședință a consiliului Județean Vaslui, ce a de joi, 14 ianuarie, a fost aprobată repartizarea pe unități administrativ teritoriale a sumelor defalcate din unele venituri la bugetul de stat pentru anul 2016. În total, pentru acest an, suma alocată județului Vaslui este de 75,7 milioane lei, aproape jumătate din suma primită la începutul anului trecut! Asta, contrar așteptărilor primarilor și a conducerii CJ Vaslui, care sperau la bugete mai importante, îinând cont câ guvernul anunța creșterea veniturilor colectate la bugetul de stat. În plus, anul 2016 este an electoral, situație în care, de obicei, primăriile primeau sume consistente pentru echilibrarea bugetelor locale în vederea continuării sau finalizării de investiții .

„Noi am consultat în scris primarii și ne-au comunicat necesarul de fonduri. Adică, un total  de peste 443,7 milioane lei! Suma pe care o are de repartizat Consiliul Județean Vaslui este de doar 15,14 milioane lei, adică o sumă de 30 de ori mai mică! În aceste condiții, am încercat să ținem seama de nevoile urgente ale fiecărei unități administrativ teritoriale în parte, ale investițiilor în derulare, alocând, acolo este necesar, sume mai mari pentru asigurarea cofinanțării proiectelor finanțate din fonduri europene nerambursabile”, a declarat Dumitru Buzatu, președintele Consiliului Județean Vaslui.

Practic, pe baza banilor alocați și a celor care vor veni direct de la Ministerul de Finanțe, la care se adaugă sursele proprii de finanțare, inclusiv încasările din taxe și impozite, primăriile vor trebui să-și contureze bugetul pentru acest an. Buget care, în ciuda promisiunilor frumoase, va fi unul foarte sărac, inclusiv comparativ cu cel de anul trecut.

Cei mai puțini bani – Gherghești, cei mai mulți – Zorleni

Cele mai mici sume le va primi comuna Gherghești, doar 100.000 lei, și comunele Dănești și Poienești, câte 105.000 lei, în timp ce comuna Deleni va primi 108.000 lei.

Alte comune din județ au primit vești mai bune. Comparativ cu 2015, când, la începutul anului, nu au primit nici un ban pentru echilibrarea bugetului local, Muntenii de Jos, Fălciul, Drâncenii au primit, în acest an, diverse sume, în ton cu sărăcia din județ. În același timp, alte comune au primit mult mai puțin decât anul trecut, asta pentru că o parte din investiții au fost deja finalizate. Este cazul comunei Ștefan cel Mare, care a primit de aproape trei ori mai puțini bani ca anul trecut!

Cea mai mare sumă a fost alocată comunei Zorleni, 295.000 lei, urmată de 255.000 lei, la Tutova și 238.000 lei pentru comuna Ibănești.

Nici orașele și municipiile nu au primit sume importante, acestea fiind mai mici decât cele primite anul trecut, în ciuda faptului că au în derulare investiții importante, unele finanțate cu bani europeni. Astfel, Vasluiul, Bârladul și Hușiul au primit de la Consiliul Județean câte 650.000 lei, în timp ce Negreștiul și Murgeniul câte 450.000 lei. Sume total insuficiente față de nevoile de fonduri pentru continuarea proiectelor de infrastructură începute.

Modificarea TVA – bătaie de cap pentru comercianți, facturi mai mari pentru tot poporul

de Marian MOCANU

Încurcături peste încurcături la începutul noului an. Va trebui să ne facem provizii serioase de alimente, întrucât este de așteptat ca în primele zile ale lui 2016 o parte din magazine să rămână închise mai mult decât în mod obișnuit. Din pricină că, de la 1 ianuarie 2016 cota standard de TVA va scădea la 20%, comercianții sunt obligați să ia o serie de măsuri, printre care refiscalizarea caselor de marcat și schimbarea prețurilor la raft.

Prima zi a anului 2016 va însemna și scăderea  TVA de la 24% la 20%, pentru produsele nealimentare, urmând să ajungă la valoarea de 19% de la 1 ianuarie 2017. Măsura are un impact major atât asupra agenților economici, cât mai ales asupra consumatorilor, beneficiari direcți al reducerii, cel puțin teoretic. În fapt, prețul mărfurilor nealimentare ar trebui să scadă.

În momentul în care, după 1 ianuarie 2016, comercianții își reîncep activitatea, pe bonurile fiscale trebuie ca TVA-ul să fie de 20%, dar, să nu ne grăbim a ne face iluzii.

„În general, vom face modificările cotei de TVA cu prioritate la societățile cu care avem contract, chiar și în primele zile de după Anul Nou. Ceilalți pot apela la serviciile noastre prezentându-se la noi cu casele de marcat după data de 4 ianuarie”, ne-a declarat reprezentantul unei firme vasluiene specializată în fiscalizarea caselor de marcat.

Operațiunea durează circa cinci minute, în funcție de modelul aparatului, prețul fiind în general în jurul valorii de 50 de lei. Având în vedere că, la nivelul județului Vaslui sunt înregistrate circa 18.000 case de marcat, din care circa 80% sunt funcționale, nu toți comercianții vor reuși modificarea. Aceștia vor trebui să-și suspende activitatea până la intrarea în legalitate, în caz contrar riscând o serie de sancțiuni.

În afara amenzilor, a dobânzilor și penalităților pentru necolectarea corectă a cotei de TVA, comercianții respectivi pot pierde și clienții care se vor adresa magazinelor deschise sau care eliberează bonuri fiscale corecte.

Comercianții mai au obligativitatea actualizării documentelor comerciale, inclusiv a listelor de prețuri, a contractelor și chiar a materialelor promoționale, dacă acestea conțin informații cu privire la prețuri cu TVA. Deci, în plus față de costurile pentru fiscalizare, o bună parte din comercianți vor avea și alte cheltuieli care, în mod sigur, se vor reflecta în prețurile produselor. Așa că, nu ar fi de mirare ca, în fapt, prețurile să nu scadă de pe 1 ianuarie 2016. La fel ca în cazul scăderii chiar mai importante de TVA la alimente din acest an, când, în multe cazuri, prețurile la raft au rămas nemodificate.

Guvernul va modifica din nou Codul Fiscal: TVA la apă de 9% și impozit pe dividende de 5%, începând din 2016

Guvernul va modifica Codul Fiscal din nou, prin ordonanță de urgență, pentru a reduce de la 1 ianuarie TVA la apă la 9%, impozitul pe dividende la 5%, dar va majora în același timp plafoanele microîntreprinderilor de la 65.000 euro la 100.000 euro, concomitent cu reducerea impozitului pe venit. 

Astfel, TVA la apă va fi redusă de la începtul anului viitor, de la 20% la 9%, pentru tot consumul, atât casnic, cât și industrial, măsura având un impact de 250 milioane de lei, potrivit ministrului Finanțelor, Eugen Teodorovici.

El estimează că, în urma aplicării cotei reduse de TVA la apă, consumul va crește, iar prețurile multor produse și servicii în economie vor scădea.

Totodată, Guvernul va devansa cu un an reducerea impozitului pe dividende la 5%, de la 1 ianuarie 2017 la 1 ianuarie 2016, aplicându-se pentru sumele primite în 2016 aferente dividendelor realizate în acest an.

Microîntreprinderile vor avea plafoanele majorate de la 65.000 euro la 100.000 euro, dar vor fi impozitate diferit, în funcție de numărul de angajați.

Astfel, se păstrează impozitul pe venit de 3% pentru firmele fără angajați, dar scade la 2% dacă firma are un salariat și la 1% dacă angajează două persoane. Facililitatea fiscală este aplicată pentru angajați cu normă întreagă sau cu fracție de normă, dar care cumulează împreună o normă întreagă, iar salariații trebuie păstrați pentru o anumită perioadă, fără discontinuități.

De asemenea, Executivul va scuti unitățile de învățământ universitar de la plata impozitului pe profit, în prezent de această măsură beneficiind doar învățământul preuniversitar.

Sursa: mediafax.ro

Incepand de luni intra in vigoare cele 4 proceduri privind aplicarea amnistiei fiscale

Vineri a fost publicata in Monitorul Oficial procedura de anulare a obligatiilor fiscale ce fac obiectul prevederilor Legii nr. 209/2015 privind anularea unor obligatii fiscale si al Legii nr. 225/2015 privind anularea contributiei de asigurari sociale de sanatate pentru anumite categorii de persoane fizice. Documentul adopta procedura efectiva pe care o va aplica organul fiscal in vederea transpunerii prevederilor din Legea nr. 209/2015, cunoscuta in practica ca fiind legea amnistiei fiscale. Reamintim ca legea aministiei fiscale a aparut in Monitorul Oficial. Ea se refera la anularea unor obligatii fiscale, cum ar fi cele pentru salariatii care au primit diurne – considerate de Fisc ca fiind asimilate salariilor si la persoanele care au obtinut venituri sub nivelul salariului minim pe economie si au fost obligate sa plateasca contributii de sanatate la nivelul salariului minim pe economie. Azi duscutam despre procedurile de aplicare, publicate vineri.

Documentul adopta procedura efectiva pe care o va aplica organul fiscal in vederea transpunerii prevederilor din Legea nr. 209/2015 privind anularea unor obligatii fiscale, lege cunoscuta in practica ca fiind legea amnistiei fiscale.

Legea amnistiei fiscale a intrat in vigoare in data de 23 iulie 2015 si aduce scutirea la plata unor obligatii fiscale, pentru mai multe categorii de contribuabili.

Nu discutam acum cauzele care au dus la aparitia legii amnistiei fiscale si nici o cercetare din care sa reiasa cine este vinovat pentru situatiile aberante create (organul fiscal sau contribuabilul) ci ne-am propus sa analizam cum poate o persoana interesata sa beneficieze de aplicarea efectiva a scutirii de datorii fiscale.

Mai amintim faptul ca in aceeasi perioada a fost adoptata si Legea nr. 225/2015 privind scutirea unor categorii de persoane de plata contributiei individuale la sanatate si se identifica unele cazuri cand prevederile acestor doua legi se suprapun. In acest caz, organele fiscale au adaptat procedura de aplicare pentru transpunerea efectiva a ambelor acte normative.

  • Pe cine vizeaza legea?

In esenta, pentru a putea analiza ordinul de aplicare efectiva a amnistiei fiscale, reamintim ca prin Legea nr. 209/2015 s-a acordat scutire la plata unor obligatii fiscale generate de:
a) reincadrarea activitatii din categoria activitatilor independente prestate de PFA sau platite in baza unor contracte civile, respectiv drepturi de proprietate intelectuala, prin reclasificarea acestor sume in venituri dependente de natura salariala, pentru perioada anterioara datei de 01 iulie 2015;
b) s-a reclasificat indemnizatia pe perioada delegarii si detasarii in strainatate, diurna externa, in venituri de natura salariala, calculandu-se asupra acestei diurne toate impozitele aplicabile salariilor in bani, pentru perioada anterioara datei de 01 iulie 2015;
c) se anuleaza contributia la asigurarile de sanatate pentru persoanele ce au avut venituri mai mici decat salariul minim brut pe tara, iar baza contributiei a fost majorata la nivelul salariului minim brut pe tara, pentru perioada 01 ianuarie 2012 – 30 iunie 2012;
d) se anuleaza diferenta de TVA pentru persoanele ce au realizat venituri din drepturi de proprietate intelectuala, cand acestea au depasit plafonul de scutire de TVA, dar nu s-au inregistrat in scopuri de TVA din diferite considerente, pentru perioada anterioara datei de 01 iulie 2015.

In scopul aplicarii legii, au fost adoptate un numar de patru proceduri ce pot sa tina cont de incadrarea unui contribuabil intr-una sau in mai multe situatii prevazute de Legea nr. 209/2015.

  •  Principalele aspecte procedurale

1. La nivelul structurilor de inspectie fiscala sau la nivelul structurilor unde sunt emise actele administrativ fiscale ce contin obligatii fiscale supuse anularii, se va efectua o identificare punctuala a celor ce intra sub incidenta legii amnistiei.

Daca in raportele de inspectie fiscala sau in deciziile de impunere exista si alte taxe si impozite ce nu fac obiectul amnistiei, se vor extrage acele obligatii supuse anularii.

Persoanele cu atributii vor intocmii o lista a obligatiilor supuse anularii, ce va fi semnata si aprobata corespunzator, ce va ulterior comunicata compartimentului ce administreaza contribuabilul.

In aceasta lista, se vor evidentia separat obligatiile anulate ce au fost anterior communicate contribuabilului, dar si cele ce nu au fost inca trimise acestuia.

2. Procedura de identificare a persoanelor fizice pentru care se anuleaza contributia de sanatate.
Aceasta procedura cuprinde doua parti, respectiv pentru toti contribuabilii ce au realizat venituri mai mici decat salariul minim brut pentru care se anuleaza obligatia platii, dar si contribuabilii pentru care s-a acordat prin Legea nr. 225/2015 anularea contributiei de sanatate.

Se au in vedere cu precadere copii cu varsta pana la 18 ani, elevii si studentii cu varsta de pana la 26 ani, femeile insarcinate si lauzele.

Se verifica si daca aceste persoane au realizat urmatoarele categorii de venituri:
a)cedarea folosintei bunurilor;
b)investitii;
c)premii si cstiguri din jocuri de noroc;
d)operatiunea de fiducie, potrivit titlului III din Codul fiscal,
e)alte surse, astfel cum sunt prevazute la art. 78 din Codul fiscal.
Dupa parcurgerea acestor proceduri, se va intocmi o lista finala comunicata compartimentului cu atributii in verificarea si administrarea contribuabililor. Persoanele ce beneficiaza de amnistie fiscala vor primi decizia de anulare a obligatiilor fiscale, formular adoptat tot prin actul normativ analizat.

3. Procedura de anulare a obligatiilor fiscale la cererea contribuabilului interesat.
Daca exista cazuri si ne referim la persoanele fizice, ce beneficiaza de prevederile legilor invocate anterior – Legea nr. 209/2015 privind amnistia si Legea nr. 225/2015 privind scutirea la plata a contributiei de sanatate pentru unele persoane fizice ¬ pentru care procedura din oficiu nu s-a realizat, acestea au dreptul sa solicite aplicarea scutirii la plata a contributiei de sanatate.

In acest sens, elementul principal al procedurii este obtinerea de catre persoana fizica de la casa de sanatate, a unui document de atesta calitatea de asigurat fara plata contributiei.

Ulterior, persoana fizica se va adresa ANAF pentru a realiza scutirea la plata a contributiei.

4. Procedura de emitere a deciziilor de anulare.
Ultima parte a actului normativ analizat adopta formatul Deciziei de anulare a obligatiilor fiscale, respectiv procedurile interne de comunicare, arhivare, utilizare si pastrare a documentelor intocmite pentru realizarea efectiva a amnistiei fiscale.

Ordinul publicat vineri a intrat in vigoare la data publicarii in Monitorul oficial, astfel ca, incepand de luni, orice persoana interesata in realizarea amnistiei fiscale poate urmarii aplicarea efectiva a acesteia

Sursa: hotnews.ro

Ponta: Iohannis a fost de acord cu TVA de 20%, dar cu restul măsurilor de la o dată ulterioară

Premierul Victor Ponta a declarat miercuri, la România TV, că în cadrul discuțiilor avute la Palatul Cotroceni, președintele Klaus Iohannis a fost de acord cu reducerea TVA la 20%, însă ar vrea ca eliminarea taxei pe construcții speciale și a accizei să fie efectuată “la o dată ulterioară”. 

“Președintele a zis da, cu 20% sunt în regulă, cu celelalte chestiuni, haideți să intre în vigoare, de exemplu cu taxa specială (taxa pe construcții speciale – n.r.) sau cu acciza, de la o dată ulterioară. Eu nu le consider pe acelea esențiale, ci TVA de 20% și restul prevederilor. La fel și guvernatorul, dar decizia aparține Parlamentului”, a declarat premierul, într-o intervenție telefonică la România TV, fără a face alte precizări cu privire la discuțiile de miercuri de la Palatul Cotroceni, explicând că nu vrea să vorbescă în numele președintelui Iohannis și a guvernatorului BNR Mugur Isărescu.

Întrebat însă insistent dacă se poate spune că, în urma discuțiilor cu șefului statului, s-a ajuns la un consens, Victor Ponta e evitat să precizeze acest lucru.

Prim-ministrul a mai spus că la discuțiile de miercuri de la Palatul Cotroceni s-a discutat “telefonic” cu guvernatorul BNR și a confirmat că vicepremierulGabriel Oprea a avut o întâlnire separată cu președintele Klaus Iohannis. Victor Ponta nu a dorit, totuși, să comenteze, de ce liderul UNPR a discutat cu președintele separat. “Eu știu aceste lucruri, dar nu vreau sa le comentez eu, pentru că țin de partea politică”, a spus Ponta, la România TV.

Șeful Executivului a reiterat faptul că reducerea TVA este sustenabilă din punct de vedere economic. “Eu i-am explicat președintelui și guvernatorului BNR că susțin în continuare că tot ce prevede Codul Fiscal referitor la TVA, (…) cu 20% este un impact pe care putem fără probleme să-l acoperim din creștere econimică, colectare mai bună și administrare a cheltuielilor”, a subliniat Ponta. Premierul a adăugat că impactul bugetar de 7 miliarde de lei din reducerea TVA ar putea fi acoperit doar din nivelul colectărilor, care este estimat la 10 miliarde de lei.

Premierul a adăugat că Guvernul va putea să acopere măsurile anunțate și în cazul în care Parlamentul va decide ca TVA să scadă la 19%, cum au cereau în iunie liberalii. “O sa aplicăm 19% și o să acoperim din altă parte acei 1,8 miliarde, e foarte bine”, a spus Ponta.

“Odată cu scăderea la 9% a TVA pentru alimente, în turism și alte servicii, de fapt media noastră a TVA e undeva la 16,3%, deci eu cred că ar fi bine să fie adoptat într-un consens politic”, a adăugat premierul, cu privire la negocierile tehnice de joi, care vor avea loc în Parlament.

Premierul a atras din nou atenția că există o legătură între adoptarea Codului Fiscal și noua lege a salarizării. În privința salariilor medicilor, Ponta a dat noi precizări cu privire la motivul pentru care a ales ca această categorie să beneficieze de majorări înaintea profesorilor sau a polițiștilor, spunând că au existat fonduri suplimentare din economiile efectuate de ministerul Sănătății. În privina majorărilor pentru restul personalului plătit din fonduri publice, Victor Ponta a spus că va continua negocierile cu sindicatele, însă creșteri vor fi făcute doar când vor exista și bani.

“Negocieri am avut cu profesorii, cu administrația publică, cu polițiștii, înainte de discuția cu medicii. (…) Aceste categorii cer legitim să aibă salarii mai mari. (…) Am discutat un pic, o să mă văd din nou și cu liderii sindicali, am zis că nu e corect să zicem de ce le dăm la medici, haideți să știm foarte bine că, atunci când avem bani, în condițiile pe care le negociem, în trei ani și jumătate, spre deosebire de cei dinainte care doar v-au tăiat salariile, noi ce am negociat am respectat. Dacă cere toată lumea odată, nu, nu se poate”, a spus Ponta.

Premierul a vorbit și despre propunerea Guvernului de a legaliza și impozita cadourile făcute medicilor, precizând că este o măsură atât în beneficiul cadrelor medicale, cât și a pacienților. “Decât să avem toți medicii urmăriți penal, mai bine le spunem ce se sancționează și ce nu se sancționează”, a spus Victor Ponta, la România TV.

Sursa: mediafax.ro

Victor Ponta: In iunie, desi a scazut TVA, incasarile din aceasta taxa sunt mai mari fata de aceeasi luna din 2014

Premierul Victor Ponta, aflat la Miami, a postat pe Facebook un mesaj in care anunta ca a primit de la ANAF datele preliminare privind incasarile din TVA din operatiuni interne pentru luna iunie 2015, acestea fiind de 5,067 miliarde RON, mai mari ca in aceeasi luna din anul trecut.

Victor Ponta aminteste ca  este prima luna in care TVA la alimente si servicii alimentare a scazut drastic de la 24 la 9% si subliniaza ca “desi se previziona de diversi <analisti> ca vom avea un impact negativ important la buget, incasarile sunt cu 60 milioane de RON in plus fata de aceeasi luna din 2014! (5 miliarde RON)”.

Premierul nu mentioneaza cum au evoluat aceste incasari fata de mai, luna anterioara reducerii TVA.

De asemenea, scrie premierul, “pe primele 6 luni din 2015 incasarile bugetare din CAS (reduse cu 5% de la 1 octombrie 2014) sunt mai mari decat in primele 6 luni din 2014!”.

Victor Ponta trage dupa aceste date si o “concluzie (bazata pe datele concrete, nu pe <opinii> din burta) – cu taxe mai mici si ANAF mai eficient avem dezvoltare economica competitiva, locuri de munca si preturi mai mici! Sunt convins ca Parlamentul la sesiunea extraordinara din august va sprijini aceste obiective!”.

Sursa: hotnews.ro

Decizie importanta a Curtii de Justitie a Uniunii Europene Fiscul are dreptul sa solicite unor persoane fizice plata TVA pe tranzactii imobiliare, insa vanzatorii au dreptul de deducere a taxei

Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) s-a a dat astazi publicitatiihotararea pronuntata in cauza Salomie-Oltean, stabilind ca statul poate solicita TVA unor persoane fizice pentru tranzactii imobiliare, insa vanzatorii au dreptul de deducere a taxei. In Romania exista mii de litigii cu persoane fizice care au realizat tranzactii imobiliare carora fiscul le-a cerut incepand cu 2009 plata TVA retroactiv, insa acestia au contestat masura in instanta pe motiv ca erau scutiti prin lege. Decizia CJUE transeaza practic aceste litigii in favoarea statului, fiind vorba de o hotarare cu caracter obligatoriu pentru toate instantele care au pe rol cauze similare. 

Aceasta cerere de decizie preliminara, se arata in hotararea CJUE, a fost formulata in cadrul unui litigiu intre domnii Salomie si Oltean, pe de o parte, si Directia Generala a Finantelor Publice Cluj (denumita in continuare “administratia fiscala”), pe de alta parte, privind aplicarea taxei pe valoarea adaugata (TVA) unor vanzari de bunuri imobile realizate in cursul anului 2009.

Speta pe scurt

In cursul anului 2007, domnii Salomie si Oltean s-au asociat cu alte cinci persoane fizice pentru a realiza un proiect de constructie si de vanzare a patru imobile in Romania. Aceasta asociere nu avea personalitate juridica si nu a fost declarata sau inregistrata ca impozabila in scopuri de TVA.

In anii 2008 si 2009, din cele 132 de apartamente, construite pe terenul care apartine patrimoniului privat al uneia dintre aceste persoane, au fost vandute 122, pentru o valoare totala de 10 902 275 lei (RON), precum si 23 de locuri de parcare, fara ca aceste vanzari sa fi fost supuse TVA-ului.

In cursul anului 2010, in urma unei inspectii efectuate de administratia fiscala, aceasta a considerat ca operatiunile mentionate constituie o activitate economica cu caracter de continuitate si ca, in consecinta, ar fi trebuit sa fie supuse TVA-ului de la 1 octombrie 2008 deoarece, incepand din luna august 2008, cifra de afaceri rezultata din ele a depasit pragul de 35 000 de euro, sub care activitatile economice sunt scutite de TVA in Romania.

In consecinta, administratia fiscala a solicitat plata TVA-ului datorat pentru tranzactiile realizate in cursul anului 2009, precum si majorari de intarziere si a emis in acest scop mai multe decizii de impunere.

Reiese de asemenea din decizia de trimitere ca vanzarile de bunuri imobile realizate in cursul anilor 2008 si 2009 au facut obiectul impozitului pe “transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal”, prevazut la articolul 771 din Codul fiscal.

Domnii Salomie si Oltean au sesizat Tribunalul Cluj cu o cerere de anulare in parte a acestor decizii de impunere, care a respins actiunile mentionate ca nefondate.

Sesizata cu recurs, Curtea de Apel Cluj ridica problema conformitatii cu principiul securitatii juridice a deciziilor de impunere emise de administratia fiscala, din moment ce, pe de o parte, legislatia romana nu ar fi stabilit normele de aplicare a dispozitiilor privind aplicarea TVA-ului in cazul tranzactiilor imobiliare decat incepand de la 1 ianuarie 2010 si, pe de alta parte, practica administratiei fiscale ar fi constat mai degraba, pana la acea data, in nesupunerea unor astfel de tranzactii TVA-ului. In plus, aceasta administratie ar fi avut la dispozitie informatii suficiente pentru a constata existenta calitatii de persoane impozabile a domnilor Salomie si Oltean inca din anul 2008, intrucat avea cunostinta despre existenta vanzarilor pe care acestia le-au realizat, fie si numai ca urmare a impozitarii acestor operatiuni in temeiul articolului 771 din Codul fiscal.

Ce a decis Curtea, raspunzand intrebarilor Curtii de Aplel Cluj

Principiile securitatii juridice si protectiei increderii legitime nu se opun, in imprejurari precum cele din litigiul principal, ca o administratie fiscala nationala sa decida, in urma unui control fiscal, sa supuna anumite operatiuni taxei pe valoarea adaugata si sa impuna plata unor majorari, cu conditia ca aceasta decizie sa se intemeieze pe reguli clare si precise, iar practica acestei administratii sa nu fi fost de natura sa creeze in perceptia unui operator economic prudent si avizat o incredere rezonabila in neaplicarea acestei taxe unor astfel de operatiuni, aspect a carui verificare este de competenta instantei de trimitere. Majorarile aplicate in astfel de imprejurari trebuie sa respecte principiul proportionalitatii.

Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adaugata se opune, in imprejurari precum cele in discutie in litigiul principal, unei reglementari nationale in temeiul careia dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata datorate sau achitate in amonte pentru bunuri si servicii utilizate in cadrul operatiunilor taxate ii este refuzat persoanei impozabile, care trebuie in schimb sa achite taxa pe care ar fi trebuit sa o perceapa, pentru simplul motiv ca nu era inregistrata in scopuri de taxa pe valoarea adaugata atunci cand a efectuat aceste operatiuni, si aceasta atat timp cat nu este inregistrata in mod legal in scopuri de taxa pe valoarea adaugata si nu a fost depus decontul taxei datorate.

(Vezi aici Hotararea CJUE in varianta integrala)

Background

Plata TVA -ul pentru tranzactiile imobiliare efectuate de persoane fizice este obligatorie in Romania din 2014, insa in 2007 a fost introdusa o scutire in vanzarilor din patrimoniu personal. Altfel spus, o persoana care-si videa o casa sau o mostenire era scutita de plata TVA. Problema e ca aceasta prevedere a fost utilizata de opratorii economici pentru a eluda plata taxei.

Astfel, sute de firme au incetat activitatea si au transferat vanzarile pe persoane fizice. ANAF a avut primele indicii aabia in 2009, cand notarii au raportat ca pe in numele unor persoane fizice se fac zeci sau sute de tranzactii imobiliare fara plata TVA. Unul din cazurile celebre este cel al primarului sectorului trei, Robert Negoita. ANAF a stabilit in 2011 ca Negoita datoreaza bugetului de stat suma de 120 milioane de lei (aproximativ 28 milioane de euro), reprezentand TVA aferenta tranzactiilor imobiliare derulate in perioada 2006-2008 si penalitati.

Cei mai multi vanzatori aflati in situatia lui Negoita au deschis litigii cu statul, motivand in esenta faptul ca statul a aceptat intr-o prima faza ca sunt tranzactii private, incasand impozitul pe venit, pentru ca dupa cativa ani acelasi stat, prin ANAF, sa le calculeze retroactiv plata TVA. Aceste litigii sunt ca si transate prin decizia CJUE, care are caracter obligatoriu, se aplica retroactiv si erga omnes (adica tuturor, intante, administratie).

Sursa: hotnews.ro

Surpriza Fiscului: Încasările din TVA au fost mai mari în iunie decât în mai, în ciuda reducerii taxei la alimente

Încasările din TVA în iunie, prima lună de aplicare a cotei reduse de 9% la alimente, băuturi nealcoolice și servicii de alimentație publică, sunt peste cele din mai când cota la alimente era standard, de 24%.

Potrivit datelor oferite ieri de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), încasările din TVA au fost în primele șase luni din an de 29,2 miliarde de lei – 24,1 mld. lei în primele cinci luni – ceea ce înseamnă că, în iunie, au intrat în buget din taxa pe valoare adăugată 5,1 miliarde de lei, față de 4,4 miliarde de lei în luna mai.

Încasările din iunie sunt superioare și mediei aritmetice lunare de încasări în primele cinci luni din an (4,8 mld. lei). Din datele Fiscului mai rezultă că încasările din TVA, la șase luni, au crescut față de perioada similară a anului trecut cu 18,3%, în vreme ce creșterea din luna mai (când nu exista cota redusă de 9%) a fost de plus 17,5%.

Fiscul a publicat ieri o serie de date semestriale din care rezultă că, în S1, veniturile la buget au crescut cu 4,8% față de program și cu 8% față de S1 2014, ceea ce înseamnă un plus de 4,3 miliarde de lei față de program și de 7,8 mld lei, față de anul trecut. La cinci luni, veniturile crescuseră cu 11% an/an, iar cheltuielile cu doar 1,4%, rezultând un excedent de 6,3 mld. lei (0,9% din PIB).

Nu există date despre structura cheltuielilor la șase luni, prin urmare nu se poate spune dacă excedentul a crescut sau s-a redus.

Efortul bugetar estimat de guvern pentru susținerea reducerii TVA la alimente la 9% este de 2,5 miliarde de lei pentru 2015.

Majorarea de venituri s-a petrecut, spune Fiscul, în ciuda unor măsuri de contracție a veniturilor, rezultat al reducerii, în toamna trecută, a CAS cu cinci puncte, a măsurii scutirii pe profitul reinvestit și a reducerii taxei pe stâlp de la 1,5% la 1%. În primele trei luni din an, veniturile bugetului consolidat crescuseră cu 6% față de program și cu 12% față de perioada similară a anului trecut.

ANAF a anunțat ieri că a realizat în primul semestru venituri bugetare consolidate de 96 mld. lei, creșterea cea mai importantă realizându-se pe zona de venituri fiscale. Prin urmare, la bugetul de stat s-au înregistrat încasări mai mari cu 13,5% față de primul semestru al anului trecut (+7,8 mld. lei), ajungând la 67 miliarde de lei, (+6,5% peste program).

Din aceste venituri, 6,8 miliarde de lei au fost încasate la impozitul pe profit, adică un plus de 12,2% an/an și de 7,6% față de program. Impozitul pe venit a adus bugetului 12,9 miliarde de lei, în creștere cu 14,2% față de 6 luni 2014 și cu 4% peste program.

Veniturile din accize s-au încadrat în programul estimat, cu circa 12 miliarde de lei, fiind mai mari cu un miliard de lei față de aceeași perioadă a anului trecut, în condițiile în care accizele au fost în creștere cu 9,3% an/an.

Sursa: zf.ro

După discuții cu doi miniștri în Turcia, Ponta anunță TVA de 19%, mai devreme de 1 ianuarie

Premierul Ponta anunță că a fost vizitat de către miniștrii Sănătății, Nicolae Bănicoiu, și Finanțelor, Eugen Teodorovici, cu care a decis să susțină în Parlament scăderea cotei standard a TVA la 19%, nu la 20% cum a propus Guvernul inițial, reducere care să fie aplicată mai devreme de 1 ianuarie.

Ponta se află în Turcia, unde a fost operat la genunchi.

“În această după-amiază m-au vizitat colegii mei Nicu Bănicioiu și Eugen Teodorovici! Două lucruri extrem de importante pe care le-am discutat și pentru care ne batem în zilele următoare: 1) miercuri, deputații Coalitiei PSD UNPR ALDE vom vota pentru adoptarea Codului Fiscal în forma aprobată în Guvern cu o singură modificare – reducerea cotei standard de TVA să fie la 19 ( nu 20%) – astfel închidem și simbolic dezastrul produs în 2010 / avem spațiu fiscal bugetar predictibil și asigurăm un important consens politic (PNL a anunțat că votează Codul dacă facem 19 în loc de 20) / am discutat și este clar posibil ca reducerea TVA să intre în vigoare înainte de 1 ianuarie!”, a scris Ponta pe Facebook, duminică seara.

El se referă și la problema medicamentelor, arătând că din luna iulie va fi aplicată scăderea prețurilor cu 20%.

“2) de la 1 iulie intră în vigoare scăderea prețurilor la medicamente cu 20% – o măsură în sprijinul a milioane de români realizată cu mari eforturi de către Guvern”, își continuă Ponta mesajul.

El încheie spunând că precum de fiecare dată în ultimii 3 ani, “noi muncim pentru a îndrepta relele trecutului și a face mai bună viața românilor / ceilalți fac scandal și sunt iresponsabili!!!”.

Guvernul a anunțat, la începutul acestui an, prin propunerile legate de noul Cod Fiscal, că intenționează să diminueze cota standard de TVA la 20%, din ianuarie anul viitor, de la 24% în prezent.

Premierul Ponta a fost externat duminică din spitalul din Istanbul, unde a fost operat la genunchi în urma unei accidentări la un meci de baschet, el anunțând însă că își va relua activitatea normală într-o perioadă de până la 28 de zile, astfel că îi va cere președintelui Iohannis să îi încredințeze vicepremierului Oprea atribuțiile de prim-ministru în acest interval.

Opoziția a reacționat la acest anunț acuzându-l pe Ponta că încearcă astfel să se ascundă de Direcția Națională Anticorupție, care a cerut urmărirea sa penală pentru trei infracțiuni în dosarul lui Dan Șova, și solicitându-i să demisioneze.

Sursa: mediafax.ro

TVA mai mic, prețuri la fel de mari

de Marian MOCANU

De ieri, ar fi trebuit să intre în vigoare reducerea TVA-ului la produsele alimentare, de la 24% la 9%, ceea ce ar fi trebuit să ducă la o scădere efectivă a prețului cu circa 12,1%. În realitate, în prea puține magazine prețurile au scăzut, unii motivând că încă mai au pe stoc marfă cu TVA-ul vechi. Alți producători sau comercianți au crescut ușor-ușor prețurile în perioada anterioară, astfel încât noile prețuri sunt cam aceleași cu cele din urmă cu o lună. Au fost și magazine sau unități de alimentație publică care, cel puțin luni dimineață, au fost închise, pentru modificarea prețurilor atât la raft, cât și în casa de marcat.

Începând de ieri, 1 iunie, a intrat în vigoare modificarea TVA-ului la alimente, băuturi nealcoolice, animale și păsări vii, semințe de plante, cereale, (cu excepția celor pentru însămânțări) și ingrediente pentrru prepararea alimentelor.

Teoretic, scăderea de TVA de la 24% la 9% ar trebui să se reflecte în prețul la raft al produselor, care ar trebui să scadă cu circa 12,1%. Practic, această scădere de TVA nu este obligatoriu să se reflecte în preț, întrucât atât producătorii, cât și comercianții, pot practica orice adaos comercial, deci această scădere de TVA se poate regăsi doar în buzunarele lor, și nu a consumatorului final.

Ieri, în multe din magazine, în special cele mici, prețurile erau identice cu cele afișate cu o zi înainte.

„Voi modifica prețurile, dar pe măsură ce termin marfa care o am acum pe stoc și dacă producătorii și distribuitorii scad și ei prețurile. Marfa din magazin e facturată cu TVA 24%, trebuia să mă aprovizionez zilele trecute, că altfel nu aveam ce vinde. Dacă aș reduce prețurile la marfa de pe stoc, ar însemna să merg în pierdere, pentru că am adaos comercial mic”, ne-a povestit o vânzătoare de la un astfel de magazin mic.

„Vreau, nu vreau, trebuie să scad prețul, dacă o fac și vecinii. Nu-i mare scofală, pentru client, economia nu este prea mare, dar dacă nu scad prețul, se duce la vecin”, era de părere o altă comerciantă.

Alte magazine, dar și fast-fooduri, au fost închise luni dimineață pentru a face modificările de prețuri, atât la raft, cât și în casele de marcat.

„Am preferat să schimbăm prețurile luni dimineața, dat fiind că este o perioadă ceva mai liniștită, cu mai puțini clienți decât duminica seara. Voi reduce prețurile, datorită scăderii de TVA cam cu 10 – 15%, depinde pentru ca produsele să aibă prețuri rotunde. Dacă aș calcula scăderea la ultimul bănuț, mi-ar fi și mie și clienților greu. Cine are sau stă să dea rest doi-trei bănuți?”, a declarat un alt comerciant.

În același timp, unele supermarketuri au scăzut prețurile fie de săptămâna trecută, fie chiar de la primele ore ale dimineții. Cu excepția marilor magazine, pe etichetele produselor nu este trecut și prețul vechi și cel nou. Mai mult decât atât, sunt și magazine care în perioada anterioară au crescut prețurile la alimente pentru ca acum, odată cu reducerea TVA, să le readucă pe vechiul făgaș. Astfel, respectivii comercianți doresc să păstreze o umbră de respectabilitate, chiar dacă, în final, profitul lor este același sau poate chiar mai mare. Trebuie spus că, cu excepția Consiliului Concurenței, în unele cazuri, nici o autoritate nu poate trage la răspundere un comerciant sau producător pentru că nu a scăzut prețurile concomitent cu scăderea TVA. Singurii care o pot face sunt consumatorii, care se pot orienta spre alte magazine, care practică prețuri mai mici.

Reducerea TVA: Ce produse vor avea taxă de 9% de la 1 iunie

Cota redusă de TVA de 9% va fi aplicată din 1 iunie pentru alimente, inclusiv băuturi (cu excepția băuturilor alcoolice) destinate consumului uman și animal, animale și păsări vii din specii domestice, semințe, plante și ingrediente utilizate în prepararea alimentelor.

Guvernul a aprobat modificări ale normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal, necesare pentru a actualiza sau clarifica unele prevederi având în vedere modificările survenite asupra legislației fiscale.

Noile prevederi aduc clarificări și stabilesc codurile corespunzătoare bunurilor pentru care se va aplica cota redusă de TVA de 9% începând cu data de 1 iunie 2015, respectiv: alimente, inclusiv băuturi, cu excepția băuturilor alcoolice, destinate consumului uman și animal, animale și păsări vii din specii domestice, semințe, plante și ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, produse utilizate pentru a completa sau înlocui alimentele.

Potrivit actului normativ, toate produsele ale căror coduri au fost prevăzute în norme, care prin natura lor sunt alimente destinate consumului uman sau animal, ori sunt plante, semințe, utilizate pentru producerea de alimente destinate consumului uman sau animal, vor beneficia de aplicarea cotei reduse de TVA pe tot lanțul economic de la producător până la consumatorul final.

Prin urmare, cota redusă de TVA va fi aplicată și în cazul în care un produs alimentar este utilizat ca materie primă în alte scopuri, cum ar fi producerea de cosmetice, băuturi alcoolice, atâta timp cât acestea, prin natura lor, au ca destinație principală consumul uman sau animal. Potrivit Guvernului, măsura are scopul de a simplifica aplicarea cotei reduse de TVA, având în vedere că furnizorul nu poate controla scopul final în care este utilizat bunul respectiv, situație în care pentru același produs ar fi fost posibilă aplicarea unor cote diferite de TVA în funcție de utilizarea lor finală, ori acest lucru contravine principiilor statuate de Directiva 2006/112/CE.

O reglementare specifică este în cazul produselor care, prin natura lor, nu constituie alimente sau plante, semințe, ingrediente, utilizate pentru producerea de alimente destinate consumului uman sau animal, cum sunt vitaminele, grăsimile, unele produse ale industriei chimice, semințele de rapiță, bumbac, ricin, sarea. În cazul acestor produse s-a prevăzut în mod explicit în normele metodologice, cu indicarea codurilor la care se încadrează produsele respective, că aplicarea cotei reduse de TVA este posibilă numai în măsura în care se poate face dovada că acestea sunt utilizate în scopurile prevăzute de lege.

În acest sens sunt prevăzute condiții atât pentru livrarea acestora în interiorul țării, cât și în cazul importului și a achiziției intracomunitare.

Actul normativ introduce, de asemenea, precizări în cazul vânzării, la un preț total, a pachetelor care conțin produse cu cote diferite de TVA. În aceste cazuri se va aplica cota de TVA corespunzătoare fiecărui produs.

Pentru suplimentele alimentare, în normele metodologice s-a prevăzut aplicarea cotei reduse de TVA în măsura în care acestea sunt notificate către Ministerul Sănătății sau Institutul de Bioresurse Alimentare, iar această notificare este afișată pe site-ul celor două instituții, conform legislației în domeniu.

Pentru băuturile alcoolice care sunt servite la restaurant sau de firmele de catering, pentru care se aplică cota de TVA de 24%, au fost date exemple pentru a se sublinia că acestea nu reprezintă livrări de bunuri, ci fac parte din serviciul de restaurant sau de catering, dar cu o cotă diferită de TVA.

În cazul serviciilor de cazare care includ și demipensiune, pensiune completa sau all-inclusive, s-a subliniat că acestea vor fi supuse cotei de 9% de TVA, chiar dacă includ și băuturi alcoolice, astfel cum s-a aplicat și până în prezent după modificarea realizată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2014 pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România.

De asemenea, actul normativ instituie reguli privind procedura de aplicare a prevederilor referitoare la scutirea de la plata impozitului datorat pentru veniturile din activități independente, veniturile din salarii, veniturile din pensii precum și veniturile din activități agricole, silvicultură și piscicultură, de către persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat. Mai exact, se precizează perioada pentru care se acordă scutirea, potrivit documentelor justificative, în sensul corelării acesteia cu data de la care contribuabilii respectivi sunt încadrați, potrivit documentelor, ca fiind persoane cu handicap grav sau accentuat. De asemenea, se menționează obligativitatea ce revine contribuabilului care beneficiază de această facilitate să prezinte angajatorilor/plătitorilor/organului fiscal competent, după caz, documentele care atestă încadrarea în gradul de handicap grav sau accentuat.

Documentele vor fi prezentate în original și copie, iar angajatorul/plătitorul/organul fiscal, după caz, vor păstra copia după ce verifică conformitatea cu originalul. Aceste completări sunt necesare în condițiile în care prin OG nr.4/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost instituită scutirea de la plata impozitului pe venit, pentru veniturile din activități independente, veniturile din salarii, veniturile din pensii precum și veniturile din activități agricole, silvicultură și piscicultură, realizate de persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat.

Un alt element de noutate adus de actul normativ vizează asigurarea unui tratament fiscal nediscriminatoriu aplicabil veniturilor obținute din activități desfășurate în mod independent, în condițiile legii. În acest scop, Hotărârea de Guvern elimină excepția de la reconsiderare ca activitate dependentă, a activităților care generează venituri din profesii libere, precum și a drepturilor de autor și a drepturilor conexe definite potrivit prevederilor Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, cu modificările și completările ulterioare.

De asemenea, prin actul normativ va fi modificată perioada în care operatorii economici autorizați pot publica lista cuprinzând prețurile de vânzare cu amănuntul pentru țigarete. Astfel, publicarea listei cuprinzând prețurile de vânzare cu amănuntul pentru țigarete trebuie să se facă cu maxim 7 zile și minimum 24 de ore înainte de data efectivă a intrării în vigoare a prețurilor respective. În prezent, prețurile de vânzare cu amănuntul pentru țigarete se declară la autoritatea fiscală centrală cu minimum două zile înainte de data practicării acestor prețuri fără a fi precizat un termen maxim. Totodată, cu minimum 24 de ore înainte de data efectivă a intrării în vigoare, lista cuprinzând prețurile de vânzare cu amănuntul, cu numărul de înregistrare atribuit de autoritatea fiscală centrală, este publicată, prin grija antrepozitarului autorizat, a destinatarului înregistrat sau a importatorului autorizat, în două cotidiene de mare tiraj.

Sursa: mediafax.ro

A aparut norma de aplicare a Codului fiscal pentru facturarea cu cota de TVA de 9% a bunurilor alimentare si bauturilor nealcoolice. Mare atentie la capcane!

Joi dupa pranz (in urma cu cateva minute) s-a publicat in Monitorul Oficial norma de aplicare a Codului fiscal pentru facturarea cu cota de TVA de 9% a bunurilor alimentare si bauturilor nealcoolice. Partea buna este ca sunt enumerate codurile tarifare pentru care se aplica aceasta cota redusa, dar vestea proasta e ca legiuitorul aplica o multitudine de exceptii, fapt ce conduce la obligatia de a-l analiza cu maxima atentie. Documentul are si alte prevederi importante dar si unele de o slaba interpretare normativa cum ar fi colectarea TVA la bacsis cand acesta ramane la dispozitia societatii platitoare de TVA sau o situatie la care nici nu s-au gandit legiuitorii – colectarea contributiei de sanatate de 5,5% cota individuala pentru bacsisul distribuit salariatilor.


Documentul publicat joi se incadreaza in categoria celor foarte importante din punctul de vedere al firmelor ce desfasoara activitati cu produse agricole, cu produse alimentare si bauturi nealcoolice pentru care facturarea se va efectua cu cota de TVA de 9% incepand cu 1 iunie 2015. Principala prevedere a acestui act normativ este enumerarea codurilor tarifare pentru care se va utiliza cota redusa de TVA si, atentie!, sunt o multime de exceptii si o multime de coduri tarifare excluse de la facturarea cu cota redusa.

In afara de aceste reglementari din sfera TVA, actul normativ reglementeaza si in urmatoarele domenii:
– scutiri de impozitul pe venit pentru persoanele cu handicap;
– fiscalizarea bacsisului atat la nivelul persoanei fizice cat si la nivelul societatii;
– ajustarea formulei de calcul a accizei pentru bere, vinuri spumoase, tigarete;
– reactualizarea garantiilor de catre antrepozitarii de produse accizabile;
– scutirea la plata a contributiei de sanatate pentru diverse categorii de persoane
-usoare modificari privind impozitul pe constructii datorat la bugetul de stat.

 Dezvoltam analiza de astazi cu privire la cota de TVA de 9% pentru alimente, respectiv cu privire la fiscalizarea bacsisului.

  •  Principalele bunuri alimentare pentru care cota de TVA aplicabila va fi de 9% sunt:

a)animale vii si pasari vii, din specii domestice, care se incadreaza la codurile NC 0101-0105, 0106 14 10, 0106 19 00, 0106 33 00, 0106 39 10, 0106 39 80, 0106 41 00 si 0106 90 00 destinate consumului alimentar uman sau animal sau destinate producerii de alimente pentru consumul uman sau animal, de materii prime sau ingrediente pentru prepararea alimentelor pentru consumul uman sau animal, inclusiv in cazul in care acestea sunt utilizate pentru reproductie;

b)carne si organe comestibile care se incadreaza la codurile NC 0201-0210;

c)pesti si crustacee, moluste si alte nevertebrate acvatice, care se incadreaza la codurile NC 0301-0308, cu exceptia pestilor ornamentali vii care se incadreaza la codurile NC 0301 11 00 si 0301 19 00;

d)lapte si produse lactate care se incadreaza la codurile NC 0401-0406;

e)oua de pasari care se incadreaza la codurile NC 0407-0408, cu exceptia celor care se incadreaza la codurile NC 0407 11 00, 0407 19, 0408 11 20, 0408 19 20, 0408 91 20, 0408 99 20;

f)miere naturala care se incadreaza la codul NC 04090000;

g)alte produse comestibile de origine animala care se incadreaza la codurile NC 0410 00 00, 0504 00 00, 0506 90 00, 0507, 0508 00 00, 0511 91, 0511 99;

h)plante vii utilizate ca alimente destinate consumului uman sau animal ori ca materii prime sau ingrediente pentru prepararea alimentelor destinate consumului uman sau animal, care se incadreaza la codul NC 0602 90 50;

i)legume, plante, radacini si tuberculi, alimentare, care se incadreaza la codurile NC 0701-0714, cu exceptia celor care se incadreaza la codurile NC 0701 10 00, 0703 10 11, 0712 90 11, 0713 10 10, 0713 33 10;

j)fructe comestibile, coji de citrice sau de pepeni, care se incadreaza la codurile NC 0801-0814 00 00;
k)cafea, ceai, mate si mirodenii, care se incadreaza la codurile NC 0901-0910;

l)cereale care se incadreaza la codurile NC 1001-1008, cu exceptia celor destinate insamantarii care se incadreaza la codurile NC 1001 11 00, 1001 91, 1002 10 00, 1003 10 00, 1004 10 00, 1005 10, 1006 10 10, 1007 10 si 1008 21 00;

m)produse ale industriei moraritului, malt, amidon si fecule, inulina, gluten de grau, care se incadreaza la codurile NC 1101 00-1109 00 00, cu exceptia celor care se incadreaza la codul NC 1106 20 10.

  • Foarte important: legiuitorul a precizat cateva aspecte cand bunurile se vand ca pachete cu alte bunuri, respectiv daca se vand doua produse unul alimentar si altul nealimentar, atunci facturarea se va aplica cu cota diferentiata pentru fiecare produs.


De exemplu, vindem un pachet ce contine un litru de lapte si o cana. Vanzatorul factureaza cu preturi distincte ambele produse. In aces caz se va utiliza cota de 9% pentru lapte si cota de 24% pentru cana.

Daca facturarea se realizeaza sub forma unui pachet cu un singur pret si luam exemplul dat chiar de legiuitor, un aragaz vandut impreuna cu pachete de spaghete, se va stabili ce bun este acordat cu titlu gratuit (in cazul nostru evident spaghetele) si se va factura cu cota de 24% aragazul. Daca produsele dintr-un pachet nu se pot diferenti, atunci facturarea pachetului se va realiza cu TVA in procent de 24%.

Ambalajele in care se regasesc alimentele vandute se factureaza cu cota de 9%, fiind cheltuiala accesorie livrarii de alimente.

Bauturile  nonalcoolice se factureaza  cu cota de TVA de 9%. Bauturile alcoolice se factureaza cu cota de TVA de 24%. Reprezinta bautura alcoolica orice bautura ce contine alcool, indiferent de concentratia alcoolului.

Cum e cu bacsisul?

In ceea ce priveste impozitarea bacsisului avem un element de surpriza, ca sa nu spunem un element de interpretare gresita a Codului fiscal.

Astfel, in cazul in care bacsisul ramane la dispozitia societatii, deci nu se acorda salariatilor, se va colecta TVA in procent de 24%. Noi consideram ca aceasta prevedere incalca art. 126 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal, respectiv bacsisul nu reprezinta o livrare de bunuri sau o prestare de servicii impozabila deoarece este primit peste pretul bunurilor/serviciilor prestate.

 In sfarsit, daca legiuitorul vrea sa il impoziteze cu cota de TVA de 24%, interpreteaza cum poate prevederea normativa.

Daca bacsisurile se acorda salariatilor, acestea sunt incadrate in categoria veniturilor din “alte surse” reglementate de normele de aplicare pentru art. 78 din Codul fiscal regasite la pct. 152 din HG nr. 44/2004. Acest lucru inseamna impozitarea bacsisului la nivelul persoanei fizice cu impozitul de 16% fara a fi asimilat venitului din salarii.

Un lucru la care legiuitorul probabil nu s-a gandit consta in faptul ca asimiland bacsisul la venitul din alte surse al persoanei fizice, acesta este supus asigurarilor sociale de sanatate conform art. 296^29 alin. (5) din Codul fiscal.

Plata contributiei insa se va face pe baza deciziei emise de ANAF, dupa ce contribuabilii vor depune declaratia 200 cu impozitul pe venit retinut de la persoanele fizice. Se perpetueaza aceeasi situatie deja intalnita in practica cu contributii la dividende in sume minuscule sau cu contributia pentru dobanda primita de elevi la alocatia scolara.

Desigur, reamintim faptul ca operatorul economic trebuie sa decida prin Regulament interior daca bacsisul ramane la dispozitia societatii, caz in care TVA se colecteaza prin metoda sutei majorate pentru platitorii de TVA, sau daca se distribuie salariatilor, acesta fiind supus impozitarii cu cota de 16% stopaj la sursa si cu cota de 5,5% contributia la sanatate, urmand ca ANAF sa emita decizie de impunere (material realizat cu sprijinul consultantului fiscal Adrian Benta).

Alte cateva observatii, transmise pe Facebooh de Cristi Rapcencu, lector universitar la ASE, membru al CECCAR si coordonator al activitatii in cadrul firmei de contabilitate si consultanta S&R Accounting Leader S.R.L.:

1. Nimeni NU este obligat sa isi reduca pretul de vanzare cu amanuntul incepand cu 1 iunie 2015. Daca sunt restaurant si vand in luna mai o ciorba cu 10 lei portia care include TVA de 24% pot si dupa 1 iunie 2015 sa vand ciorba tot cu 10 lei, numai ca TVA colectat si inclus in pret este de 9%, iar marja de profit mai mare. Dar trebuie retinut ca NU exista obligativitatea reducerii preturilor. TVA neexigibila (4428) aferenta pretului cu amanuntul se transfera in contul de adaos (348).

 
2. NU se ajusteaza TVA dedusa la achizitia acestor produse chiar daca la cumparare am dedus TVA de 24% iar lka vanzarea lor colectam 9%.
EXEMPLU: Suntem o firma comert en-gros fructe-legume. Cumpar in 28 mai un kg de banane cu 5 lei, TVA 24% si il vand in data de 1 iunie cu 6 lei, TVA 9%. NU ajustam TVA dedusa initial.
TVA se ajusteaza cand iti deduci TVA la achizitie iar apoi realizezi operatiuni scutite fara drept de deducere. Ori noi in exemplul de mai sus colectam TVA, insa la o cota redusa.
 
3. Trebuie analizate cu atentie produsele care intra pe TVA redusa de 9% asa cum acestea au fost prezentate in HG 367 din MOF nr 373 din 28 mai 2015.
Atentie la bauturile alcoolice care se vor vinde in continuare cu TVA de 24%. Normele prevad ca si cocktailurile care contin alcool (indiferent de procent) sunt considerate tot bauturi alcoolice si intra pe 24%.

Sursa: hotnews.ro

Masura nemaintalnita pe piata din Romania: patru lanturi de hipermarketuri ingheata preturile la produsele alimentare pana la reducerea TVA

Patru lanturi de hipermarketuri au decis sa inghete preturile la produsele alimentare. Altfel spus, cu mici exceptii, nu ar trebui sa se scumpeasca nimic pana pe 1 iunie, cand va scadea TVA-ul la alimente. Dupa aceasta data, preturile ar urma sa scada cu 12%, spune Asociatia Hipermarketurilor din Romania.

Carrefour, de pilda, a decis sa inghete preturile in luna mai. Clientii ar trebui sa gaseasca aceleasi preturi, cu doua exceptii. Florin Capatana, reprezentant Carrefour: “Zona de promotii a produselor promotionale, care se duc intr-o promotie si dupa aceea intra intr-un pret normal si al legumelor si fructelor, produse care sunt aduse din import.”

Si Auchan a inghetat preturile la produsele alimentare in mai, dar si in iunie, dupa reducerea TVA. Tiberiu Danetiu, reprezentant Auchan: “Pentru luna mai, urmeaza reducerea TVA si preturile raman la noul nivel micsorat, inghetat si pentru iunie.”

La Profi gasim alta strategie. Gabriel Paslaru, reprezentant Profi: “Nu am mai asteptat 1 iunie, ci din 30 aprilie, la o gama de produse destul de extinse, am redus deja pretul cu echivalentul TVA-ului.” In total, 100 de produse au un pret cu TVA redus. Deocamdata, unii cumparatori sunt reticenti.

Neincrederea oamenilor este alimentata si de experienta reducerii TVA-ului la paine, spun analistii.

Gabriel Sincu, analist EY: “Preturile au scazut atunci pentru o luna doua si au revenit tot acolo”.

TVA scade de la 24% la 9%, pentru produsele alimentare, din 1 iunie, iar Consiliul Concurentei le-a permis Asociatiei Hipermarketurilor sa recomande tuturor magazinelor sa reduca preturile cu 12% dupa aceasta data. Intre timp, autoritatile statului promit sa monitorizeze preturile practicate, insa nu au cum sa intervina pe o piata libera, sustin analistii.

Sursa: incont.ro

Ministrul Culturii anunta reducerea TVA la 5% pentru carti

Ministrul Culturii, Ionut Vulpescu, a anuntat joi, pe contul sau de Facebook, ca va depune un amendament la Codul Fiscal prin care TVA sa fie redus la 5% la carti, mentionand ca are acordul premierului si al ministrului Finantelor pentru aceasta propunere.

“Ziua Internationala a Cartii aduce o veste buna pentru toti romanii pasionati de lectura: TVA de 5% la carti”, a scris acesta, pe contul sau de Facebook.

“Am vorbit cu premierul Victor Ponta si cu ministrul Finantelor Eugen Teodorovici si am obtinut sprijinul lor pentru aceasta initiativa. Voi depune la Camera Deputatilor un amendament la proiectul Noului Cod Fiscal, prin care TVA pentru carti sa fie redusa la 5%, una dintre cele mai mici cote din Uniunea Europeana!”, a adaugat ministrul Culturii.

Ulterior, premierul Victor Ponta a sharuit linkul lui Ionut Vulpescu si a comentatS “Sustin ideea unei cote TVA de 5% pentru carti! Ar fi una dintre cele mai mici din Uniunea Europeana si un sprijin semnificativ pentru domeniul Culturii!”.

Sursa: hotnews.ro

Scaderea TVA la alimente: in buzunarul consumatorului, in afacerile procesatorilor, in batatura fermierilor si in functionarea statului

Specialistii din mai multe sectoare ale economiei romanesti apreciaza ca reducerea TVA la alimente de la 24% la 9% , de la 1 iunie 2015, anuntata marti de Guvern, va avea efecte pozitive in cel putin 4 directii relevante ale societatii: pentru consumatori, pentru industria alimentara, pentru fermierii romani si pentru bugetul de stat, care asigura functionarea institutiilor si a serviciilor de baza pentru populatie.

Avocatul Gabriel Biris, specialist in taxare, presedintele Federatiei Patronatelor din Industria Alimentara ROMALIMENTA, Sorin Minea, precum si liderul Asociatiei Patronale Romane din Industria Laptelui – APRIL, Dorin Cojocaru, explica, pentru HotNews.ro, cum, cat si cand se va simti scaderea TVA la alimente cu 15 puncte procentuale din pretul de baza al alimentelor.

Buzunarul consumatorului in fata scaderii TVA

Opinia aproape unanima a specialistilor chestionati este ca romanii vor beneficia de scaderea preturilor alimentelor la raft. Cand si cu cat – aiai sunt unele diferente de opinie.

  • Reprezentantul procesatorilor de carne sustine ca imediat vor scadea preturile la alimente, cu toate cele 15 puncte procentuale de reducere a TVA. “In dimineata urmatoare dupa reducerea TVA, se va simti scaderea de pret in buzunarul consumatorilor. Cu toate cele 15 puncte procentuale vor scadea preturile, pentru ca TVA nu face parte din pret, ci este pus peste pret. Deci daca astazi scade TVA, maine scade pretul cu 15 procente”, a declarat Sorin Minea. Seful Romalimenta a recunoscut, insa, ca intr-un interval de 2-3 luni scaderea preturilor la alimente se va mai atenua, odata cu reasezarea pietei, insa foarte putin. “Ca sa lucrez eu pretul, mi-ar mai trebui inca cel putin o luna. In final, peste 2-3 luni, nu vor fi 15 procente, dar tot vor fi cel putin 10-12 procente de scadere”, a mai spus Minea, de la Romalimenta.
  • In schimb, reprezentantul procesatorilor de lapte recunoaste ca reducerea de preturi va fi sub diferenta de TVA. “Imediat se va vedea reducerea TVA in pretul alimentelor. Nu pot sa exagere chiar asa, cu 15 puncte, pentru ca obiectivul a fost in primul rand sa salvam industria alimentara in Romania in concurenta cu celelalte fabrici din Europa. Dar eu zic ca un 10% minimum se va simti in buzunarul consumatorului, pentru ca cine nu vinde nu ramane pe piata si, ca sa vinzi, trebuie sa vinzi ieftin”, a spus Dorin Cojocaru, presedintele APRIL.
  • Specialistul in taxare Gabriel Biris considera ca “reducerea TVA la alimente este foarte mare si, in mod sigur, mare parte din ea, se va vedea la raft, imediat”. “Probabil ca scaderea de 15 puncte procentuale se va vedea intr-o buna masura  in pretul final al alimentelor”, a mai spus el. Avocatul a mai explicat ca la paine, reducerea TVA la 9% nu s-a vazut prea mult in pretul final al painii pentru ca oricum preturile sunt destul de reduse la acest produs, insa la carne sau la branzeturi ieftinirile se vor vedea. “La paine a fost altceva, pentru ca la paine vorbim despre valori foarte mici. La o paine care poate sa coste doi lei, cat sa scada pretul, ca iti da cu virgula si nici n-ai cum sa dai rest cativa banuti. Vorbim de valori atat de mici incat rotunjirile nu prea pot fi facute practic. In schimb, la carne e cu totul altceva. Si mai ales cand vorbim despre supermarket, unde preturile sunt cu zecimale, probabil ca scaderea de pret se va vedea direct”, a comentat Biris.

Bugetul statului si reducerea TVA la alimente

Guvernul a precizat ca reducerea TVA la 9% pentru toate alimentele, la bauturile nealcoolice si la serviciile de alimentatie publica genereaza un gol bugetar de 5 miliarde de lei pe an. Executivul sustine ca bugetul poate suporta masura, avand in vedere ca numai pe primul trimestru al anului 2015 tara a avut un plus de incasari la buget de 3,3 miliarde de lei peste cat era programat. Practicm potrivit calculelor Guvernului, nu va avea de suferit bugetul de stat, adica lucrarile de constructie a drumurilor, serviciile de politie si ordine publica, spitalele, scolile, armata etc.

  • Sorin Minea, de la Romalimenta, considera ca reducerea TVA la alimente va cotribui substantial la reducerea evaziunii fiscale, c efect benefic asupra incasarilor bugetare. “Comerciantii si procesatorii nefiscalizati vor face criza de isterie. La 9% TVA nu prea mai poti sa faci evaziune fiscala , iar in prima etapa ei vor avea preturi mai mari decat piata alba. Este cel mai puternic sut in fund dat evaziunii in ultimii 25 de ani!”, crede reprezentantul industriie alimetare.

“Incasarile la bugetul de stat nu vor avea de suferit ci, din contra, materializarea efectelor de mai sus va duce la cresterea lor, cu posibilitatea realocarii spre sectoare vitale si mai ales a extinderii necesarei relaxari fiscale”, a mai aratat Romalimenta.

  • Avocatul Gabriel Biris apreciaza modul gradual in care Guvernul a ales sa reduca TVA, mai intai la alimente, de la 24% la 9%, pentru ca din 2016 sa se treaca la scadarea TVA standard, de la 24% la 20%. El a cerut, insa, procedura de taxare inversa si in piata carnii. “Masura asta de reducere intai a cotei la alimente si apoi la cota standard pare un pic mai inteligenta. Vezi intai care este impactul si vezi daca o mai faci si pe cealalta. Valoric vorbind, masura asta este mult mai mare dacat reducerea TVA la paine. Nu uitati ca la paine piata nu este atat de evazionata pentru ca taxarea la cereale este inversa. Ar trebui sa se aplice taxarea inversa si la noile produse unde se reducerea TVA pe lant si atunci vom vedea o reducere mai rapida a evaziunii. Oricum, putem vorbi si asa despre reducerea evaziunii”, a spus Biris.

Efectul asupra fabricilor de lactate si carmangeriilor

  • Avocatul specializat in managementul conformarii la fiscalitate crede ca reducerea TVA la alimente va conduce in primul rand la cresterea vanzarilor pentru producatorii de carne si lactate si pentru comercianti.

“Pentru un producator mediu, impactul va fi important, bineinteles, pentru ca ii creste volumul de vanzare. Daca scade pretul, automat creste volumul. Consumul de carne este oricum gatuit de puterea de cumparare mica a romanilor”, a spus Biris. In schimb, el dezaproba ceea ce numeste “abuzurile ANAF” si propunerea Guvernului de Cod de procedura fiscala. Biris recunoaste, insa, ca actiunile din ultima luna ale Fiscului au ajutat oamenii de afaceri care isi platesc taxele si aveau de suferit de pe urma concurentei celor care faceau evaziune fiscala. “In privinta efectului pe evaziune, stateam de vorba cu un producator mare, care are productie integrata de la abator, procesare de carne si vanzare de mezeluri, si zicea ca luna trecuta i-au crescut vanzarile cu 30%, datorita miscarii ANAF-ului”.

  • Reprezentantul procesatorilor de lapte, Dorin Cojocaru, considera ca reducerea TVA la alimente urmareste, in primul rand, salvarea industriei alimenare. “Obiectivul a fost in primul rand sa salvam industria alimentara in Romania in concurenta cu celelalte fabrici din Europa”. El preconizeaza si o crestere semnificativa a productiei de lactate: “Cand s-au dat cei 20 de euro pe tona de lapte vanduta pe facura a crescut productia d elapte a Romaniei cu 15%. Cand statul stimuleaza vanzarea fiscalizata, se vede imediat, ai feed back imediat. Parca vad ca INS va raporta la sfarsit de an ca a crescut consumul cu 6-7-10 la suta, ca ne-a crescut productia interna de produs finit”.

Ce vor face fermierii cu scaderea de TVA oferit de Guvern

  • Cojocaru, de la APRIL, nu crede ca fermierii romani vor avea castiguri substantiale, directe din reducerea TVA la alimente, pentru ca Romania are doar aproximativ 2.500 de ferme platitoare de TVA din cele 640.000 de exploatatii agricole (cele mai multe de subzistenta). “Media pe exploatatie e cam de 1,6 vaci, iar in Romania sunt circa 17.800 de ferme autorizate sanitar-veterinar, din care doar 2.500 sunt platitoare de TVA”, a aratat Cojocaru. Pentru a fi platitor de TVA, ferma trebuie sa vanda minimum 450-500 de litri de lapte pe zi, ca sa ajungi la plafonul de 60.000 de euro pe an – cifra de afaceri, a spus el. “Deci pe fermierii mici (cu cel mult 20 de vaci) nu-i influenteza. Reducerea de TVA va fi simtita de fermierii mari – de la 25-30 de vaci, 100-200 de faci”, a conchis liderul procesatorilor de lapte.

In schimb, Dorin Cojocaru arata ca mentinerea TVA la 24% la alimente ar fi avut efecte dezastruiase asupra fermierilor, pentru ca procesatorii ar fi fost obligati sa cumpere mai mult lapte crud din import. “Daca nu reduceream TVA-ul, exista riscul ca procesatorii sa inceapa sa cumpere lapte de la fermierii romani mici, pe borderou de achizitie, sau lapte spor, de import, care nu e purtator de TVA. Este mult mai atractiv acum sa cumparam din Romania decat din spatiul intracomunitar. La ora actuala, decat sa-mi blochez cashflow-ul si sa cumpar de la o ferma cu 24% TVA, preferam sa cumpar din spatiul intracomunitar care nu este purtator de TVA si plus ca piata este foarte fluctuanta, volatila. In Saptamana Mare, s-au dublat comezile la hypermarket.

De unde iau eu diferenta de lapte crud ca sa-mi produc branzeturi, iaurturi pentru perioada asta? Din lapte spot, iar Romania nu are lapte spot. Laptele-spot este excesul de lapte. De exemplu, eu am o fabrica de 50 t de lapte pe zi. fac contract cu fermierii din Romania pe un an pentru 40 t, pentru ca in unele perioade produc 50 t iar in atele 40 t. In Postul Pastelui si al Craciunului, produc pe stoc sau imi tin fabrica la 80% din capacitate. In perioadele de varf, cum e Saptamana Mare, ca acum incep sa aprovizionez magazinele, eu am nevoie de suplimentarea productiei.

De unde iau laptele ala, pemtru ca in Romania toti fermierii au contract si atunci apelez la Ungaria, Polonia, Slovenia, care au surplus de lapte – spot, dica prin telefon, comanda directa supracintractata”, a explicat liderul procesatorilor de lapte.

El a subliniat ca este in interesul procesatorilor romani sa sustina fermele romanesti. “Reducerea TVA va mai compensa din diferenta de oferta dintre laptele venit din spatiul intracomunitar si productia interna, pentru ca noi suntem constienti ca, daca nu tinem in viata fermele romanesti, peste un un an, nu vom mai avea de unde sa luam lapte. Deci pe noi ne intereseaza ca aceste ferme in Romania sa se dezvolte, pentru ca, daca noi le distrugem, peste un an furnizorii din spatiul intracomunitar vor deveni monopol, cartel pe piata romaneasca si vor impune preturile. Noi trebuie sa fim maturi, constienti ca, daca nu facem parteneriate cu fermele romanesti si nu ne ajutam unii pe altii in momente grele, rau ne va fi tot noua, va fi efectul de bumerang”.

Cojocaru a lsanat insa si un avertisment: “Daca va exista un echilibru fiscal intre oferta din Europa si cea din Romania, noi vom lua din Romania. daca aceasta diferenta va fi foarte mare, ca sa supravietuiesc voi fi obligat sa iau din aceeasi sursa din care iau si competitorii de la raft, adica de afara”.

  • La randul sau, Romalimenta considera ca scaderea TVA la alimente va genera un debuseu mai mare si pentru ferme. “Ascensiunea productiei alimentare autohtone inseamna, pe langa o balanta comerciala pozitiva, si marirea debuseului pentru materiile prime agricole, agricultura avand o importanta capitala, economica si sociala, intr-o tara in care aproape jumatate din populatie traieste in mediul rural”, sustine Romalimenta intr-un comunicat.
  • Si Federatia fermierilor Pro Agro, una dintre cele mai mari din Romania, a declarat ca ” sustine solidar, fara rezerve, aplicarea cotei de 9% TVA pe tot lantul carnii, respectiv la animale vii, furaje,  carne, carne preparata, produse si conserve din carne”.
  • In schimb, Laureniu Baciu, seful altei importante federatii de fermieri, LAPAR, atrage atentia ca reducerea TVA la alimente trebuie dublata de controale fiscale asupra procesatorilor si a comerciantilor. “Altfel, toata diferenta de 15 procemte de la TVA o vor baga ei in buzunar si nu se va regasi la consumator”, sustine Baciu.

Comerciantii sunt o alta categorie de participanti la lantul alimentelor. Reprezentantul fabriliclor de lapte, Dorin Cojocaru, atrage atentia asupra unor mari lanturi de hipermarketuri care vand produse de import in proportie de pana la 85%, un exemplu avansat de el fiind Lidl si Kaufland. “Ei isi permit sa vina cu un pret mai mic la raft, pentru ca povara fiscala pe flux e mai mica si au cashflow-ul imbunatatit. Daca noi avem un TVA mai mic pe flux, devenim si noi mai competitivi cu produsele aduse de ei de afara. Lidl are peste 85% produse lactate din spatiul intracomunitar. Eu nu am cum sa ma bat cand am 24% TVA, plus piata neagra”, a comentat liderul procesatorilor de lapte. Presedintele APRIL nu crede insa ca prin reducerea TVA la alimente aceste hipermarketuri vor fi stimulate si mai mult sa importe produse.

Sursa: hotnews.ro

Finantele invoca ultime consultari pentru anularea cresterii impozitului pe case. Ce biruri au fost majorate in noul Cod Fiscal. Lista produselor cu TVA de 9%, extinsa si pentru lapte, oua, animale si pasari vii

Ministerul Finantelor a comunicat luni ca a decis sa nu mai preia in Codul Fiscal propunerea de crestere a impozitului pentru locuinte datorat de populatie, dupa ce Mediafax a prezentat in aceeasi zi varianta actualizata a Codului Fiscal, datata vineri, 13 martie, care prevede majorarea impozitului.

Ministerul sustine ca a hotarat sa nu introduca in Codul Fiscal cresterea impozitului ca urmare a consultarilor din dezbaterile publice, fara sa precizeze cand au avut loc aceste consultari, in condiitiile in care noua forma a Codului Fiscal a fost finalizata vineri.

In expunerea de motive la varianta actualizata a Codului Fiscal, datata de Ministerul Finantelor 13 martie, la capitolul Indexarea impozitelor si taxelor locale se spune:”Se propune ca, impozitele și taxele locale sa se indexeaze, anual, de catre consiliile locale, tinind cont de evolutia ratei inflatiei de la ultima indexare, comunicata pe site-ul oficial al Ministerului Finantelor Publice si al Ministerului Dezvoltarii Regionale și Administrației Publice, pana la data de 30 aprilie a anului anterior celui pentru care se aplica indexarea. Avand in vedere ca de la ultima indexare au trecut 3 ani și rata de inflație a crescut cu 6,46% , in proiect au fost indexate toate impozitele și taxele locale in suma fixa, inclusiv nivelul amenzilor”.

In noua varianta a Codului Fiscal se mentioneaza ca impozitul pentru locuinte datorat de populatie ar urma sa creasca anul viitor, ca urmare a majorarii cu peste 6% a valorii impozabile la toate categoriile de cladiri. Versiunea anterioara a Codului Fiscal, prezentata in urma cu o luna de Guvern, nu continea cresterea impozitului.

Ministerul Finantelor mentioneaza, intr-un comunicat transmis luni, ca, in concordanta legea privind Codul Fiscal, o data la trei ani se actualizeaza nivelurile impozitelor și taxelor locale, tinand cont de evolutia ratei inflatiei de la ultima indexare. De asemenea, se ajusteaza la inflatie si limitele amenzilor prevazute de Codul Fiscal.

“Avand in vedere obligația de indexare stabilita prin lege și faptul ca prevederile Codului fiscal rescris urmeaza sa intre in vigoare la 1 ianuarie 2016, in cadrul dezbaterii publice, a existat o propunere din partea structurilor asociative ale administrațiilor publice locale ca in proiectul de act normativ valorile impozabile, impozitele și taxele locale stabilite in sume fixe, precum și amenzile sa fie indexate cu rata inflației pentru cei 3 ani de la ultima indexare, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 1309/2012 privind nivelurile pentru valorile impozabile, impozitele și taxele locale și alte taxe asimilate acestora, precum și amenzile aplicabile incepand cu anul 2013. Astfel, pentru anii 2013-2015, rata cumulata a inflației este de 6,46%, avand in vedere ratele inflației pentru: anul 2013: 3,98%, conform Bazei de date statistice – Tempo – Online serii de timp; anul 2014: 1,07%, conform Bazei de date statistice – Tempo – Online serii de timp; anul 2015: 1,3%, conform Comisiei Naționale de Prognoza – Prognoza pe termen mediu 2014-2018 – varianta de iarna 2015”, se arata in comunicatul transmis de Finante.

Ca urmare a consultarilor din dezbaterile publice, Ministrul Finantelor Publice a decis ca propunerea mai sus mentionata sa nu fie preluata in forma Codului Fiscal ce va fi supusa aprobarii Guvernului, se mai spune in comunicat.

Noul document, datat 13 martie si obtinut de Mediafax anterior prevedea cresteri de peste 6% ale valorii impozabile la toate categoriile de cladiri.

Astfel, valoarea impozabila pentru o cladire cu cadre din beton armat sau cu pereti exteriori din caramida arsa a fost ridicata de la 935 lei/metru patrat la 995 lei/metru patrat, pentru cele dotate cu instalatii de apa, canalizare, electrice si incalzire, si de la 555 lei/mp la 591 lei/mp pentru cele fara astfel de instalatii.

Pentru cladirile cu peretii exteriori din lemn sau piatra naturala, valoarea impozabila a fost urcata de la 254 lei/mp la 270 lei/mp, cu instalatii, respectiv de la 159 lei/mp la 169 lei/mp, fara instalatii, iar pentru cladire-anexa cu cadre din beton armat sau cu pereti exteriori din caramida arsa a fost ridicata de la 159 lei/mp la 169 lei/mp, respectiv de la 143 lei/mp la 152 lei/mp.

Si cladirile-anexa cu peretii exteriori din lemn sau din piatra naturala, valoarea impozabila a fost ridicata de la 95 lei/mp la 101 lei/mp, respectiv de la 63 lei/mp la 67 lei/mp.

Conform legii, valoarea impozabila a unei cladiri este determinata prin inmultirea suprafetei construite desfasurate a acesteia, exprimata in metri patrati, cu valoarea impozabila, exprimata in lei/metru patrat, la care se adauga un coeficient de ajustare in functie de zona si rangul localitatii de domiciliu.

Guvernul creste impozitul pe toate terenurile, in Codul Fiscal actualizat

Impozitul pe terenul intravilan si cel extravilan, pregatit de Guvern pentru anul viitor, a fost majorat in proiectul actualizat de Cod Fiscal, comparativ cu documentul anuntat in urma cu o luna, prin cresterea valorilor la care este inmultita suprafata terenului, pentru stabilirea sumei de plata.

Noul document, datat 13 martie si obtinut de Mediafax, prevede cresteri atat in cazul terenurilor amplasate in intravilan si inregistrat in registrul agricol la categoria de folosinta “terenuri cu constructii”, cat si pentru terenurile arabile din intravilan.

Sistemul de impozitare a proprietarilor de terenuri aflate in intravilan anuntat de Guvern in urma cu o luna era unul modificat fata de cel practicat in prezent, prin inlocuirea actualelor valori fixe cu grile avand o limita minima si una maxima, cota maxima de impunere fiind dubla comparativ cu actualele taxe.

In noul proiect este mentinut acest principiu al limitelor minime si maxime cu care este inmultita suprafata terenului, dar valorire aferente sunt majorate fata de cele anuntate public la acel moment.

Astfel, pentru un teren intravilan aflat in zona A a localitatii si rang zero, limitele au fost ridicate de la 8.282 lei-20.706 lei/hectar (fata de 10.353 lei/hectar in prezent) la 8.817lei-22.044 lei, cele pentru un teren din zona B a localitatii si rang I au fost crescute de la 5.199 lei-12.998 lei/hectar (fata de 6.499 lei/hectar in prezent) la 5.535 lei-13.838 lei, cele pentru un teren din zona C a localitatii si rang II au fost urcate de la 2.668 lei-6.670 lei/hectar (fata de 3.335 lei/hectar in prezent) la 2.840 lei-7.101 lei, iar cele pentru un teren din zona D a localitatii si rang III au fost majorate de la 984 lei-2.460 lei/hectar (fata de 1.230 lei/hectar in prezent) la 1.048 lei-2.619 lei. Pentru un teren din zona D a localitatii si rangul V, limitele au fost ridicate de la 142 lei-356 lei/hectar (fata de 178 lei/hectar in prezent) la 151 lei-379 lei.

Majorari au fost operate si pentru impozitele aplicate la terenuri arabile din intravilan, prin cresterea cu cate un leu a sumelor fixe cu care este inmultita suprafata terenului.  De asemenea, cresteri cu 1-3 lei ale sumelor fixe pe baza carora este calculat impozitul, prin inmultirea suprafetei, au fost efectuate si la terenurile din extravilan.

Conform legii, localitatile sunt ierarhizate pe rang 0 – capitala, municipiu de importanta europeana, rang I – municipii de importanta nationala, cu influenta potentiala la nivel national european (Brasov, Cluj-Napoca, Constanta, Craiova, Galati, Iasi, Timisoara), rang II -municipiu de importanta judeteana sau cu rol de echilibru in reteaua de localitati, rang III – orase, rang IV – sate resedinte de comuna, rang V – sate componente ale comunelor.  Zonele din cadrul localitatii sunt, de la centru spre periferie, de la “A” la “D”.

Impozitul pe masini, majorat in Codul Fiscal actualizat

Impozitul pe masini pregatit de Guvern pentru anul viitor a fost si el majorat in proiectul actualizat de Cod Fiscal, prin cresterea sumelor fixe luate in calcul la stabilirea sumei finale de plata.

Documentul prevede cresteri ale acestor sume de impozitare pentru toate tipuri de autovehicule.  Conform legii, impozitul pe mijlocul de transport este calculat in functie de capacitatea cilindrica a motorului, prin inmultirea fiecarei grupe de 200 cmc sau fractiune din aceasta cu o suma corespunzatoare.

Astfel, pentru autoturismele cu capacitatea cilindrica intre 1.601 cm3 si 2.000 cm3 inclusiv, suma fixa luata in calcul la stabilirea impozitului a fost ridicata de la 18 lei/200 cmc la 19 lei/200 cmc, la cele cu capacitatea cilindrica intre 2.001 cmc si 2.600 cmc inclusiv a fost majorata de la 72 lei/200 cmc la 77 lei/200 cmc, la cele cu capacitatea cilindrica intre 2.601 cmc si 3.000 cmc inclusiv a fost urcata de la 144 lei/200 cmc la 153 lei/200 cmc, iar la cele cu capacitatea cilindrica de peste 3.001 cmc a fost crescuta de la 290 lei/200 cmc la 309 lei/200 cmc.  Suma fixa luata in calcul la stabilirea impozitului creste si pentru motociclete si autoturisme cu capacitatea cilindrica de pana la 1.600 cm3 (de la 8 lei/200 cmc la 9 lei/200 cmc), autobuze, autocare, microbuze (de la 24 lei/200 cmc la 26 lei/200 cmc), dar si la masinile de transport marfa.

Pentru TIR-uri, suma fixa luata in calcul creste, de exemplu, de la 133 lei/an la 142 lei/an pentru masini cu masa de cel putin 12 tone, dar mai mica de 13 tone si doua axe, si de la 517 lei/an-1.169 lei/an la 550 lei/an-1.245 lei/an, astfel de majorari fiind operate si pentru celelalte categorii de masini transport marfa.

Guvernul extinde lista produselor cu TVA de 9%, cu lapte, oua, animale si pasari vii

Lista produselor pentru care Guvernul promite TVA de 9%, si care a inclus initial doar painea, carnea, pestele, legumele si fructele, a fost extinsa prin includerea si altor produse: animale vii si pasari vii, din specii domestice, carne, inclusiv organe comestibile si preparate din carne, peste si preparate din peste, cu exceptia pestilor ornamentali, lapte, produse si subproduse lactate, oua de pasari, legume, plante, radacini si tuberculi, alimentare, fructe comestibile si preparate din acestea.

Asociatia Patronala Romana din Industria Laptelui a cerut Ministerelor Finantelor si Agriculturii si Parlamentului reducerea TVA la 9% si la lapte si produse lactate, considerand discriminatorie scaderea taxei doar pentru unele alimente.  Ministrul Finantelor, Darius Valcov, spunea atunci ca Guvernul va lua in considerare propunerea de aplicare a cotei de TVA de 9% si pentru lapte atunci cand va exista un consens intre fermieri si producatori, precizand ca fermierii n-au dorit introducerea masurii in prima varianta a Codului Fiscal.  Noul proiect mentine ideea reducerii cotei standard de TVA de la 24% la 20%, incepand cu 2016, si la 18%, incepand cu 2018.

Ponta, despre impozitele majorate in Codul Fiscal actualizat: Decizia apartine autoritatii locale

Decizia de majorare sau de reducere a impozitelor apartine autoritatii locale, a declarat premierul Victor Ponta, ca reactie la informatiile privind modificarile din noul Cod Fiscal.

“Daca vreti, taxele nu o sa creasca niciodata in urmatorii 100 de ani. Este decizia autoritatilor locale, pot sa le scada sau pot sa le creasca, in functie de cum considera autoritatile locale. Pana acum, a fost bun Codul, acum nu mai e bun. Forma finala se discuta in Parlament. Daca autoritatile locale considera ca e bine, pot sa scada toata taxele sau pot sa le creasca, in niste limite “, a raspuns Ponta.  El a reluat ideea ca noul Cod Fiscal va fi adoptat de Parlament.

“Alea bune, adica reducerea TVA, nu le face Guvernul, dar daca e ceva de rau, face Guvernul”, a adaugat Ponta.

TVA de 9% pentru accesul la evenimentele sportive

Guvernul va aplica, incepand cu anul viitor, TVA de 9% si pentru accesul la evenimentele sportive, cu argumentul ca sportul este un fenimen social si economic care prezinta un grad inalt de interes pentru populatie, releva proiectul actualizat al Codului Fiscal.

“Avand in vedere rolul important al sportului in societate și caracterul specific al acestuia, se propune aplicarea cotei reduse de TVA de 9% si pentru serviciile constand in permiterea accesului la evenimentele sportive. Aceasta masura este conforma cu acquis-ul comunitar și vizeaza promovarea sportului, care este un important fenomen social si economic, ce prezinta un grad inalt de interes pentru cetateni”, se afirma in document.

In noul proiect este propusa in continuare TVA de 9% pentru serviciile constand in permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectura si arheologice, gradini zoologice si botanice, targuri, expozitii si evenimente culturale, cinematografe.  Noul proiect mentine ideea reducerii cotei standard de TVA de la 24% la 20%, incepand cu 2016, si la 18%, incepand cu 2018.

Proiectul noului Cod Fiscal si al Codului de Procedura Fiscala vor fi transmise Parlamentului de cate Guvern pe 25 martie, cu solicitarea catre Senat pentru dezbatere in regim de urgenta, astfel incat documentele sa intre la Camera Deputatilor pana la finele lunii aprilie, a anuntat premierul Ponta.

El a precizat ca ia in calcul angajarea raspunderii Guvernului daca va constata ca PNL va bloca adoptarea celor doua acte pe motive procedurale.
“Voi solicita Senatului procedura de urgenta, astfel incat Codul Fiscal sa poata fi discutat in comisii si in plen imediat dupa Paste, iar la finele lunii aprilie poate ajunge in Camera Deputatilor. Daca voi constata ca, prin masuri procedurale, PNL va bloca adoptarea Codului Fiscal – nu pe probleme de fond, ci pe procedura – atunci voi lua in cacul angajarea raspunderii Guvernului in luna iunie pentru cele doua Coduri”, a sus Ponta.
Victor Ponta a mai spus ca va incepe, in perioada imediat urmatoare, discutiile cu potentialii ministri de Finante, in locul demisionarului Darius Valcov, asigurand ca va prezenta public nominalizarea doar dupa ce il va informa si pe presedintele Klaus Iohannis.
“Imediat, in zilele urmatoare, voi discuta cu posibilii ministri – cine vrea dintre cei carora le propun – si il informez si pe presedinte si imi anunt si colegii de partid”, a spus Ponta, dupa Biroul Permanent National al PSD.
Premierul a declarat ca are trei variante de posibili ministri, dar nu stie cine vrea sa fie “kamikaze” la conducerea Finantelor.
Darius Valcov i-a inaintat, duminica, premierului Victor Ponta demisia din functia de ministru al Finantelor, pentru acest post nefiind inca nominalizat un inlocuitor, el urmand sa ramana in Guvern pana la finalizarea celor doua coduri.
Proiectul noului Cod Fiscal prevede reducerea cotei standard a taxei pe valoarea adaugata, pentru toate bunurile si serviciile, de la 24% la 20%, de la 1 ianuarie 2016, iar pentru carne, peste, legume si fructe produse alimentare de baza, de la 24% la 9%, incepand cu aceeasi data.
Documentul prevede si introducerea taxarii inverse pentru livrarea de cladiri, parti de cladire si terenuri de orice fel, pentru a caror livrare se aplica regimul de taxare, incepand cu 1 ianuarie 2016.
Ulterior, cota standard de TVA ar urma sa fie diminuata de la 20% la 18%, incepand cu 1 ianuarie 2018.
Pentru 2016, incasarile la buget sunt estimate sa scada cu 11,6 miliarde lei, dar cu o crestere la venituri de 6,4 miliarde lei din TVA, contributii sociale, impozit pe salarii, impactul bugetar net pentru anul viitor fiind calculat la 5,2 miliarde lei.
Contributiile de asigurari sociale si cele de sanatate vor fi impuse la plata tuturor persoanelor fizice care realizeaza venituri, iar din 2017 cota de asigurari sociale va scadea atat la angajat, de la 10,5% la 7,5%, cat si la angajator, de la 15,8% la 13,5%, conform proiectului noului Cod Fiscal. Din 2016, va fi eliminata deducerea contributiei de asigurari de sanatate de la calculul impozitului pe venit.
Proiectul prevede introducerea plafonului maxim de cinci salarii medii brute pentru baza lunara de calcul a CAS si CASS de la 1 ianuarie 2016, eliminarea deducerii CASS de la calculul impozitului pe venit de la 1 ianuarie 2016 si introducerea obligatiei de plata a CAS si CASS pentru toate persoanele fizice care realizeaza venituri.
Este avuta in vedere si majorarea sumei neimpozabile lunare la stabilirea impozitului pe venitul din pensii, incepand cu 1 ianuarie 2016.
Masurile vor diminua incasarile la buget cu 5,2 miliarde lei in 2016, dar vor antrena si venituri suplimentare de 2,7 miliarde lei din din TVA, contributii sociale, impozit pe salarii, urmare a unei cresteri anticipate a locurilor de munca, impactul bugetar net fiind de 2,5 miliarde lei.
Cota unica de impozitare va fi redusa de la 16% la 14% din ianuarie 2019, conform proiectului noului Cod Fiscal.
Reducerea va diminua incasarile la buget cu 4,8 miliarde lei in 2019, dar va genera si venituri suplimentare de 2,3 miliarde lei din TVA, contributii sociale, impozit pe salarii, si ca urmare a crearii de noi locuri de munca, impactul bugetar net fiind 2,5 miliarde lei.
Fondul Monetar International a atras atentia ca masurile de relaxare fiscala incluse in proiectul noului Cod Fiscal trebuie analizate cu grija pentru o mai buna intelegere a modului in care pot fi atinse tintele de deficit fiscal ale Romaniei.
“Taierile de taxe propuse vor trebui analizate cu grija pentru o mai buna intelegere a modalitatii in care pot fi atinse obiectivele de deficit fiscal. FMI este pregatit sa discute propunerile cu Guvernul”, a declarat un purtator de cuvant al FMI, citat de Mediafax.
La randul sau, Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal, apreciaza ca Romania are nevoie mai degraba de stimuli de relaxare fiscala pe parte de oferta, prin reducerea CAS, nu de stimularea puternica a cererii prin taierea TVA si accizelor, care va aduce noi dezechilibre in economie.
“Venim cu stimuli foarte puternici, vorbim de reducere de sase puncte procentuale de TVA in doi ani si de 20% reduceri de accize, deci un stimul foarte puternic pe parte de cerere, fara a fi insotit de stimuli pe parte de oferta. Daca ne uitam la estimarile BNR legate de excesul de cerere, vedem ca in conditiile actuale excesul acesta de cerere, care este de fapt deficit de cerere in prezent, deci suntem cu crestere economica sub potential, se va inchide probabil la sfarsit de 2016. Deci daca noi venim in 2016 cu stimuli foarte puternici pe parte de cerere, fara stimuli pe parte de oferta, care oricum se vad intarziat in economie, s-ar putea sa avem o problema, si anume sa constatam ca avem un exces de cerere care alimenteaza din nou dezechilibre in economie”, a afirmat Dumitru, dupa lansarea proiectului de modificare a Codului Fiscal.
Sursa: incont.ro

Retailerii l-au asigurat pe Vâlcov de ieftiniri după reducerea TVA

Marii retaileri au cerut ministrului Finanțelor, Darius Vâlcov, ca reducerea la TVA să nu intre în vigoare în ianuarie, pentru că ar afecta lunile cu cele mai mare vânzări pentru ei, noiembrie și decembrie, consumatorii așteptând ieftinirile, și l-au asigurat de reducerile prețurilor la raft.

“Am discutat cu retailerii când să facem această reducere de TVA pentru ca și ei să poată opera reducerile și să nu scadă consumul. O parte însemnată a reducerii la TVA, dar și la accize, o vom regăsi la raft. Dumnealor m-au asigurat că, precum în cazul pâinii, reducerile se vor vedea la raft. Am convenit ca înainte cu minim o lună să se facem anunțul reducerii TVA”, a declarat miercuri, într-o conferință de presă, Vâlcov.

Ministrul a arătat că reducerea TVA la pâine a condus la creșterea pieței fiscalizate cu 23%, iar economiile din buzunarele românilor au fost de 295 milioane lei. TVA la pâine a fost redus de la 24% la 9% în septembrie 2013.

Marile rețele de magazine au solicitat ministrului Finanțelor ca reducerea TVA să nu se realizeze în ianuarie pentru că ar afecta lunile cu cele mai mare vânzări, noiembrie și decembrie, consumatorii așteptând ieftinirile.

“O micșorare a TVA să nu fie realizată în ianuarie pentru că ar afecta vânzările din lunile anterioare. Pentru retaileri și în speciale pentru cei de bunuri de folosință îndelungată, precum Mobexpert sau Dedeman, lunile noiembrie și decembrie sunt cele mai importante pentru noi din punctul de vedere al vânzărilor”, a declarat Dan Șucu, președintele Asociației Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR), care este și proprietarul producătorului și retailerului de mobilă Mobexpert.

Șucu a arătat că, după majorarea TVA de la 19% la 24%, piața nefiscalizată în industria mobilei s-a dublat, iar acest domeniu nu este cunoscut ca evazionist.

Vâlcov a arătat că reducerea TVA s-ar putea realiza înainte de 1 ianuarie 2016. El a arătat că după această reducere este posibil să asistăm la o creștere mai accentuată a consumului. Potrivit datelor INS, comerțul cu amănuntul a crescut cu 7% anul trecut, susținut de avansul vânzărilor de produse nealimentare, alimente, băuturi, tutun și carburanți.

Reducerea TVA se va face la tot lanțul, nu numai la comerciant.

Proiectul noului Cod Fiscal prevede reducerea cotei standard a taxei pe valoarea adăugată, de anul viitor, de la 24% la 20%, iar pentru carne, pește, legume și fructe produse alimentare de bază la 9%.

Cota standard de TVA ar urma să fie redusă în continuare, la 18%, din ianuarie 2018, conform calendarului redactat de Guvern.

Proiectul noului Cod Fiscal mai include reducerea, tot de anul viitor, a accizelor la carburanți și alcool, eliminarea impozitului pe construcțiile speciale și a impozitului de 16% pe veniturile din dividende, precum și reducerea cotei unice de impozitare de la 16% la 14% din ianuarie 2019.

Asociația Marilor Rețele Comerciale din România a fost constituită în anul 2003 și are ca membri Cora, Carrefour, Auchan, Kaufland, Selgros, Metro Cash & Carry, Billa, Mega Image, Penny Market, Lidl, Praktiker, Bricostore, Baumax, Dedeman, Hornbach și Mobexpert.

Sursa; mediafax.ro

O nouă procedură privind înregistrarea în scopuri de TVA a persoanelor impozabile

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Vaslui informează că, începând cu 1 februarie 2015, a intrat în vigoare o nouă procedură privind înregistrarea în scopuri de TVA a persoanelor impozabile.
Astfel, prin Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 17/2015 publicat în Monitorul Oficial al României nr. 16 din 09 ianuarie 2015 se stabilesc criteriile pe baza cărora se condiționează înregistrarea în scopuri de TVA a societăților comerciale care sunt înființate în baza Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care sunt supuse înmatriculării la registrul comerțului și care solicită înregistrarea în scopuri de TVA, în următoarele situații:
1. solicită înregistrarea în scopuri de TVA de la înmatricularea societății la oficiul registrului comerțului, dacă declară că urmează să realizeze o cifră de afaceri care atinge sau depășește plafonul de scutire de 220.000 lei, conform prevederilor art .153 alin (1) lit. a) din Codul fiscal. În această situație, societatea trebuie să depună la organele fiscale competente cererea de înregistrare în scopuri de TVA (formular 098), în aceeași zi cu depunerea, la oficiul registrului comerțului, a cererii de înmatriculare a societatii.
2. solicită înregistrarea în scopuri de TVA ulterior înmatriculării societății, dacă cifra de afaceri realizată în cursul unui an calendaristic este inferioară plafonului de scutire de 220.000 de lei, dar optează pentru aplicarea regimului normal de taxă, conform prevederilor art. 153 alin. 1 lit. c) din Codul fiscal. În această situație, societatea trebuie să depună la organele fiscale competente declarația de mentiuni (formular 010).
3. solicită înregistrarea în scopuri de TVA, conform prevederilor art. 153 alin. 9^1 din Codul fiscal, persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de TVA a fost anulat din oficiu de organele fiscale competente. În această situație, persoanele impozabile trebuie să depună la organele fiscale competente formularul 099.
Criteriile în funcție de care se condiționează înregistrarea în scopuri de TVA a persoanelor impozabile sunt următoarele:
a). persoana impozabilă nu se află în situația prevăzută la art. 15 alin. (1) din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităților la înregistrarea în registrul comerțului a persoanelor fizice, asociațiilor familiale și persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum și la autorizarea funcționării persoanelor juridice, cu modificările și completările ulterioare, respectiv în situația de a nu desfășura activități economice în spațiul destinat sediului social și/sau sediilor secundare și nici în afara acestora;
b). niciunul dintre administratorii și/sau asociații persoanei impozabile care solicită înregistrarea în scopuri de TVA, conform art. 153 alin. (1) lit. a) și c) și alin. (9^1) din Codul fiscal, înregistrați fiscal în România, și nici persoana impozabilă însăși în cazul persoanei care solicită înregistrarea, conform art. 153 alin. (1) lit. c) și alin. (9^1) din Codul fiscal, nu au înscrise în cazierul fiscal infracțiuni și/sau faptele prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 75/2001 privind organizarea și funcționarea cazierului fiscal, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
c). evaluarea, pe baza analizei efectuate de organele fiscale, a intenției și a capacității persoanelor impozabile de a desfășura activități economice care implică operațiuni taxabile și/sau scutite de TVA cu drept de deducere, precum și operațiuni pentru care locul livrării/ prestării se consideră ca fiind în străinătate dacă taxa ar fi deductibilă în cazul în care aceste operațiuni ar avea locul în România.
Pentru evaluarea criteriilor în funcție de care se condiționează înregistrarea în scopuri de TVA, persoanele impozabile vor depune la organele fiscale competente și documentele prevăzute la art. 4 din ordin. Ca element de noutate, persoanele impozabile care solicită înregistrarea în scopuri de TVA trebuie să depună la organul fiscal competent formularul (088) “Declarație pe propria răspundere pentru evaluarea intenției și a capacității de a desfășura activități economice care implică operațiuni din sfera TVA”. Modelul și conținutul formularului 088 este prevăzut în OMFP nr. 112/2015 pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare fiscale utilizate de unele persoane impozabile în domeniul taxei pe valoarea adăugată, ordin publicat in Monitorul Oficial nr. 40/16.01.2015.
Printre informațiile care trebuie completate în formularul 088 figurează următoarele: • dacă există asociați și/sau administratori care au deținut în ultimii 3 ani fiscali încheiați anterior depunerii acestei declarații, calitatea de asociat și/sau administrator la societăți care înregistrau obligații restante la bugetul general consolidat al statului, cu excepția impozitelor și taxelor locale, potrivit evidenței financiar-contabile • dacă există deschis/deschise în țară/străinătate cont/conturi bancare în numele persoanei impozabile • veniturile brute realizate de asociați și administratori persoane fizice în ultimele 12 luni anterioare celei în care se depune declarația • studiile / profesiile pe care le au administratorii persoane fizice și ce ocupații au avut în ultimele 12 luni anterioare celei în care se depune declarația • la câte societăți dețin sau au deținut calitatea de asociat, în ultimii 3 ani anterior depunerii acestei declarații, administratorii și asociații persoanei impozabile.
Soluționarea solicitării de înregistrare în scopuri de TVA se finalizează prin emiterea deciziei de aprobare / respingere a înregistrării în scopuri de TVA.

​De la data de 1 februarie 2015 intra in vigoare noua procedura privind inregistrarea in scopuri de TVA. Vezi care sunt cele 3 situatii posibile care pot aparea, cat va dura inregistrarea si ce noutati aduce noul Ordin ANAF

De la data de 1 februarie 2015 intra in vigoare o noua procedura privind inregistrarea in scopuri de TVA. Justificarea inregistrarii se va efectua prin completarea declaratiei pe propria raspundere formular 088 ce va fi regasit in perioada urmatoare in legislatie. Intra in text pentru a vedea care sunt cele 3 situatii posibile care pot aparea, cat va dura inregistrarea sau consulta mai jos OpANAF nr. 17/2015 care reglementeaza noile conditii.

Prin OpANAF nr. 17/2015, organul fiscal adopta criteriile pentru conditionarea inregistrarii in scopuri de TVA aplicabile de la data de 1 februarie 2015. Cu aceasta ocazie se modifica procedura inregistrarii in scopuri de TVA iar actul normativ se aplica pentru urmatoarele trei situatii cand se decide inregistrarea in scopuri de TVA:

1. inregistrarea in scopuri de TVA de la inmatricularea persoanei juridice la Registrul comertului, cand se estimeaza depasirea plafonului de scutire de 220.000 lei, conform art. 153 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal. In acest caz, se necesita ca in aceeasi zi cu depunerea documentatiei la Registrul comertului sa se depuna si la organul fiscal cererea de inregistrare in scopuri de TVA formular 098.

Nota: nu credem ca poate fi aplicata aceasta procedura pentru ca in ziua inregistrarii documentatiei de inmatriculare la Registrul comertului societatea nu are personalitate juridica, nu detine un numar de inmatriculare si nici un cod unic de inregistrare, practic nu exista. Vom vedea cum se reformuleaza aceasta situatie.

2. Inregistrarea in scopuri de TVA prin optiune ulterior inmatricularii societatii, chiar daca nu se atinge plafonul ce obliga la inregistrarea in scopuri de TVA, conform art. 153 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal. Ulterior inmatricularii la Registrul comertului, o societate ce desfasoara activitati economice si nu este inregistrata in scopuri de TVA are dreptul sa solicite inregistrarea in scopuri de TVA prin optiune chiar daca nu atinge plafonul ce obliga la inregistrarea in scopuri de TVA. In acest sens, cand doreste sa se inregistreze in scopuri de TVA, va depune la organul fiscal competent declaratia de mentiuni formular 010.

3. Persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA al caror cod de inregistrare in scopuri de TVA a fost anulat din oficiu de catre autoritatile fiscale se pot inregistra in scopuri de TVA dupa eliminarea neconformitatilor. In acest sens, aceste persoane ce se reinregistreaza in scopuri de TVA depun la organul fiscal competent formularul 099.

Criteriile pe care le vor avea in vedere autoritatile fiscale cand permit inregistrarea in scopuri de TVA sunt:
a. persoana juridica nu are interdictie de a desfasura activitati economice in spatiul destinat sediului social sau in spatiul aferent sediilor secundare;
b. niciunul dintre administratori si/sau asociatii persoanei cu raspundere limitata si nici societatea insasi nu inregistreaza in cazierul fiscal infractiuni impotriva legislatiei financiar-contabile si fiscale;
c. in urma unei evaluari rezulta intentia si capacitatea persoanei juridice de a desfasura activitati economice.

Justificarea inregistrarii in conditiile tehnico-economice se va efectua prin completarea declaratiei pe propria raspundere formular 088 ce va fi regasit in perioada urmatoare in legislatie.

In functie de aceste criterii sunt posibile 3 situatii:
a. daca persoana impozabila indeplineste conditiile, organul fiscal competent emite decizia de inregistrare in scopuri de TVA;
b. cand nu sunt indeplinite conditiile, cererea persoanei impozabile este respinsa, motivandu-se cauzele;
c. cand persoana impozabila indeplineste partial criteriile de reevaluare, persoana impozabila prin reprezentantul legal este invitata la sediul organului fiscal, in scopul evaluarii finale.

In functie de situatii concrete si de clarificarile aduse, procedura stabilita de actul normativ permite atat inregistrarea in scopuri de TVA ca urmare a clarificarilor aduse cat si declansarea unor inspectii efectuate de Directia Antifrauda daca informatiile furnizate de catre persoana impozabila sunt incorecte, false sau tendentioase.

In functie de toate aceste situatii, decizia de emitere sau respingere a cererii de inregistrare in scopuri de TVA se va realiza intr-un termen de la o zi lucratoare, cand exista o documentatie completa si corecta, pana la 30 zile lucratoare, cand se necesita verificari si clarificari suplimentare.

Sursa: hotnews.ro

Cu ce schimbari ale Codului Fiscal intram in 2015: O acciza de 2 lei/litrul de benzina fara plumb, modificari la regimul TVA si al impozitelor celor care desfasoara activitati independente sau profesii liberale

In Monitorul oficial de vineri, 12 decembrie 2014, Guvernul a publicat o Ordonanta de Urgenta care aduce modificari importante Codului Fiscal, acestea intrand in vigoare la 1 ianuarie 2015.Schimbarile vizeaza atat modul de calcul al accizelor, introduce noi registre pentru persoanele fizice autorizate, iar pentru taxa pe valoarea adaugata se adopta noi restrictii. Documentul mai precizeaza ultima zi a anului 2014 in care se pot depune declaratii si se pot efectua plati catre buget. Vezi in text cele mai importante schimbari.

Principalele puncte cuprinse in OUG:

  • Fata de termenele pe care unele mijloace media le-au difuzat ca fiind data finala privind plata impozitelor si depunerea declaratiilor, ordonanta stabileste data de 22 decembrie 2014 (lunea urmatoare) ca fiind ultima zi in care contribuabilii pot efectua plati catre buget si pot depune in termen declaratiile fiscale.
  •  Din punctul de vedere al accizelor, ordonanta aduce o modificare punctuala, stabilind cursul de schimb la care se calculeaza acciza in anul 2015, dar si o modificare structurala privind modul de calcul al accizelor in anii urmatori. Iin anul 2015, accizele se calculeaza la acelasi curs valabil si in anul 2014, respectiv la cursul de 1 euro = 4,7380 lei.
  • Modificarea majora consta in faptul ca accizele sunt transformate direct in lei de catre legiuitor, iar in Anexele 1 si 2 la Codul fiscal, regasim valoarea accizelor in lei, atat pentru produsele accizabile supuse accizelor armonizate, cat si pentru cele supuse accizelor nearmonizate. De exemplu, pentru benzina fara plumb, acciza este de 2.035,40 lei/1.000 litri, ceea ce inseamna ca vom plati acciza in suma de 2,04 lei pentru fiecare litru de benzina fara plumb. Pentru bijuteriile din aur de pana la 14k, acciza este de 4,74 lei/gram, iar pentru cele de peste 18k, acciza este de 9,48 lei/gram. Se pastreaza scutirea de acciza pentru verighete. Pentru operatorii economici ce desfasoara activitati in sfera produselor accizabile, pentru care autoritatile fiscale solicita garantii, transformarea in lei a garantiilor exprimate in euro se va efectua utlizand cursul de schimb de 1 euro = 4,7380 lei.
  • Pentru anii urmatori, acciza se determina actualizand valorile deja exprimate in lei, cu indicele preturilor de consum existent la data de 30 septembrie a anului precedent, avand in vedere ultimele 12 luni anterioare acestei date.
  • Institutul National de Statistica va comunica valoarea indicelui de consum pana pe data de 15 octombrie, iar pana pe data de 20 octombrie, autoritatile calculeaza valoarea in lei a accizelor ce vor fi valabile in anul urmator, afisandu-le pe site-ul Ministerului Finantelor Publice.
  • Din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata, sunt mai multe reglementari punctuale, una dintre reglementari detaliind notiunea deservicii furnizate pe cale electronica.
  • Amintim faptul ca de la 01 ianuarie 2015, prevederile privind modul de determinare a locului prestarii de servicii pentru serviciile prestate pe cale electronica, serviciile de telecomunicatii si televiziune, sufera modificari, iar noua prevedere normativa are urmatorul continut, aplicabil prestarilor de servicii catre persoanele impozabile: “h) locul unde beneficiarul este stabilit, iși are domiciliul stabil sau reședința obișnuita, in cazul urmatoarelor servicii prestate catre o persoana neimpozabila: (…) serviciile furnizate pe cale electronica.”
  • Din analiza acestui temei normativ, observam ca locul prestarii de servicii in favoarea persoanelor neimpozabile din punctul de vedere al TVA, va fi locul unde persoana neimpozabila isi are domiciliul.
  • De exemplu, o societate din Romania persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA in Romania, presteaza servicii furnizate pe cale electronica, in favoarea unei persoane fizice neimpozabile din Bulgaria. in aceasta situatie, nu va colecta TVA cu procentul din Romania, deoarece locul prestarii de servicii este considerat in Bulgaria. Noutatea majoraconsta in faptul ca aceasta societate are obligatia sa colecteze TVA pentru Bulgaria, utilizand procentele de TVA existente in legislatia Bulgariei. Desigur, va avea si obligatia platii TVA-ului catre bugetul din Bulgaria. In acest sens, societatea din Romania fie va depune direct catre autoritatile din Bulgaria decontul de TVA aferent acestei tranzactii, fie va utiliza un decont special depus prin Ghiseul unic privind TVA.

Practic, aceasta societate va cumula toate prestarile de servicii transmise electronic catre clienti persoane neimpozabile situate in alte state membre, va raporta aceste sume intr-un decont de TVA aplicabil numai la aceste situatii si il va depune in Romania, platind catre bugetul din Romania taxa pe valoarea adaugata.

  • Prin ordonanta, s-a stabilit ca autoritatile romane retin din acest TVA, un procent de:

a) 30% pentru perioada 01 ianuarie 2015 – 31 decembrie 2016;
b) 15% pentru perioada 01 ianuarie 2017 – 31 decembrie 2018.

Pentru persoanele interesate, autoritatile comunitare au elaborat un Ghid de aplicare a noilor proceduri privind TVA la aceste tipuri de servicii, ghid ce poate fi consultat in limba romana accesand urmatorul link:
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/infotva/Ghid%20M1SSromana.pdf

     Alte situatii privind TVA prevazute de ordonanta:

  • Se redefinesc procedurile privind reinregistrarea in scopuri de TVA pentru o persoana impozabila a carui cod de TVA a fost invalidat din oficiu de catre autoritati sau se redefinesc criteriile cand un contribuabil ar fi trebuit sa se inscrie in scopuri de TVA, iar acesta nu si-a indeplinit obligatia, iar autoritatile fiscale il vor inregistra din oficiu in scopuri de TVA.
  •  Ordonanta stabileste ca aceste criterii se aproba prin Ordin al presedintelui ANAF. in principiu, nu este nimic nou, insa ne putem astepta la inasprirea conditiilor. Este o tendinta de a elimina din categoria platitorilor de TVA, persoanele inactive economic.
  • In acest sens, ordonanta stabileste imperativ ca nu vor fi inregistrati in scopuri de TVA, contribuabilii ce nu justifica intentia si capacitatea de a desfasura activitate economica.
  •  Se reformuleaza prevederea ca se va anula inregistrarea in scopuri de TVA a societatilor infiintate conform Legii nr. 31/1990 privind societatile, in sensul ca pentru societatile pe actiuni, atunci cand administratorii au inregistrate in cazier infractiuni economice. Noutatea consta in faptul ca legiuitorul enumera expres aplicarea acestei prevederi si pentru societatile in comandita pe actiuni. (Material realizat cu sprijinul consultantului fiscal Adrian Benta- Bentaconsult sau “Prietenii Contabilitatii”))

Pentru societatile cu raspundere limitata (SRL), anularea inregistrarii in scopuri de TVA se va face atat in cazul in care administratorii, dar si asociatii majoritari au inscrise in cazier infractiuni economice.

Tot din punctul de vedere al TVA, se reformuleaza usor notiunea de comerciant pentru aplicarea masurii de taxare inversa aferenta livrarilor de energie electrica.

Desigur, se pastreaza masura de taxare inversa, cand energia electrica este livrata cate un cumparator revanzator, la care consumul propriu de energie electrica este mai mic de 1%.

Acesta trebuie sa detina autorizatie de comert cu energie electrica.

Pentru persoanele fizice ce desfasoara activitati independente sau profesii libere, leguitorul adopta doua masuri relativ contradictorii, astfel:
a) se introduce Registrul de evidenta fiscala pentru evidenta veniturilor, cheltuielilor si altor sume ce influenteaza impozitul pe venit;
b) se scutesc la obligatia de tinere a contabilitatii unele categorii de contribuabili, cum sunt cei supusi impozitarii prin norme de venit.

Desigur, chiar daca nu scrie in ordonanta, acestia trebuie sa tina evidenta vanzarilor, deoarece ar putea intra in sfera TVA. in acest sens, acesti contribuabili au obligatia sa completeze numai partea de venituri din Registrul de evidenta fiscala.

Sursa: hotnews.ro

Ponta: Greu de scăzut în acest an TVA la alte produse, dacă reducem CAS. Poate doar din 2015

Reducerea TVA la alte produse decât pâinea este foarte greu de realizat în acest an dacă vor fi diminuate contribuțiile de asigurări sociale, varianta fiind ca încasările din TVA la pâine să fie evaluate după un an, iar TVA să fie redusă la alte produse din 2015, afirmă premierul Victor Ponta.

“Probabil că anul acesta va fi foarte greu dacă facem reducerea de contribuții de asigurări sociale, să mai reducem anul acesta TVA, dar eu cred că o să facem un an de aplicare a TVA redus la pâine, o să facem exact evaluarea și, pe baza acestei evalurări, sunt foarte hotărât ca, dacă nu putem mai repede, de la 1 ianuarie eu aș vrea la legume-fructe – carnea e un pic mai complicat, pentru că e o valoare mai mare a TVA-ului încasat – să aplicăm această reducere”, a spus Ponta la România TV. În luna martie, Ponta afirma că ar opta pentru reducerea TVA la 9% pentru fructe și legume, domeniu caracterizat de o evaziune uriașă și concurență neloială cu producătorii din Uniunea Europeană sau din afara UE, adăugând că, poate, această reducere va fi aplicată și pentru carne. El a precizat atunci că sunt așteptate cifrele pe primul semestru privind încasările din TVA la pâine.

La finele lunii decembrie, Ponta declara că o eventuală reducere a taxei pe valoarea adăugată la alte produse decât pâinea va fi analizată după 1 iulie. Cu două luni înaintea acesei declarații, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, afirma că TVA va scădea la 9%, cel mai probabil, și în sectorul cărnii în anul 2014, iar ulterior vor fi posibile reduceri de TVA la legume, fructe și lapte. El a precizat că măsura reducerii TVA de la 24% la 9% va fi luată după evaluarea efectului reducerii TVA la pâine.

La sfârșitul lunii iulie, Guvernul a decis reducerea TVA la pâine de la 24% la 9%, de la 1 septembrie, impactul negativ al măsurii urmând să fie compensat prin creșterea, tot din septembrie, a accizelor la alcool și introducerea de accize la bunuri de lux.

Sursa: mediafax.ro

Milioane depistate de Fisc

Multe firme din județ se sustrag de la plata TVA, nu plătesc impozitul pe profit și nici contribuțiile sociale. Firmele controlate, în aprilie, de inspectorii fiscali au încercat să fenteze statul cu 29,7 milioane de lei.

“Au fost calculate diferențe de TVA, cu dobânzi și penalități de întârziere aferente, în cuantum de 2,5 milioane de lei, diferențe de impozit pe profit, cu dobânzi și penalități de întârziere aferente, în sumă de 1,3 milioane de lei și diferențe de contribuții sociale, cu dobânzi și penalități de întârziere, în sumă de 25,9 milioane de lei”, ne-a declarat Mirela Bulgaru, purtător de cuvânt al Administrației Județene a Finanțelor Publice Vaslui.

În același timp, inspectorii au aplicat amenzi în valoare de 19.000 de lei.

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: