Home / Tag Archives: economie

Tag Archives: economie

Dezastru în economie. În numai cinci luni au fost radiate din Registrul Comerțului 1.039 de firme

Potrivit datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului, sute de firme din județul Vaslui își suspendă activitatea sau intră în procedura de insolvență.

O premieră absolută se înregistrează în ceea ce privește radierea firmelor din Registrul Comerțului. Astfel, în perioada ianuarie – mai 2019, nu mai puțin de 1.038 de firme au fost radiate, ceea ce înseamnă o dinamică pozitivă de 174% comparativ cu perioada similară a anului trecut, când au fost radiate doar 378 de firme. Situația este atât de gravă, încât doar în luna mai a acestui an 80 de firme au fost radiate din Registrul Comerțului.

Potrivit acelorași date, în primele cinci luni ale acestui an și-au suspendat activitatea 107 firme, un număr de 138 de societăți au fost dizolvate și 16 firme au intrat în procedura de insolvență.

Din nefericire, și anul 2018 a reprezentat o perioadă nefastă pentru economia județului Vaslui. Fără investiții guvernamentale și o atragere consistentă a fondurilor europene, sute de firme locale și-au sistat activitatea. Cele mai multe opriri de activitate s-au înregistrat în domenii precum transport și depozitare, comerț cu ridicata și amănuntul, construcții, agricultură, pescuit etc.

Conform datelor statistice, în anul trecut și-au suspendat activitatea 275 de firme din județul Vaslui, față de 231 în cursul anului 2017. De asemenea, au fost dizolvate din 247 de firme locale, comparativ cu 154 în anul 2017. În aceiași perioadă, au fost radiate din Registrul Comerțului un număr de 799 de firme, comparativ cu 698 în anul 2017.  (Dănuț CIOBANU)

Economia locală, în picaj – Peste 1.200 de firme din județul Vaslui au pus lacătul pe ușă în anul trecut

de Dănuț CIOBANU

Nu mai puțin de 1.290 de firme din județul Vaslui și-au sistat activitatea în primele 11 luni ale anului trecut. Cele mai multe afaceri care au dispărut de pe piață au fost din construcții, agricultură și transport. Dintre acestea, 743 de firme au fost radiate din Registrul Comerțului. Una din principalele cauze care a condus la sutele de falimente din economia locală a fost transferul contribuțiilor sociale obligatorii de la angajator la angajat.

Anul 2018 a reprezentat o perioadă nefastă pentru economia județului Vaslui. Fără investiții guvernamentale și o atragere consistentă a fondurilor europene, sute de firme locale au pus lacătul pe afaceri în anul trecut.

Potrivit datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului, cele mai multe suspendări de activitate s-au înregistrat în domenii precum transport și depozitare, comerț cu ridicata și amănuntul, construcții, agricultură, pescuit etc.

Conform datelor statistice, în primele 11 luni ale anului trecut și-au suspendat activitatea 253 de firme din județul Vaslui, față de 231 în cursul anului 2017. De asemenea, au fost dizolvate din 230 de firme locale, comparativ cu 154 în anul 2017. În aceiași perioadă, au fost reziliate din Registrul Comerțului nu mai puțin de 743 de firme, comparativ cu 698 în anul 2017. Mai mult, 64 de firme au intrat în procedura de insolvență în 2018, față de un număr total de 52 de societăți intrate în insolvență în anul 2017.

Referindu-se la evoluția economică din cursul anului trecut, Ovidiu Copacinschi, președintele Asociației Patronale a Întreprinderilor Mici și Mijlocii (APIMM) Vaslui, a spus că mediul de afaceri este în stagnare și sunt semne evidente ale unui regres comparativ cu anul 2017: “Din punct de vedere economic nu se constată niciun fel de progres. Fondurile europene lipsesc cu desăvârșire, iar sfârșitul anului anunță un bilanț negativ al situației economice”.

Pe lângă lipsa investițiilor, transferul contribuțiilor sociale obligatorii de la angajator la angajat au afectat serios planurile firmelor de a demara noi proiecte de dezvoltare. “Trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat a dus la descurajare oamenilor de afaceri, la descurajarea investițiilor și la micșorarea numărului locurilor de muncă. Un privat nu poate să țină cu costuri mai mari aceiași oameni. În contextul în care firma nu are producție mai mare, se dau oamenii afară”, a mai spus Ovidiu Copacinschi.

Vaslui, județul în care administrațiile locale realizează cele mai mici venituri proprii

O analiză economică efectuată pe baza datelor de la Direcția pentru Politici Fiscale și Bugetare Locale din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice arată că Vasluiul ocupă ultimul loc în clasamentul național care ordonează județele în funcție de ponderea veniturilor proprii în totalul veniturilor realizate, conform site-ului www.analizeeconomice.ro.

Lovitură grea pentru Consiliul județean și pentru primăriile de municipii, orașe și comune din județul Vaslui informațiile oficiale confirmă că acestea sunt instituțiile care au avut, anul trecut, cel mai mic grad de independență financiară din țară. Mai exact, toate la un loc au realizat venituri proprii mai mici decȃt instituțiile similare din celelalte județe.

Administrațiile locale din Vaslui se află pe ultimul loc în topul național, cu o pondere de 25% a veniturilor proprii în totalul veniturilor realizate. Clasamentul rușinii este completat de județele Mehedinți (29%), Teleorman (29%), Neamț (31%) și Olt (31%).

La polul opus, administrațiile locale din capitală (cele șapte primării) au cel mai mare grad de independență financiară, 80% din veniturile totale ale acestora reprezentând venituri proprii. Primăria Municipiului București înregistra anul trecut cel mai mare grad de independență financiară, 98% din veniturile acesteia fiind venituri proprii (3,78 din 3,86 miliarde lei).

După capitală, cele mai independente financiar sunt administrații locale din județul Ilfov, 72% din veniturile primăriilor și Consiliului Județean Ilfov fiind reprezentate de veniturile proprii. Orașul Otopeni are cel mai mare grad de independență financiară, conform datelor din 2017 (92% venituri proprii).

Județul aflat pe locul al treilea este Brașovul, cu un grad de independență financiară al administrațiilor locale de 61%, orașul Ghimbav (92%), și municipiul Brașov (70%), având cea mai mare independență financiară.

Topul se continuă cu administrațiile locale din județele Cluj (60% venituri proprii), Sibiu (57%), Constanța (57%), Timiș (57%), Arad (53%), Prahova (50%) și Argeș (50%).

Veniturile totale ale administrațiilor locale din Romȃnia au fost, în 2017, de 62,78 miliarde de lei, în tip ce cheltuielile totale s-au ridicat la valoarea de 61,13 miliarde de lei. Din totalul veniturilor administrațiilor locale, 30,58 miliarde de lei reprezintă veniturile proprii, asta însemnând 49% din veniturile totale.

Două treimi din veniturile proprii ale administrațiilor locale din 2017 (20,23 din 30,58 mld. lei) reprezintă cotele defalcate din impozitul pe venit (15,87 mld. lei) și sumele alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale (4,36 mld. lei).

Primăriile de orașe și municipii din România au avut anul trecut o pondere a veniturilor proprii în totalul veniturilor de 62% (19,94 din 32,00 mld. lei), acestea fiind cele mai independente financiar administrații locale. Cele mai puțin independente administrații locale sunt consiliile județene, veniturile proprii ale acestora însemnând 32% din totalul veniturilor (3,62 din 11,28 mld. lei). 

Estimările pentru anul 2018 arată că, urmare a reducerii impozitului pe venit de la 16% la 10%gradul de independență al administrațiilor locale va scădea. Pierderea va fi de 37,5% din cotele defalcate sau sumele alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit. 

Concluzia analizei indică o distribuire neunitară a gradului de independență financiară a administrațiilor între județe, dar și o diferență evidentă între diversele tipuri de administrații (primării de municipii și orașe, primării de comune și consilii județene). Este vorba despre diferențe care ar trebui să fie remediate prin alocările de subvenții, care nu au, însă, criterii clare pe baza cărora se realizează. Anul trecutsubvențiile primite de administrațiile locale au reprezentat 9,4% din totalul veniturilor (5,88 din 62,78 mld. lei). (Mara GRIGORIU)

Comețul internațional susține economia județului Vaslui

În timp ce turismul și industria județului Vaslui sunt în cădere liberă, comerțul internațional cu bunuri este în continuă creștere

Cele mai recente date statistice arată primele semne ale scăderii economice, cel puțin în industria județului Vaslui. Astfel producția industrială a scăzut cu 1,5 la sută în primul trimestru al acestui an, înregistrând, totuși, o creștere ușoară în martie. Și turismul este în cădere liberă. Statisticienii vasluieni au consemnat 2.754 de sosiri în scop turistic, în martie 2018, cu circa 500 mai puține decât în aceeași perioadă a anului trecut. Totodată a scăzut și numărul de înnoptări până la 4.184, față de 5.046 câte au fost în martie 2017. Așa se face că indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a scăzut până la, atenție, 15,7%

În schimb, un ritm crescător l-a înregistrat, în perioada analizată, indicele cifrei de afaceri (+8,4 %).

Comerțul internațional nu dă semne de oboseală. În ianuarie, firmele din județul Vaslui au exportat bunuri în valoare de peste 16 milioane de euro, cu circa două milioane de euro mai mult față de perioada similară din 2017 și au importat mărfuri de peste 11 milioane de euro, mai mult cu circa trei milioane de euro. Așadar soldul rămâne pozitiv – 4,91 milioane de euro. (Cristian DIMA)

Daniel Olteanu꞉ „Copiii care nu merg la școală pentru că merg să muncească, un coșmar pentru orice Guvernare responsabilă”

Deputatul Daniel Olteanu atrage atenția că, în județul Vaslui și în celelalte zone sărace din țară, lipsa de preocupare a Guvernului pentru marile investiții în infrastructură, care ar putea impulsiona economia locală, condamnă generații întregi la un viitor incert.

Olteanu susține că șansele de reușită în viață pentru copiii vasluieni se diminuează pe măsură ce decalajele între județul Vaslui și regiunile bogate se adȃncesc. Deputatul, care citează concluziile unui studiu realizat de World Vision Romȃnia cu privire la condițiile de viață pe care le au copiii de pe un eșantion ce include și județul Vaslui, avertizează că problema minorilor care nu merg la școală pentru că sunt nevoiți să lucreze este una «reală și îngrijorătoare», spre deosebire de cea a ajutoarelor sociale de la Vaslui, vehiculată mult mai des în spațiul public. În cadrul unei declarații în Parlament, Daniel Olteanu a subliniat că situația copiilor care lipsesc de la școală pentru că merg la lucru sau care sunt prea obosiți să mai învețe, din același motiv, ar trebui să dea coșmaruri oricărei Guvernări responsabile. Alocările de fonduri prin Programul Național de Dezvoltare Locală reprezintă un pas pentru îmbunătățirea vieții copiilor de la sate, consideră deputatul independent, însă acestea trebuie suplimentate cu alocări pentru mari investiții în infrastructura din zonele vitregite.

″M-am obișnuit ca județul Vaslui să devină un reper luat în considerare atunci când se elaborează aproape orice studiu referitor la zonele sărace ale țării. Din păcate, deși toate aceste documente au concluzii îngrijorătoare, ritmul de scădere a decalajelor între Vaslui și regiunile bogate încetinește cu fiecare an. În loc să constatăm o creștere a șanselor de reușită în viață pentru copiii vasluieni, avem de a face cu o diminuare a acestora.

E un fapt care reiese și din ultima cercetare efectuată de World Vision Romȃnia, Vasluiul fiind unul dintre cele șase județe din eșantion.

Poate cea mai îngrijorătoare situație, pentru mine, este următoarea: ″Un procent de 5,5% dintre copiii din rural lipsesc întotdeauna de la școală deoarece merg să muncească, cu 50 % mai mulți decât în 2016, iar 6,3% declară că se simt întotdeauna obosiți pentru că muncesc înainte sau după ce se întorc de la școală, creștere de 75% față de valoarea din 2016. Mulți dintre acești copii provin în mare parte din familii ale căror venituri nu le ajung nici pentru strictul necesar. 11% dintre ei declară că uneori lipsesc de la școală deoarece merg să muncească, iar 21% dintre ei se simt obosiți deoarece muncesc înainte sau după școală.», a declarat Daniel Olteanu. Acesta a menționat că investițiile făcute în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală trebuie dublate de alocări de fonduri pentru proiecte de infrastructură mare, singurele care ar putea impulsiona dezvoltarea zonelor sărace din țară.

«Mi-aș dori ca această realitate a copiilor care muncesc, a copiilor care sunt prea obosiți ca să mai învețe, pentru că merg să muncească, să atragă atenția măcar la fel de mult ca falsa problemă a ajutoarelor sociale.

Nu avem dreptul să discutăm despre necesitatea ajutoarelor sociale, și aici mă refer exclusiv la venitul minim garantat, în zone în care copiii lipsesc de la școală pentru că merg să muncească.

Sunt dintre parlamentarii care, și atunci când eram în PNL, consideram că Programul Național de Dezvoltare Locală este necesar. Este obligatoriu ca și în mediul rural să existe școli cu autorizații și avize de funcționare, apă curentă și canalizare, drumuri. Acestea nu sunt fonduri irosite, sunt investiții care, pe o spirală pozitivă, ajung în final să îmbunătățească și viața copiilor de la sate.

Pentru a scădea însă procentul copiilor care nu merg la școală pentru că muncesc sau sunt prea obosiți după ce merg la lucru, e nevoie de mai mult decât PNDL. E nevoie de investiții în marea infrastructură, care să ofere cu adevărat o șansă economiei locale din aceste zone vitregite.

Zero procente pentru județul Vaslui din alocările pentru mari investiții în infrastructură înseamnă, în final, nu doar condamnarea unei zone, ci condamnarea copiilor la o viață care e extrem de aspră și pentru adulți.», a susținut Daniel Olteanu în plenul Camerei Deputaților.

Peste 400 de afaceri eșuate în județul Vaslui

Economia județului continuă să fie descurajantă, motiv pentru care tot mai mulți vasluieni renunță la afaceri.

Instabilitatea mediului de afaceri din județului Vaslui este consemnată și în statisticile naționale. Cele mai recente date ale Oficiului Național al Registrului Comerțului arată că, în primul trimestru din acest an, au ieșit din afaceri nu mai puțin de 412 firme, cu 25% mai multe față de primul trimestru din 2017. Mai precis, numărul firmelor care au fost dizolvate a crescut cu 45,76%, al celor radiate cu 17,59%, iar numărul agenților economici cu activitatea suspendată temporar a crescut cu 30,99%.

Cele mai importante domenii care mai funcționează la nivel județean sunt industria de construcții de mașini, utilaje, echipamente și mijloace de transport, industria alimentară, industria confecțiilor, industria ușoară și industria pielăriei.

Aproape jumătate dintre societățile comerciale care rezistă pe piață activează în comerț, circa 12% sunt unități industriale, 8,35 % sunt firme de construcții , 11,73% activează în domeniul transporturilor, iar în domeniul agricol figurează mai puțin de 8% dintre firmele din județ.

Efectivul salariaților (55.771) este în creștere ușoară față de anul trecut. Media căștigurilor salariale a fost, în februarie 2018, de 3299 lei brut . Peste medie s-a câștigat în servicii (3583 lei), iar sub medie s-au situat câștigurile din industrie plus construcții (2767 lei) și din agricultură, silvicultură și piscicultură (2804lei). (Cristian DIMA)

Ca să nu rămână fără bani de salarii, la spitalul bârlădean s-a tăiat până și din numărul de mănuși de unică folosință

de Mihaela NICULESCU

Economie la sânge! Acesta a fost îndemnul conducerii Spitalului ”Elena Beldiman” Bârlad către toți asistenții medicali prezenți la raportul de gardă de luni, 13 noiembrie. Asistentele șefe au fost atenționate că dacă nu se vor face economii, cadrele medicale riscă să nu-și primească salariile în luna decembrie.

Asistentele sunt revoltate pentru că deja fac de luni de zile economii, dar situația spitalului pare a nu se redresa. Lucrează cu minimum de materiale sanitare, în special cele necesare menținerii igienei. Mănușile de unică folosință sunt tot mai puține, iar directorul medical a dispus o reducere a numărului de mănuși în secția Boli Interne, pe motiv că se face risipă.

Știți că sunt asistente medicale care refolosesc mănușile de protecție după mai multe tratamente injectabile? Vi se pare corect? Ce poți să faci dacă nu ai măcar mănuși? Cum să te protejezi pe tine și pacienții? Să le aduci de acasă? Aduci o dată, de două ori, dar totuși … Dacă vine un control și ne întreabă unde sunt mănușile folosite în orele de program, ce le arătăm? Cine sunt sancționați?”, a declarat o asistentă, sub protecția anonimatului.

Asemenea politică de economisire la sânge a acestor materiale va duce, cel mai probabil, la favorizarea răspândirii germenilor în spital și creșterea numărului infecțiilor nosocomiale în rândul pacienților. Dar, până ce buba se va sparge, conducerea spitalului poate sta liniștită. Direcția de Sănătate Publică, cea care ar trebui să intervină pentru ca normele de igienă în spital să fie respectate, are alte preocupări: veghează ca gunoiul să stea bine ascuns sub preș. Așa cum face și în cazul lenjeriilor nespălate îndesate în saci zile întregi: se face că nu vede, refuză să răspundă întrebărilor ziariștilor, mimează controale, și conlucrează cu cei din conducerea spitalului pentru ca toate aceste nereguli să nu ajungă publice. Probabil că până ce Ministerul Sănătății nu va dispune controale încrucișate între județe, așa cum s-a întâmplat acum doi ani când DSP Botoșani și-a pus mâinile în cap când a ajuns la Bârlad, DSP Vaslui și spitalul bârlădean vor persista în această minunată prietenie în spatele căreia mormanele de rufe nespălate cresc ca în povești.

Spania si Irlanda, de la cele mai “cazute” economii din zona euro, in perioada crizei, la cele mai performante. Productivitatea muncii a depasit Germania si Olanda

Irlanda si Spania inregistreaza cea mai mare crestere a productivitatii muncii dintre statele din zona euro, conform unei analize realizata de economistii PwC.

“Cresterea productivitatii muncii in Irlanda si Spania – cele mai performante dintre economiilor periferice ale zonei euro – a depasit-o pe cea din Germania, Franta si Olanda. PIB-ul real din zona euro per ora lucrata – un indicator al productivitatii muncii – a inregistrat o rata de crestere de aproximativ 2% in ultimii 3 ani inainte de 2015. Iar la o privire mai atenta cifrele arata ca Irlanda a fost cea mai performanta in aceasta perioada, cu o crestere a productivitatii muncii de aproximativ 7% pe parcursul perioadei. Economiile mari precum cea a Olandei, Frantei si Germaniei au devenit mai productive, in linie cu media grupului, in vreme ce economiile periferice precum cea a Portugaliei si Greciei nu au reusit sa-si sporeasca semnificativ nivelurile productivitatii muncii in pofida reformelor implementate in decursul perioadei“, se arata in document.
Analizele PwC arata ca in mai multe economii din zona euro productivitatea in sectorul industriei prelucratoare a crescut intr-un ritm relativ alert.
Acest fapt este de inteles, intrucat majoritatea produselor industriale sunt comercializabile si prin urmare expuse fortelor competitiei, iar toate acestea motiveaza companiile sa devina mai eficiente intr-o perioada mai scurta de timp. De asemenea, noile tehnologii automatizate tind sa fie adoptate din ce in ce mai repede in industria prelucratoare – desi ele pot fi de asemenea adoptate in serviciile de rutina“, a declarat Richard Boxshall, Economist Senior al PwC.
Analiza PwC mai arata ca in jur de trei sferturi din capacitatea economica a zonei euro si din totalul orelor lucrate sunt inregistrate in sectorul serviciilor; ceea ce ii acorda cea mai mare influenta asupra productivitatii muncii la nivelul intregii economii.
“In acelasi timp, cifrele arata ca economia zonei euro a crescut mai rapid decat cea a SUA in primul trimestru al anului 2016. Totusi, analizele PwC reliefeaza ca recuperarea economiei – si intr-o masura mai mare, a pietei muncii – a fost inegala. De exemplu, nivelul ratelor de somaj in zona euro, in acest stadiu al redresarii, este cel mai ridicat inregistrat vreodata in comparatie cu perioadele de redresare trecute“, mentioneaza sursa citata.
Sursa: incont.stirileprotv.ro

Banca Mondiala imbunatateste estimarile privind avansul economic al Romaniei in acest an, dar reduce previziunile pentru urmatorii 2 ani

Banca Mondiala si-a imbunatatit usor estimarile privind avansul economiei romanesti in 2016 pana la 4% de la 3,9% cat estima in luna ianuarie, potrivit raportului bianual ‘Global Economic Prospects’ publicat de institutia financiara internationala.

In schimb, Banca Mondiala si-a redus semnificativ estimarile privind evolutia economiei romanesti in urmatorii doi ani, cand PIB-ul Romaniei ar urma sa creasca cu 3,7% respectiv 3,4%, cu 0,4 puncte procentuale respectiv 0,6 puncte procentuale mai putin decat in luna ianuarie.

De asemenea, Banca Mondiala estimeaza ca regiunea Europa si Asia Centrala (ECA), care include si Romania, va inregistra in 2016 o crestere de 1,2%, cu 0,4 puncte procentuale mai putin decat estima in luna ianuarie, urmand sa accelereze la 2,5% in 2017 si 2,8% in 2018.

“Tarile care sunt orientate spre sau sunt membre ale Uniunii Europene (Bulgaria, Ungaria, Polonia, Romania si din ce in ce mai mult Ucraina) vor beneficia de pe urma revenirii cererii la export sprijinita de o depreciere a cursului de schimb (Bulgaria, Polonia, Romania si Ucraina). Partea de vest a regiunii ECA se confrunta cu riscuri asociate cu incertitudinea politica. Cresterea polarizarii politice ar pune in pericol independenta unor institutii economice cheie. In conditiile in care regiunea ramane puternic dependenta de legaturile financiare si comerciale cu zona euro, o incetinire a cresterii in zona euro ar genera un avans sub asteptari in ECA. Pe partea pozitiva, daca pretul petrolului nu va creste semnificativ, asa cum se preconizeaza, inflatia va ramane scazuta, dobanzile ar putea fi reduse, conturile curente si cursurile de schimb se vor intari iar productia va creste“, apreciaza Banca Mondiala.

Pe ansamblu, Banca Mondiala estimeaza ca avansul economiei mondiale va fi de 2,4% in acest an, in loc de 2,9% cat preconiza in luna ianuarie, ca urmare a cresterii modeste inregistrate de economiile avansate, pretului redus la materii prime si diminuarii fluxurilor de capital.

Cu o crestere a PIB de 1,6% in primul trimestru al acestui an comparativ cu precedentele trei luni, Romania a inregistrat cel mai mare avans economic dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, conform unei estimari publicate marti de Oficiul European pentru Statistica (Eurostat).

De asemenea, in primul trimestru al acestui an comparativ cu perioada similara din 2015, Romania si Suedia au inregistrat cea mai mare crestere economica din UE, de 4,2%, urmate de Slovacia (3,7%) si Spania (3,4%). Singurul declin a fost raportat in Grecia (minus 1,4%).

In previziunile economice de primavara publicate la inceputul lunii mai de Comisia Europeana, Executivul comunitar estimeaza ca economia romaneasca va inregistra o crestere de 4,2% in 2016, sustinuta de o cerere interna robusta, urmand ca in 2017 ritmul de crestere sa incetineasca la 3,7%.

Sursa: incont.stirileprotv.ro

Banca Reglementelor Internationale: Ne-am putea afla in fata semnalelor premergatoare unei furtuni care mocneste de mult timp

Calmul fragil de pe pietele financiare mondiale ar putea fi linistea dinaintea unei furtuni care mocneste de mult timp, in conditiile in care investitorii se tem ca bancile centrale au ramas fara munitie in fata unei cresteri economice dezamagitoare si a unei inflatii care refuza de decoleze, avertizeaza Banca Reglementelor Internationale, in raportul sau anual, scrie The Guardian.

“Anul 2016 a inceput cu unul dintre cele mai proaste valuri de lichidari observate vreodata”, a afirmat Claudio Borio, seful departamentului monetar si economic al BRI, o institutie considerata drept “banca centrala a bancilor centrale”, potrivit comentariilor care insotesc raportul institutiei, arata publicatia elvetianaLe Temps.

In conditiile in care investitorii digerau ridicarea dobanzii de interventie anuntata de banca centrala americana Federal Reserve la jumatatea lui decembrie, pietele au suferit turbulente puternice doua saptamani mai tarziu, pe fondul semnalelor de incetinire venite din China, care au starnit temeri legate de o fragilitate mai generala a economiilor emergente.

Aceasta prima faza de turbulente a fost urmata de un al doilea val, in februarie, “mai scurt, dar poate mai preocupant”, motivat de aceasta data de ingrijorarile legate de sanatatea bancilor. Nelinistea a mai crescut cu un grad dupa ce banca Japoniei a decis la randul ei sa impuna dobanzi negative.

Impingerea limitelor

“La momentul de varf al turbulentelor, obligatiuni suverane in valoare de peste 6.500 miliarde de dolari se tranzactionau la randamente negative”, a spus acesta, subliniin ca inca o data “limitele neganditului au fost impinse mai departe”.

Indiciile care permit intelegerea acestor turbulente nu sunt sunt totusi “dificil de identificat”, explicatia fiind, potrivit acestuia, nivelul datoriilor, un factor care permite intelegerea “unor evolutii aparent fara legatura intre ele”. Iar datoria, care s-a aflat la originea crizei financiare, a continuat sa creasca.

In economiile avansate, sectorul privat a trecut printr-un proces de reducere a datoriilor, dar datoria publica a continuat sa creasca. Fenomenul cel mai ingrijorator se regaseste insa, spune Borio, la nivelul economiilor emergente, care au fost motorul cresterii de la izbucnirea crizei.

Ori un cerc vicios este in curs de formare intre aprecierea dolarului si inasprirea conditiilor financiare, in conditiile in care numeroase astfel de economii s-au indatorat in aceasta valuta.

Datoria permite de asemenea sa se inteleaga de ce pretul petrolului este atat de redus. In ciuda cererii din China, companiile petroliere sunt nevoite sa pompeze petrol pentru a-si plati “datoriile enorme”.

Furtuna care mocneste

“Este posibil sa nu ne aflam doar in fata unor tunete izolate, ci a semnalelor premergatoare unei furtuni care mocneste de mult timp”, a apreciat acesta.

Iar aceste turbulente intervin in conditiile in care bancile centrale nu mai dispun de foarte multe instrumente. In ciuda conditiilor monetare exceptional de acomodante, cresterea este dezamagitoare iar inflatia evolueaza la nivele insolent de reduse.

Si, pentru prima oara, investitorii “incep sa se indoiasca ca bancile centrale au mijloacele de vindecare” necesare, avertizeaza economistul BRI. Statisticile BRI au pus de altfel in evidenta o incetinire a fluxurilor financiare.

La sfarsitul lui septembrie, imprumuturile in dolari contracte de entitati nebancare se situau la 3.300 miliarde de dolari, un nivel neschimbat in raport cu sfarsitul lui iunie. Este pentru prima oara din 2009 cand acest nivel inceteaza sa creasca.

Creantele transfrontaliere ale bancilor care raporteaza date la BRI au cazut cu 157 miliarde in trimestrul trei, aducand nivelul global la 27.000 miliarde dolari, un recul si mai puternic decat in trimestrul precedent.

Imprumuturile acordate Chinei au scazut cu 119 miliarde dolari, la circa 877 miliarde. Cu titlu de comparatie, varful s-a situat la 1.100 miliarde la finele lui septembrie 2014, ceea ce inseamna o reducere cu 17% in cifre anualizate.

Creditele transfrontaliere au scazut de asemenea cu 26 de miliarde in restul Asiei centrale, ceea ce corespunde unei reduceri de 5% intr-un an.

Sursa: hotnews.ro

ANALIZĂ Morgan Stanley: Cât de puternic ar putea fi afectată economic România de suspendarea zonei Schengen

România se află pe locul al 15-lea într-un top al impactului economic al suspendării Schengen, care clasifică 27 de state din UE, fără Marea Britanie, în funcție de cât de puternic ar fi afectate comerțul intracomunitar, transporturile și turismul de o întrerupere a circulației libere. 

O suspendare a Schengen ar submina funcționarea pieței unice, impactul economic fiind cel mai puternic în Europa Centrală și de Est, Țările Baltice, precum și Belgia, Olanda și Luxemburg, potrivit unei note de cercetare a analiștilor Morgan Stanley, citată de cotidianul ungar Portfolio.

Cele mai puternice efecte negative vor fi resimțite de România pe filiera schimburilor comerciale și traficului aerian, în timp ce dificultățile înregistrate de turismul intracomunitar ar afecta mai puțin România decât alte state, ca urmare a ponderii reduse a acestui sector în PIB și a numărului redus de turiști străini. 

Ungaria ar avea cel mai mult de pierdut în cazul reintroducerii controalelor la granițe, din cauza integrării comerciale ridicate cu restul UE. Pe poziția a doua s-ar situa Croația, urmată de Estonia (3), Slovenia (4), Luxemburg (5), Slovacia (6), Portugalia (7), Malta (8), Bulgaria (9) și Cehia (10).

România se află imediat după Letonia (13) și Belgia (14), fiind urmată de Spania (16) și Grecia (17). Cel mai redus impact ar fi resimțit de Suedia (24), Franța (25), Germania (26) și Danemarca (27).

Afluxul fără precedent de refugiați pune în pericol circulația liberă, fără controale vamale, în spațiul Schengen, potrivit analiștilor băncii americane.

“Principalul risc asociat suspendării Schengen ar fi o reducere a schimburilor comerciale între țările europene (…) Impactul asupra schimburilor bilaterale în UE ar putea fi de 10-20% în cazul suspendării Schengen”, potrivit acestora.

Pe lângă impactul economic, reintroducerea controalelor la granițe ar putea avea și consecințe politice pe termen lung, subminând susținerea în rândul populației pentru continuarea procesului de integrare europeană.

România nu este membră a spațiului Schengen, format din 22 de state UE și cele patru state din Asociația Europeană a Liberului Schimb (Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția). Pe lângă România, dintre membrii UE nu fac parte din spațiul Schengen nici Bulgaria, Cipru, Croația, Marea Britanie și Irlanda.

Sursa: mediafax.ro

Romania a avut a doua mare crestere economica din UE, in T4 din 2015

Romania a inregistrat o crestere economica de 3,8% in trimestrul IV din 2015, fata de aceeasi perioada din 2014. Un avans mai mare in UE s-a inregistrat doar in Polonia, 4,0%, arata estimarile preliminare publicate vineri de Eurostat.

Economia zonei euro a crescut cu 1,5% in T4 din 2015, dupa un avans de 1,6% in trimestrul precedent, iar Uniunea Europeana a inregistrat o crestere economica anuala de 1,8%, usor mai mica decat cea inregistrata in perioada iulie-septembrie, de 1,9%.

Comparativ cu T3, PIB-ul Romaniei a inregistrat in ultimele trei luni ale anului trecut o crestere de 1,1%, la egalitate cu Polonia, aceasta fiind totusi a doua mare crestere economica trimestriala din UE, dupa avansul de 1,2% obtinut de Estonia.

In ceea ce priveste economia zonei euro, cresterea economica trimestriala a fost de 0,3%, similara cu cea consemnata de PIB-ul UE.

Datele Eurostat sunt similare cu estimarile semnal publicate vineri de Institutul National Statistica

INS: Romania, crestere economica de 3,7% in 2015

Romania a inregistrat anul trecut o crestere economica de 3,7% fata de 2014, peste estimarile Comisiei Europene, care prognoza in toamna un avans de 3,5%, arata estimarile “semnal” ale INS.

Produsul Intern Brut al Romaniei a crescut cu 3,7% in 2015, pe serie bruta, comparativ cu anul precedent.

Fata de trimestrul III 2015, PIB in T4 2015 a crescut, in termeni reali, cu 1,1%. Raportat la acelasi trimestru din 2014, cresterea a fost de 3,7% pe seria bruta si de 3,8% pe seria ajustata sezonier.

INS precizeaza ca seria ajustata sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial a fost recalculata ca urmare a revizuirii seriilor brute pentru anii 2012 – 2014 in vederea reconcilierii cu datele anuale (2012 si 2013 – varianta definitiva, 2014 – varianta semi-definitiva) si a includerii estimarilor pentru T4 2015, fiind modificata fata de varianta publicata pe 15 ianuarie 2016.

“Ca urmare a revizuirii seriei brute a PIB trimestrial pentru anii 2012-2014 in vederea reconcilierii cu datele anuale (2012 si 2013 – varianta definitiva, 2014 – varianta semi-definitiva) si a includerii estimarii Produsului Intern Brut pentru trimestrul IV 2015 in seria trimestriala, seria ajustata sezonier a fost recalculata, indicii de volum fiind revizuiti fata de a doua varianta provizorie a Produsului Intern Brut pentru trimestrul III 2015, publicata in comunicatul de presa nr. 21 din 15 ianuarie 2016. Astfel: rezultatele trimestrului I 2015, comparativ cu trimestrul IV 2014, au fost revizuite de la 101,4% la 101,3%; rezultatele trimestrului II 2015, comparativ cu trimestrul I 2015, au fost revizuite de la 100,0% la 99,8%; rezultatele trimestrului III 2015, comparativ cu trimestrul II 2015, au fost revizuite de la 101,4% la 101,5%”, explica INS, potrivit Agerpres.

Seriile ajustate sezonier se recalculeaza trimestrial ca urmare a modificarii modelelor adoptate, a numarului de regresori folositi, a modificarii seriilor brute si a numarului de observatii disponibile.

Sursa: incont.stirileprotv.ro

Secretul Germaniei. Ce o face una dintre cele mai solide economii din lume

Minune postbelica, “economia sociala de piata” germana a depasit socurile petroliere din anii ’70 si ’80, lovitura reunificarii din ’90, recesiunea mondiala din 2008-2009 si actuala criza din zona euro, relateaza BBC Mundo.

In prezent, Germania se afla printre primii trei exportatori ai lumii, are cresterea per capita cea mai ridicata din tarile dezvoltate si o rata a somajului de 6,9%, semnificativ sub media din zona euro, de 11,7%.

Profesorul Reint Gropp, presedinte al Institutului Hall pentru Cercetare Economica din Germania, sustine ca modelul german se deosebeste clar de cel anglo-saxon din Statele Unite si Marea Britanie. Dar ce o face atat de deosebita? Si care este cheia succesului sau?

“Este un sistem bazat pe cooperare si pe consens, mai mult decat pe competente, care cuprinde totalitatea ramificatiilor socio-economice, de la sistemul financiar, la cel industrial sau la stat”, a explicat Gropp pentru BBC Mundo, potrivit Agerpres.

Cooperare si capitalism

Asa numita “economie sociala de piata” a avut originea in Germania Occidentala postbelica, sub Guvernul democrat-crestin al cancelarului Konrad Adenauer, si s-a mentinut de atunci ca o sansa a politicii de stat.

Sebastian Dullien, economist la Consiliul European pentru Relatii Externe din Germania, afirma ca atat consensul, cat si cooperarea sunt prezente in toate sectoarele economiei.

“In centru se afla sindicatele si patronatele, care coordoneaza salariul si productivitatea, avand ca tinta cresterea reala a salariului si mentinerea locurilor de munca. Prin lege, sindicatele sunt reprezentate in consiliul director al companiei, insarcinat cu deciziile strategice”, a explicat Dullien.

In sistemul financiar, cooperativele financiare si puternicele banci publice urmaresc ca imprumuturile sa ajunga la toti, fara sa conteze marimea firmei sau apropierea acesteia de un centru financiar.

Aceasta filosofie ii permite sa depaseasca una dintre limitarile sistemului anglo-saxon, in care companiile mici si mijlocii, spre deosebire de multinationale, nu au acces la pietele de capital si de obicei au dificultati in a se finanta.

“Bancile publice de economii au reguli clare de joc. De exemplu, pentru a favoriza dezvoltarea regionala, pot sa acorde credite firmelor din zona lor, dar nu si celor din alta regiune. Guvernul are reprezentanti in aceste banci, care sunt de baza in luarea deciziilor. Un principiu calauzitor al politicii sale de creditare este mentinerea locurilor de munca”, afirma Gropp.

“Mittelstand”

Acest model este ancorat in istoria germana. Unificarea nationala din 1871 sub Bismark a reunit 27 de teritorii guvernate in marea majoritate de regalitate, care au crescut accelerat si autonom in timpul revolutiei industriale.

Din acest germen istoric au aparut mittelstand-urile (firme mici si mijlocii) care, potrivit specialistilor, reprezinta 95% din economia germana.

Spre deosebire de modelul anglo-saxon, centrat pe maximizarea rentabilitatii pentru actionari (obiectiv pe termen scurt), mittelstand-urile sunt structuri familiale cu planuri pe termen lung, cu puternice investitii in instruirea personalului, un ridicat simt al responsabilitatii sociale si un puternic regionalism.

“Germania este, in mod special, puternica in privinta companiilor cu 100 sau 200 de angajati. Cu o caracteristica in plus. In pofida marimii, multe dintre aceste companii concureaza pe piata internationala si sunt exportatori”, a subliniat Dullien.

Exporturi

Germania s-a aflat printre primii trei exportatori ai lumii in ultimele decenii, o dovada a eficientei acestui sistem care concureaza pe plan mondial cu produse tehnologice complexe si o forta de munca inalt calificata si bine platita.

In timp ce comertul mondial este dominat de multinationale, ce acopera 60% din schimburile comerciale globale, in Germania mittelstand-urile asigura 68% din exporturi.

Sectorul auto, cel al echipamentelor, aparaturii electronice si medicamentelor sunt intre principalele sale “reclame”.   Si nu sunt numai mittelstand-urile.  Din cele 2.000 companii cu veniturile cele mai ridicate din lume, 53 sunt germane, printre acestea marci cu mare traditie, precum Bayer, Volkswagen si Siemens.

Totusi, in Germania, ca in orice alt loc din lume, “nu tot ce straluceste este aur”.

Recuperarea bolnavului

In anii ’90, sub povara reunificarii, Germania si-a capatat renumele de “bolnavul Europei”. Parerea unanima era ca un sistem cu salarii ridicate si o puternica participare sindicala nu putea supravietui intr-o lume guvernata de o concept nou, “delocalizarea”.

Profitand de liberalizarea mondiala si de noile tehnologii, marile companii puteau sa se mute dintr-o tara in alta in cautarea unei mai mari rentabilitati, obtinute cu niste costuri salariale mai mici: insesi companiile germane au inceput sa migreze in alte tari.

Dar, la inceputul acestui secol, un guvern social democrat a implementat o serie de reforme, pe care rivalii sai le-au calificat drept “neoliberale”, pentru a reactiva economia nationala.

Remediul a functionat: economia a reinceput sa creasca. Dar asta a avut un pret: majorarea saraciei, a joburilor part time si a celor cu jumatate de norma.

“Partea pozitiva este ca sistemul a dovedit un ridicat grad de adaptabilitate. Dar reforma sistemului de securitate sociala si a pietei muncii a dus la cresterea saraciei si la inegalitati”, a declarat, pentru BBC Mundo, Sebastian Dullien.

Viitorul

Provocarile se acumuleaza. Pe termen scurt, problemele din China afecteaza sectorul de exporturi din Germania. Pe termen mediu, rata natalitatii germane nu este suficienta pentru piata sa de munca. Dar nu este vorba doar despre o amenintare externa sau de o bomba demografica in timp.

Un studiu al Institutului Hall demonstreaza ca tocmai in interiorul economiei sociale de piata interdependenta dintre banci, companii si guvern poate favoriza interferenta politica.

Conform studiului, bancile de stat imprumuta considerabil mai mult in timpul unui an electoral.

“Este nevoie de un mai bun model de guvernare care sa impiedice interferenta politica. Cred ca sistemul necesita un grad mai mare de liberalizare. Nu este posibil ca o banca de stat din Frankfurt sa nu poata acorda credite in alta regiune“, a precizat Reint Gropp.

“Suntem in mijlocul unei mari revolutii tehnologice si economia germana nu raspunde cum trebuie, pentru ca are o structura rigida. Modelul a fost excelent, dar este posibil sa fie si anacronic”, a avertizat el.

Dar ar putea sa demonstreze iar extraordinara sa flexibilitate pentru a sustine un model care incearca sa conjuge capitalismul, salariile ridicate si intreaga participare a fortei de munca.

Sursa: incont.stirileprotv.ro

Misiune economică a oamenilor de afaceri din județ la expoziția „Fabricat în Moldova”

O misiune economică din județ, organizată de Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Vaslui, va participa, la începutul lunii februarie, la expoziția anuală „Fabricat în Moldova”, eveniment ce se va desfășura în Chișinău.

La fel ca și anii din urmă, zeci de agenți economici din județul Vaslui vor participa, în perioada 3-4 februarie, la expoziția anuală „Fabricat în Moldova”, eveniment ce se va desfășura sub patronajul Centrului Bilateral de Afaceri România-Moldova. Misiunea economică va fi organizată de Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Vaslui, care va facilita și o serie de întâlniri a oamenilor de afaceri din județ cu cei din țara vecină, în vederea stabilirii unor parteneriate pe viitor.

Scopul misiunii economice la Chișinău este întărirea cooperării în domeniile economic și administrativ. Programul adițional al manifestării prevede organizarea de conferințe, forumuri, mese rotunde pe teme de interes economic, administrativ și comerciale. Este vorba despre economia verde, parteneriate între delegații moldovenești și delegații din alte țări, supravegherea pieței și protecția consumatorului, instrumente de promovare a exportului, implementarea sistemelor de management al calității, expoziții virtuale, proprietatea intelectuală, folosirea carnetelor ATA, laboratorul ideilor de afaceri”, ne-a declarat președintele CCIA Vaslui, Ionel Constantin.
Agenții economici din județul nostru vor participa la deschiderea oficială a expoziției, precum și la sesiuni pe teme de afaceri ș administrative. (Ionuț PREDA)

Banca Mondială a îmbunătățit prognoza privind creșterea economică a României, la 3,9% în 2016 și 4,1% pentru 2017

Banca Mondială (BM) a îmbunătățit prognoza de creștere a economiei României pentru anul acesta la 3,9%, iar pentru anul următor la 4,1%, și s-a aliniat astfel estimărilor anunțate de alte instituții internaționale, precum Comisia Europeană (CE) și Fondul Monetar Internațional (FMI). 

BM a majorat și estimarea privind avansul PIB pentru anul trecut, la 3,6%, potrivit raportului bianual World Economic Prospects.

Prognozele anterioare ale Băncii Mondiale, prezentate în iunie anul trecut, indicau un avans economic de 3% pentru anul 2015, de 3,2% pentru 2016 și de 3,5% pentru 2017.

Instituția a anuntat, miercuri, și o estimare pentru 2018, an în care anticipează că economia României va crește cu 4%.

Prognozele recente ale Comisiei Europene și Fondului Monetar Internațional au înaintat procentaje similare, de asemenea îmbunătățite față de estimările precedente.

Astfel, CE a estimat, în luna noiembrie, creșterea economică a României la 3,5% pentru anul 2015 și la 4,1% pentru 2016, în timp ce în 2017 ritmul ar trebui să se situeze la 3,6%.

Fondul Monetar Internațional are estimări apropiate, de 3,4% pentru anul 2015 și 3,9% pentru 2016, potrivit ediției de toamnă a raportului World Economic Outlook.

Guvernul estimează pentrul anul în curs o creștere economică de circa 4%.

La nivel global, creșterea va fi afectată de problemele economiilor emergente, dar avansul PIB ar trebui totuși să se accelereze ușor, de la 2,4% anul trecut la 2,9% în acest an, evoluția fiind susținută de accelerarea economiilor dezvoltate, potrivit raportului Băncii Mondiale.

Deși este puțin probabilă, o încetinire a economiilor emergente mai puternică decât anticipeză analiștii ar avea consecințe la nivel global. Printre riscuri se numără eventuale problemele cauzate de înăsprirea politicii monetare a Rezervei Federale a SUA și creșterea tensiunilor geopolitice.

Pentru regiunea Europa și Asia Centrală, care include și România, însă nu și zona euro, instituția financiară estimează un ritm de creștere de 2,1% pentru anul trecut, de 3% pentru 2016 și de 3,5% pentru 2017 și 2018.

“Activitatea economică și balanțele comerciale din această regiune vor beneficia de recuperarea din zona euro, unde PIB este estimat să crească în medie cu 1,7% în 2016-2017, susținut de politicile monetare ale Băncii Centrale Europene. În plus, unele țări primesc sprijin pentru investiții din partea fondurilor structurale și de investiții europene”, se arată în raportul BM.

Regiunea Europa și Asia Centrală se confruntă cu riscuri numeroase, avertizează Banca Mondială, printre acestea fiind posibilitatea intensificării tensiunilor geopolitice, menținerea prețurilor materiilor prime la un nivel scăzut, precum și declinul remiterilor din țările dezvoltate.

Un șoc legat de înăsprirea politicii monetare în SUA ar putea duce la condiții mai puțin avantajoase de finanțare pentru țările din regiune.

Unul dintre factorii regionali care ar putea afecta România este încetinirea creșterii economice în Turcia, potrivit Băncii Mondiale.

“Estimările noastre sugerează că șocurile privind creșterea economică a Turciei au impact redus și în cea mai mare parte asupra țărilor din regiune. O reducere cu un punct procentual a creșterii economice a Turciei taie avansul economic al altor țări din Europa și Asia Centrală în medie cu 0,1 puncte procentuale pentru o perioadă de doi ani. Impactul estimat este mai mare în Bulgaria și România, unde o creștere a PIB al Turciei mai mică cu un punct procentual reduce ratele de creștere cu 0,5%, respectiv 0,2%, pe o perioadă de doi ani”, se arată în raportul instituției internaționale.

Banca Mondială a înrăutățit estimarea privind creșterea în Turcia pentru anul în curs de la 3,9% la 3,5%, respectiv de le 3,7% la 3,5% pentru anul următor. Pentru 2015, banca a îmbunătățit estimarea de la 3% la 4,2%.

Impactul este mai puternic în cazul în care încetinește creșterea economică în țările cu economii dezvoltate, situație care reflectă integrarea mai puternică a Europei de Est cu zona euro.

PIB-ul zonei euro ar urma să urce cu 1,7% și anul acesta și anul următor, după 1,5% anul trecut.

În regiunea României, Bulgaria ar urma să înregistreze un avans al PIB de 2,2% anul acesta și de 2,7% anul următor, Ungaria va avea rate de creștere de 2,5%, respectiv 2,7%, iar Polonia de 3,7% în acest an și 3,9% anul următor.

Sursa; mediafax.ro

Managerii estimeaza in urmatoarele 3 luni o relativa stabilitate in industrie si comert, scadere in constructii si crestere in servicii

Industria si comertul cu amanuntul vor cunoaste o tendinta de relativa stabilitate in urmatoarea perioada, cererea de servicii va inregistra o crestere moderata, in timp ce in sectorul constructiilor se va semnala o scadere a activitatii, potrivit managerilor societatilor comerciale, anunta INS. 

In industria prelucratoare se anticipeaza o tendinta de relativa stabilitate a activitatii. Managerii preconizeaza pentru urmatoarele trei luni o relativa stabilitate a volumului productiei (sold conjunctural +2%).

Pentru activitatea de fabricare a produselor farmaceutice de baza si a preparatelor farmaceutice se va inregistra o tendinta de crestere (sold conjunctural +36%), in timp ce pentru fabricarea bauturilor aceastava fi de scadere accentuata (sold conjunctural -41%).

Pentru preturile produselor industriale, se prognozeaza o relativa stabilitate in urmatoarele trei luni (sold conjunctural +1%).

Referitor la numarul de salariati, se estimeaza o relativa stabilitate, soldul conjunctural fiind de -1% pe total industrie prelucratoare.

In sectorul constructiilor, activitatea va inregistra o scadere a volumului productiei (sold conjunctural -30%) si a stocului de contracte si comenzi (sold conjunctural -28%). Managerii vad o scadere a numarului de salariati (sold conjunctural -16%).

In ceea ce priveste preturile lucrarilor de constructii, se preconizeaza relativa stabilitate a acestora (sold conjunctural -2%).

In sectorul comert cu amanuntul, managerii au estimat pentru urmatoarele trei luni o tendinta de relativa stabilitate a activitatii economice (sold conjunctural -2%). Angajatorii prognozeaza pentru urmatoarele trei luni o crestere a numarului de salariati (sold conjunctural +16%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de marfuri de catre unitatile comerciale va inregistra o relativa stabilitate (sold conjunctural -4%).

Pentru urmatoarea perioada, managerii societatilor comerciale estimeaza o relativa stabilitate a preturilor de vanzare cu amanuntul (sold conjunctural +1%).

In ceea ce priveste sectorul serviciilor, cererea (cifra de afaceri) va cunoaste o crestere moderata in urmatoarele trei luni (sold conjunctural +11%). In sectorul de servicii, se estimeaza o relativa stabilitate a numarului de salariati (sold conjunctural -2%). Conform opiniei managerilor, preturile de vanzare sau de facturare ale prestatiilor vor avea tendinta de relativa stabilitate (sold conjunctural +1%), transmite Agerpres.

Sursa: incont.stirileprotv.ro

Economia elitelor ne va distruge pe toți, chiar dacă suntem bogați

Timp de peste 30 de ani am considerat ca adevăr demonstrat ceva ce în realitate este fals. Economiști în care am avut încredere că știu mai bine decât noi s-au înșelat. În tot acest timp oamenii au avut de suferit și suferă în continuare. Un mit economic perfid este în special acela că dacă avuția se duce mai întâi la elită, de acolo se va prelinge în jos în toate sferele economice prin cheltuieli și investiții. Dacă vrem să avem o economie despre care într-o bună zi să putem spune că este notabil mai puțin dementă, trebuie să vedem adevărata față a economiei actuale, scrie pe blogul ziarului american Huffington Post Scott Santens, scriitor și susținător al venitului de bază.

Această credință, că este benefic pentru toată lumea să cedezi o porție tot mai mare din plăcintă vârfului spectrului economic deoarece ceea ce rămâne va crește, este atacată de jucători chiar importanți, cum ar fi FMI și OCDE.  Ideea a început să fie combătută cu atâta îndârjire încât cine îi mai este credincios se poate considera un zombi, un mort viu.

Dacă analizăm datele, vom pleca de la comparația dintre bonusurile de pe Wall Street și efectele de multiplicator economic al banilor cu mișcare rapidă, trecem prin cercetările care pun în paralel creșterea economică și distribuirea inegală a veniturilor și ajungem la ceea ce ne-au demonstrat până acum transferurile globale de bani și efectele pe care le au miliardarii asupra economiei. Să ardem, deci, cu napalm, această idee-zombi a creșterii economice prin distribuire inegală a avuției.

Într-o analiză a Institute for Policy Studies se arată că fiecare dolar suplimentar care intră în buzunarele celor cu salarii mici adaugă câte 1,21 de dolari la economia națională.

Sursa: money.ro

„Nu mai este timp“: Ordinea economică mondială se prăbușește

Ordinea economică se prăbușește în diferite colțuri ale lumii, crescând pericolul ca economia mondială să fie paralizată de o nouă recesiune până când își regăsește echilibrul. Unul dintre pesimiști este fostul secretar al Trezoreriei americane Larry Summers. 

Băncile din China sunt, efectiv, falimentare. Puține dintre enormele împrumuturi pe care le-au acordat mai pot fi recuperate, astfel că acum nu mai pot susține cu credite ritmurile amețitoare, dar iluzorii, de creștere a economiei chinezești. De altfel, activitatea băncilor în general a devenit ruptă de economia reală, scrie Will Hutton, editorialist la The Guardian, directorul Hertford College, Oxford, și președintele Big Innovation Centre. Ritmul real de creștere al Chinei este acum mai mic decât cel al Chinei lui Mao, iar criza economică va declanșa o criză de legitimitate a unui guvern corupt în profunzime.

Prețurile materiilor prime s-au prăbușit. Banii ies în valuri din lumea emergentă, lăsând acolo companii, bănci și gospodării supraîndatorate. Aceste economii nu au instituții precum Banca Centrală Americană sau Rezerva Federală americană care să intervină cu pachete de salvare. Aceste națiuni contribuie cu mai mult de jumătate la PIB-ul global.

FMI este profund îngrijorat și a avertizat că există un exces global de credit de 3.000 miliarde dolari și de slăbirea creșterii economice globale. Este nevoie de răspuns coordonat la această problemă, dar posi­bilitatea de a obține așa ceva acum este redusă.

Sursa: money.ro

Prognoza privind avansul economiei Romaniei in 2015, revizuita in urcare, la 3,4%. In 2016, PIB va creste cu 4,1%. Unde vor sta inflatia si cursul de schimb

Comisia Nationala de Prognoza a revizuit in crestere proiectia privind avansul PIB pentru acest an, de la 3,3% la 3,4%, potrivit Prognozei preliminara de toamna 2015. 

In primavara, institutia estima o crestere economica de 3,3% pentru anul acesta. Potrivit CNP, Produsul Intern Brut Nominal va fi de 704 miliarde lei (158,3 miliarde euro) in 2015. CNP a revizuit, de asemenea, in urcare cu 0,7 puncte procentuale, prognoza privind avansul economiei in 2016, PIB urmand sa creasca cu 4,1%.  In ceea ce priveste consumul gospodariilor, acesta este asteptat sa creasca cu 4,5%, in acest an, si cu 4,4% in 2016, iar cel al administratiei publice cu 2% in 2015 si cu 3% anul viitor. Formarea bruta de capital fix (investitii – n.r.) este de asteptat sa urce cu 7,6% in acest an si cu 6,2% in 2016. Importurile vor continua sa creasca mai mult decat exporturile, balanta comerciala in acest an fiind asteptata sa se inchida pe un deficit de 6,9 miliarde euro in acest an si de 7,9 miliarde euro in 2016.

Proiectia privind inflatia in 2015, revizuita in scadere la -0,7%

CNP a revizuit in scadere proiectia privind inflatia pentru acest an de la 0,7% la -0,7%. De asemenea si cea pentru anul viitor de la 2,8% la 1,8%. BNR estimeaza o inflatie de minus 0,3% pentru acest an si de 0,7% pentru finalul 2016. Pentru ambele proiectii exista un interval de incertitudine de +/-1%, respectiv +/-1,9%.

Pentru acest an, CNP estimeaza un curs de schimb de 4,45 lei/euro, iar pentru anul viitor de 4,44 lei pentru un euro. 

In iulie an, inflatia anuala s-a mentinut in teritoriu negativ, la minus 1,7%, in scadere de la minus 1,6% in luna precedenta, iar inflatia lunara a ajuns la 0,17%.

Sursa: incont.stirileprotv.ro

FMI: In trei ani, economia Romaniei poate intrece Cehia, Grecia si Portugalia

Reprezentantul FMI la Bucuresti, Guillermo Tolosa, crede ca economia Romaniei poate depasi in scurt timp economiile Cehei, Greicie si Portugaliei, daca se mentine ritmul de crestere din ultimii ani.

“Deja se intampla asta, nu se va intampla peste 50 de ani. In trei ani, Romania poate intrece Cehia, Grecia si Portugalia daca economia va continua sa creasca la fel ca in ultimii doi ani. Estimarile sunt ca Romania va depasi aceste tari in trei ani, in termeni de marime a economiei ca intreg”, a declarat acesta, citat pe site-ul Digi 24.

In opinia sa, Romania se confrunta si cu o serie de obstacole in acest parcurs, unul dintre ele fiind infrastructura, “care este deficitara deocamdata”.

“Acest subiect trebuie abordat foarte serios, inclusiv printr-o crestere a cheltuielilor”, a aratat el.

Economia Chinei, în pericol să se îmbolnăvească de o gripă urâtă și să infecteze și restul lumii. Cum va fi afectată România

După ani de expansiune explozivă, creșterea economică în China a ajuns la cel mai scăzut nivel de după anul 2009, iar investitorii cred că ar putea fi chiar mai rău, deoarece autoritățile din Beijing pot măslui cifrele oficiale. Analiștii sunt de părere că adevăratul motiv de îngrijorare financiară în prezent nu este Grecia, ci China, făcând o paralelă cu crahul bursei americane din 1929. Căderea bursei din China ar putea afecta indirect România, prin efectul asupra prețului petrolului și asupra dolarului american.

Investitorii au temeri că economia Chinei, a doua cea mai mare din lume, va trage în jos și alte economii importante, inclusiv a SUA. Analiștii spun că acesta ar fi un lucru înfricoșător, având în vedere ritmul lent al creșterii economiei globale din prezent.

“Avem nevoie de toată creșterea pe care o putem obține. O încetinire (economică – n.n. ) în China nu ar ajuta”, a spus David Joy, strateg la Ameriprise Financial, citat de money.cnn.com.

Investitorii din întreaga lume au intrat în stare de alertă ridicată atunci când bursa din China a început să cadă în urmă cu câteva săptămâni, ducând la prăbușirea cotațiilor la petrol, aur și cupru. Acțiunile companiilor chineze s-au stabilizat timp de câteva săptămâni după intervenția guvernamentală masivă, dar trendul s-a reluat luni, când acțiunile au căzut cu 8,5%. Miercuri însă bursa de la Shangai a crescut cu 3,5% după anunțul autorităților de reglementare privind stabilizarea piețelor, potrivitreuters.com.

Presa internațională avertizează că adevăratul motiv de îngrijorare financiară nu este Grecia, ci China, făcând o paralelă cu crahul bursei americane din 1929.

Cum ar putea fi afectată România

Căderea bursei din China ar putea afecta țara noastră indirect, prin efectul asupra prețului petrolului și asupra dolarului american, efectele putând fi mai puternice dacă dezechilibrele de pe piața bursieră chineză ar continua timp de 1-2 ani, corelate și cu anticiparea unei încetiniri a creșterii economice, susțin analiștii contactați de gândul.

Analiștii spun că în cazul în care dezechilibrele de pe piața bursieră chineză vor continua pe termen mediu, acest lucru ar afecta economiile interconectate și statele a căror destinație de exporturi este China.

Valentin Ionescu, director Direcția de Strategie și Stabilitate Financiară din Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și fost director general la Bursa de Valori București, este de părere că BVB “este din ce in ce mai slab conectată cu bursele internaționale”, după cum s-a văzut din impactul nesemnificativ al crizei din Grecia asupra investitorilor pe piața românească.

“Banca Centrală a Chinei a dat asigurări că va furniza în continuare ‘lichidități masive pentru a sprijini stabilitatea pieței bursiere’ prin companii de stat care împrumută bani companiilor de brokeraj pentru a finanța achizițiile de acțiuni. Influențele asupra burselor internaționale sunt limitate pe termen scurt, corecțiile înregistrate pe indicii bursieri din China, ducând la anumite corecții secundare pe principalii indici bursieri internaționali’, a arătat Valentin Ionescu.

În opinia lui Ionescu, există totuși posibilitatea unei influențe în sensul inducerii unor fluctuații pe piețele petrolului – scăderea prețului petrolului – și a dolarului, respectiv scăderea cotațiilor mărfurilor – metalelor – din statele exportatoare in China.

“O posibilă contracție a economiei chineze pe termen mediu (1-2 ani) ar afecta economiile interconectate, în special statele producătoare de mărfuri (Australia, Noua Zeelandă, Columbia, Chile) și statele a căror principală destinație de exporturi este China, cum ar fi economiile emergente din Asia de Sud-Est”, spune Ionescu.

În cazul României, schimburile comerciale cu China au o pondere redusă în comerțul exterior, respectiv 1% în ceea ce privește exporturile românești și 3,6% în ceea ce privește importurile din China. De asemenea, investițiile străine din China în România dețineau o pondere de 0,2% în totalul investițiilor străine directe la sfârșitul anului 2013.

Lagarde: Se observă o încetinire economică, dar China e suficient de puternică pentru a face față

Pe de altă parte, șefa FMI, Christine Lagarde, a atras atenția miercuri că se observă o încetinire economică în anumite state, dând exemplu China, potrivit cnbc.com. Cea mai mare economie asiatică s-a confruntat cu turbulențe pe piețele sale bursiere, dar China suficient de puternică pentru a face față acestor volatilități.

Lagarde a dat asigurări că aceste evoluții nu vor afecta decizia FMI de a include moneda din China – yuanul – în rândul monedelor în coșul de valute SDR (Drepturi Speciale de Tragere) folosite de Fondul Monetar Internațional în tranzacțiile internaționale. Includerea ar reprezenta un sprijin semnificativ pentru poziția Chinei ca putere economică globală. FMI încă se așteaptă la un avans al PIB-ului Chinei de 6,8% în 2015, un ritm mai scăzut decât cel înregistrat în ultimii ani, dar aceasta ar fi o “încetinire uniformă”, potrivit șefei FMI.

Principalele turbulențe din China ar putea ajunge în SUA și de acolo mai departe

Iată principalele moduri în care turbulențele economice din China ar putea ajunge în SUA și de acolo mai departe, potrivit money.cnn.com:

Încetinirea comerțului. În următorii doi ani, comerțul între SUA și China este de așteptat că va depăși comerțul dintre SUA și Canada, cel mai mare din lume, potrivit State Street Global Advisors.

În cazul în care China încetinește drastic, se va pierde apetitul pentru produse străine, inclusiv cele făcute în America.

Vestea bună este că economia americană nu este cu adevărat alimentată de comerțul exterior. Exporturile reprezintă doar 13% din PIB, în timp ce cheltuielile de consum reprezintă mai mult de două treimi. Asta înseamnă că, atâta timp cât consumatorii nu sunt prea speriați să consume, economia Statelor Unite ar trebui să poată să facă față problemelor.

Lovitura dată firmelor americane.  Circa 40% din veniturile generate de companiile cuprinse în indicele bursier S&P 500 vine de peste hotare.

O decelerare mai rapidă a creșterii în China ar cauza probleme companiilor multinaționale. Săptămâna trecută United Technologies (UTX) a estompat perspectivele sale pentru 2015 și a dat vina pe situația din China.

“Încetinirea (creșterii economice n.n.) din China este mai rea decât ne-am așteptat”, a spus Akhil Johri, director financiar la United Technologies.

Cu toate acestea, în general, directorii de companii nu s-au arătat speriați în ce privește câștigurile lor în China în această perioadă. Pentru ei, ceea ce se întâmplă în China reprezintă o sursă de îngrijorare, dar puțini directori executivi au tras semnale de alarmă cu adevărat. Unele companii, precum Apple și Nike, spun că afacerile lor merg bine în China.

Investitorii ar trebui să urmărească cu atenție evoluția datelor trimestriale raportate de unele companii cu expunere semnificativă în China, pe listă fiind American Express, Corning, DuPont, Ford, Goodyear, MasterCard, Mondelez International, Procter & Gamble și UPS.

În plus, este important de urmărit dacă Rezerva Federală este destul de îngrijorată în ce privește China pentru a întârzia o majorare a ratei dobânzii. Acest lucru pare puțin probabil în acest moment, dar banca centrală va oferi noi indicii în următoarea ședință.

China intră în criză financiară? Creșterea economică a Chinei a fost parțial alimentată de o explozie a datoriei. Acum, că economia sa încetinește, există preocupări privind împrumuturile toxice care ar putea declanșa o criză financiară care s-ar putea răspândi în toată lumea – ceva asemănător cu ce s-a întâmplat în 2008 cu ipotecile neperformante din SUA.

“O panică financiară ar putea arunca lumea în recesiune, în special dacă s-ar răspândi în toată Asia”, a declarat George Hoguet, strateg de investiții la nivel mondial în cadrul State Street Global Advisors.

Dar Hoguet crede că autoritățile din Beijing vor interveni înainte ca acest lucru să se întâmple. Guvernul Chinei are un tezaur de numerar masiv, de 4 trillioane de dolari. El deja a cheltuit foarte mult pentru a opri căderea bursei de valori, iar banca centrală a redus agresiv ratele dobânzilor pentru a ajuta economia.

Multe bănci chineze sunt, de asemenea, deținute de către guvern, ceea ce limitează efectul de contagiune în alte țări și printre investitori.

Investitorii se uită cu alți ochi la China

Chiar dacă problemele Chinei rămân, în cea mai mare parte, în interiorul propriilor frontiere, este clar că criza a schimbat modul în care investitorii se uită la China.

Acțiunile companiilor din China au crescut foarte mult, mai exact cu 150% în ultimele 12 luni, înainte de 12 iunie. Apoi s-au prăbușit cu 32%, investitorii temându-se că a fost un semnal al unor probleme economice mai profunde. Creșterea acțiunilor companiilor din China a fost alimentată de datorii, speculații masive și promovarea în mass-media de stat a cumpărării de acțiuni, potrivitmoney.cnn.com.

Autoritățile de reglementare din China s-au grăbit să salveze piața de capital, lansând măsuri care au ajutat la stabilizarea piețelor financiare.

China are o populație de 1,3 miliarde de locuitori fiind o economie puternic conectată cu piețele mondiale.

Companiile chineze au pierdut 3,9 miliarde de dolari în capitalizare a bursieră, valoare care este mai mare de 15 ori decât întreaga economie a Greciei, de exemplu.

Guvernul chinez a recurs la mai multe măsuri pentru a încetini scăderea bursei. Beijing a relaxat restricțiile în ceea ce privește cât de mult pot împrumuta investitorii pentru a cumpăra acțiuni, iar cele mai mari firme de brokeraj din China au anunțat un plan de 19,4 miliarde de dolari pentru cumpărarea de acțiuni în marile companii.

Autoritățile chineze au restricționat noi listări pe bursă și au suspendat între timp tranzacționarea altor mii de alte firme.  Recent, operatorul chinez de reglementare a titlurilor de valoare a anunțat că orice acționar care deține acțiuni de peste 5% dintr-o companie nu vor putea vinde pachetele de acțiuni în următoarele șase luni.

Imediat după anunț, măsurile par să fi avut efect. Principalul indice al bursei de la Shanghai a recuperat 5,8 la sută, în timp ce un alt indice, al bursei de la Shenzhen, a crescut cu 3,8 la sută. Anterior, cele două piețe bursiere scăzuseră, fiecare, cu mai mult de 30 %, începând cu jumătatea lunii iunie, potrivit The Atlantic.

China, depășită de Japonia la valoarea titlurile americane deținute

China a deținut, timp de șase ani, cea mai mare parte din titlurile de stat emise de Trezoreria SUA. În acest an Japonia a depășit China, deținând acum cel mai mult din datoria guvernului american. Datele Departamentului de Trezorerie arată că Japonia deținea, la finele lunii februarie, titluri de stat americane în valoare de 1,2244 de trilioane de dolari, comparativ cu 1,2237 trillioane de dolari cât are China.

Sursa; gandul.info

România a ieșit din criză

România a ieșit din criză. PIB-ul din T1 2015 l-a egalat pe cel din T3 2008, vârful de după Revoluție.

PIB-ul real de pe trimestrul I 2015, adică ajustat sezonier, a fost pentru prima dată de la criză încoace mai mare decât cel din trimestrul III 2008, vârful de după Revoluție, arată datele prezentate la sfârșitul săptămânii trecute de către Institutul Național de Statistică (INS).

PIB-ul din trimestrul I 2015 a avut o valoare de 169,9 puncte procentuale măsurate față de media trimestrială a anului 2000 â 100.  În trimestrul III 2008, anul de vârf de dinainte de criză, valoarea PIB-ului raportat tot la nivelul mediu trimestrial al anului 2000 a fost de 167,8 puncte procentuale.

Reperul 2000 a fost ales de către Statistică pentru că România a înregistrat o creștere economică neîntreruptă între 2000 și 2008, practic cea mai lungă perioadă de dezvoltare din ultimele decenii.

În cei opt ani s-a adăugat la PIB-ul real al României circa 60%. Este de remarcat că, luând în calcul suișurile și coborâșurile dramatice de după 1990, PIB-ul României de astăzi este doar cu 32% mai mare în mod real față de 1990, astfel încât degeaba s-au acumulat 60% din PIB-ul anului 2000 în cei opt ani de creștere, dacă punctul de start a fost sub cel din 1990.

Acum vestea este că în sfârșit punem paranteză celei de-a treia perioade de recesiune declanșate ca urmare a crizei financiare mondiale și în sfârșit egalăm ceea ce am produs în cel mai bun trimestru al României de după 1990.

Sursa: money.ro

Economia românească crește mai repede decât prognozele analiștilor

Economia românească creș­te mai mult decât esti­mările de la începutul anului, ceea ce atrage de la sine ajustări în lanț în sens pozitiv ale cifrelor pentru 2015 și pentru anii următori.

La București, Comisia Națională de Prognoză a îmbunătățit datele pentru acest an de la o creștere de 2,8% la 3,3%, iar ritmul va accelera în anii ur­mă­tori, până la un plus de 4% în 2018.

De asemenea, Comisia Europeană, Banca Mondială și BERD, unul dintre principalii finan­țatori ai României, estimează că economia va crește cu o medie de peste 3% în următorii ani, față de o estimare de 2,5-2,8% până acum.

Analiștii economici sunt chiar mai optimiști, Andrei Rădulescu, economistul-șef al Băncii Transilvania, mergând pe un plus de 4,1% în acest an.

În primul trimestru economia a avut un plus de 4,3% față de T1 2014, construcțiile, în special pe zona rezidențială, reușind să intre pe plus, iar industria IT a accelerat puternic, desantul investițiilor din acest domeniu mărind cererea de forță de muncă și, implicit, salariile oferite.

Scăderea dramatică a dobânzilor la lei (indicele Robor la trei luni folosit la credite este cotat la 1,3-1,4% pe an față de 6% în 2012) a mărit suma disponibilă din portofelele românilor, ceea ce a impulsionat consumul.

Piața auto și-a revenit, iar vânzările de camioane au urcat cu peste 20% în primele patru luni, în condițiile în care un camion costă între 80.000 și 100.000 de euro, ceea ce înseamnă un semnal bun pentru economie și încrederea clien­ților în viitor.

Astăzi, 1 iunie, intră în vigoare scă­derea TVA la alimente de la 24% la 9%, ceea ce ar trebui să majoreze consumul sau să disponibilizeze resurse financiare prin scăderea prețurilor la produse alimentare (cu 12%), banii disponibili urmând să se îndrepte către alte sectoare, acolo unde bunurile nu sunt de utilitate zilnică – îmbrăcăminte, electronice, achiziții de locuințe sau de mașini etc.

Motoarele încă gripate sunt investițiile în infrastructură ale statului, care continuă să scadă cu toate că bugetul este pe plus. și creditarea bancară, acolo unde plusul înregistrat la împrumuturile în lei nu reușește să acopere minusul de la creditarea în valută. Pe de o parte băncile susțin că vor să dea bani companiilor, dar nu există proiecte bancabile suficiente, în schimb BNR spune că existe suficiente companii bancabile, dar că băncile trebuie să își schimbe modelul de afaceri, iar bancherii să fie mai bine pregătiți. „Dacă sectorul bancar vrea să ofere altceva decât a oferit până acum, trebuie să aibă și oameni care să facă acest lucru“, a menționat Florian Neagu, șef serviciu riscuri macroprudențiale din cadrul BNR.

Joi, 4 iunie, Institutul Național de Statistică va publica datele detaliate privind evoluția PIB în primul trimestru pe componente.

Sursa: gandul.ro

FMI: Economia României va crește cu 2,7% în acest an

Economia României va avansa în acest an cu 2,7%, potrivit unui raport al Fondului Monetar Internațional publicat marți, instituția menținând astfel prognoza experților FMI de la finalul vizitei la București din februarie, estimarea fiind revizuită însă în urcare față de raportul din octombrie 2014.

În ediția anterioară a raportului World Economic Outlook, FMI anticipa că economiei României va crește cu 2,5% în acest an.

Experții FMI notau în luna februarie, la finalul misiunii FMI la București privind consultările periodice potrivit articolulului IV din statutul instituției, că avansul economic din acest an va fi susținut în principal de consolidarea consumului privat, pe fondul creșterii salariului real, al prețurilor scăzute la petrol și al unor rate ale dobânzii aflate la niveluri minime record.

FMI estimează pentru anul viitor un avans de 2,9% al economiei românești.

Rata medie anuală a inflației se va situa la 1% în 2015, în condițiile în care în luna octombrie a anului trecut, FMI anticipa că prețurile de consum vor avansa cu 2,9%.

Fondul prognozează că inflația va accelera cu 2,4% anul viitor.

Deficitul de cont curent se va situa în acest an la 1,1% din PIB și la 1,5% din PIB anul viitor, potrivit raportului FMI. În luna octombrie a anului trecut, instituția prognoza un deficit de 1,8%.

FMI anticipează că rata șomajului va scădea ușor anul acesta, de la 6,8% în 2013 la 6,7%, și se va menține la acest nivel și anul viitor.

La începutul anului, Comisia Europeană a prognozat un avans de 2,7% al economiei României, în timp ce Banca Mondială a estimat că produsul intern brut va crește cu 2,9% în 2015.

România are în derulare un acord stand-by de 2 miliarde de euro cu FMI, care expiră în luna septembrie și pe care autoritățile l-au tratat ca având caracter preventiv, fără să acceseze fonduri până în prezent. Scopul înțelegerii este de a proteja economia românească de eventuale șocuri pe piețele financiare și de a ajuta la reducerea costurilor de finanțare.

Acordul, însoțit de un împrumut în valoare tot de 2 miliarde de euro cu Uniunea Europeană, a fost semnat în septembrie 2013, fiind al treilea program de creditare pe care România l-a negociat cu partenerii internaționali din 2009.

Sursa: mediafax.ro

Investitorii, din ce in ce mai increzatori in economia Romaniei. Finantele au imprumutat 600 de milioane de lei, la un cost minim record

Ministerul Finantelor Publice (MFP) a atras joi 600 de milioane de lei prin redeschiderea unei emisiuni de obligatiuni cu scadenta la cinci ani, la un cost minim record pentru titluri cu maturitate similara.

Trezoreria a primit oferte de 1,7 miliarde de lei, dar a vandut obligatiuni de numai 600 de milioane de lei, conform prospectului de imprumut pentru luna februarie.
Randamentul mediu pe an a coborat la 1,99%, de la 2,19% la mijlocul lunii ianuarie, cand statul a redeschis aceeasi emisiune de obligatiuni.
Ministerul Finantelor a lansat aceasta emisiune in februarie 2014, iar maturitatea reziduala se situeaza la 4 ani si 4 luni.
Statul va redeschide vineri emisiunea de obligatiuni printr-o licitatie suplimentara in cadrul careia vor fi acceptate numai oferte necompetitive, la randamentul rezultat la licitatia de joi. Suma vizata prin licitatia suplimentara este de 90 de milioane de lei.
MFP vrea sa imprumute in februarie prin vanzarea de titluri de stat 5 miliarde de lei, cea mai mare valoare a emisiunilor brute incepand din februarie 2011 si in urcare de la 3,6 miliarde de lei in prima luna a acestui an.
In cadrul licitatiilor de referinta, statul vrea sa obtina 4,5 miliarde de lei, iar prin sesiunile suplimentare, in cadrul carora vinde titluri in conditiile stabilite in cadrul licitatiilor de referinta, intentioneaza sa atraga 480 de milioane de lei.
Astfel, in februarie, Ministerul Finantelor vrea sa vanda certificate de trezorerie in valoare de 1,3 miliarde de lei si cu maturitati de 3 si 12 luni, in timp ce restul sumei pana la 4,98 miliarde de lei ar urma sa fie obtinuta prin redeschiderea unor emisiuni de obligatiuni cu maturitatea de 3, 5, 7, 10 si 15 ani.
Ministerul Finantelor a anuntat ca vrea sa atraga in 2015 pana la 40 de miliarde de lei prin vanzarea de certificate de trezorerie si obligatiuni pe piata interna, la care ar urma sa se adauge maxim 3 de miliarde de euro de pe pietele externe si fonduri atrase de la institutiile financiare internationale.
Anul trecut, Finantele au imprumutat din piata interna 40,56 miliarde lei si 928,7 milioane euro prin vanzare de titluri de stat. La aceste imprumuturi se adauga sume atrase de pe pietele internationale, respectiv 2 miliarde dolari si 2,75 miliarde euro, prin patru emisiuni de obligatiuni cu maturitati de 10 si 30 de ani.
Sursa: incont.ro

Sunt semne de prabusire economica

Ultima dată când prețul carburanților a scăzut atât de puternic și atât de rapid, SUA erau în recesiune. De fapt, mai aproape de depresiune economică.

Potrivit unei postări pe rețeaua de socializare Tweeter de către Bespoke Investment Group, prețul mediu al carburanților din SUA nu a crescut deloc în ultimele 60 de zile. Mai mult decât atât, în ultimele două luni, prețul benzinei pe piața americană a scăzut încontinuu.

Aceasta este a doua cea mai lungă perioadă din ultimul deceniu, iar cea mai lungă a fost de 87 de zile și s-a înregistrat la sfârșitul anului 2008, scrie Business Insider.

Amintim că, la sfârșitul anului 2008, economia era proaspăt lovită de falimentul Lehman Brothers și de spargerea bulei imobiliare, iar bursa era în toiul unui imens impuls de a vinde. Economia americană se cufunda într-o recesiune care a durat aproape întregul an 2009.

Declinul prețului benzinei din acest an a survenit pe fondul ieftinirii petrolului cu aproximativ 30% comparataiv cu maximele sale atinse în luna iunie, în contextul unui excedent de ofertă pe piața internațională și abundă preocupările privind o încetinire a creșterii economice globale.

În această săptămână, OPEC va organiza reuniunea sa anuală, unii economiști de pe Wall Street așteptându-se să fie anunțată o scădere a producției de țiței programate pentru acest an înțelegere a anunța o producție reușește acest an de a reduce aprovizionarea la nivel mondial, pentru a scădea oferta și a susține prețurile.

Sursa: money.ro

Analistii financiari vad o imbunatatire a economiei Romaniei, in urmatoarele sase luni. Bucurestiul, in fata Austriei si Slovaciei, la nivelul increderii

Perceptia analistilor financiari privind evolutia economiei Romaniei in urmatoarele sase luni s-a imbunatatit usor in noiembrie, de la 20 puncte luna trecuta la 23,6 puncte, dar indicatorul privind situatia economica actuala a continuat sa scada si a intrat in teritoriu negativ, potrivit datelor ZEW, preluate de Mediafax.

Romania se situeaza pe locul al treilea in Europa Centrala si de Est in privinta perspectivelor economiei locale pentru urmatoarele sase luni, in urma Austriei, unde perceptia analistilor s-a imbunatatit cu 9,4 puncte fata de octombrie si a Slovaciei (+24,1 puncte), se arata intr-un sondaj intocmit de institutul german de cercetare ZEW, in colaborare cu grupul austriac Erste.
In privinta situatiei actuale a economiei Romaniei, perceptia analistilor s-a inrautatit in noiembrie la minus 0,1 puncte, dupa ce in octombrie indicatorul coborase cu 7 puncte, la 0 puncte. Cu toate acestea, starea actuala a economiei locale este peste cea a Croatiei sau Ungariei, unde indicatorul se afla la -54,6 puncte, respectiv -20,6 puncte.
Perspectivele bursei de la Bucuresti s-au inrautatit in noiembrie, potrivit studiului ZEW, iar indicatorul care masoara asteptarile pentru indicele BET a consemnat un declin de 7,7 puncte, la 42,4 puncte.
In acelasi timp, asteptarile pentru evolutia leului s-au imbunatatit, ajungand la 3,3 puncte, de la 0 puncte in octombrie.
La sondajul pentru luna noiembrie au participat 71 de analisti financiari, dintre care 13 din Turcia. Regiunea Europa Centrala si de Est include, in sondajul ZEW, Bulgaria, Croatia, Cehia, Ungaria, Polonia, Romania, Serbia, Slovacia, Slovenia si Turcia.
Europa Centrala si de Est a inregistrat o imbunatatire a perspetivelor privind evolutia economiei in urmatoarele sase luni, indicele regiunii avansand cu 5,5 puncte, la 12,5 puncte, sustinut de evolutiile din Slovacia, Turcia si Cehia. Indicatorul pentru situatia actuala a regiunii a coborat cu 22,3 puncte, la -12,6 puncte.
In privinta zonei euro, analistii financiari anticipeaza o revenire a economiei pe termen scurt, indicatorul urcand cu 10 puncte, la 15,8 puncte.
Sursa: incont.ro

Ce spune un asasin economic despre Romania

John Perkins este un fost mercenar economic. El a scris o carte în care își povestește experiențele personale despre această ocupație de escroc profesionist. Într-un interviu pentru emisiunea „Pașasport diplomatic”, John Perkins povestește cât de simplu este să corupi un guvern și să îl faci să îți execute ordinele.

Munca dumneavoastră a fost cea de asasin economic. Cum ați fost recrutat pentru acest post?

Eram încă la facultate și un bun prieten al socrului meu era foarte sus-pus în Agenția Națională de Securitate a SUA și m-a ajutat să fiu chemat la teste printre care detectorul de minciuni, teste de personalitate, și au ajuns la concluzia că aș fi un bun asasin economic. Apoi am lucrat ca voluntar timp de 3 ani, credeam că va fi bine să merg în alte țări, să trăiesc în pădurile amazoniene, să învăț tehnici de supraviețuire, alte limbi, și după ce am terminat munca de voluntar, m-au contactat din nou și m-au recrutat.

Ce vârstă aveați la momentul acela?

Să vedem, cred că aveam în jur de 25 de ani, aproape 26.

Și toate acestea păreau ceva romantic, ca în filmele cu James Bond.

Nu numai asta, dar tatăl meu era învățător într-o școală primară. Nu câștiga mult ca învățător, dar aveam printre colegii de clasă băieți din familii foarte bogate, din New York, Argentina, România, Paris, și întotdeauna povesteau lucruri romantice despre unde trăiau înainte, cât de mulți bani aveau, mașini… și eram foarte invidios. Și îmi doream dintotdeauna să călătoresc și eu mult. Deci da, când am fost recrutat, mă simțeam ca James Bond, era un vis devenit realitate pentru un băiar de la țară din SUA.

Ce s-a întâmplat după aceasta, când ați început să vă simțiți dezamăgit de ce se întâmpla?

Când am început, credeam că tot ce fac era bine, pentru că am învățat la facultatea economică în SUA ce spunea Banca Mondială, și anume că dacă vrei să ajuți o țară să se dezvolte, trebuie să investești sume mari de la Banca Mondială și alte organizații în proiecte de infrastructură, să angajezi companii americane să construiască centrale electrice, autostrăzi și parcuri industriale. Și la început credeam că fac un lucru bun, dar cu timpul mi-am dat seama că prin asta ajutam doar pe cei foarte bogați și companiile noastre. Majoritatea oamenilor sufereau, nu trăiau deloc mai bine, de fapt, pământurile lor erau invadate cu proiecte hidroelectrice, cu foraje de petrol, cu munți distruși pentru exploatarea petrolului. Cum se întâmplă azi în România, unde sunt distruși munții pentru aur. Deci cu timpul am văzut cât de destructiv era ceea ce făceam noi și îmi măcina sufletul și inima. Dar la început, până să văd toate acestea, trăiam foarte bine, călătoream cu avionul la clasa I în locurile minunate la care visam înainte, era greu să renunț. Mă convingeam că nu e așa. Mulți refuzau să vadă ce se întâmplă. Și da, a durat un timp, apoi ceva s-a întâmplat când eram în Insulele Virgine, unde am avut un moment de luciditate și am înțeles că nu mai pot continua, mă rodea prea tare și am plecat.

Concret, cum se derula această activitate, ce vi s-a cerut și ce ați obținut?

Practic, treaba mea era să identific țări cu resurse de care au nevoie companiile americane, multinaționalele de astăzi, resurse ca petrol, gaze, aur, de genul acesta, și să facilitez credite uriașe acestor țări de la Banca Mondială sau alte organizații. Iar eu mergeam la președintele acestei țări sau la ministrul de finanțe sau cineva într-o funcție înaltă în stat și îi spuneam practic: “știți, dacă cereți acest credit, țara dvs nu va putea plăti niciodată aceste credite”, și ei știau asta, și în cele din urmă deveneau sclavii politicii noastre, a companiilor noastre. Dar în realitate spuneam: “dacă semnați acordul, dvs și prietenii dvs veți primi foarte mulți bani. Fratele dvs poate să obțină licența utilajelor John Deere și un contract foarte avantajos de la investitorii noștri în construcții. Sora dvs. poate obține licența Coca Cola și vom cumpăra multă Coca Cola la prețuri foarte mari. La fel, vă vom da multă electricitate pentru fabricile dvs. și așa mai departe. Deci prietenii dvs vor face foarte mulți bani.

Dar Microsoft?

Nu am informații despre acest caz. Ceea ce știu sigur e că trebuia să convingem președinții să semneze aceste acorduri de credite pentru companii ca Bechtel, cunoscută în România, Bechtel era unul din cei mai mari beneficiari. Apoi, Brown and Root, Harris Engineering și alte companii de genul acesta. Și se îmbogățeau foarte mult de pe urma acestor proiecte. Președintele și prietenii lui la fel deveneau foarte bogați de pe urma proiectelor. Și le reaminteam că dacă nu făceau ceea ce vroiam noi, atunci li se va întâmpla ceva similar cu Mossadeq în Iran, Allende în Chile, Jacobo Arbenz în Guatemala, Lumumba în Congo și așa mai departe, președinți care nu au intrat în joc și au fost asasinați sau demiși prin lovituri de stat orchestrate de CIA. Acești șefi de stat erau în situații foarte dificile. Ori luau banii și se îmbogățeau, ori își pierdeau slujba și posibil chiar viața.

Acestea sunt acuzații foarte dure. De ce v-am crede? Până la urma nicio administrație SUA nu ar recunoaște că au făcut așa ceva.

De fapt, Statele Unite au recunoscut că am făcut ce am făcut, că l-au eliminat pe Mossadeq în Iran, că a făcut-o un agent CIA, Kermit Roosevelt, el a fost numit, a făcut-o. Am recunoscut că i-am făcut-o lui Allende. Henry Kissinger, fostul secretar de stat a vorbit deschis despre asta, despre aceste lucruri. Ne-am recunoscut rolul în cazul lui Ngo Dinh Diem din Vietnam, al lui Lumumba în Congo, deci am recunoscut multe din aceste asasinate sau lovituri de stat. Statele Unite le-au recunoscut pentru că în timp ele au ieșit la iveală, sunt dosare care au fost desecretizate, după 25 sau 50 de ani, în funcție de caz, deci noi am recunoscut multe din aceste cazuri. Sunt dovezi, aceste lucruri se întâmplă. Știm cazuri de companii care vin în diverse țări și încasează venituri enorme. O experiență recentă a fost aici cu Bechtel.

Dar acest proiect nu a fost finalizat până la urmă.

Vom vedea ce se va întâmpla. Există o istorie lungă a exploatării de către corporații. Cred că mulți își dau seama că aceste lucruri se întâmplă, este multă corupție în lume iar eu am fost parte a acestui sistem.

Recent România și-a reînnoit acordul cu FMI. Aceasta înseamnă că România, guvernul României a acceptat să fie exploatată de această organizație, respectiv SUA?

Cred că România trebuie să fie foarte atentă să nu permită să fie exploatată. Am văzut țări ca Islanda de exemplu, exploatată de sistemul bancar, apoi Ecuador, Argentina, Brazilia, iar aceste țări în cele din urmă au refuzat să plătească o parte din aceste datorii pe motiv că au fost exploatate. Și chiar a fost în avantajul lor acest pas. Deci cred că România trebuie să fie foarte atentă. Nu cred că este absolut sigur, când semnezi un contract cu FMI sau cu Banca Mondială, că vei fi exploatat, dar există o mare posibilitate pentru aceasta, iar românii trebuie să fie foarte conștienți cum sunt acești bani folosiți și câtă datorie își asumă țara. Nu doar să spere că liderii lor fac ceea ce trebuie, dar trebuie să fie foarte atenți. Eu cred că folosirea acestor bani pentru a construi un sistem de educație, o infrastructură, poate fi benefică unei țări. Dar trebuie să controlezi datoria. E ca în cazul unei persoane: o datorie mică, să cumperi o casă, o mică investiție, merită. Dar sunt cazuri când băncile sau alții conving persoanele să facă o datorie mai mare decât pot plăti, și încep problemele. Același lucru se poate întâmpla cu țările.

Dar aceste credite pot fi atrăgătoate pentru că au o dobândă mai mică decât cele de pe piață. E posibil ca FMI să spună ok, vă dăm un credit cu o dobândă mică, în schimb vă cerem să faceți asta, asta și asta?

Absolut, există condiții. Iar FMI deseori face asta. Dobânda poate părea mică la început. Istoria arată că de fapt, țările nu-și pot plăti datoriile ci încearcă să plătească dobânda, și scot bani din sistemul de educație, din sănătate, din multe servicii sociale, iar populația suferă încercând să plătească creditul. In cele din urmă nu pot să plătească datoria. După care FMI se întoarce și spune: dacă nu poți să-ți plătești datoria, trebuie să o refinanțăm și să îți privatizezi sistemul de electricitate, cele de apă și canalizare, sau altele. Cred că România a avut experiențe cu privatizarea. Apoi, FMI poate să spună: trebuie să vă schimbați radical sistemul juridic, cel politic, guvernul SUA poate interveni și să spună: trebuie să trimiteți trupe în Afganistan, să sprijiniți trupele noastre de acolo. Sunt tot felul de lucruri care se pot întâmpla dacă datoriile nu sunt plătite. De aceea spun că este foarte important ca cetățenii să fie foarte atenți ca guvernul să nu contracteze datorii pe care nu poate să le plătească.

A exista vreo țară în care acest sistem pe care l-ați prezentat, nu a funcționat, și a dat greș?

Da, mai ales în ultima vreme, multe țări au refuzat să plătească datoriile. Cel mai recent caz, pe care îl consider foarte important, este cel al Islandei. Islanda avea datorii mari și a declarat că ele au fost contractate ilegal de anumiți politicieni și bancheri, iar Islanda a votat printr-un referendum, o majoritate uriașă, de 90% a votat să nu plătească datoriile. Eu însumi am fost în Islanda, încurajându-i să nu plătească datoriile. Ba chiar au adus în fața justiției bancherii și pe cei care au semnat contractul, au fost acuzați de activități criminale, sau chiar neglijente. Ecuador a făcut ceva similar, când președintele Rafael Correa, care a terminat facultatea economică din Illinois, SUA, înțelege sistemul. El a spus că anterior, un dictator a semnat contractul iar poporul nu a fost de acord cu el și nu îl vor plăti. Au refuzat să plătească și acum îl renegociază la o paritate cam de 30 de cenți pe dolar. Îl renegociază cu o dobândă mult mai mică.

Sunt și alte mari puteri pe piețe lumii, precum China și Rusia, care folosesc aceleași metode ca și Statele Unite. S-a întâmplat vreodată ca metodele folosite de SUA, FMI sau Banca Mondială să se fi lovit de Rusia sau China în anumite țări și s-a produs un conflict deschis, sau mai puțin deschis?

Da, vedem asta și acum. Există o bancă înființată de țările BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud). Este în competiție directă cu Banca Mondială. In plus, unele țări din America de Sud au format o coaliție, Banca Sual condusă de Venezuela, spunând că nu vor să împrumute bani de la Banca Mondială sau FMI, ci au creat propriile fonduri. Deci există acum reacții destul de multe și cred că Banca Mondială și FMI sunt în competiție cu alte organizații. Personal, cred că acest lucru este foarte sănătos.După prăbușirea Uniunii Sovietice a rămas doar SUA și cred că în anumite domenii SUA a făcut greșeli serioase, a exploatat țări. Nu sunt sigur că Statele Unite ca stat, ci mai ales bănci private, companii private. Există un nou imperiu mondial, nu neapărat America, imperiul corporațiilor, al băncilor. Multe dintre acestea nici măcar nu plătesc impozite în Statele Unite.Nu e o conspirație, liderii acestor corporații nu se întâlnesc să comită fapte ilegale, dar toți sunt ghidați de un singur țel, să maximalizeze profitul, indiferent de costul social sau ecologic. Ceea ce este un țel foarte periculos, și unul relativ nou.

Încă mai există multe discuții și mult mister referitor la ce s-a întâmplat în 1989. Cum de regimul Ceaușescu, care părea atât de stabil și de ferm, s-a părbușit atât de brusc. Aveți informații despre ce s-a întâmplat de fapt?

Nu am fost implicat personal, deci nu am informații din interior. Dar ce ni s-a spus în SUA e că aici a fost o revoluție. In România, oamenii mi-au spus că a fost o lovitură de stat pentru a răsturna puterea, pentru mai multe motive politice. Ceaușescu se opunea FMI-ului, a plătit toate datoriile și era privit ca socialistic, nu unul care lua partea Rusiei, nu genul acesta de comunist, cu un socialist independent, care nu mai vroia datorii, dimpotrivă, putea ajuta alte state să scape de datoriile lor. Cred că este foarte posibil, ca în spatele cortinei să se fi derulat ceva mult mai serios, mult mai secret. În mod clar, și-a făcut mulți dușmani. Și-a făcut dușmani FMI-ul, Banca Mondială, și poate și SUA. Dar nu am informații interne, nu știu ce s-a întâmplat, dar cred că e ceva care merită studiat de români, în orice mod posibil, studiați și mai mult această chestiune.

În cartea dvs. faceți o afirmație foarte îndrăzneață, și anume că “nu e de mirare că teroriștii ne atacă”. Este aceasta o modalitate de a spune că ISIL sunt luptători ai libertății și luptă să respingă “imperialismul american”, iar statele occidentale sunt rele și doar încearcă să sece țările sărace de resurse?

Nu, în mod clar nu cred că societățile occidentale sunt rele, sunt un american loial țării mele. Cred că am făcut lucruri minunate în lume. Societatea occidentală nu e doar SUA, sunt toate statele vestice și am obținut rezultate uriașe în știință, medicină, tehnologie, arte, muzică, am trimis oameni pe Lună, am atins lucruri minunate. Dar am creat și o economie a morții în acest proces, una bazată pe distrugerea pământului, a resurselor pe care se bazează însăși economia. La fel, această economie e bazată în mare măsură pe război sau pe intimidare. Și e timpul să trecem la o economie a vieții. Să curățăm poluarea. Să plătim companiile care acum produc bombe și mitraliere, să producă echipamente care curăță râurile, oceanele, lacurile, aerul, solul. Să plătim companiile să facă asta, să încurajăm tinerii absolvenți să se ocupe de asta, să găsim metode prin care oamenii înfometați pot să-și procure alimente, noi tehnologii de transport, energie, comunicații. În ce privește ISIS și ISIL, este o organizație brutală și nu sunt deloc în favoarea lor. Sunt foarte, foarte brutali. Noi, cei din vest trebuie să vedem că ei sunt sprijiniți de atât de mulți oameni pentru că sunt disperați. Există oameni brutali, dictatori, fanatici. Bin Laden era un fanatic, era bogat, provenea dintr-o familie foarte bogată dar era fanatic. Dar avea o masă mare de susținători, oameni săraci, pentru că erau disperați.va lor le dă putere.A lupta împotriva lor în general nu îi va opri, sau poate doar pe termen scurt. Dar ceea ce trebuie să facem ca să oprim aceste acte de teroare e să facem o lume mai bună. O lume în care oamenii nu li se vor alătura, nu îi vor asculta pe fanatici, pe Bin Ladeni, pe liderii ISIS, pentru că nu au nevoie. Oamenii disperați îi ascultă. Oamenii înfometați, cei a căror pământ a fost distrus, care se tem că alte țări, ca Israel le-au luat pământurile. Trebuie să înțelegem că acestea sunt rădăcinile terorismului.

Toate acestea sună foarte frumos și visăm la toate acestea în copilărie. Dar sunt realizabile? Vedeți semne bune?

Nu aș vorbi cu dvs. dacă nu aș crede că toate acestea sunt realizabile. Nu aș veni în România, în Marea Britanie, în China, în Turcia. Călătoresc tot timpul și vorbesc despre lucrurile acestea pentru că cred cu adevărat că suntem pe pragul de a crea o lume nouă. Cred că a început o revoluție a conștiinței, poate cea mai mare revoluție din istorie. Oamenii chiar se trezesc. Trăim pe o navă spațială foarte fragilă numită Pământ și nu există nave de salvare care să ne ducă de aici. Trebuie să avem grijă de planeta aceasta. Iar dvs în România sunteți chiar în centrul ei. Dacă vă uitați la lanțurile muntoase ale lumii, formează o cruce: din Asia în Europa, munții trec din est spre vest, iar din Americi, de la nord la sud. Iar dvs sunteți chiar la mijloc și cred că România are o istorie de miracole. Aveți sfinți care au făcut minuni, aveți preoți care au făcut minuni, aveți localnici care chiar recent au făcut minuni oprind exploatarea de aur la Roșia Montană. Cred că puteți fi lideri în lume. Acum câteva zile Chile a promulgat o lege care interzice minele de aur și au spus că s-au inspirat din România. Deci am multe multe speranțe că putem crea o lume mai bună, prin noua conștiință. Putem urma o cale mai bună ca cea din trecut și cred că România poate fi un lider în acest proces. De asta sunt aici.

Sursa: money.ro

In plina recesiune tehnica, Guvernul taie banii de la fonduri europene. Ministrul bugetului nu vede nicio problema pentru economia Romaniei

Investitiile in economie au scazut drastic in 2014, mai ales in situatia in care absorbtia de fonduri europene e la pamant. In primele opt luni, rata absorbtiei a crescut cu doar 3,5%. Nu mai sunt proiecte, iar cele de infrastructura sunt blocate. De altfel, lipsa investitiilor este cauza principala a intrarii Romaniei in recesiune tehnica. Aceasta este, pe scurt, situatia economiei romanesti. O situatie ingrijoratoare. Insa nu si pentru Guvern. Acesta a decis sa taie la rectificarea bugetara exact din zona care ar putea genera crestere economica pe viitor: de la fonduri europene. Dar pentru ministrul bugetului nu exista absolut nicio problema.

In urma rectificarii bugetare, s-au taiat de la confinantarea fondurilor europene aproape 4 miliarde de lei. Banii au fost directionati in alte parti. De exemplu, catre primarii care au primit 1,1 miliarde de lei.

Dupa sedinta de Guvern in care s-au aprobat taierile de la unele institutii si plusurile la alte ministere, premierul Victor Ponta, ministrul bugetului, Darius Valcov, si ministrul finantelor, Ioana Petrescu, au iesit intr-o conferinta de presa sa ofere explicatii. Ponta a vorbit doar despre plusuri, a enumerat institutiile care vor primi bani, dupa care a plecat, lasandu-i pe ministri sa vorbeasca despre taieri.

Intrebat care este logica reducerii confinantarilor fondurilor europene, in conditiile in care Romania este in recesiune tocmai din cauza lipsei investitiilor, Dariu Valcov a venit cu o explicatie deloc lamuritoare. A insirat niste cifre, evitand un raspuns clar. Pe scurti, spune ca au ramas bani pentru fonduri europene. “Singura explicatie este executia la luna august, 29,1%, dar si cu aceasta taiere raman 12,5 miliarde lei cheltuieli pentru co-finantare, care inseamna 6% mai mult fata de executia pe 2013, 18,9% mai mult fata de executia din 2012, 75,5% mai mult decat in 2011, 236% mai mult decat in 2010 si 495% mai mult decat in 2009”, a spus Valcov. Adica, asa explica el de ce s-au taiat banii de la fonduri europene.

A tinut, insa, sa arate ca Guvernul este, totusi, destul de generos si cu fondurile europene, spunand ca in urma rectificarii s-au prevazut 0,8 miliarde de lei pentru pentru autostrazi, suma care poate fi folosita din “top-up si banii din privatizare”.

Apoi, a venit cu alta insiruire de cifre, incercand sa dovedeasca faptul ca au ramas bani pentru fonduri europene. “Atat la Ministerul Transporturilor, cat si la SGG, au ramas dupa rectificare 5,1 miliarde lei pentru co-finantare, la care se adauga cei 0,8 miliarde lei. Suma de 5,1 miliarde lei este cu 2% mai mare decat fondurile alocate in 2013, cu 52% decat cele din 2012, de 3,15 ori mai mari decat alocarile din 2011 si de aproape 10,75 ori peste nivelul din 2010”.

Intr-un final, la insistentele jurnalistilor, Valcov a spus ca economia Romaniei nu este in pericol.

In realitate, potrivit unor surse guvernamentale, nici nu a existat interes pentru cheltuirea banilor de la buget pe investitii. Ar fi insemnat sa creasca prea mult cheltuielile, in conditiile in care veniturile sunt sub asteptari. Asa s-ar fi depasit tinta de deficit de 2,2%. Adica, orice investitie ar fi insemnat cresterea cheltuielilor. Daca nu s-au facut autostrazi, nici de la cofinantari nu s-au scos bani. In schimb, au fost redirectionati catre zone sociale sau primarii, exact de acolo unde poate fi formata masa electorala. Este an electoral, totusi.

Reamintim ca pe 8 septembrie, Eurostat a reconfirmat caderea economiei Romaniei in recesiune tehnica, dupa ce tara a inregistrat o scadere a produsului intern brut cu 0,2% in trimestrul I al anului 2014 fata de trimestrul IV al anului 2013 si de 1% in trimestrul II al anului 2014 fata de precedentele 3 luni.

Aceasta in conditiile in care investitiile realizate in economia nationala au scazut atat in trimestrul al doilea din acest an, cat si in primul semestru, comparativ cu perioadele similare din anul precedent, cu 9,1% fiecare.

Pe partea de fonduri europene, se inregistreaza o stagnare. In primele opt luni, Romania abia a reusit sa ia in plus 3,5%. Astfel, se confirma teoria potrivit careia, Guvernul a reusit sa inregistreze niste cresteri destul de importante in 2012 si 2013, deoarece s-au facut platile pe proiectele demarate de guvernele anterioare. Acum, marile proiecte de infrastructura sunt blocate. De exemplu, lucrarile la Lotul 3 din autostrada Sibiu – Orastie au fost sistate, in conditiile in care Compania de Autostrazi ar avea datorii de peste 130 de milioane de lei catre constructor.

Culmea este ca pe partea de investitii este dezastru, chiar daca s-au introdus la inceputul anului taxe noi special pentru lucrari de infrastructura. Victor Ponta spunea ori de cate ori avea ocazia ca este nevoie de acciza suplimentara de 7 eurocenti/litrul de carburanti, pentru a avea Guvernul suficienti bani sa faca autostrazi. Rezultatul? Anul acesta nu a fost inaugurat niciun tronson de autostrada. In schimb, s-au scumpit carburantii, iar banii s-au dus, asa cum avertiza si presedintele Traian Basescu, in alte parti, doar la autostrazi nu. La fel spunea Ponta si despre banii din “taxa pe stalp”: banii se vor duce in investitii. Banii din taxa pe stalp nu s-au dus in investitii, ci tot pe la primarii sau alte locuri, si se vor simti cel mai bine in facturile la energie. “Taxa pe stalp” se vede in scaderea profiturilor inregistrate de companii care, mai departe, cer recunoastera costurilor in facturi. Altfel spus, romanii au ramas si cu banii luati, si fara autostrazi. Totul intr-o tara care a reintrat in recesiune tehnica.

Cele trei lovituri ale lui Ponta în economie

Ultimele trei mari lovituri ale actualului executiv împotriva economiei, care au ieșit recent la lumină, ne vor costa scump în viitor, chiar începând cu anul care urmează.

În primul rând, decizia de reducere a contribuțiilor de asigurări sociale este o măsură care va majora deficitul bugetului de pensii cu aproximativ 7 miliarde de lei, în perioadei 2015-2017. Astfel, deficitul sistemului de pensii publice aferent intervalului 2015-2017 se va situa înre 19 și 21,1 miliarde de lei, conform calculelor Consiliului Fiscal, cuprinse într-un raport publicat săptămâna trecută.

„În ceea ce privește impactul măsurii legislative la nivelul anului 2014, pierderea de venituri din contribuții de asigurări sociale este estimată la 1,11 mld. lei”, se mai arată în documentul elaborat de experții de la Consiliul Fiscal.

Cea mai mare povară va cădea tot pe umerii statului, deoarece statul este cel mai mare angajator din România, la momentul actual.

Scădere masivă a investițiilor

A doua lovitură dată economiei în acest an, dar care s-a conturat abia după primele opt luni ale anului, odată cu publicarea execuției bugetare pentru perioada ianuarie-august, este tăierea masivă operată de la sumele alocate pentru investiții. Astfel, cheltuielile de capital, care reprezintă o parte importantă a bugetului de investiții al guvernului, au scăzut cu 28,5%, în primele opt luni ale anului, față de aceeași perioadă diin 2013, ajungând la 6,99 miliarde lei.  Astfel, cheltuielile de capital s-au redus de la 1,6% din PIB, în primele opt luni din 2013, până la 1,1% din PIB, în aceeași perioadă a anului în curs.

Tot la capitolul tăiere de la investiții amintim și scăderea cu 9,9% a sumelor alocate proiectelor cu finanțare nerambursabilă, reprezentând de fapt proiectele din fonduri europene. Sumele alocate la această categorie bugetară s-au redus de la 7,44 miliarde lei, în primele opt luni din 2013, până la 6,71 miliarde lei, în aceeași perioadă din acest an.

Tăiere și de la autostrăzi

A doua rectificare bugetară din acest an prevede o tăiere a cheltuielilor bugetare de 3,9 miliarde lei (aproximativ 900 de milioane de euro) din cheltuielile bugetului de stat prin care sunt cofinanțate proiecte care beneficiază de fonduri externe nerambursabile postaderare.

Peste un miliard de lei vor fi tăiați de la Secretariatul General al Guvernului, care gestionează, prin Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură și Investiții Străine, marile proiecte de infrastructură, în principal construcția de autostrăzi.

Guvernul taie masiv din fondurile alocate autostrăzilor în condițiile în care acesta este cel mai importantă cauză pentru care mulți investitori străini fug de România, iar turiștii străini evită țara noastră, menținând veniturile din turism la un nivel foarte redus comaprativ cu alte state.

Colegiul Codreanu trece pe economie serioasă

Prima fază de implementare a proiectului pentru reabilitare energetică Colegiului Național „Gheorghe Roșca Codreanu” Bârlad, câștigat în iarnă la Abu Dhabi, a fost finalizată. La începerea anului școlar, elevii și-au regăsit liceul având în toate încăperile lămpi cu LED, lămpi ecologice și economice, care vor duce la reducerea considerabilă a valorii facturilor la energie electrică. A doua etapă a proiectului constă în instalarea de panouri fotovoltaice, care vor asigura o reducere cu 30% a consumului de energie electrică din rețea.

Toate aceste investiții au fost posibile ca urmare a câștigării unui concurs de proiecte organizat în Abu Dhabi (Emiratele Arabe Unite), proiect care a fost rezultatul muncii a patru elevi de clasa a XI-a, coordonați de profesoara Nicoleta Croitoru. Colegiul “Codreanu” a reușit să obțină marele premiu al concursului „Zaed Future Energy Prize”, proiectul bârlădenilor fiind preferat în detrimentul celui al unor liceeni din Marea Britanie, singurii competitori rămași în concurs.

„Am depus proiectul on-line, grație unei foste eleve a liceului nostru, care deține o firmă de corpuri de iluminat în Marea Britanie. Corina Dimofte, căci despre ea este vorba, ne-a informat asupra posibilității de a participa la un concurs de proiecte menit să încurajeze elevii să devină mai prietenoși cu mediul. Am muncit mult și cu pasiune și am reușit să câștigăm premiul <Zaed Future Energy Prize>, care ne-a și fost înmânat în ianuarie anul acesta la Abu Dhabi”, ne-a declarat Nicoleta Croitoru, manager de proiect.

Premiul are o valoare de 100.000 de dolari, bani care trebuie folosiți pentru reabilitarea energetică a Colegiului Codreanu. Cei care au muncit la elaborarea acestui proiect cred că tema aleasă a fost din start inspirată, având în vedere că în România, mai ales în zona noastră, energia verde este foarte puțin exploatată. Codreniștii speră ca diferența de bani rezultată din economia la factura de energie electrică să fie folosită la modernizarea Colegiului. Ei nu se opresc aici și se gândesc serios să elaboreze un nou proiect, care să permită în viitor încălzirea clădirii cu costuri mult reduse. (Mihaela NICULESCU)

Eurostat a reconfirmat caderea Romaniei in recesiune

Oficiul european de statistica Eurostat a reconfirmat caderea economiei Romaniei in recesiune tehnica, dupa ce tara a inregistrat o scadere a produsului intern brut cu 0,2% in trimestrul I al anului 2014 fata de trimestrul IV al anului 2013 si de 1% in trimestrul II al anului 2014 fata de precedentele 3 luni.

Datele au fost publicate de Eurostat vineri, 5 septembrie, confirmand informatiile difuzate de statistica europeana in 14 august. Datele Eurostat au la baza informatiile transmise de Institutul National de Statistica (INS) de la Bucuresti.

Romania a avut astfel, in trimestrul II din anul 2014 fata de precedentele 3 luni cea mai adanca scadere economica din intreaga Uniune Europeana.Daca la evolutiile de la un trimestru al altul nu apar modificari in privinta Romaniei, noile informatii revizuiesc statistica pentru cresterea economica de la un an la altul.

Fata de statistica din 14 august, noile informatii, din 5 septembrie, revizuiesc in jos cresterea economica din trimestrul I 2014 fata de trimestrul I 2013, de la 3,8% la 3,7%. In schimb, cresterea economica in trimestrul II 2014 fata de trimestrul II 2013 este revizuita in sus, de la 1,4% la 1,5%.

Eurostat subliniaza ca, fata de informatiile din 14 august, comunicatul din 5 septembrie se bazeaza pe estimari flash revizuite.

Sursa; hotnews.ro

Decesul unei alte fabrici: Mecanica SA

Călăul SC Mecanica SA a fost, în 2005, omul de afaceri Constantin Comănescu care, deși avea datorii colosale la bugetul statului, a reușit să pună mâna iI pe fabrica vasluiană, pe care vândut-o apoi bucată cu bucată. Drept urmare, la numărul de șomeri existenți atunci în județul Vaslui, s-au mai adăugat alte câteva sute.

Alexandru CROITORU

Povestea SC Mecanica SA este una lungă și cu multe capitole, plecând de la managementul defectuos, trecând apoi prin industria minieră românească și oprindu-se la acei afaceriști care nu au urmărit decât un profit rapid. Singurul producător de echipamente și ventilatoare de mină din țară a intrat pe mâninile unor manageri incapabili și ale unor oameni de afaceri puși pe căpătuială rapidă, iar efectul imediat a fost acela că SC Mecanica SA a fost închisă definitiv, în 2005, atunci când Adminstrația Finanțelor Publice Vaslui a cerut falimentul societății din cauza datoriilor mari accumulate la bugetul de stat.

Cel care i-a dat Mecanicii ultimul brânci a fost omul de afaceri Constantin Comănescu, patronul grupului de firme Pieta care, deși avea datorii foarte mari la stat, a reușit să cumpere fabrica vasluiană cu 33 de miliarde de lei vechi. La acea vreme s-a speculat și faptul că banii ar avea o proveniență mai puțin legală și că Mecanica era un mod de a spăla acei bani. Pentru a reuși, Comănescu s-a folosit de singura societate pe care o avea fără datorii, la Negrești, SC Fabrica de Utilaj Complex SA.

Pentru a înțelege mai bine cine era omul de afaceri Constantin Comănescu, reamintim cititorilor că el era patronul SC FUC SA Negrești, SC BD Filatura SA Negrești și SC Comfil-tex SA, ultimile două cu datorii de miliarde la Fisc. Cu toate acestea, finanțiștii vasluieni au tăcut la acea vreme și i-au dat pace lui Comănescu să-și vadă de propriile afaceri și să trimită o fabrică de prestigiu pe filiera fierului vechi rusesc. Ba mai mult, Direcția Generală a Finanțelor Publice Vaslui a acordat și înlesniri la plata datoriilor sau, în cel mai bun caz, a trimis afaceristului ieșean, o înștiințare de plată legată de datoriile societății față de bugetul de stat și nimic mai mult.

Astfel, cei 400 de salariați pe care îI mai avea Mecanica la acea vreme aveau să fie trimiși în șomaj, după declararea falimentului fabricii de către Tribunalul
Vaslui, iar Finanțele Publice vasluiene au rămas să-și recupereze cele 229 de miliarde de lei, datorii acumulate de către fabrică la bugetul de stat în ultimii opt ani de activitate.

Lichidatorul Liviu Iacob, scos basma curată

Lichidatorul judiciar hușean Liviu Iacob este unul dintre care a pus umărul la prăbușirea Mecanicii. El a scăpat basma curată într-un dosar în care a fost judecat pentru fals și instigare la fals în formă continuată. Atunci, Judecătoria Vaslui l-a condamnat la plata unei amenzi penale de 150 de miliaone de lei vechi. Alături de Iacob, a fost trimis în judecată și fostul director al SC Mecanica SA, Petru Aniței, acuzat de fals în înscrisuri sub semnătură privată și abuz în serviciu.

În faza de cercetare, s-a discutat mult despre un camion fantomă ce reușea să parcurgă mii de kilometri într-un timp foarte scurt. Un exemplu în sensul acesta este faptul că la dosarul de cercetare a ajuns și o hârtie care arătat că, pe 21 ianuarie 2005, camionul cu pricina a străbătut, cu un singur șofer, 1.594 de km, pe traseul Huși-Vaslui-Timișoara-Vaslui-Huși. Astfel, chiar dacă probele erau clar împotriva lui Iacob și arătau, negru pe alb, falsurile grosolane care s-au făcut, lichidatorul hușean a scăpat cu amendă penală de 150 de milioane de lei vechi. A făcut apel și a scăpat și de amendă.

Nici foștii salariați nu au fost ușă de biserică

La Mecanica SA că situația a fost una aparte față de alte fabrici falimentate din județul Vaslui. Un exemplu în acest sens stă acțiunea în instanță făcută de lichidatorul judiciar, după ce acesta a descoperit că inventarul din procesele verbale nu coincide cu ceea ce exista, prctic, în fabrică, iar prejudiciul se ridica la 17 miliarde de lei vechi. A urmat apoi, un process intentat de lichidatorul Dumitru Lazăr împotriva celor care au distrus și furat utilajele din fabrică, iar numărul celor care au fos chemați la instanță a fost, la început 120, apoi acestora li s-au mai alăturat alte câteva zeci.

Economie la bugetul local

Spațiile verzi ale Bârladului vor fi udate cu apă din puțuri forate special în acest scop.

Pentru că udarea spațiilor verzi vitregește anual bugetul Bârladului cu 120.000 lei, edilii orașului au decis să schimbe foaia: vor fi forate trei puțuri care să asigure apa necesară irigării spațiilor verzi cu costuri mult reduse.

De aproximativ două săptămâni, puțul forat deja la gospodăria anexă a primăriei locale asigură cantitatea necesară alimentării cu apă a serelor orașului. Se lucrează acum la amenajarea unui alt puț, în Grădina publică, pentru apa necesară spațiilor verzi de aici, iar la anul va apărea și cel de-al treilea, pentru spațiile verzi și animalele de la Grădina zoologică.

„Ne gândim să realizăm un sistem automatizat, care să folosească procedura de udare prin picurare, cea mai modernă și eficientă modalitate de menținere a spațiilor verzi. Cele trei puțuri vor asigura apa gratuit pentru întreținerea spațiilor verzi”, a declarat primarul Constantin Constantinescu.

Bârladul este al doilea oraș din România, după Timișoara, care se apropie cel mai mult de norma europeană privind spațiul verde pe cap de locuitor. Aceasta este de 25 mp pe cap de locuitor, în timp ce Bârladul se mândrește cu 24,1 mp pe cap de locuitor. (Mihaela NICULESCU)

Investitorii germani cred ca situatia economica nu este buna, dar 83% ar investi din nou in Romania

Doar 7% din firmele germane din Romania apreciaza ca situatia economica a tarii este buna, insa 83% dintre acestea ar alege din nou piata romaneasca pentru investitii, 58% se asteapta la o crestere a cifrei de afaceri si 45% intentioneaza sa faca noi angajari, scrie Mediafax.  “Chiar daca doar 7% din firmele germane din Romania apreciaza situatia economica a tarii ca fiind buna, totusi pentru 26% dintre acestea perspectivele sunt mai bune. In ce priveste situatia companiei lor pentru anul in curs, asteptarile sunt pozitive. Numarul celor care considera ca situatia este buna a crescut la 50% (de la 36% in 2013), iar peste jumatate dintre firme sunt de parere ca in acest an situatia firmei lor se va imbunatati. In ce priveste cifra de afaceri, 58% dintre cei care au raspuns se asteapta la o cifra de afaceri mai mare, asteptarile in aceasta privinta sunt mari”, arata rezultatele Raportului de Conjunctura pentru Romania 2014, realizat de Camera de Comert si Industrie Romano-Germana.

Mai mult, peste 45% din companii intentioneaza sa faca noi angajari si doar 14% se gandesc la o reducere de personal. Astfel, Romania se afla in trendul regiunii, inregistrand in acelasi timp cel mai bun rezultat din 2008 incoace.

La sfarsitul anului erau inregistrate in Romania circa 8.000 de companii active cu capital german, Germania fiind pentru a saptea oara consecutiv cel mai important partener comercial al Romaniei.

“Desigur ca la aceste evaluari joaca un rol important si evolutiile macroeconomice din Uniunea Europeana in ansamblul ei, mai cu seama daca avem in vedere faptul ca Romania deruleaza peste 70% din comertul sau cu statele din cadrul Uniunii”, se mentioneaza in raport.

In ce priveste perspectivele fiecarei branse, peste o treime din firmele chestionate se asteapta la o imbunatatire a situatiei bransei lor fata de anul anterior si doar 16% vad o inrautatire a situatiei. Spre comparatie, anul trecut, 19% din cei intervievati au fost de parere ca situatia din bransa lor se va inrautati

Chestionarul de conjunctura prezinta anual o evaluare a principalilor factori in ce priveste amplasamentul investitional, factori importanti in luarea deciziilor investitionale din perspectiva companiilor.

Printre cele mai importante criterii investitionale pentru companii se numara resursele umane disponibile si conditiile de pe piata muncii.

“Costurile scazute cu forta de munca, aflate sub nivelul celor din Europa de Vest, reprezinta doar un motiv pentru realizarea de investitii in Romania. Este vorba mai degraba de o combinatie intre costuri, calificare si productivitate, care face ca acest amplasament investitional sa fie interesant. Costurile si productivitatea se afla, conform opiniei majoritatii, intr-un raport bun, ceea ce ofera firmelor germane un motiv de a fi active in Romania”, reiese din raport.

In ce priveste invatamantul profesional, calificarea angajatilor si disponibilitatea personalului calificat situatia s-a imbunatatit usor fata de anul trecut, numarul companiilor multumite crescand usor. Autorii studiului precizeaza ca Romania se situeaza sub aceste aspecte peste media Europa Centrala si de Est (ECE), dar situatia nu este inca multumitoare, pentru ca nu au fost concepute si incheiate structurile durabile si astfel functionale pe termen lung .

Alti factori se refera la functionalitatea mediului de afaceri, respectiv infrastructura, disponibilitatea si calitatea furnizorilor sau comportamentul de plata al partenerilor.

“Romania nu a reusit sa-si imbunatateasca in ultimii ani infrastructura, iar acesta este unul din punctele de care investitorii germani se plang cel mai des. In clasamentul statelor participante la chestionar, Romania se afla in aceasta privinta pe ultima pozitie. Doar 7% din cei chestionati sunt multumiti, in timp ce 41% sunt nemultumiti si 28% chiar foarte nemultumiti, restul fiind indecisi. In ce priveste disponibilitatea furnizorilor, Romania s-a imbunatatit usor fata de anul trecut (30% sunt multumiti, fata de 20% in 2013)”, mentioneaza sursa citata.

Totodata, companiile germane prezente in Romania nu sunt multumite cu multe domenii ale politicilor economice, situatie asemanatoare cu cea din celelalte tari din ECE.

In ce priveste sistemul fiscal si administratiile fiscale, 46% din firme sunt nemultumite (45% in 2013), iar 33% chiar foarte nemultumite (in crestere de la 28%). Referitor la nivelul de impozitare, 55% s-au exprimat negativ (comparativ cu 49% anul trecut). Nemultumite sunt firmele si de siguranta juridica, unde Romania se situeaza si in acest an sub media ECE, cu 61% din raspunsuri la categoria nemultumiti si foarte nemultumiti.

In unele puncte, cum ar fi siguranta juridica sau predictibilitatea politicilor economice, nemultumirea a crescut comparativ cu anul trecut, mai ales in ce priveste colaborarea cu administratia publica si eficienta acesteia (49% nemultumiti, 16% foarte nemultumiti). In aceasta categorie au fost incluse, printre altele, birocratia, coruptia (34% nemultumiti, 41% foarte nemultumiti), accesul la ajutoare financiare (33% nemultumiti, 28% foarte nemultumiti), transparenta la licitatiile publice (30% nemultumiti, 36% foarte nemultumiti).

“Chiar daca numeroase companii germane sunt nemultumite de anumiti factori ai amplasamentului investitional, totusi majoritatea (83%) ar alege din nou Romania ca amplasament investitional, doar 17% ar avea in vedere amplasamente alternative. Romania se mentine pe locul al 11-lea in clasamentul celor mai atractive tari din Europa Centrala si de Est. Cea mai atractiva tara din regiune este Polonia, urmata de Cehia si Estonia. Ultimele locuri sunt ocupate de Kosovo (locul 18), Bielorusia (19) si Albania (20)”, se mai arata in raport.

Camera de Comert si Industrie Romano-Germana a chestionat 123 de firme, care s-au exprimat referitor la situatia economica generala din Romania, la situatia afacerii lor si la perspectivele bransei, dar si referitor la factori importanti pentru amplasamentul investitional.

Sursa: hotnews.ro

Consiliul fiscal: Reducerea CAS nu este sustenabilă fără măsuri de compensare a impactului financiar

Consiliul fiscal avertizează că în urma reducerii CAS cu 5 puncte procentuale, fără măsuri de compensare a impactului financiar, există riscul de înregistrare a unui derapaj major în politica fiscal-bugetară din 2015 și chiar apropierea deficitului bugetar de pragul de declanșare a procedurii de deficit excesiv.

“Consiliul fiscal apreciază că adoptarea propunerii legislative de reducere a CAS cu 5 pp. la angajator, deși în mod cert dezirabilă din perspectiva mediului de afaceri, nu este posibilă în condițiile respectării angajamentului de consolidare fiscală asumat (ce incumbă din tratatele europene) fără identificarea unor măsuri compensatorii de dimensiuni echivalente (de amploare), reprezentate de majorări/extinderi de bază de impozitare si/sau de reducerea unor cheltuieli”, se arată într-un comunicat al Consiliului.

În opinia sursei citate, o reducere de amploare a cotelor legale de CAS, dezirabilă din perspectiva reducerii poverii fiscale pe muncă, poate fi realizată cu impact bugetar neutru în măsura în care se reduc/elimină diferențele actuale foarte mari de tratament fiscal între diverse forme de venituri (salarii, drepturi de autor, persoane fizice autorizate, microîntreprinderi etc.) care discriminează contribuabilii.

De asemenea, Consiliul fiscal își reiterează recomandarea făcută anterior cu privire la alternativa unui angajament ferm pentru o traiectorie multianuală de implementare graduală a unor reduceri de contribuții sociale, care ar putea fi mai ușor compensate cu măsuri discreționare echivalente ori eventual, acoperite expost de o îmbunătățire a gradului de colectare, reflectat în încasări bugetare mai mari (și implicit în deficite mai mici decât cele programate).

“Un astfel de plan multi-anual ar avea avantajul de a ancora așteptările agenților economici și, în ipoteza acumulării de credibilitate, ar putea produce efecte favorabile în economie încă înainte de implementarea efectivă a măsurilor”, se mai arată în comunicat.

În plus, în opinia Consiliului fiscal, o reducere de CAS ar trebui însoțită în mod obligatoriu de o reformare a sistemului de contribuții sociale care să pornească de la principiul tratamentului echitabil
al contribuabililor indiferent de forma de venit pe care o înregistrează și de formularea și implementarea unei strategii pe termen mediu de reechilibrare financiară a bugetelor de asigurări sociale, în special a bugetului de pensii.

O astfel de strategie trebuie să aibă ca obiectiv creșterea numărului de contribuabili în special prin reducerea muncii “la negru”, dar și o transparentizare totală a cheltuielilor bugetare în ansamblul lor pentru a stimula creșterea conformării voluntare la plata taxelor și impozitelor.

“Reducerea CAS va avea un impact semnificativ asupra poziției financiare a sistemului de pensii publice. În prezent, aceasta este una foarte precară, caracterizată de un deficit structural consistent,
cheltuielile bugetare cu pensiile fiind nesustenabile în raport cu contribuțiile încasate. (…) În anul 2013, deficitul sistemului de pensii publice a fost de 11,7 mld. de lei (1,86% din PIB), iar proiecțiile pentru perioada 2015-2017 au în vedere un deficit situat între 19 și 21,1 mld de lei în condițiile materializării reducerii CAS cu 5 pp., respectiv cu circa 7 mld. de lei mai ridicat decât în ipoteza menținerii cotelor actuale de CAS”, menționează Consiliul Fiscal.

Reforma sistemului de colectare a taxelor apare absolut necesară în contextul actual, caracterizat de o eficiență scăzută a sistemului de taxe și impozite, iar Consiliul fiscal apreciază că acest proces are potențialul de a genera spațiu fiscal pe termen mediu.

“Totuși, adoptarea unor decizii legate de eventuale reduceri de taxe sau de majorare a unor cheltuieli în baza potențialelor creșteri de eficiență trebuie să aibă loc expost, după ce procesul de reformă se dovedește ireversibil și capabil să genereze rezultate pe termen lung, cu atât mai mult cu cât măsura fiscală propusă este una cu caracter permanent”, mai arată Consiliul.

Astfel, Consiliul fiscal avizează negativ propunerea de reducere a CAS cu 5 pp. la angajator, apreciind că forma curentă a propunerii nu este de natură să nu afecteze respectarea țintelor de deficit pe termen mediu.

Guvernul a aprobat în luna iunie proiectul de lege care prevede reducerea cu 5 puncte procentuale a CAS la angajator de la 1 octombrie. Numărul actual al salariaților din România este de aproximativ 4,6 milioane. Proiectul a fost ulterior adoptat de Senat și Camera Deputaților.

Consiliul Fiscal este o autoritate independentă înființată în baza Legii responsabilității fiscal-bugetare, care își propune să sprijine activitatea Guvernului și a Parlamentului în cadrul procesului de elaborare și derulare a politicilor fiscal-bugetare și să promoveze transparența și sustenabilitatea finanțelor publice.

Sursa: mediafax.ro

Agricultura, cenușăreasa economiei

Într-un județ predominant agrar, agricultura rămâne cenușăreasa economiei în condițiile în care prețul utilajelor agricole este astronomice comparativ cu prețul de vânzare al recoltelor și subvențiile pe hectar. Situația este întâlnită, de fapt, la nivel național și fostul ”grânar al Europei” importă, în prezent, grâu de peste hotare.

Alexandru Croitoru

Județul Vaslui se bucură de suprafețe agricole și mari și bune pentru o astfel de activitate. Cu toate acestea, Vasluiul se situează pe un loc codaș în ceea ce privește venitul pe cap de locuitor și pe ultimul loc în ceea ce privește rata jomajului, cu cel mai mare număr de șomeri în raport cu numărul populației. O posibilitate de a scoate județul nostru din impas și de pe lista rușinii ar fi o mai mare absobție a numărului de șomeri de către agricultură, mai ales că, numai anul acesta, suprafata cultivată depășeșe 269.000 de hectare.

Problema o reprezintă, în special, cuantumul mic al subvenției pe hectarul cultivat, comparativ cu celelalte state europene, prețul mic cu care ajung să se vândă recoltele și prețul uriaș al utilajelor agricole. Pentru performanță în asemenea domeniu e nevoie de utilaje performante și puțini fermieri și le permit, fără credite, în condițiile în care un tractor ajunge câteva zeci de mii de euro, fără să mai punem la socoteală echipamentele necesare.

De ceva vreme se discută de o aliniere a subvențiilor din agricultura românească cu cele europene. Cu toate acestea mulți fermieri sunt sceptici și pe bună dreptate. E greu de crezut că și în România fermierii vor primi 800 de euro subvenție pe hectare așa cum se întâmplă în Franța sau în Germania. Până la urmă, statele europene nu au nevoie de un concurent atât de puternic, cum ar putea deveni țara noastră în condițiile în care ne-am alinia subvențiilor și prețurilor celor din statele dezvoltate ale Europei.

“Un an agricol bun, spre foarte bun”…

…e de părere Ionel Constantin, președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Vaslui.

“Au fost ploi la timp dar, datorită temperaturilor scăzute din ultimul timp, fenomenul de coacere, la păioase, este întârziat. Întârziat în creștere este și porumbul sau floarea soarelui. Cu toate acestea, agricultura poate să aducă la buget și anul acesta maxim 1,5% din PIB (produsul intern brut)”, a spus Ionel Constantin.

Din păcate, nu numai fenomenul de coacere este întârziat, dar vijeliile din ultima periodă și ploile torențiale au determinat pierderi și în ceea ce privește rapița.

“Zeci de hectare de rapiță culcate la pământ sau încâlcite. Cu asta mă confrunt anul acesta și principalul vinovat, dacă pot spune așa, sunt ploile torențiale din ultima periodă și vijeliile”, a spus un fermier vasluian.

Pe viitor, fermierilor nu le rămâne decât să aștepte ca natura să se mai îmbuneze și gura de oxigen reprezentată de subvențiile oferite pe hectar.

După încheierea sesiunii de depunere a cererilor de sprijin, APIA Vaslui a înregistrat 27.205 cereri pentru o suprafață de 269.085 hectare teren arabil și 36.646 hectare de pășune.

 

O nouă etapă în economia județului Vaslui

Conform presedintelui Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Vaslui, Ionel Constantin, economia în județul Vaslui se află într-o etapă stabilă, îndreptată spre creștere. Acesta a menționat că există oportunități de dezvoltare, care se vor materializa pe parcursul acestui an în cazul în care nu vor exista probleme majore.

Loredana SAVIN

Din punct de vedere al oportunităților în industrie aflate în așteptare, se preconizează deschiderea unei fabrici de tractoare la Bârlad, și o fabrică de conserve la Vaslui, ultima urmând să își înceapă activitatea din toamnă.

Etapă 2014-2020 din cadrul proiectelor de finanțare europeană deschide ușa către noi posibilități de investiții pe plan local.

„Se așteaptă ca rata de absorbție a fondurilor europene să fie cât mai mare”, a declarat Ionel Constantin, președintele CCIA Vaslui.

Accesarea acestor fonduri trebuie să aibe la bază nevoi reale ale economiei și să se asigure o bună comunicare pentru o participare care să reflecte o eficiență a proiectelor de investiții.

Anul 2014, un an plin de viziuni optimiste

În anul 2014, în topul activităților economice se află, cum se aștepta, agricultura cu toate ramurile sale: zootehnie, cultura plantelor, pomicultura, piscicultura, apicultura. Ca profitabilitate, se preconizează un an bun spre foarte bun.

Industria prelucrătoare deține pe lângă fabricile de prelucrare a cărnii și două fabrici de pește, fabrici de ulei, cu produse destinate în principal exportului care se mențin pe poziții, fără prea mari oscilații a cifrei de afaceri.

Industria constructoare se află pe un trend ascendent, cercetarea și munca din fiecare sector fiind unele cu specific românesc, apreciate în special pe plan local. Consumatorii au dezvoltat un simț pentru bunurile realizate pe plan local, accentuându-se, acum, mai mult decât oricând, calitatea bunurilor românești.

Calitatea produselor românești este superioară

Industria textilă din Vaslui se află și în acest moment în atenția marilor firme internaționale cu care încheie contracte de produse destinate exportului. „Lumea a început să se convingă de calitatea proastă a produselor din Turcia și China și caută produse românești”, e de părere președintele CCIA. Acest principiu nu se axează numai pe produsele de îmbrăcăminte ci și a încălțămintei realizate în Huși: „A venit vremea să facem ceva efectiv, să ne bazăm cu încredere și pe forțele proprii”.

De asemenea, politicile guvernamentale încurajează acest spirit prin măsurile luate care vin în sprijinul producătorilor români. Se încearcă o promovare adecvată a produselor locale care să ducă la îmbunătățirea imaginii firmelor autohtone și mai departe la dezvoltarea mediului economic local.

Piedici în calea dezvoltării economice vasluiene

O serie de probleme tind să descurajeze investițiile în județul Vaslui, acesta rămânând un județ preponderent agrar. Printre cele dintâi probleme puse în discuție este cea a taxelor prea mari.

„În mod obligatoriu trebuie regândită strategia taxelor și impozitelor, atât ca număr cât mai ales ca adaptare la dimensiunea firmelor. La momentul actual numărul de taxe pentru firme depășește 400. Ideal ar fi în jur de 180-200, pentru ca toată lumea să poată plăti taxele datorate și să nu se mai încerce sustragerea de ele”, a mai spus Ionel Constantin.

Asta înseamnă o redefinire a bazei de impozitare pentru realizarea unui flux mai mare de încasări, care să fie adaptată pentru diferite categorii de firme.

Printre alte probleme menționate se numără corupția denumită „sport național”, și birocrația care în momentul actual este „mult mai stufoasă chiar față de perioada de dinainte de 1989”, conform spuselor președintelui CCIA.

Din nefericire aceste probleme afectează întreaga societate românească, și soluțiile încă întârzie să apară din cauza mentalității adânc înrădăcinate.

Blocaj în economie

Nu se fac angajări, iar activitatea încă stagnează. Agenții economici din județul Vaslui au fost puternic afectați de iarna lungă și grea. Pur și simplu le-au fost paralizate afacerile, indiferent de domeniul în care au activat. Toți au așteaptat încălzirea vremii pentru repornirea motoarelor. Se speră ca cel târziu în două săptămâni să se dea starul activităților și angajărilor de personal.

“Traversăm o perioadă puțin critică având în vedere că am înregistrat o destabilizare a forței de muncă în ultimii ani. Multe activități economice, construcții, agricultură și chiar comerț au fost blocate. Sperăm ca în următoarele două săptămâni, când cand vremea se stabiliezea, să înceapă activitatea în agricultură și construcții și, de ce nu, comerțul. Implicit să urmeze și angajări. Asta nu înseamnă numaidecât ceea ce așteaptă agenții economici. Stimularea ieșiri din acestă perioadă de recesiune, nu este foarte strigentă pentru IMM-uri”, este de părere un afacerist local.

În ultimile săptămâni, pe piața locurilor de muncă vacante nu au fost prea multe slujbe, predominând din domeniul confecțiilor. Cei peste 15.000 de șomeri din județ se gândesc că, odată cu încălzirea vremii, își vor putea găsi de lucru măcar ca sezonieri.

Economia județului dă semne de redresare

Datele furnizate ieri de Direcția Județeană de Statistică (DJS) Vaslui arată că producția industrială a înregistrat, în primul trimestru, o creștere de 11,9%, iar cifra de afaceri a firmelor din acest domeniu de activitate a crescut cu 18%.

Dar nu numai evoluția producției industriale arată o revenire ușoară a economiei județului, ci și comerțul internațional. Firmele vasluiene au exportat, în ianuarie, bunuri în valoare de 11,03 milioane de euro, cu 10,3% mai mare față de aceeași perioadă a anului precedent. Cel mai mult au exportat firmele de confecții. Acestea au trimis peste hotare bunuri în valoare de 5,69 milioane de euro, adică mai mult de jumătate din valoarea totală a exporturilor.

În același timp, importurile de mărfuri derulate de firmele vasluiene au scăzut cu 12,3%, până la 6,9 milioane de euro. Excepție de la regulă fac firmele de confecții, importurile acestora fiind de 3,32 milioane de euro, cu 12,8% mai mari față de ianuarie 2013.

“Balanța comercială prezintă un excedent de 4,12 milioane de euro. Față de excedentul perioadei similare din 2013, de 2,12 milioane de euro, s-a înregistrat o creștere cu 94%”, ne-a declarat Sorin Chelaru, purtătorul de cuvânt al DJS Vaslui.

În schimb, turismul trage în jos economia județului. Numărul cazărilor s-a diminuat sistematic în fiecare lună din primul trimestru, iar înnoptările cu scăzut cu până la 40%. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a scăzut până la 15% în martie 2014, față de 26,4% în martie 2013.

Efectivul salariaților din economia județului a scăzut până la 52.148 în luna martie, în descreștere ușoară față de martie 2013, iar salariul mediu brut a fost de 1.645 de lei.

Eurobarometru: Cei mai multi dintre romani au o parere proasta despre economia tarii, Guvern si Parlament. Trei sferturi insa au incredere in viitorul UE

Romanii (87%) au o parere proasta despre starea economiei nationale si tind sa nu aiba incredere in Guvern (74%) si Parlament (80%), in schimb sunt optimisti in legatura cu viitorul UE (76%), potrivit unui Eurobarometru publicat luni si citat de Mediafax.

Aproape 90% dintre romanii chestionati au declarat ca au o parere proasta despre starea economiei nationale (fata de 65% media europeana), iar 12% o parere buna. In ceea ce priveste asteptarile pentru economia nationala pentru urmatoarele 12 luni, 41% considera ca situatia va fi la fel, 31% cred ca va fi mai rau, iar 23% ca va fi mai bine.
Referitor la locurile de munca, 19% dintre repondenti apreciaza ca situatia se va schimba in bine, 35% in mai prost, iar 41% cred ca va ramane la fel. Intrebati de impactul crizei asupra pietei muncii, 47% dintre romani cred ca ce-i mai rau abia urmeaza (la fel ca media europeana), in timp ce 38% considera ca ce-a fost mai rau a trecut. Rugati sa spuna care sunt cele mai importante chestiuni cu care se confrunta Romania in prezent, romanii au indicat situatia economica (38%), preturile in crestere (38%) si somajul (31%). La nivel personal, principalele preocupari sunt cresterea preturilor (45%), securitatea sociala si sanatatea (26) si situatia financiara a familiei (25%). Aproape 60% dintre romani tind sa aiba incredere in institutiile europene (fata de 32% media europeana), iar 34% tind sa nu aiba incredere. In schimb, 80% dintre ei tind sa nu aiba incredere in Parlamentul de la Bucuresti si doar 16% tind sa aiba incredere.
Situatia este similara in cazul Guvernului: 74% tind sa nu aiba incredere in aceasta institutie, iar 23% tind sa aiba. Intrebati daca Romania s-ar descurca mai bine in afara UE, 62% au respins aceasta afirmatie, iar 26% au fost de acord. In proportie de 76% romanii sunt optimisti in legatura cu viitorul UE – fata de 53% media europeana, si 19% pesimisti – fata de 40% media europeana. 57% dintre cei chestionati au declarat ca statul intervine prea mult in viata lor, iar 36% au spus ca nu au aceasta impresie.
La intrebarea daca este prea multa toleranta, iar infractorii ar trebui sa fie pedepsiti mai sever, 88% dintre romani au fost de acord, iar 10% nu. Intrebati care sunt valorile reprezentantive pentru Uniunea Europeana, cei mai multi romani au indicat drepturile omului, democratia si statul de drept. Sondajul a avut loc in perioada 15-23 martie 2014.
Sursa: incont.ro

Ghețea, CEC Bank: Agricultura va fi noul boom în economia românească

Agricultura va fi noul boom al economiei românești, întrucât țara are un potențial extraordinar în acest domeniu, a declarat, luni, Radu Grațian Ghețea, președintele CEC Bank, în cadrul unei conferințe pe tema contribuției IMM-urilor la relansarea economică.

‘Un boom ca în anii 2005-2008 nu va mai fi în niciun caz, însă cred că un boom va veni din agricultură, întrucât potențialul agricol al României este extraordinar, iar piața terenurilor se liberalizează. Mă refer la creșterea prețurilor terenurilor și la unificarea parcelelor, care vor deveni prelucrate cu mijloace industriale’, a arătat Ghețea. El a amintit că, în acest moment, 40% din agricultura românească este una de subzistență.

Totodată, oficialul CEC Bank a mai spus că alte sectoare cu potențial uriaș de creștere în țara noastră sunt IT și industria auto. ‘Azi-dimineață am văzut că a fost arestat hackerul Gucifer și n-am știut dacă să mă bucur sau nu. Acesta este o persoană foarte inteligentă’, a spus Ghețea.

Sursa: agerpres.ro

ANALIZĂ: Românii sunt la fel de pesimiști ca în 2013 privind redresarea economiei și veniturile în 2014

Românii sunt la fel de pesimiști ca în 2013 în ceea ce privește redresarea economiei și veniturile în acest an, doar dorința de cumpărare fiind în ușoară creștere, potrivit indicatorilor GfK de la sfârșitul primul trimestru.

“În ansamblu, sentimentele consumatorilor s-au schimbat prea puțin la începutul lui 2014. Nivelul scăzut care a persistat pe parcursul celei mai mari părți a anului trecut a continuat să domine și în primul trimestru”, se arată în sondajul GfK Climatul de consum Europa efectuat în 14 state europene. Astfel, așteptările privind starea economiei se situează în prezent la -17,2 puncte, față de -14 puncte în decembrie și -13,6 puncte în urmă cu un an. Totodată, așteptările privind venitul prezintă o imagine similară, indicatorul situându-se în prezent la -8,2 puncte. Este vorba de o îmbunătățire minimă, de 0,7 puncte, față de decembrie, în timp ce, în martie 2013, indicatorul se situa la un nivel mai bun, de -5,4 puncte. Dorința de cumpărare se situează în prezent la -13,8 puncte, ceea ce reprezintă o ușoară creștere, de 1,7 puncte, comparativ cu decembrie. Cu un an în urmă, cifra se situa la -18,3 puncte.

Potrivit GfK, economia din statele UE reîncepe să crească, iar consumatorii speră ca în acest an criza economică să ia într-un final sfârșit. “Indicele climatului de consum pentru UE reflectă clar această tendință, câștigând 0,8 puncte în primul trimestru al lui 2014. În prezent el se situează la 8,4 puncte (…) Optimismul care a pus acum stăpânire pe mulți consumatori europeni este ca urmare pe deplin justificat. În aproape toate țările reprezentate aici, indicatorii legați de așteptările privind starea economiei și veniturile, precum și dorința de cumpărare, prezintă tendințe ascendente”, se arată în raport.

În majoritatea țărilor UE acoperite, PIB a crescut atât comparativ cu trimestrul precedent, cât și comparativ cu anul precedent. Numai țările lovite de criză, Grecia și Italia, au raportat o nouă micșorare a PIB, comparativ cu trimestrul precedent de la finele lui 2013. În Italia, economia s-a redresat din nou ușor în trimestrul al patrulea, înregistrând o creștere de 0,1 procente comparativ cu anul precedent. “Germenii redresării continuă să rămână extrem de fragili însă, trebuind încă să fie depășite tot felul de incertitudini. Franța și Italia doresc să renunțe la măsurile de austeritate sistematice și să înceapă să facă alte datorii pentru a ajuta economia să își revină prin investiții mai mari. Rămâne de văzut ce fel de impact va avea acest lucru asupra rating-ului de credit de pe piețele financiare și din compactul fiscal european. Un alt risc îl constituie inflația scăzută”, potrivit GfK.

Rezultatele sondajului GfK Climatul de consum Europa au la bază un studiu asupra consumatorilor realizat, la comanda Comisiei Europene, în țările Uniunii Europene. Sunt chestionate lunar aproximativ 40.000 de persoane, reprezentând populația adultă din 28 de țări UE.

Sursa: mediafax.ro

America pierde suprematia. China va deveni in acest an cea mai mare putere economica a lumii

China va depasi Statele Unite in acest an, devenind cea mai mare economie la nivel global in functie de paritatea puterii de cumparare, in timp ce India s-a instalat deja pe locul al treilea, devansand Japonia, potrivit unui raport al Programului International de Comparatie al Bancii Mondiale.

Estimarile iau in considerare cursurile de schimb valutar si preturile, comparatia fiind efectuata la paritatea puterii de cumparare, care masoara “valoarea banului” in fiecare tara.La nivelul anului 2011, economia Chinei reprezenta deja 87% fata de cea americana, la paritatea puterii de cumparare, potrivit datelor Bancii Mondiale, scrie Financial Times, citat de Mediafax.Astfel, la paritatea puterii de cumparare, PIB-ul Chinei a fost echivalent cu 13.500 miliarde de dolari in 2011, fata de valoarea nominala de 7.300 miliarde de dolari calculata la ratele de schimb valutar din acel an. In 2011, PIB-ul SUA a fost de 15.500 miliarde de dolari, potrivit datelor Bancii Mondiale. In valoare nominala, Produsul Intern Brut al SUA este de aproximativ 16.200 miliarde de dolari, iar cel al Chinei de 8.200 miliarde de dolari.Metoda paritatii puterii de cumparare este utilizata pentru a masura puterea de cumparare a unei monede in raport cu o valuta de referinta internationala, de obicei dolarul SUA, calculand o rata de schimb alternativa intre cele doua monede, care sa reflecte diferentele de pret.SUA este cea mai mare economie a lumii incepand din 1872, cand a devansat Marea Britanie. Majoritatea economistilor estimau ca China va depasi SUA abia in anul 2019.

Concluziile apartin expertilor Programului International de Comparatie, gazduit sub umbrela Bancii Mondiale, care centralizeaza contributii de la cele mai importante agentii de statistica din lume, inclusiv din cadrul Organizatiei Natiunilor Unite. Programul este considerat prima autoritate la nivel global in privinta estimarilor privind puterea de cumparare, datele produse de institutie fiind utilizate de o gama larga de organizatii din sectorul public si sectorul privat, inclusiv Fondul Monetar International. Raportul pe 2011, prezentat miercuri, reprezinta prima actualizare a datelor incepand din 2005.

La nivelul anului 2005, Programul plasa economia chineza la mai putin de jumatate fata de cea a SUA, respectiv 43%, procentaj care a crescut astfel de peste doua ori pana in 2011. Avand in vedere ca FMI estimeaza pentru China o crestere economica de 24% in perioada 2011-2014, fata de numai 7,6% in cazul SUA, economia chineza o va depasi probabil in acest an pe cea americana.

Datele vor intensifica disputa privind distributia constrolului asupra unor organizatii financiare globale, precum Banca Mondiala si FMI, care reflecta in tot mai mica masura realitatea din economia globala. Cu 17% din populatia lumii, “tarile bogate” reprezinta 50% din PIB-ul global, in stagnare fata de 2005. Pe baza costului vietii, raportul releva ca cele mai scumpe tari sunt Elvetia, Novegia, Bermuda si Australia, la polul opus plasandu-se Egiptul, Pakistanul, Myanmar si Etiopia.

Sursa: incont.ro

Europa are un munte de datorii

DEUTSCHE WELLE. Economia Europei se redresează, încetul cu încetul. În același ritm, însă, cresc datoriile. Celor publice li se alătură și pasivele sectorului privat. Să fie „iertarea de păcate” singura strategie de ieșire?

Occidentul este, în ansamblul său, profund îndatorat, crede Daniel Stelter, consilier economic și expert în crize financiare. Nu mai este demult doar o problemă a băncilor și nici doar o simplă exagerare a împrumuturilor făcute de stat. În cartea sa intitulată „Bomba de bilioane”, Stelter povestește cum, din 1980 și până acum, statele, antreprenorii și persoanele private și-au dublat datoriile – care, însumate, au sărit de la 160 la peste 320 de procente din produsul intern brut.  De unde această nebunie? O posibilă explicație este alegerea unor politici economice și monetare complet false. După căderea Zidului Berlinului și intrarea Chinei în Organizația Mondială a Comerțului, statele industrializate au resimțit o imensă presiune a costurilor, mai ales dinspre Asia.  Și, în loc să investească în educație și inovare, statele și cetățenii au ales calea mai simplă: cea a împrumuturilor. Americanii și-au văzut visul de a deveni proprietari imobiliari pe credit, europenii au pompat finanțe în statul bunăstare. O orgie a îndatoririlor, practicată mai ales în sudul Europei, susținută și de promisiunea uniunii monetare. Anunțat la summitul european de la Madrid, din 1995, euro a aruncat, în doi ani, dobânzile la nivelul scăzut din Germania. „Atunci s-au făcut datorii iar salariile au crescut prin creditare”, amintește Hans-Werner Sinn, președintele institutului ifo. A funcționat cât timp piețele financiare au fost apte să pună în circulație noi credite.  Adică până în 2007, când a explodat bula. Întâi în Statele Unite, apoi și în Europa. Și a venit și incendiul grec în interiorul zonei euro. Lumea s-a trezit în miezul a ceea ce a numit „criza datoriilor de stat”.

Grecia, crede Moritz Schularick, de la Universitatea din Bonn, este doar o excepție, de fapt. Irlanda și Spania nu au traversat același tip de criză: “Au fost bule imobiliare în cel mai clasic sens, creditări excesive, parțial din străinătate – și care, la un moment dat, au explodat”.  Datoria publică a celor două țări a crescut vertiginos ca urmare a implicării în salvarea băncilor – dar grosul problemei tot din îndatoririle private au provenit. În Spania, de exemplu, au reprezentat 70% din totalul de două mii de milioane de euro. În Irlanda, economia este, în acest moment, împovărată de o îndatorare de 400%, peste două treimi provenind din sectorul privat.  Altfel spus, marele pericol mișună, de fapt, în sectorul privat.

Echipa condusă de economistul Moritz Schularick a studiat 90 de crize financiare petrecute după 1870.  “De regulă, crizele financiare și prăbușirile de sisteme financiare, așa cum le-am trăit și recent, sunt rezultatul împrumuturilor repetate făcute de sectorul privat”, explică Schularick, contrazicând diagnosticul tradițional care cerea tratarea statului bolnav prin rețeta constrângerilor.  Doar că, iată, economiile făcute până acum au împovărat creșterea economică și, prin aceasta, a fost înfrânată reducerea datoriei, este de părere Daniel Stelter. Dar nici noi împrumuturi nu ar ajuta la ieșirea din capcana datoriilor. Stelter crede că doar o ștergere a datoriilor ar putea să mai ajute. Moritz Schularick nu ar merge atât de departe, cu excepția Greciei, care, în caz contrar, ar trebui să muncească decenii numai pentru a plăti datorii.

Sursa: money.ro

Franta ingheata ajutoarele sociale si salariile functionarilor publici, pentru reducerea deficitului

Premierul francez Manuel Valls a anuntat miercuri inghetarea ajutoarelor sociale si mentinerea unei masuri similare pentru salariile functionarilor publici, in vigoare din 2010, in cadrul unui plan de economii de 50 de miliarde de euro menit sa reduca cheltuielile bugetare pana in 2017.

Seful guvernului socialist a detaliat pentru prima oara masurile de economisire anuntate in ianuarie de presedintele Francois Hollande, reafirmand ca Franta isi va respecta angajamentul de reducere a deficitului bugetar la 3% din PIB, relateaza AFP. Valls a confirmat repartizarea economiilor de 50 de miliarde de euro care trebuie realizate in intervalul 2015-2017, respectiv 18 miliarde de euro in administratia centrala, 11 miliarde de euro la nivelul autoritatilor locale si 21 de miliarde de euro in domeniul protectiei sociale. Pensiile vor fi inghetate, cu exceptia celor foarte mici, ca si prestatiile sociale, respectiv alocatiile familiale si ajutoarele de somaj. Cheltuielile statului vor fi reduse mai ales prin scaderea numarului de functionari, exceptie facand educatia, justitia si politia. De asemenea, va fi mentinuta o masura de inghetare a salariilor functionarilor publici, in vigoare din 2010. Guvernul a cerut totodata autoritatilor locale sa reduca cheltuielile. Pentru compensarea acestor masuri, Manuel Valls a anuntat introducerea din luna iunie a unei masuri de sustinere a persoanelor cu venituri mici, fara alte precizari, potrivit Mediafax. Premierul a spus ca prioritatea guvernului este reducerea somajului, care se mentine la nivelul de 10%, reducerea deficitului bugetar urmand sa se faca fara a fi afectate investitiile si prin asigurarea continuarii modelului social si modernizarea serviciilor publice.

Sursa: wall-street.ro

Lunca Prutului are nevoie de finanțare

„Vasluiul cum să se dezvolte, cum să-și trimită produsele spre piețele vestice, când drumurile sunt în suferință?”, întreabă deputatul PSD Toader Dima.

Politicienii vasluieni susțin că în județ există zone cu mult potențial economic, dar care sunt văduvite, de cele mai multe ori, de mijloacele financiare prin care s-ar putea dezvolta până la adevărata lor valoare.  Deputatul PSD Toader Dima afirmă că partea de est a județului Vaslui, care include Lunca Prutului, 160 de kilometri de graniță cu județul Iași și hotarul cu județul Galați, are nevoie de sprijin.

„Nu mai este de mult un secret că județul Vaslui este lipsit de resurse materiale, lucru care i-a blocat accesul spre o dezvoltare pe măsură. Este însă bogat în resurse umane, cu mare potențial agricol și nu numai, posibilități care nu sunt încă folosite așa cum trebuie pentru că zona suferă mult la capitolul infrastructură. E greu să vorbești despre dezvoltare și atragere de capital atunci când e dificil de ajuns la fața locului. Promisiuni au tot fost în cei opt ani când la guvernare au fost cei din PDL, dar belșugul de vorbe nu s-a transformat în ceva palpabil, care să aducă bunăstare oamenilor. Degeaba au muncit oamenii la proiecte care să dezvolte regiunea, dacă la București nu i-a susținut nimeni, dacă nu s-a bătut cineva pentru ei. România nu poate fi puternică doar pe bucăți, e nevoie de dezvoltarea tuturor zonelor. Asta înseamnă că și regiunea de est a județului Vaslui, pe care o reprezint în Camera Deputaților, are dreptul la același grad de dezvoltare», a declarat Toader Dima.

Pe Lunca Prutului, jumătate dintre oameni locuiesc la sate, iar 90% practică agricultura de subzistență. Mai trebuie spus că zona de est a județului Vaslui este străbătută de la sud la nord de Drumul Național 24A, o cale de comunicații care are nevoie de refacere și modernizare.

«Cum să vină investitori în zonă, când nu au drumuri pe care să meargă? S-au făcut preferențial investiții în cazul multor regiuni din Transilvania. De exemplu, zona Clujului, care are și acces la autostradă, deci legături cu Europa Occidentală, se dezvoltă mai mult, se pare, decât oricare alta. Vasluiul cum să se dezvolte, cum să-și trimită produsele spre piețele vestice, când drumurile sunt în suferință? Am făcut și voi face în continuare demersuri la cei care pot pune lucrurile în mișcare, să sprijine proiectele din zonă”, a mai spus deputatul PSD.

Potrivit parlamentarului, în ultimii 23 de ani, în toată Lunca Prutului s-a făcut o singură investiție în turism, deși zona are multe de oferit: “În regiune sunt nu mai puțin de șase puncte de frontieră cu Republica Moldova, unde se ajunge însă greu din cauza aceluiași Drum Național 24A. Să nu uităm de potențialul imens pentru turismul rural, de turismul tematic, dacă ar fi să mă refer numai la un posibil «Traseu al Vinului». Sunt bine cunoscute viile din zona orașului Huși, dar se ajunge din nou la problema DN 24A, pe care e greu de circulat. În cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală, județul Vaslui se laudă totuși cu o rată de absorbție a fondurilor structurale aproape dublă față de media națională, adică 60% față de 39%».

Soluții pentru salvarea economiei județului: Vasluiul, zonă defavorizată

„Vasluienii merită o șansă în plus atât în atragerea investițiilor în zonă, cât și în absorbția cu prioritate a fondurilor europene”, a declarat Ana Birchall, deputat PSD. „Ar trebui să fim un pic mai harnici”, susține Vasile Mihalachi, vicepreședinte al Consiliului Județean.
Deputatul PSD Ana Birchall susține declararea județului Vaslui drept zonă defavorizată pentru că șomajul a atins cote alarmante, iar oamenii de afaceri se feresc să-și deschidă firme, deși ar putea beneficia de forță de muncă ieftină.
Parlamentarul a afirmat, inclusiv în Plenul Camerei Deputaților, că susține soluțiile financiare care pot scădea povara fiscală de pe afacerile din Vaslui: „Nu este greu să demonstrezi faptul că județul Vaslui reprezintă o zonă defavorizată a României. Din acest motiv, consider că vasluienii merită o șansă în plus atât în atragerea investițiilor în zonă, cât și în absorbția cu prioritate a fondurilor europene. Impozitul zero pe profitul reinvestit, taxe salariale reduse pentru firmele cu mai mult de 20 de angajați și scăderea TVA la un set de produse și linii de producție specifice din agricultură sunt câteva măsuri absolut necesare pentru investitorii din Vaslui. În opinia mea, astfel de măsuri pot fi oxigenul care să facă diferența între o zonă subdezvoltată și o zonă de creștere sustenabilă. Avem nevoie de un efort comun și susținut al autorităților centrale și locale care să ajute sistemul privat din Vaslui să se dezvolte, în primul rând prin recunoașterea zonei ca o zonă defavorizată, iar în al doilea rând, prin crearea instrumentelor necesare pentru absorbția puternică de fonduri europene cu scopul de a crește comunitățile vasluiene și de a le face sustenabile».
Ana Birchall a făcut un apel către investitori să vină în județul Vaslui: “Le garantez că acolo vor găsi o forță de muncă puternică și pregătită să aducă profit, acolo vor găsi oameni demni și muncitori care nu își merită imaginea care pe nedrept le-a fost imprimată în ultimii ani. Pentru acești oameni avem nevoie de ajutor, printr-o strategie menită să direcționeze fondurile europene în dezvoltarea județului și prin acordarea de facilități fiscale pentru investitori, dacă vrem să profităm de potențialul economic al unui județ care nu-și merită locul pe care îl are în prezent în economia noastră. Sunt norocoasă să reprezint în Parlamentul României vasluieni harnici, frumoși și demni”.

Întreprinzătorilor privați nu le place la Vaslui
Dacă autoritățile locale și guvernul nu vor lua rapid măsuri, despre economia Vasluiului se va vorbi doar la timpul trecut. Șomajul a atins cote alarmante, iar oamenii de afaceri se feresc să-și deschidă firme în județ. Oamenii susțin că numărul investitorilor ar fi mai mare dacă autoritățile locale ar reface infrastructura și ar scădea cuantumul taxelor și a impozitelor.
„Normal ar fi să le ofere ceva facilități. Să plătească taxe mai puține, să fie și ceva infrastructură bună. Altfel, oamenii de afaceri se duc în zone mai bogate”, a fost de părere un vasluian.
Agenții economici din județ susțin că abia rezistă pe piață. Vânzările merg prost, iar costurile pentru utilitățile care trebuie plătite în fiecare lună sunt din ce în ce mai mari.
„Eu stau mai mult la firmă decât acasă. Cheltuielile sunt mari, plătim la stat foarte mult. Practic, ce luăm pe mere dăm pe pere. De unde profit, de unde extindere de investiții, nu putem vorbi de așa ceva! Când am pornit afacerea, mă gândeam să mai fac îmbunătățiri, dar nu am cu ce”, ne-a declarat Ciprian Iftene, patron la un service auto.
Din datele statistice reiese că un număr semnificativ de persoane fără locuri de muncă sunt din mediul rural. Autoritățile județului spun că oamenii au uitat ce înseamnă să crească animale și să lucreze pământul.
”Eu trebuie să reamintesc că în mediul rural oamenii nu-și mai lucrează pământul, îl vând sau îl lasă pârloagă, ceea ce este foarte grav. Ar trebui să fim un pic mai harnici. Este greu, e adevărat, dar asta nu înseamnă că trebuie doar să stăm cu mâna întinsă. Nu este posibil ca cineva care are în proprietate o bucată de pămînt să nu aibă ce mânca”, a declarat Vasile Mihalachi, vicepreședinte al Consiliului Județean Vaslui.

Sorin Saizu

Romania, tara cu cea mai ridicata rata a contributiilor sociale din regiune, 55%, ramane in urma la colectare. In Armenia, e de doar 3%

Romania are cea mai ridicata rata cumulata a contributiilor sociale platite de angajatori si angajati din regiune, de 55% din salariu, ceea ce poate favoriza munca la negru, cu efect negativ asupra veniturilor colectate, potrivit unui raport al Bancii Mondiale.

Rata totala a contributiilor sociale – pentru pensie, somaj si sanatate – variaza in economiile aflate in tranzitie din Europa Centrala si de Est de la 3% in Armenia la 55% in Romania, cu niveluri de aproximativ 30% in Rusia, 31% in Bulgaria, 40% in Polonia, 44% in Ungaria, 45% in Cehia sau 49% in Slovenia, reiese dintr-un raport publicat de BM. “Ratele ridicate ale contributiilor ar putea induce reactii in oferta de munca, inclusiv ascensiunea muncii la negru, ceea ce poate afecta negativ veniturile”, se spune in raport.  Totodata, in timp ce Romania are cea mai ridicata rata din regiune, veniturile colectate la buget din aceste contributii reprezinta numai 9% din PIB, cu un punct procentual peste media regiunii, fata de 11% in Polonia, aproximativ 12% in Ungaria si Slovenia si 15% in Cehia.  “Randamentul veniturilor scade atunci cand ratele contributiilor depasesc un anumit nivel”, noteaza Banca Mondiala.

Romania are una dintre cele mai dezvoltate economii subterane din UE, reprezentand aproximativ 30% din PIB.  Datele au fost inregistrate la nivelul anului 2011.

Sursa: incont.ro

Retrospectivă: Anul fără creștere economică

2013 a fost un an extrem de dificil pentru economia județului. Comerțul internațional a avut, ce-i drept, un efect pozitiv, dar nu suficient de puternic încât să înregistrăm o creștere economică. Motivele: activitatea industrială a fost sub nivelul înregistrat în anul precedent, iar piața construcțiilor a supraviețuit doar datorită lucrărilor contractate în anii anteriori. Produsul Intern Brut pe cap de locuitor în județul nostru a fost sub media regională.

Economia județului Vaslui s-a menținut în declin în 2013, iar Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor nu a reprezintat nici măcar 50% din media pe regiune (!!), nivel care, din păcate, se încăpățânează să nu crească de ani buni încoace.
Primul motiv: piața construcțiilor a fost lăsată de izbeliște și a scăzut cu peste 35%, după cum arată datele Direcției Județene de Statistică Vaslui. Cu excepția câtorva case construite în mediul rural, această ramură a supraviețuit doar grație contractelor încheiate în anii anteriori.
Ca de obicei, turismul a fost aproape inexistent, indicele de utilizare a locurilor de cazare fiind de sub 26% pe tot parcursul anului 2013.
În fine, industria, care și așa nu mai reprezintă mare lucru în județul nostru, a fost în cădere liberă. De altfel, cu excepția lunii aprilie, când producția a egalat nivelul înregistrat în aceeași perioadă din 2012, muncitorii vasluieni au produs sistematic mai puțin decât anul trecut, ajungându-se ca activitatea industrială totală să scadă cu 20%. Trebuie spus că indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie (piața internă și piața externă) au crescut doar în iunie, iulie și august, cu 4,3%, 23,9%, respectiv 14%, compensând prea puțin scăderile dramatice din celelalte luni ale anului.
Cu micii excepții, angajatorii și-au păstrat salariații și i-au plătit în funcție de cât au putut. Așa se face că salariul mediu brut din industrie și construcții a scăzut până la 1.300 de lei, fiind mai mic cu circa 30 de lei față de anul precedent.

Drama comerțului exterior
Pe parcursul lui 2013, firmele vasluiene au exportat grăsimi și uleiuri vegetale și animale în cantități de zece ori mai mari față de anul precedent, dar au redus considerabil exporturile de produse ale industriei chimice și industriilor conexe, materiale plastice, cauciuc, piei crude, piei tăbăcite, produse din lemn, plută și împletituri, pastă de lemn, deșeuri de hârtie și carton, încălțăminte, pălării, umbrele, mașini, aparate și echipamente electrice, aparate de înregistrat, instrumente și aparate optice, fotografice, cinematografice.
Surprinzător a fost faptul că firmele de confecții, care erau campioane la exporturi în 2012, nu au mai produs la fel de mult și în 2013, în schimb, cele care produc tutun și băuturi au exportat cantități și de trei ori mai mari.
În ceea ce privește importurile de mărfuri, firmele vasluiene s-au axat pe tutun, băuturi alcoolice, articole din piatră, ipsos, ciment, azbest, mică și metale comune și au redus ușor volumul la animale vii, produse vegetale, produse alimentare, produse minerale, produse ale industriei chimice și industriilor conexe, materiale plastice, cauciuc, deșeuri de hârtie și carton, mașini aparate și echipamente electrice, aparate de înregistrat și mijloace de transport.
Una peste alta, exporturile au scăzut cu 30%, iar importurile, cu 20%. Atât în cazul exporturilor, cât și în cazul importurilor, Italia a fost principalul partener pentru firmele vasluiene, urmată la o distanță apreciabilă de Germania.

Din ce în ce mai greu
Situația dificilă din toate domeniile a afectat serios mediul de afaceri din județul Vaslui. Foarte multe societăți au fost nevoite să-și sisteze activitatea din cauză că nu au mai făcut față datoriilor pe care le aveau de achitat la stat, bănci și furnizori. Plata salarilor a fost o problemă pentru mulți agenți economici, iar lista datornicilor întocmită de Fisc s-a lungit de la o lună la alta din cauză că debitele celor care au supraviețuit pe piață au crescut exponențial din cauza penalităților.
De parcă n-ar fi fost de ajuns, afaceriștii care au acumulat datorii la bugetul de stat au primit o lovitură dură în iulie, când guvernanții au majorat penalitățile până la 0,2% pentru fiecare zi de întârziere. Așa se face că firmele de comerț și prestări de servicii au acumulat datorii record. Lună de lună a plouat cu somații, o grămadă de agenți economici au cerut insolvența, iar patrimoniul multor firme (clădiri cu destinații de spații comerciale, spații de producție și terenurile aferente, mașinile și utilajele) a fost sechestrat, iar ulterior a fost scos la licitație.

Șomajul a scăzut artificial
În condițiile în care am asistat la o reducere severă a activității industriale, la o scădere considerabilă a exporturilor, la o piață a construcțiilor lăsată de izbeliște și la un turism aproape inexistent, rata șomajului a scăzut! Problema e că nu a scăzut pentru că șomerii și-au găsit de muncă, ci din simplu motiv că respectivii nu s-au mai prezentat ca să-și reînnoiască cererea de căutare a unui loc de muncă, sătui fiind de atâta așteptare.
Județul Vaslui are la ora actuală un «stoc» oficial de 13.890 de șomeri. Și mai îngrijorător este faptul că 10.985 dintre ei (79,08%) au un nivel de instruire primar, gimnazial și profesional, 18,12% au un nivel de instruire liceal și post-liceal și doar 2,79% au studii universitare. În ceea ce privește șomajul de lungă durată, în evidențele instituției sunt 2.305 tineri sub 25 de ani (1.441 dintre ei fiind absolvenți ai promoției 2013) și peste 11.000 de adulți aflați în șomaj de peste 12 luni. Mai mult de 75% dintre șomeri nu primesc nici măcar indemnizație!

Optimism de subzistență
În 2013 au avut loc și două evenimente notabile care au mai îndulcit situația. Unul dintre ele a fost Conferința Investițională “Moldova – oportunități pentru noi parteneriate”, la care a participat o delegație din județul Vaslui care a cuprins oameni de afaceri din agricultură, panificație, turism și producția mobilierului. Contactele cu mediul de afaceri moldovean existau, iar unii întreprinzători au dorit în 2013 să le concretizeze în parteneriate.
Cel de-al doilea eveniment a fost Topul Firmelor, organizat la începutul lui noiembrie, după ce a fost evaluată activitatea din anul precedent a 741 de societăți comerciale. Adrian Porumboiu, președintele Grupului de firme “Racova”, a primit Placheta de excelență pentru rezultatele obținute în ultimii 20 de ani, distincții importante fiind primite și de primarul Bârladului, Constantin Constantinescu, Gheorghe Safir – administratorul Grupului de Firme “Safir”, Ovidiu Copacinschi – administratorul companiei «Emo», Victor Călugăreanu – asociat «Ana Autocenter», Ioan Nechifor – administrator «Zooprod», Carol Tiron – manager «Agrana Juice», Luigi Cozma – administrator « Energoconstruct », Costică Cioată – administrator «Agro-Tora», Serghei Bunescu – patronul «Casei de Vinuri Huși», Ioan Ciomaga – administratorul «Viacons Rutier» Huși, Adrian Toniță – directorul CEC Bank Vaslui, Petru Obreja – directorul «Badotherm-AMC», Costică Boancă – fermier și Adrian Cotigă – directorul SC «Lucrări Drumuri și Poduri» SA Vaslui.
De asemenea, 22 de firme și instituții bancare au primit Trofeul Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Vaslui. În TOP 10, pe prima poziție s-a clasat Rulmenți Bârlad, urmată de Confecții Bârlad și Pancarprod Vaslui.

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: