Home / Tag Archives: corupție

Tag Archives: corupție

,,Tu poți face lumină” – Campanie națională de informare și conștientizare anticorupție

În perioada 01 octombrie – 31 decembrie, Direcția Generală Anticorupție desfășoară campania anticorupție „Tu poți face lumină”, în vederea conștientizării personalului M.A.I. și a cetățenilor cu privire la cauzele și consecințele implicării în fapte de corupție.

Direcția Generală Anticorupție este instituția abilitată în prevenirea și combaterea corupției în rândul personalului M.A.I. Această campanie are ca scop promovarea și dezvoltarea unui comportament integru în rândul personalului M.A.I. și al cetățenilor prin conștientizarea consecințelor faptelor de corupție și a modalității de semnalare a acestora, prin prisma atitudinii civice de normalitate ce trebuie adoptată.

Obiectivele campaniei ating aspecte referitoare la obligațiile care derivă din calitatea de funcționar public, atitudinea în fața unor posibile fapte de corupție, conștientizarea cetățenilor despre necesitatea semnalării faptelor de corupție despre care iau cunoștință prin apelarea Call Center Anticorupție 0800 806 806.

În cadrul acestei campanii vor fi organizate întâlniri având ca tematică integritatea (dezbateri publice, mese rotunde cu reprezentanți ai administrației publice locale și ONG-uri), distribuire și panotaj a afișelor realizate în acest sens în instituțiile M.A.I., distribuire de flayere și pliante cu caracter informativ, mediatizarea globală a tuturor acestor elemente printr-un scurt metraj de informare, care poate fi vizualizat pe pagina de facebook a Direcției Generale Anticorupție și poate fi descărcat de pe canalul de youtube al D.G.A, și https://www.facebook.com/directiageneralaanticoruptie/. În acest context, reiterăm mesajul adresat cetățenilor de a lua atitudine împotriva faptelor de corupție și de a sesiza ori de câte ori este nevoie acest aspect la numărul de telefon al Serviciului Județean Anticorupție Vaslui – 0235/303.282 sau prin e-mail la adresa vaslui.dga@mai.gov.ro., se arată în comunicatul transmis de D.G.A.S.J.A. Vaslui.

Funcționarii vor fi, chipurile, mai conștienți de efectele corupției, ”conștientizare” pentru care vor fi cheltuiți 400.000 lei

150 de angajați cu funcții de conducere și execuție din aparatul de specialitate al Consiliului Județean Vaslui și instituțiilor subordonate, precum și câțiva aleși locali, vor învăța să prevină corupția la nivelul județului nostru.

Dacă vor preveni aceștia corupția nu se știe deocamdată, cert este că se vor cheltui circa 400.000 de lei în cadrul un proiect (finanțat în proporție de 98 % cu fonduri europene, guvernamentale și 2% fonduri județene) pentru ca ei să învețe să ia măsuri de precauție pentru a înlătura acest fenomen.

Fiecare individ care va fi instruit în cadrul acestui proiect, cică, va fi mai conștient de efectele corupției și va fi mai responsabil în timpul activităților și în timpul îndeplinirii măsurilor ce țin de competența exclusivă a instituției pe care o reprezintă. În același timp, fiecare va avea o stare de satisfacție că va profesa într-un mediu de lucru integru. Toți cei 150 de funcționari vor beneficia de informarea aplicată în vederea evitării situațiilor de conflict de interese și a incompatibilității și vor învăța să-i integreze și să-i responabilizeze mai repede pe noii angajați.

Funcționarii vor urma și un curs de formare profesională, în urma căruia vor căpăta calitatea de “expert prevenire și combatere a coruptiei“ , și vor participa la câteva sesiuni de instruire în domeniul eticii și integrității.

Principalele obiective ale proiectului sunt identificarea riscurilor și vulnerabilităților la nivelul Consiliului Județean Vaslui și elaborarea planului de integritate pe baza analizei instituționale și de risc.

Participarea Consiliului Județean Vaslui la cofinanțarea acestui proiect cu suma de 7.992 lei (TVA inclusă), reprezentând 2% din valoarea eligibilă, va fi supusă aprobării în ședința Consiliului Județean, de mâine 16 mai. (Cristian DIMA)

Dosarul vameșilor de la Albița va fi reluat de la zero

Magistrații de la Tribunalul Vaslui au decis marți reluarea de la zero a procesului în care 22 de vameși de la Vama Albița erau judecați pentru fapte de corupție.

Decizia vine după ce judecătorul care a instrumentat dosarul vameșilor a plecat la o altă instanță, exact înainte de ultimul termen din proces.
“Potrivit unei hotărâri CEDO, neaudierea directă a inculpatului și a martorilor de către noul judecător învestit cu soluționarea cauzei după schimbarea componenței completului atrage o încălcare a dreptului la un proces echitabil”, a declarat avocatul Oana Iovu.
Noul judecător a decis readministrarea probatoriului, strategie pe care apărătorii o aveau oricum pregătită. Astfel, atât inculpații, cât și sute de martori urmează să fie reaudiați.
În urmă cu patru ani, 22 vameși de la Albița au fost trimiși în judecată de procurorii DNA, pentru fapte de corupție. În rechizitoriul întocmit de procurorii DNA și care se întinde pe 300 de pagini se arată : “În perioada mai – octombrie 2013, în calitate de lucrători vamali în cadrul Biroului Vamal Albița, județul Vaslui, aflați în exercițiul funcțiunii, s-au asociat în scopul săvârșirii unor infracțiuni de corupție în contextul îndeplinirii defectuoase sau neîndeplinirii atribuțiilor de serviciu referitoare la controlul vamal asupra persoanelor care desfășurau activități de transport colete spre/dinspre Republica Moldova, precum și a mijloacelor de transport utilizate de acestea. Inculpații pretindeau și primeau sume de bani (între 20 lei și 300 euro) în schimbul permiterii tranzitării frontierei de est”.

La momentul respectiv, în urma unor descinderi la domiciliile acestora, au fost ridicați saci cu bani, sumele neputând fi justificate de vameși. 18 persoane au fost arestate, ulterior ele fiind eliberate și plasate sub control judiciar.
Dintre toate persoanele trimise în judecată pentru fapte de corupție, una singură a admis acuzațiile și a cerut să fie judecată în baza acordului de recunoaștere. (G.P)

Șeful Sectorului Poliției de Frontieră Fălciu, arestat preventiv pentru fapte de corupție

Magistrații Curții de Apel Suceava au decis, ieri, înlocuirea măsurii controlului judiciar cu cea a arestului preventiv în cazul comisarului șef Liviu Ciobanu, șef al Sectorului Poliției de Frontieră Fălciu, cercetat pentru instigare la abuz în serviciu și instigare la favorizarea făptuitorului.

Potrivit unui comunicat de presă transmis de Serviciul teritorial Suceava al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), înlocuirea măsurii preventive în cazul lui Ciobanu ar fi fost dispusă, la cererea procurorilor DNA, după ce ofițerul ar fi încercat să ia legătura cu martorii din dosar. Comisarul șef Liviu Ciobanu se afla sub control judiciar începând cu luna iulie a acestui an.
Potrivit procurorilor DNA, “pe 31 octombrie 2014, având calitatea de ofițer de poliție cu grad profesional de comisar și coordonator al turei de serviciu din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Românești, la solicitarea șefului de sector, inculpatul Barnea Dinu, cu intenție, i-a determinat pe doi agenți de poliție din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Românești să-și încalce atribuțiile de serviciu și să nu dispună măsurile legale care se impuneau, astfel cum erau prevăzute în legislația primară, în sensul neconstatării infracțiunii flagrante comise de către o persoană care fusese depistată conducând un vehicul pe drumurile publice din comuna Santa Mare având permisul de conducere anulat”.

Anchetatorii susțin că persoana depistată că a încălcat legea a fost lăsată să își continue deplasarea, fără a fi făcute demersurile necesare.

“Deși vădit ilegală, cei doi agenți de poliție și-au însușit dispoziția inculpatului Barnea Dinu, transmisă prin intermediul inculpatului Ciobanu Liviu, și au lăsat persoana depistată să-și continue deplasarea, fără a întocmi actele de constatare a infracțiunii, prejudiciind astfel interesele legale ale Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Iași, ca unitate de poliție de care aparțineau, concomitent cu obținerea unui folos necuvenit pentru acesta din urmă, constând în evitarea atragerii răspunderii penale a persoanei pentru fapta comisă. Deopotrivă încălcarea atribuțiilor de serviciu de către cei doi agenți de poliție a constituit un ajutor dat persoanei depistate, în scopul împiedicării tragerii sale la răspundere penală pentru fapta săvârșită”, conform sursei menționate.
În aceleași împrejurări, Liviu Ciobanu a întocmit un raport în care erau făcute false consemnări, au menționat anchetatorii.

“În aceleași împrejurări și cu intenție, Liviu Ciobanu a întocmit nota raport privind executarea Planului de acțiune al turei de serviciu nr. 2 din 31.10.2014, orele 08:00 – 21:00 (din care făceau parte și agenții de poliție respectivi), în care era consemnat în fals că niciuna dintre patrule nu a constatat infracțiuni pe perioada efectuării serviciului, cu toate că inculpatul Ciobanu Liviu avea cunoștință despre depistarea în trafic a persoanei, de către agenții de poliție menționați, în timp ce conducea tractorul pe drumurile publice având permisul de conducere anulat”, conform DNA Suceava. (G.P)

Judecătoria Vaslui îl scoate din pușcărie, înainte de termen, pe fostul ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu

Fostul ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, un deținut de lux al Penitenciarului Vaslui, a fost eliberat condiționat de Judecătoria Vaslui, deși a fost condamnat la cinci ani și jumătate de închisoare în martie anul acesta în urma contopirii a două sentințe. Hotărârea nu este una definitivă, putând fi atacată cu contestație în termen de trei zile de la comunicare.

Judecătoria Vaslui a dispus eliberarea condiționată a fostului ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, după ce acesta a fost condamnat, în urmă cu trei luni, la cinci ani și jumătate de închisoare în urma contopirii a două sentințe date de instanțele de judecată pentru fapte de corupție. Acesta a efectuat până acum 3 ani și 6 luni de închisoare.

În fapt, magistrații vasluieni au admis propunerea Comisiei de liberare condiționată din cadrul Penitenciarului Vaslui, care au constatat că Fenechiu îndeplinește condițiile de a ieși din pușcărie anterior executării integrale a pedepsei pe care o avea de executat.

Însă, sentința dată de Judecătoria Vaslui nu este una definitivă, putând fi atacată cu contestație în termen de trei zile de la comunicare.

Tribunalul Vaslui l-a condamnat, pe 9 martie 2017, la cinci ani și jumătate de închisoare pe fostul ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, pentru mai multe fapte de corupție, în urma contopirii a două pedepse, una de cinci ani, pentru complicitate la abuz în serviciu în formă calificată, și una de trei ani și zece luni, pentru trafic de influență în formă continuată și spălare de bani. În fapt, magistrații vasluieni au admis cererea formulată în instanță de Relu Fenechiu, în prezent deținut în Penitenciarul Vaslui.

Judecătorii au contopit toate pedepsele primite de fostul ministru al Transporturilor atât în ianuarie 2014, în dosarul ”Transformatorul”, cât și în noiembrie 2016, în speța în care, în calitate de deputat, ar fi primit 620.000 de euro de la o firmă de software pentru „sprijinul promis și acordat în câștigarea și derularea unor proiecte” derulate de Ministerul Justiției și o societate farmaceutică, cu acționar majoritar Ministerul Sănătății. Practic, magistrații Tribunalului Vaslui au reținut pedeapsa cea mai grea, de cinci ani, din dosarul ”Transformatorul”, la care au mai adăugat un spor de șase luni, pedeapsa rezultantă fiind de cinci ani și jumătate.

Relu Fenechiu a fost condamnat, inițial, de Înalta Curte de Casație și Justiție, la cinci ani de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu în formă calificată. Fostul ministru al Transporturilor a fost găsit vinovat de instanță pentru că, în perioada 2002-2005, prin firmele sale, ar fi vândut transformatoare și întrerupătoare uzate și vechi la prețuri de produse noi către Sucursala de Întreținere si Servicii Energetice Electrice Moldova, cu complicitatea fostei conduceri a instituției.

Fenechiu a fost condamnat, de asemenea, în dosarul “Siveco”, după ce și-a recunoscut vinovăția într-un dosar în care era acuzat de DNA Ploiești de trafic de influență în formă continuată și spălare de bani. (Ionuț PREDA)

Cei trei preoți acuzați de fapte de corupție după ce l-ar fi șantajat pe episcopul de Huși cu posibile imagini compromițătoare, trimiși în judecată de DNA

Cei trei preoți acuzați de fapte de corupție după ce l-ar fi șantajat pe episcopul de Huși, Corneliu Bârlădeanu, cu posibile imagini compromițătoare în schimbul unor sume de bani sau funcții, au fost trimiși în judecată de Direcția Națională Anticorupție (DNA). În prezent, preoții în cauză se află în arest la domiciliu, cel puțin până la mijlocul lui iulie.

Direcția Națională Anticorupție (DNA) a dispus trimiterea în judecată a celor trei preoți din județul nostru care, la mijlocul acestei luni, au fost reținuți și apoi arestați la domiciliu pentru posibile fapte de corupție, respectiv șantaj. Astfel, arhimandritul Cristian Jitaru, de la Episcopia Hușilor, și preoții Gheorghe Damian, de la biserica din curtea Spitalului Județean de Urgență Vaslui, și Răzvan Bumbu, de la Parohia Văleni, sunt acuzați că ar fi pretins funcții sau ar fi cerut sume importante de bani pentru a nu dezvălui unele materiale compromițătoare cu ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române.

Potrivit procurorilor DNA, preotul arhimandrit Cristian Jitaru ar fi amenințat o persoană din conducerea Bisericii Ortodoxe cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromițătoare pentru aceasta din urmă, în scopul de a dobândi, în mod injust, atât un folos patrimonial, cât și unul nepatrimonial, respectiv nominalizarea sa pentru un post de episcop vicar.

În aceeași manieră au procedat și ceilalți doi inculpați, preotul de caritate din cadrul Spitalului Județean de Urgență Vaslui, Gheorghe Damian, și preotul paroh al Parohiei Văleni, Răzvan Bumbu, care, în intervalul 12 – 14 iunie 2017, au pretins doar suma de 50.000 euro, fără vreo altă „avansare”, susțin procurorii DNA.

Cel șantajat de către cei trei preoți ar fi episcopul Hușilor, preasfințitul Corneliu Bârlădeanu, care ar apărea în posibile ipostaze compromițătoare într-un filmuleț alături de un fost elev de la Seminarul Teologic Huși, în prezent preot în județul nostru. Preoții l-ar fi amenințat pe șeful lor că dacă nu le dă bani sau funcții, atunci vor face publică înregistrarea, atât la presă cât și la conducerea Bisericii Ortodoxe Române.

Dosarul în care vor fi judecați cei trei preoți a fost trimis de la DNA la Tribunalul Vaslui, cu propunerea de a se menține măsura preventivă dispusă în acest caz, respectiv arestul la domiciliu.(Ionuț PREDA)

Episcopia Hușilor va lua măsuri canonico-disciplinare față de cei trei preoți arestați la domiciliu pentru fapte de corupție

Episcopia Hușilor a anunțat că va lua ”măsuri canonic-disciplinare” față de cei trei preoți arestați la domiciliu pentru fapte de corupție, după ce l-ar fi șantajat pe episcopul Corneliu Bârlădeanu cu un filmuleț compromițător. Deocamdată, șefii preoților din județul Vaslui așteaptă ca organele de anchetă să definitiveze cercetările în acest caz.

Cei trei preoți din județul Vaslui arestați la domiciliu pentru 30 de zile după ce ar fi cerut bani sau funcții pentru a nu face publice imagini video în care episcopul Hușilor ar apărea în ipostaze compromițătoare vor fi sancționați pe linie canonică de către ierarhii Bisericii Ortodoxe Române. Reprezentanții Episcopiei Hușilor au anunțat că, deocamdată, se așteaptă finalizarea anchetei derulată de către Direcția Națională Anticorupție, în funcție de a cărei rezultate vor aplica și măsurile disciplinare de rigoare.

Episcopia Hușilor aduce la cunoștința opiniei publice faptul că a luat act cu profundă îngrijorare și regret de situația creată de către Jitaru Sebastian Cristi, preot arhimandrit la Catedrala Episcopală Huși, Damian Gheorghe, preot de caritate la Spitalul Județean Vaslui și Bumbu Răzvan Mihail, preot paroh la Parohia Văleni. Nădăjduim, totodată, că instituțiile abilitate ale statului vor clarifica această speță, urmând ca, după pronunțarea finală a acestora, să fie hotărâte și măsuri canonico-disciplinare potrivit Regulamentului autorităților canonice disciplinare și al instanțelor de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române”, susțin reprezentanții Episcopiei Hușilor.
Șefii preoților din județul Vaslui îi asigură, în același timp, ”pe toți fii duhovnicii” ai Eparhiei Hușilor că ”aceste incidente sunt tratare cu maximă responsabilitate pastorală, pentru o activitate transparentă și în conformitate cu crezul creștin”.

Tribunalul Vaslui a dispus, vineri, arestul la domiciliu pentru arhimandritul Cristian Jitaru, de la Episcopia Hușilor, și preoții Gheorghe Damian și Răzvan Bumbu, în dosarul în care aceștia sunt cercetați de Direcția Națională Anticorupție (DNA) pentru șantaj, după ce ar fi pretins funcții sau ar fi cerut sume importante de bani pentru a nu dezvălui unele materiale compromițătoare cu ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române.

Potrivit procurorilor DNA, preotul arhimandrit Cristian Jitaru, din cadrul Episcopiei Hușilor, ar fi amenințat o persoană din conducerea Bisericii Ortodoxe cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromițătoare pentru aceasta din urmă, în scopul de a dobândi, în mod injust, atât un folos patrimonial, cât și unul nepatrimonial, respectiv nominalizarea sa pentru un post de episcop vicar.

”În aceeași manieră au procedat și ceilalți doi inculpați, preotul de caritate din cadrul Spitalului Județean de Urgență Vaslui, Gheorghe Damian, și preotul paroh al Parohiei Văleni, Răzvan Bumbu, care, în intervalul 12 – 14 iunie 2017, au pretins doar suma de 50.000 euro, fără vreo altă «avansare»”, susțin procurorii DNA.

Cel șantajat de către cei trei preoți ar fi episocpul Hușilor, preasfințitul Corneliu Bârlădeanu, care ar fi apărut în ipostase compromițătoare într-un filmuleț, se pare alături de un fost elev de la Seminarul Teologic Huși, în prezent preot în județul Vaslui. Preoții l-ar fi amenințat pe șeful lor că dacă nu le dă bani sau funcții, atunci vor face publică înregistrarea, atât la presă cât și la conducerea Bisericii Ortodoxe Române. (Ionuț PREDA)

Fostul președinte al CJ, Vasile Mihalachi, condamnat definitiv la trei ani de închisoare pentru fapte de corupție

Fostul președinte PSD al Consiliului Județean Vaslui, Vasile Mihalachi, a fost condamnat definitiv, miercuri, la trei ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu, după ce, în calitate de șef al instituției, ar fi dispus înlăturarea unor firme de transport persoane de la atribuirea unor trasee în județul nostru.

Curtea de Apel Iași l-a condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu suspendare pe fostul președinte al Consiliului Județean (CJ) Vaslui, Vasile Mihalachi, pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, fiind găsit vinovat de judecători pentru comiterea unei infracțiuni de corupție pe motiv că, în 2008, ar fi exclus anumite firme de la licitația de atribuire a traseelor de transport persoane în județ. Magistrații ieșeni au majorat, astfel, cu un an, pedeapsa dată inițial de instanța de fond, respectiv Tribunalul Iași, însă a menținut măsura suspendării executării pedepsei, cu un termen de încercare de cinci ani.

Curtea de Apel Iași a majorat, de la unul la trei ani, tot cu suspendare, și pedeapsa pentru Dănuț Ropotă, referent în cadrul Agenției Județene Vaslui a Autorității Rutiere Române (ARR). În schimb, a menținut pedeapsa pentru fostul director din acea perioadă ARR Vaslui, Liviu Butnaru, de trei ani de închisoare cu suspendare. În privința fostului director executiv adjunct în cadrul Direcției Tehnice a CJ Vaslui, Vasile Vieriu, procesul a încetat având în vedere că acesta a murit.

Ca și Tribunalul Iași, instanța a respins ca nefondate acțiunile civile formulate de cele cinci firme care s-au considerat prejudiciate în urma licitației și care solicitaseră în instanță daune materiale de 140.000 de euro.

Potrivit rechizitoriului Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Vasile Mihalachi, în calitate de președinte al Consiliului Județean Vaslui, și ceilalți trei salariați ai ARR și CJ, în calitate de membri ai Comisiei Paritare Vaslui pentru atribuirea traseelor de transport public județean de persoane, prin încălcarea atribuțiilor de serviciu și a legislației în vigoare care reglementează transportul public județean, ar fi determinat înlăturarea unor societăți comerciale, operatori de transport public rutier, de la atribuirea unor trasee de transport. Aceste firme, susțin procurorii, fie au câștigat licitațiile în mod legal, fie au fost împiedicate să participe la alte licitații.

Prin această modalitate, au fost lezate interesele legale ale operatorilor de transport public care au încercat în mod onest să dobândească dreptul de a desfășura serviciul de transport public pe raza județului Vaslui. Pe de altă parte, a fost creat un avantaj patrimonial injust pentru operatorii favorizați, în sumă totală de 2.659.845 lei, reprezentând sumele obținute din operarea traseelor atribuite nelegal”, se arăta în rechizitoriul DNA.

Procesul în care Vasile Mihalachi a fost judecat pentru fapte de corupție a început la Judecătoria Vaslui în octombrie 2013 și, după o jumătate de an, și-a declinat competența către Tribunalul Vaslui. După încă o jumătate de an, dosarul a fost strămutat la Tribunalul Iași, în urma unei cereri formulată de vicepreședintele CJ Vaslui. Astfel, dosarul a intrat pe rol la instanța ieșeană la judecata de fond în august 2014, de atunci fiind date 17 termene de judecată, cele mai multe fiind cereri de amânare. Sentința Tribunalului Iași a fost dată în aprilie 2016.

Vasile Mihalachi a fost vicepreședinte al CJ Vaslui în perioada 1992-2000 și deputat în mandatul 2000-2004. Mihalachi a revenit la Consiliului Județean Vaslui în 2004, pe postul de vicepreședinte, iar din 2008 a condus instituția timp de patru ani. Ulterior, a revenit pe postul de vicepreședinte, pe care l-a ocupat până în 2016, atunci când a ieșit la pensie. (Ionuț PREDA)

Șef nou la Biroul Rutier Vaslui, în timp ce Sorin Dănilă a fost ”bătut în cuie” la conducerea Serviciului Rutier

Inspectorul principal Alexandru Vulpescu a fost numit șeful Biroului Rutier Vaslui, la mai bine de jumătate de an de la scandalul de corupție în care au fost implicați ofițeri și subofițeri din cadrul acestui birou, în timp ce comisarul-șef Sorin Dănilă și-a intrat pe deplin în atribuțiile de șef pe județ la Poliția Rutieră.

Lucrurile încep să se așeze în poliția vasluiană. După o perioadă de mai bine de jumătate de an de interimate și împuterniciri, atât Biroul Rutier cât și Serviciul Rutier au șefi cu atribuții depline, pe cele două funcții fiind numiți ofițeri tineri, din cadrul sistemului. Astfel, la șefia poliției rutiere din municipiul Vaslui a fost numit Alexandru Vulpescu, care l-a înlocuit pe Daniel Cobzaru, interimar în ultimele luni, venit din cadrul Biroului de Ordine Publică. Angajat din 2010 în Poliția Județeană Vaslui, Vulpescu a câștigat, la sfârșitul anului trecut, concursul de șef al Biroului Rutier Huși, funcție pe care a deținut-o până la promovarea sa acum la Poliția Rutieră Vaslui.

La nivel de județ, polițiștii rutieriști vor fi conduși de comisarul-șef Sorin Dănilă. De fapt, aici nu a intervenit nicio schimbare de persoană, ci doar faptul că i-a fost schimbat statutul de ”împuternicit” cu cel de șef Serviciu Rutier.

Toate aceste schimbări vin, așa după cum se știe, după scandalul izbucnit la sfârșitul anului trecut în Poliția Județeană Vaslui, în urma căruia 11 polițiști au fost trimiși în judecată pentru diverse fapte de corupție. (Ionuț PREDA)

Controversatul Iordachi a declarat că a semnat cu ochii închiși

Ieri, doar doi inculpați din lotul celor șase angajați ai Primăriei Dimitrie Cantemir, anchetați de DNA pentru corupție și deturnare de fonduri, s-au prezentat în fața instanței. Unul dintre ei, inginerul constructor Radu Constantin Iordachi, s-a prezentat în fața magistraților după ce judecătorii au emis un mandat de aducere. Ca inculpat în acest dosar penal, pentru a se scuza, Iordachi a declarat că a semnat procesul de recepție a lucrărilor de modernizare de drumuri comunale, în valoare de de câteva milioane de lei, fără a se deplasa în teren. El a spus că a semnat procesul verbal, în baza faptului că acest document fusese deja semnat de reprezentanții primăriei și de proiectant. Inginerul Iordachi a fost implicat într-o altă infracțiune de fraudă comisă de autoritățile din comuna Stănilești.

Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii DNA, Dumitru Roman – în prezent primar al comunei Dimitrie Cantemir, Corneliu Șerban – diriginte de șantier, Radu Constantin Iordachi – inginer constructor, Liviu Cojocaru, Florin Dumitrache și Romeo Stoica (foști angajați ai Primăriei Dimitrie Cantemir) au comis o serie de infracțiuni de deturnare de fonduri europene, fals în înscrisuri și uz de fals. Altfel spus, au semnat că în comună s-au realizat lucrări de investiții inexistente, fapt pentru care firma constructoare a încasat de la SAPARD o sumă generoasă. Potrivit acuzatorilor, echipa primăriei a deturnat fondurile aferente unui proiect SAPARD din 2003, ce avea ca scop modernizarea drumurilor comunale, peste 3,3 milioane de lei, achitate constructorului la recepția lucrărilor.

„La data de 30.10.2004, inculpații, în calitate de membri ai comisiei de recepție a lucrărilor, au atestat în mod nereal, în conținutul procesului-verbal, finalizarea lucrărilor de construcție, deși acestea nu erau executate integral, conform proiectului. Ulterior, acest proces-verbal, împreună cu alte documente, a fost depus la autoritatea contractantă în vederea obținerii ultimei tranșe a finanțării, în cuantum de 1.090.853 lei (fără TVA)”, se arată în rechizitoriul întocmit de procurorii DNA.

Reamintim că ședința anterioară din cadrul procesului a fost amânată ca urmare a lipsei lui Iordachi, bolnav cu acte în regulă la data respectivă. Ședința de ieri nu a fost marcată de nimic spectaculos. A fost ascultată declarația inculpatului Iordachi, iar avocații acuzaților au solicitat citarea mai mai multor martori. Depoziția lui Iordachi a fost scurtă, iar acesta a susținut că a semnat procesul verbal de recepție, deoarece fusese semnat de alți membri. La finele anului 2004, primăria Dimitrie Cantemir l-a numit membru în comisia de recepție a lucrărilor. Iordachi a declarat că deși a semnat procesul verbal de recepție, el nu a fost prezent în momentul în care comisia a efectuat recepția lucrărilor. “În perioada efectuării recepției am fost contactat telefonic și înștiințat în legătură cu data la care aceasta va avea loc, iar eu am comunicat primăriei că nu voi fi în zonă. Ulterior, la o zi sau două, mi s-a prezentat procesul verbal de recepție. Acesta nu era semnat de toți membrii comisiei de recepție, semnaseră însă membrii din partea primăriei semnaseră și alți doi, inclusiv proiectantul”, a declarat Iordachi în fața judecătorilor.

“Am văzut că toate documentele erau în ordine. Văzând semnăturile celor de la primărie și a proiectantului am considerat că nu este nici o problemă”, a mai spus acesta. Cu alte cuvinte a semnat fără a vedea obiectul lucrării pentru care a girat. Iordachi a declarat că abia la începutul anului 2005, la câteva luni după ce a semnat procesul verbal, a văzut ce s-a realizat în teren.

Același Iordachi a fost inculpat într-un alt caz de fraudă cu fonduri europene comis de autoritățile comunei Stănilești. În același dosar de fraudă de la Stănilești, ca inculpat a apărut și Corneliu Șerban, actualmente acuzat în afacerea cu fonduri europene din comuna Dimitrie Cantemir. (Bogdan RUSU)

Codruta Kovesi: Daca Curtea Constitutionala dezincrimineaza abuzul in serviciu, se inchid 865 de dosare de coruptie

Aproape 900 de dosare de coruptie vor fi afectate grav in cazul in care Curtea Constitutionala va decide ca infractiunea de “abuz in serviu” contravine legii fundamentale, a declarat Laura Codruta Kovesi, intr-un interviu pentru EuropaFM.

Invitata la Interviurile Europa FM, procurorul sef al DNA, Laura Codruta Kovesi, a declarat ca odata cu disparitia acestei infractiuni din Codul Penal si alte infractiuni vor disparea, infractiuni de care sunt acuzati majoritatea suspectilor si inculpatilor din administratia centrala si locala.

Va reamintim, Curtea Constitutionala va judeca pe 24 mai exceptia de neconstitutionalitate privind abuzul in serviciu. Sesizarea a fost depusa de Alina Bica, fosta sefa a DIICOT, trimisa in judecata inclusiv pentru aceasta infractiune.

Laura Codruta Kovesi a explicat ce efecte ar avea asupra activitatii DNA declararea “abuzului in serviciu” neconstitutional.

Duminica, presedintele CCR, Augustin Zegrean, a declarat la DIGI 24 ca nu crede ca ,,orice incalcare de lege de catre un functionar public trebuie sa fie abuz in serviciu, lucrurile trebuie analizate de la situatie la situatie”.

Daca abuzul in serviciu dispare, functionarul public isi va indeplini atributiile dupa ureche, in dauna cetateanului, a mai adaugat sefa DNA.

Nu doar Alina Bica a ridicat exceptia de neconstitutionalitate a articolului care incrimineaza abuzul in serviciu. Si fostul presedinte al Consiliului Judetean Braila, Gheorghe Bunea Stancu si Nicusor Constantinescu, seful Consiliului Judetean Constanta au ridicat in instanta exceptii similare.

Pentru abuz in serviciu mai este cercetat si fostul ministru de Interne Gabriel Oprea.

Sursa: hotnews.ro

Șampanie, cămăși și lemne de foc pentru domnul comisar-șef!

de Marian Mocanu

Judecătorii Tribunalului Vaslui au amânat pentru luni, 11 aprilie, discutarea cererii procurorilor DNA de prelungire a mandatului de arestare preventivă în cazul comisarului șef Iulian Munteanu, șeful Biroului Poliției Rutiere din cadrul UPJ Vaslui, acuzat de nu mai puțin de 26 de fapte de corupție. Tot atunci, magistrații ar putea pune în discuție și acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat cu procurorii DNA de afaceristul nemțean Ioan-Gheorghe Voaideș Negostor. Acesta, inculpat în același dosar, a povestit cu lux de amănunte cum i-a dat mită lemne lui Iulian Munteanu, pentru a fi iertat de o amendă. În cazul în care judecătorii vor încuviința acest acord, Voaideș Negostor ar putea scăpa doar cu o pedeapsă minimă, cu suspendare, și efectuarea de muncă în folosul comunității, devenind însă un martor cheie al acuzării.

Comisarul șef Iulian Munteanu, fostul șef al Biroului Rutier Vaslui, a fost trimis în judecată alături de alți nouă polițiști din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Vaslui, dar și mai mulți oameni de afaceri inclusiv din alte județe, acuzat de nu mai puțin de 32 de infracțiuni, printre care luare de mită, dare de mită sau abuz în serviciu ori fals în înscrisuri. Conform procurorilor DNA, Iulian Munteanu și-ar fi obligat subalternii să falsifice procese verbale de contravenție, în schimbul unor foloase primite de la șoferii care erau surprinși încălcând legile de circulație. Fostul comisar șef se mulțumea cu puțin, de la sticle de șampanie sau cămăși la materiale de construcție, scândură, șine metalice și lemne de foc ori simple favoruri, pe care ulterior le întorcea către unii din superiorii săi. Unul dintre inculpați, un afacerist din județul Neamț, Ioan-Gheorghe Voaideș Negostor, a povestit cu lux de amănunte cum a ajuns să dea șpagă o cantitate de material lemnos, pentru a nu rămâne fără permis. La începutul lunii februarie 2015, afaceristul din Bicazu Ardelean, județul Neamț, a fost surprins de un agent de poliție rutieră vasluian în timp ce circula pe drumurile publice cu un autoturism căruia îi expirase termenul de valabilitate al poliței de asigurare obligatorie auto. În ajutorul său a „sărit” Iulian Munteanu care, potrivit anchetatorilor, l-a determinat pe agentul din subordine să nu-l sancționeze contravențional. După șapte luni, Voaideș Negustor a apelat iar la serviciile „prietenului” Munteanu.

La data de 08 august 2015, inculpatul Voaideș Negostor Ioan – Gheorghe a promis șefului biroului rutier Vaslui, Munteanu Iulian, pentru altă persoană, o cantitate de material lemnos, în legătură cu îndeplinirea de către funcționarul public a unui act contrar îndatoririlor sale de serviciu”, se arată în comunicatul DNA. Ajuns în boxa acuzaților, afaceristul a încheiat un acord de vinovăție cu procurorii DNA, pentru a beneficia de o reducere substanțială a pedepsei. ”La data de 08 august 2015, inculpatul Voaideș Negostor Ioan – Gheorghe a promis șefului biroului rutier Vaslui, Munteanu Iulian, pentru altă persoană, o cantitate de material lemnos, în legătură cu îndeplinirea de către funcționarul public a unui act contrar îndatoririlor sale de serviciu.”, se arată în comunicatul DNA.

”În prezența apărătorului ales, inculpatul Voaideș Negostor Ioan – Gheorghe a declarat expres că recunoaște comiterea faptei reținută în sarcina sa, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală (dare de mită n.r.) și este de acord cu felul și cuantumul pedepsei aplicate, precum și cu forma de executare a acesteia, respectiv 1 an și 6 luni închisoare cu suspendarea executării pedepsei, pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani și interzicerea pe o perioadă de 1 an, de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, a drepturilor: de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat”, precizează DNA. În plus, Voaideș Negostor ar urma să facă muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare, în cadrul Direcției de Asistență Comunitară Neamț sau în cadrul primăriei Bicazu Ardelean din județul Neamț. Acordul de recunoaștere a vinovăției, înregistrat pe data de 24 martie, urmează să fie validat de judecători.

Un prim termen în acest dosar a fost miercuri, 6 aprilie, însă cauza a fost amânată pentru data de 4 mai, datorită lipsei apărătorului. În schimb, luni, 11 aprilie, odată cu judecarea cererii de prelungire a mandatului de arestare preventivă pentru Iulian Munteanu, formulată de procurorii DNA, s-ar putea pune în discuție și disjungerea dosarului în cazul lui Ioan-Gheorghe Voaideș Negostor, care va ajunge, din inculpat, martor al acuzării. Dealtfel, aceasta a fost și condiția pentru care procurorii DNA au făcut o propunere de pedeapsă atât de blândă!

Vasile Mihalachi, doi ani de închisoare cu suspendare, pentru fapte de corupție la vârful Consiliului Județean

de Marian MOCANU

După mai bine de trei ani de procese, timp în care dosarul în care Vasile Mihalachi, fostul președinte al Consiliului Județean, actual vicepreședinte, Liviu Butnaru, fostul director al ARR Vaslui și alți doi funcționari, au fost acuzați de procurorii DNA de fapte de corupție, s-a plimbat pe la mai multe instanțe, luni, judecătorii Tribunalului Iași, au dat sentința. Vasile Mihalachi a fost condamnat la doi ani de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei, pentru abuz în serviciu. Cea mai grea pedeapsă, trei ani cu suspendare, a primit-o Liviu Butnaru. Sentința nu este definitivă.

Judecătorii Tribunalului Iași au dat sentința în dosarul în care fostul președinte, acum vicepreședinte al Consiliului Județean Vaslui, a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru fapte de corupție. În primul rând, judecătorii au respins cererea de schimbare a încadrării juridice cerută de acuzați, din abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în neglijență în serviciu.

Dacă s-ar fi aprobat această cerere, Mihalachi, Butnaru & Co. riscau, în cel mai bun caz, doar o amendă administrativă! Magistrații ieșeni au decis condamnarea vicelui Mihalachi la doi ani de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei pentru o perioadă de patru ani. Pedepsa nu ar afecta funcția de vicepreședinte al CJ Vaslui, cu atât mai mult cu cât actualul mandat i se termină peste doar două luni, deci înainte ca sentința să devină definitivă. În schimb, pedeapsa accesorie, de interzicere a unor drepturi, printre care și cel de a vota și de a fi ales într-o funcție publică, ar putea pune capăt carierei politice a lui Vasile Mihalachi

De altfel, acesta a anunțat, cu ceva timp în urmă, că nu va mai candida la un viitor mandat de consilier județean, cu atât mai mult cu cât ar trebui să iasă la pensie. Nu se știe însă dacă această condamnare va aduce și o eventuală excludere din Partidul Social Democrat, a cărui președinte a organizației județene a fost cândva. Surse din PSD Vaslui afirmă că, deocamdată, este prematur să fie pusă această problemă, cu atât mai mult cu cât sentința nu este definitivă, putând fi atacată cu apel în termen de zece zile de la comunicare.

Nici ceilalți trei colegi de dosar nu vor face vreo zi de închisoare, cea mai mare fiind dată în cazul lui Liviu Butnaru – trei ani de închisoare cu suspendarea executării pe o perioadă de încercare de cinci ani. Vasile Vieriu, funcționar la CJ Vaslui, și Dănuț Ropotă, angajat al ARR Vaslui, au primit fiecare doar câte un an de închisoare cu suspendarea executării pedepsei. Interesant este și faptul că, deși procurorii DNA au stabilit un prejudiciu de peste 2,6 milioane lei, iar transportatorii a căror interese s-a considerat că ar fi fost lezate au cerut la rându-le daune morale în sumă de 140.000 euro, cei patru acuzați au fost condamnați doar la plata cheltuielilor de judecată, câte 1.500 lei fiecare!

Faptele de corupție care stau în spatele condamnării

Vasile Mihalachi, alături de Liviu Butnaru, fostul director al ARR Vaslui și alți doi funcționari, au fost acuzați de procurorii DNA ar fi trucat niște licitații făcute de Consiliul Județean în vederea acordării de licențe de transport persoane pe teritoriul județului. Prin aceasta, au fost favorizate mai multe firme, inclusiv cea a consilierului local PNL din Huși, Cătălin Dogaru, dar și a unor firme ieșene, în defavoarea altor transportatori hușeni. Faptele s-au întâmplat în anul 2008, pe când Vasile Mihalachi era președinte al Consiliului Județean. El a acționat în deplin dispreț față de lege, comisia paritară constituită în acest sens la nivelul CJ Vaslui neavând nici măcar regulament de organizare și funcționare. Respectiva comisie paritară, din care făceau parte și cei patru, a determinat înlăturarea unor operatori de transport public rutier, firme care fie au câștigat licitațiile în mod legal sau au fost împiedicate să participle la licitație. Astfel, conform procurorilor DNA, a fost creat un avantaj patrimonial pentru operatorii favorizați în sumă totală de 2.659.845 lei, reprezentând sumele obținute din operarea traseelor atribuite ilegal. O parte dintre operatorii hușeni de transport în comun, parte civilă în dosar, au mai avut un proces anterior pe aceași speță cu Vasile Mihalachi, proces însă pierdut.

Ca un amănunt, dat fiind faptul că Mihalachi a fost acuzat în calitate de reprezentant al Consiliului Județean Vaslui, instituția a plătit, din bani publici, o parte din onorariul apărătorilor. În acest sens, în 2014, s-au aprobat sumele necesare prin hotărâre de Consiliu Județean.

Procesul în care vicepreședintele CJ Vaslui a fost acuzat de fapte de corupție a început, la Judecătoria Vaslui, încă din luna octombrie 2013 și după mai bine de jumătate de an instanța a realizat că nu are competențe în soluționarea acestei cauze. Dosarul a fost mutat apoi la Tribunalul Vaslui, unde a stat încă o jumătate de an, pentru ca în final Vasile Mihalachi să ceară și să obțină strămutarea procesului la Tribunalul Iași. Motivul invocat: din cauza popularizării în presă a procesului! Dosarul este pe rol la instanța ieșeană din luna august 2014, timp în care au fost date nu mai puțin de 17 termene de judecată, cele mai multe soldate cu cereri de amânare.

Fostul director al SISEE Moldova, Marchidan Ion, eliberat de judecătorii vasluieni după ispășirea a jumătate din pedeapsă

de Marian MOCANU

Condamnat la șase ani de închisoare, în același dosar în care a fost condamnat și fostul ministru Relu Fenechiu, Ion Marchidan, fost director al SISEE Moldova, a fost eliberat de judecătorii vasluieni după doar doi ani de detenție. Prejudiciul în dosarul „Transformatorul”, dosar în care au fost date nu mai puțin de șase condamnări, este de circa 7,6 milioane de lei (1,7 milioane de euro).

Fost ministru a transporturilor, Relu Fenechiu, a fost deținut de lux al Penitenciarului Vaslui, după ce a primit o condamnare de cinci ani de închisoare, cu executare, pentru fapte de corupție. Încet, încet, acoliții săi, condamnați în același dosar – „Transformatorul”, sunt eliberați, înainte de termen. Este cazul lui Ion Marghidan, fost director general al SISEE Moldova în perioada 2004 – 2005, condamnat la șase ani de închisoare, sentință rămasă definitivă în urma deciziei 702/2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție a României -Secția Penală. Pe 3 martie, după executarea a mai puțin de jumătate din sentință, judecătorii Tribunalului Vaslui au admis contestația formulată de fostul director general Marchidan împotriva sentinței dată de Judecătoria Vaslui pe 22 decembrie 2015, de respingere a eliberării condiționate. Astfel, Ion Marchidan a fost eliberat condiționat „anterior executării integrale a pedepsei de 6 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 702/2013 a Înaltei Curți de Justiție și Casație-Secția Penală, mandat de executare nr. 126/2014 emis de către Tribunalul București-Secția I Penală”, așa cum se arată în sentința dată de judecătorii vasluieni.

Ion Marchidan a fost acuzat de abuz în serviciu în formă calificată și continuată, nu mai puțin de 15 acte materiale, și abuz în serviciu contra intereselor publice dacă funcționarul public a obținut pentru altul un avantaj patrimonial, în forma continuată – alte 7 acte materiale. Conform procurorilor DNA, „în perioada 2002 – 2005, în calitatea lor de directori generali ai SISEE Moldova, respectiv de director comercial, inculpații Turbatu Ioan, Mărghidan Ion și Andronache Petru și-au îndeplinit, cu știință, în mod defectuos atribuțiile de serviciu cu privire la efectuarea unor tranzacții cu componente ale sistemului energetic (transformatoare de putere, întrerupătoare etc.), cu firmele La Roca, Fene Grup, Euro Plus și Tehnorom. Toate firmele sunt din Iași și îi au ca asociați sau administratori pe inculpații Fenechiu Relu, Fenechiu Lucian și Damian Mihai Bogdan. Astfel, în urma unor proceduri de achiziție publică fictive, cu complicitatea inculpaților Fenechiu Relu, Fenechiu Lucian și Damian Mihai Bogdan, s-ar fi acceptat livrarea de produse pentru sistemul energetic necorespunzătoare calitativ, fiind vechi, uzate, de proveniență incertă, iar prețul de achiziție era aproximativ similar cu cel al unui produs nou. Potrivit rechizitoriului, prejudiciul total este de circa 7,6 milioane de lei (1,7 milioane de euro) și reprezintă valoarea echipamentelor necorespunzătoare achiziționate, aflate, în proporție de 99%, și acum pe stoc”.

Condamnat pentru fapte de corupție, locotenent-colonelul Paul Boghiu a ieșit la pensie chiar înaintea judecării recursului

de Marian Mocanu

Cu doar câteva zile înainte de primul termen de judecată a contestației împotriva condamnării primite pentru fapte de corupție, locotenent-colonelul Paul Boghiu, șeful Biroului Informare Recrutare din cadrul Centrului Militar Județean Vaslui, a ieșit la pensie. Acesta a fost condamnat, la începutul lunii noiembrie a anului trecut, de Tribunalul Militar Iași la doi ani de închisoare cu suspendare și prestarea a 60 de zile de muncă în folosul comunității pentru comiterea infracțiunii de trafic de influiență.

În luna noiembrie a anului trecut, locotenent-colonelul Paul Boghiu, șeful Biroului Informare Recrutare din cadrul Centrului Militar Județean Vaslui, a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei și efectuarea a 60 de zile de muncă în folosul comunității pentru comiterea infracțiunii de trafic de influiență. Sentința nu este definitivă, ea fiind contestată de ofițer la Curtea Militară de Apel București. Cu exact o săptămână înaintea primului termen de judecată a contestației, pe 10 martie, Paul Boghiu a ieșit la pensie, după 30 de ani de carieră militară. Pe lângă faptul că se va bucura de toate drepturile și pensia, conform vechimii, ofițerul a evitat astfel să fie scos, în mod dezonorant, din cadrele armatei. Trebuie menționat că de la trimiterea sa în judecată locotenent-colonelul Paul Boghiu a fost în „consemn”, fiindu-i îngrădite unele activități și drepturi, inclusiv cel de a purta armament. Până la numirea unui succesor, conducerea Biroului Informare Recrutare din cadrul Centrului Militar Județean Vaslui va fi asigurată de următorul în grad, maiorul Mihai Panțâru.

Lt.col. Paul Boghiu, ofițer activ în Ministerul Apărării Naționale, a fost trimis în judecată, în stare de libertate, la începutul lunii martie a anului 2015, de către procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență.

„În cursul lunii februarie 2014, Boghiu Paul a pretins și a primit de la o persoană, denunțător în cauză, suma de 500 euro și produse alimentare (20 litri de vin, 2 litri de țuică și 2 cocoși), căruia i-a promis că, în schimbul unei plăți nedeterminate, îi va ajuta fiul să fie angajat ca soldat – gradat profesionist în armată, lăsând să se creadă că are influență asupra membrilor comisiei de selecție, formată din cadre militare, și că i-ar putea determina pe aceștia să îndeplinească un act contrar îndatoririlor lor de serviciu”, se arăta în rechizitoriul întocmit de procurorii DNA.

Paul Boghiu a negat toate acuzațiile, declarând că la mijloc este în fapt o răzbunare din partea tatălui unui bârlădean, supărat că fiul său a picat la examenul de admitere la școala militară.

Sufocat de coruptie, Bucurestiul a pierdut in favoarea Clujului toate evenimentele sportive importante. Efectele coruptiei asupra Capitalei

Cu o “Sala Polivalenta” existenta doar pe hartie si cu o “Arena Nationala” inchisa din lipsa avizelor de la ISU, Bucurestiul a disparut de pe harta evenimentelor sportive. Cine castiga? Cluj-Napoca a preluat din mers, fara probleme, rolul de gazda. Numai in acest an, Ardealul va fi vizitat de Iniesta, Pique, Ramos si compania, de Simona Halep si celelalte fete de la FedCup, de Angelique Kerber si Sabine Lisicki, de Cristina Neagu si coechipierele ei medaliate cu bronz la ultimul CM de handbal, si de Ronnie O’Sullivan. Putem spune, fara sa gresim, ca municipiul Cluj-Napoca a castigat net duelul de la distanta cu un Bucuresti tot mai sufocat de coruptie in administratia locala.

Care sunt marile probleme care submineaza Bucurestiul? In primul rand, stadionul principal, Arena Nationala, e inchis pe termen nedefinit din cauza problemelor cu avizele de securitate. Nu e unica problema: stadionul e in centrul unui dosar urias de coruptie din cauza costurilor crescute neincetat.

A doua problema tine de lipsa unei sali polivalente. De doi ani se chinuie Primaria Bucuresti sa atribuie contractul de constructie (da, sa atribuie, nu sa construiasca). Un caiet de sarcini ambiguu, acuze de coruptie, contestatii si rasturnari de situatie intr-un proces birocratic kafkian. Rezultatul: nici acum Bucurestiul nu are o sala moderna si a pierdut organizarea Campionatului European de Gimnastica.

Rezultatul acestor acte de coruptie si incompetenta administrativa? Bucurestiul pierde competitii, suporteri, mici afaceri conexe si, in final, banii care insotesc aceste evenimente atractive.

Clujul detine o Sala Polivalenta superba si un stadion incadrat in categoria “Elite”



Spania, campioana europeana en-titre, va intalni Romania pe “Cluj Arena”

Federatia Romana de Fotbal a anuntat ca nationala de fotbal va pregati Euro 2016 printr-o serie de partide amicale puternice. Spania se va duela cu echipa pregatita de Anghel Iordanescu pe 27 martie 2016. Meciul a fost anuntat a se disputa pe “Arena Nationala” din Bucuresti, dar va avea loc, pana la urma, pe “Cluj Arena”. Stadionul incadrat in categoria “Elite” are toate avizele la zi, iar Iniesta, Pique, Ramos si compania vor putea fi vazuti pe viu in Ardeal, departe de o “Arena Nationala” care are in continuare portile inchise.

Romania – Norvegia (handbal feminin), tot la Cluj-Napoca

Nationala de handbal feminin a Romaniei (medaliata cu bronz la Mondialul din 2015) va intalni Norvegia (campioana mondiala en-titre) in preliminariile Campionatului European (va fi gazduit de Suedia). Meciul, unul foarte important pentru fetele noastre, va fi gazduit tot la Cluj-Napoca, in “Sala Polivalenta”. Intalnirea se va disputa pe 9 martie 2016.

Alte evenimente importante care au avut loc sau vor avea loc in Cluj-Napoca.

6, 7 februarie 2016 – In “Sala Polivalenta” din Cluj-Napoca a avut loc intalnirea de FedCup dintre Romania si Cehia, din sferturile competitiei. Arena a fost singura din tara capabila sa organizeze la cel mai inalt nivel un eveniment de o asemenea importanta.

Pe 6 februarie 2016, Romania castigat cu 39-14 meciul cu Portugalia, contand pentru prima etapa a Europe Championship la rugby. Partida s-a disputat pe “Cluj Arena”. Interesant este faptul ca in timp ce “Cluj Arena” gazduia acest meci important pentru “Stejari”, in Sala Polivalenta (amplasata in vecinatatea stadionului) se desfasura meciul de FedCup dintre Romania si Cehia.

20 februarie 2016 – Romania vs Turcia din Grupa H a preliminariilor Campionatului European de baschet feminin a avut loc in “Sala Polivalenta” din Cluj-Napoca. Turcia s-a impus cu 56-45, iar meciul s-a desfasurat in conditii impecabile in moderna sala din Cluj-Napoca.

23 martie 2016 – Romania va intalni Lituania intr-o partida amicala care are sanse mari sa se dispute pe “Cluj Arena”.

16, 17 aprilie 2016 – Romania va intalni Germania in FedCup, in incercarea de a ramane printre cele mai bune opt echipe din competitie. Duelul cu Kerber, Lisicki, Petkovic si compania va avea loc in “Sala Polivalenta” din Cluj-Napoca, arena care a gazduit si intalnirea cu Cehia (pierduta cu 3-2) din sferturi.

Campionatul European de Snooker, tot la Cluj-Napoca

Ronnie O’Sullivan a venit la Bucuresti pentru un meci demonstrativ pe finalul lui 2015, iar acesta a fost primul pas facut de Romania pana la primirea organizarii Campionatului European de Snooker din 2016.

Adrian Thiess, omul care s-a ocupat de venirea lui Ronnie la Bucuresti, a anuntat ca Europeanul va merge la Cluj-Napoca pentru simplul motiv ca Bucurestiul nu are unde sa organizeze un eveniment de o asemenea anvergura. “Am pus pe hartie deja, am luat sala (n.r. Sala Polivalenta), am vorbit si cu Emil Boc, totul e stabilit. La Bucuresti nu avem locatia potrivita” – Adrian Thiess, organizator.

Campionatul European de Gimnastica

Romania a castigat dreptul de a organiza Campionatul European de Gimnastica, competitie care va avea loc in aprilie 2017. Turneul va fi unul mixt (feminin si masculin), la intreceri urmand sa participe peste 700 de sportivi.

Atunci cand a convins forul european sa fie gazda, Romania promitea o Sala Polivalenta in Bucuresti, cu o capacitate de 12.000 de locuri. Aceasta ar fi urmat sa fie de ultima generatie, capabila sa organizeze evenimente sportive din cele mai importante. Bugetul pentru o asemenea competitie depaseste un milion de euro (adunata de la forul de specialitate, sponsori si fonduri bugetare).

Cum Sala Polivalenta din Bucuresti a ramas in continuare la stadiul de proiect, Campionatul European se va disputa tot la Cluj-Napoca. “Sala Polivalenta” a aratat ca poate gazdui in conditii perfecte evenimente importante.

Sala Polivalenta din Cluj-Napoca, mandria tarii

Inaugurata oficial in octombrie 2014, Sala Polivalenta din Cluj-Napoca (7200 de locuri, dar se poate extinde pana la 10.000 de locuri) merita toate laudele. Investitia totala a fost de 70 de milioane de lei, iar incinta este omologata pentru meciuri de baschet, volei si handbal, dar poate gazdui si competitii internationale de box, arte martiale, gimnastica, scrima, tenis de masa, tenis de camp sau badminton.

Arena are scaune retractabile si dispune de un cub video de cinci metri pe trei metri, asemanator cu cele din NBA. Permite redarea transmisiilor in direct a competiilor sportive.

Cluj-Napoca, oras in plina expansiune

Ce sanse sunt ca orasul de sub Feleac sa devina un competitor de temut pentru metropola de pe Dambovita? Conform unei analize Capital.ro, Cluj-Napoca castiga teren pe multe fronturi fata de Bucuresti.

Cateva idei din aceasta analiza:
Judetul Cluj este pe locul al treilea in tara la capitolul veniturilor salariale medii, dupa Bucuresti si Ilfov (diferenta in acest caz fiind de sub 100 de lei pe luna). Veniturile in permanenta crestere au avut un impact semnificativ si pe piata imobiliara clujeana, care pare sa fi devenit cea mai scumpa din tara.

Un fenomen similar a avut loc si in cazul chiriilor: in august anul trecut (n.r. 2015), din cauza numarului mare de studenti in cautarea unei locuinte, cele din Cluj le-au depasit pe cele din Capitala.

Productia industriala a crescut la nivel de judet cu 14% in primele zece luni ale anului trecut (n.r. 2015), spre deosebire de Bucuresti, unde majorarea a fost de numai 2,8%.

Clujul bate Bucurestiul si la capitolul muzica

Doua dintre cele mai asteptate festivaluri de muzica din Romania, Untold si Electric Castle, au loc la Cluj-Napoca. Festivalul Untold a fost votat cel mai bun din Europa la gala European Festival Awards, fiind prima data cand un festival din Romania castiga acest titlu. UNTOLD va avea loc si anul acesta intre 4 si 7 august, iar pe scena vor urca peste 150 de artisti. Prima editie Untold a strans 240.000 de persoane, iar pentru editia din acest an s-au vandut peste 30.000 de abonamente.

La editia de anul trecut a Electric Castle, festivalul a strans laolalta aproape 100.000 de oameni, dintre acestia 15% sunt turisti straini, foarte multi din Germania, Ungaria si Marea Britanie, spun organizatorii.


* Foto: Wikipedia/ Travelcristi

Ce se intampla de fapt cu Bucurestiul?

Despre National Arena

Arena Nationala a fost inchisa in octombrie 2015 dupa ce a iesit la iveala faptul ca aceasta nu are aviz de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta. Stadionul nu poate primi autorizatie de securitate la incendiu pentru ca acoperisul retractabil nu poate fi omologat in Romania, desi este omologat in Germania, iar omologarea lui dureaza.

Reprezentantii Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta (ISU) au efectuat, recent, o inspectie la Arena Nationala si au declarat ca obiectivele care functioneaza fara autorizatie au obligatia de a o obtine pana la 31 decembrie 2016, iar pana la acel termen, pot functiona pe raspunderea beneficiarului.

“Aspectele de legalitate vizeaza unele modificari legislative, adoptate ieri in Camera Deputatilor, care este camera decizionala, in ceea ce priveste Ordonanta de Urgenta 52 din 2015 pentru modificarea si completarea Legii 307 privind apararea impotriva incendiilor. La legea de adoptare a acestei ordonante, au fost propuse mai multe amendamente, printre care stabilirea unui termen de intrare in legalitate pentru obiectivele care functioneaza fara autorizatie de securitate la incendiu, asa cum este si Arena Nationala. Aceste obiective au obligatia de a obtine acest act pana la 31 decembrie 2016. Pana la acest termen, obiectivele functioneaza pe raspunderea beneficiarului din punct de vedere al asigurarilor masurilor de securitate la incendii. Nu se supun la aceste exceptii acele obiective la care se constata incalcarea grava a securitatii la incendiu. Acelea vor fi oprite de la functionare, dar nu este cazul Arenei Nationale”, a declarat colonelul Benone Duduc, adjunctul ISU, la finalul inspectiei, citat de Mediafax.

Primarul interimar al capitalei, Razvan Sava, spune ca nu poate face acest lucru.

“Stadionul nu are autorizatie de securitate la incendiu. Conform legii, nu putem organiza evenimente sportive fara aceasta autorizatie. Am vazut ca cei de la IGSU incearca sa arunce pisica spunand ca se pot organiza evenimente si in aceste conditii, cu asumarea raspunderii de catre Primaria Municipiului Bucuresti. Eu stiu ca derogarile de la lege existau doar in vremea lui Ceausescu. Nu am auzit ca intr-un stat de drept sa existe acest concept, adica acolo unde legea prevede ceva, tu sa o ignori si sa faci exceptie. Le-am cerut in mod expres celor de la IGSU sa imi spuna daca indeplinim conditiile legale pentru a desfasura activitati. Le-am cerut sa ne spuna daca, strangand acoperisul si limitand astfel riscurile, indeplinim conditiile legale. Nu am primit niciun raspuns scris. Am avut intalniri cu domnul vicepremier Vasile Dancu si domnul ministru Petre Toba. Inteleg ca un guvern tehnocrat nu isi poate asuma raspunderea politica, dar ei pot, conform legii, sa isi asume rezolvarea problemei stadionului National Arena. Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice este autoritatea reglementatoare pe acest domeniu. El poate schimba sau nu normativul care stabileste daca tipul de material folosit pentru construirea acoperisului este sigur sau nu. Au posibilitatea legala sa faca acest lucru. In functie de acest normativ vom sti daca putem juca cu acoperisul acesta sau daca va trebui sa il dam jos si sa facem astfel stadionul functional. Ii cer si pe aceasta cale ministrului Dancu sa grabeasca aparitia acestor norme. Vreau ca bucurestenii sa inteleaga ca voi respecta legea. Propunerea celor de la IGSU de a juca pe Arena Nationala pe propria raspundere nu o pot lua in seama. O calific ca fiind neprofesionista si in afara cadrului legal. In concluzie, Arena Nationala va ramane inchisa pana cand va avea toate autorizatiile necesare”, a scris Sava pe pagina de Facebook.

Deci, data la care stadionul va fi redeschis ramane o necunoscuta.

La inceputul acestui an, DNA a anuntat ca a deschis dosar penal cu privire la existenta a doua autorizatii pentru Arena Nationala, documente ce au acelasi numar de inregistrare si aceeasi data, dupa o ancheta a jurnalistului Catalin Tolontan care a publicat cele doua autorizatii.

“La inceputul lunii noiembrie a anului 2015, Primaria Bucuresti a decis inchiderea “Arenei Nationale” din cauza membranei acoperisului ce ar fi fabricat dintr-un material neomologat in Romania. Din acest motiv, nu s-a emis aviz din partea Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta (ISU). Din datele existente, rezulta ca proiectul prevedea edificarea unui acoperis de tabla, fix, pentru care exista aviz ISU. Ulterior, proiectul a fost modificat, fara a se cunoaste motivele care au stat la baza deciziei, prevazandu-se constructia unui acoperis retractabil, din alt material, aspect care impunea obtinerea unui nou aviz ISU”, precizeaza DNA.
Procurorii au constatat ca, la incheierea lucrarilor, desi se stia ca nu este posibila obtinerea avizului, s-a efectuat plata catre constructor.

Arena Nationala a fost inaugurata in septembrie 2011, fiind construita in locul fostului stadion “Lia Manoliu” si a costat 234 milioane de euro. Pe 9 mai 2012, Arena Nationala a gazduit finala Europa League. In patru ani de functionare, Arena Nationala a gazduit 128 de evenimente. 

Despre Sala Polivalenta Bucuresti

Primaria Capitalei a lansat la inceputul anului 2014 licitatia pentru proiectarea si construirea Salii Polivalente din complexul Lia Manoliu, valoarea lucrarilor fiind estimata la circa 290 milioane de lei plus TVA (65 milioane de euro). Primarul suspendat al Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat la vremea respectiva ca lucrarile vor incepe in 2015.

Cateva luni mai tarziu, comisia de licitatie din cadrul municipalitatii a declarat castigatoare oferta depusa de consortiul Astaldi SPA – Euro Construct Trading 98 in valoare de circa 65 milioane euro – pentru circa 40.000 mp de sala. Initial a fost declarat castigator consortiul Strabag – Aecom Ingenieria – Comnord care a prezentat o oferta de 55 milioane euro  pentru o suprafata de 37.941 mpm, dar a fost descalificat. Perdantul a facut contestatie, iar Consiliul National pentru Solutionarea Contestatiilor (CNSC) a decis reanalizarea ofertelor. Tot scandalul a pornit de la cuvantul “circa”.

La inceputul anului 2014, Primaria Capitalei a introdus in caietul de sarcini pentru licitatie suprafete orientative pentru Sala polivalenta, respectiv 40.000 mp. Consortiul condus de Astaldi a pastrat si in oferta de licitatie cuvantul circa atat pentru valori, cat si pentru pretul constructie. Consortiul condus de Strabag a venit cu valori clare atat in ceea ce priveste suprafata, cat si pretul.

Dupa o serie de controverse birocratice legate de termenii din caietul de sarcini, Strabag – care avea o oferta mai mica ca pret cu 10 milioane de euro decat Astaldi – a fost descalificat si a castigat Astaldi.
Printre motivele invocate se numara faptul ca Strabag a redus suprafata salii, a majorat procentul de ocupare a terenului prin marirea parterului si nu a respectat cerintele de functionalitate.

Strabag spune ca cifrele din caietul de sarcini erau orientative, afirmatiile referitor la functionalitate sunt subiective, iar oferta in ansamblul ei respecta cerintele din caietul de sarcini.

Strabag s-a adresat CNSC cerand reevaluarea ofertelor si a avut castig de cauza, Primaria Capitalei fiind obligata sa reanalizeze ofertele. Decizia poate fi contestata.

Jurnalistul Catalin Tolontan a scris pe blogul sau despre acest caz, atragand atentia asupra faptului ca licitatia e castigata de o oferta cu 10 milioane de euro mai scumpa decat concurenta.

La finalul anului 2015, contractul pentru construirea salii polivalente  a fost atribuit  asocierii Astaldi Spa – Euro Construct Trading 98 SRL, valoarea fiind de357 milioane lei cu TVA (aprox. 80 milioane euro). Sala Polivalenta va avea o capacitate de 12.000 de locuri pe scaune, dintre care 2000 de locuri VIP si  500 de locuri noi de parcare.

Durata contractului este de 36 de luni din care 24 de luni pentru proiectare si executia lucrarilor si 12 luni pentru servicii tehnice de oprare si mentenanta dupa receptia lucrarilor. Lucrarile trebuie sa inceapa in 2016.

Sursa: hotnews.ro

Foști primari din Puiești, condamnați definitiv pentru fapte de corupție.

de Marian MOCANU

Doi foști primari ai comunei Puiești – Vasile Vieru și Ion Duca, precum și membrii unei comisii de recepție a unui drum făcut cu fonduri SAPARD, au primit, ieri, pedepse definitive la închisoare cu suspendare pentru fapte de corupție în gestionarea fondurilor europene. Judecătorii Curți de Apel Iași au redus, la câte doi ani, zece luni și zece zile de închisoare cu suspendare, pedepsele acordate, în 2014 de judecătorii bârlădeni.

În luna iunie 2013, doi foști primari ai comunei Puiești, pe atunci consilieri locali, au fost trimiși în judecată de procurorii DNA pentru fapte de corupție în gestionarea fondurilor europene. Conform rechizitoriului întocmit de procurorii DNA – Serviciul Teritorial Iasi, Vasile Vieru, fostul primar al comunei Puiești din perioada 2004 – 2008, alături de Ioan Stârpu, consilier local, Ion Duca, fost primar al comunei și alte două persoane, ar fi semnat în fals un proces verbal de recepție a unui proiect „Modernizare drum DC 95 din DJ 243, Puiești – Cetățuia”, atestând, în mod nereal, că lucrările de construire a drumului au fost finalizate din punct de vedere cantitativ și calitativ.

„Ca urmare a depunerii acestui proces verbal la Autoritatea Contractantă, Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit a achitat Consiliului Local Puiești, în mod injust, ca ultimă tranșă din valoarea proiectului, suma totală de 504.105,60 lei (echivalentul a aproximativ 149.068,69 euro), reprezentând fonduri SAPARD și fonduri de la bugetul de stat”, se arăta în rechizitoriul procurorilor DNA.

vieru vasileFostul primar al comunei Puiești, Vasile Vieru, a fost condamnat, în 2014, la trei ani cu suspendare, iar restul inculpaților, la câte doi ani și noua luni de închisoare cu suspendare fiecare, plus plata a 500.000 de lei, suma alocată de APDRP pentru acel drum. Constructorii drumului au fost SC Construcții Consult SRL Bârlad și SC Consint SRL Bârlad. Împotriva acestei sentințe a judecătorilor bârlădeni, atât inculpații, cât și procurorii DNA au făcut recurs. După aproape doi ani de procese, magistrații Curții de Apel Iași au dat sentința definitivă în acest dosar. Dat fiind faptul că, între timp, s-a schimbat și cadrul legislativ, Vasile Vieru și ceilalți au fost găsiți vinovați de săvârșirea infracțiunilor de fals intelectual, folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei și înșelăciune. Drept consecință, Vieru, Duca, dar și ceilalți trei inculpați, Gheorghe Rujoiu, Gheorghiță Stanciu și Ioan Stărpu, au fost condamnați la câte doi ani de închisoare, pentru obținerea ilegală de fonduri europene, la care s-a adăugat un spor de pedeapsă de câte 10 (zece) luni și 10 (zece) zile închisoare pentru celelalte infracțiuni. Instanța a decis suspendarea, sub supraveghere a executării pedepsei, pentru toți cei cinci acuzați.

Cum vrea Romică Lorenț să amâne judecata?

de Marian MOCANU

Pentru a doua oară, contestația legalității sesizării instanței făcută de procurorii DIICOT în dosarul în care fostul viceprimar al municipiului Huși, Romică Lorenț, este acuzat de fapte de corupție, a fost amânată. De fiecare dată, motivul invocat în fața judecătorilor Curții de Apel Iași a fost același: lipsa apărării. În aceste condiții, nici procesul de pe rolul Tribunalului Vaslui nu poate începe. Romică Lorenț, alături de Tiberiu Coatu, fostul primar al comunei Găgești și alți funcționari, sunt acuzați de comiterea unei fraude de 1 milion lei din fonduri europene, bani cu care ar fi treebuit reabilitate patru poduri!

Acuzați de procurorii DIICOT de constituire de grup infracțional, instigare la abuz în serviciu, instigare la fals și uz de fals, Romică Lorenț și Tiberiu Lorin Coatu speră să scape de închisoare după ce au dat un tun de peste 1milion de lei (10 miliarde de lei vechi) la Primăria Găgești. Pentru a reuși acest lucru, ei se agață de orice chichiță, vrând să întârzie cu orice chip procesul care este pe rolul Tribunalului Vaslui. Inițial, acuzații au contestat actul de trimitere în judecată al procurorilor DIICOT, invocând, fără succes, mai multe excepții. Ulterior, Lorenț & comp au contestat, la Curtea de Apel, legalitatea actului de sesizare a instanței întocmit de procurori, act admis de judecătorii vasluieni. Cauza nu a putut fi judecată, deoarece, la ambele termene date în dosar până acum, le-au lipsit apărătorii. În aceste condiții, a fost dată o nouă amânare, pentru 1 martie, judecătorii punând acuzaților în vedere ca, în cazul în care apărătorii vor lipsi din nou, să asigure substituirea lor cu alți avocați. Până nu este judecată această contestație, procesul de pe rolul Tribunalului Vaslui stă pe loc.

Banii pe care Lorenț și Coatu i-ar fi fraudat au fost alocați la sfârșitul lui 2009 pentru proiectul „Amenajare de poduri în localitățile Găgești, Tupilați și Popeni și reparații pod armat în localitatea Peicani”, a cărei valoare totală era de 2.665.031 de lei. Licitația a fost câștigată de Trustul de Montaj Utilaj Chimic București – sucursala Iași, însă lucrările au fost subcontractate firmei Semnal Media Huși, patronate de Romică Lorenț. Conform rechizitoriului, Romică Lorenț „a instigat funcționarii primăriei Găgești pentru a deconta în mod nelegal și în baza unor documente false suma de aproximativ 1.005.000 lei, bani reprezentând contravaloarea reparațiilor pentru podurile situate în localitățile Tupilați, Găgești și Popeni și reparații la un pod din localitatea Peicani și a întocmit în fals documente în baza cărora s-au decontat, în mod nelegal, sumele de bani provenite de la bugetul de stat în baza unui program de infrastructuri rurale“. Pentru asta, Lorenț i-a implicat pe Tiberiu Coatu, primarul comunei Găgești, pe contabilul Liviu Toma și pe dirigintele de șantier, Maricica Chelaru, dar și reprezentantul Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC) Vaslui. Toți aceștia au semnat mai multe documente care atestau că firma lui Lorenț ar fi executat lucrări de infrastructură și suprastructură la toate cele trei poduri, deși în realitate nu se făcuse mai nimic.

Victoria Nuland: Pe ansamblu suntem impresionati de munca DNA / Sustinem DNA inclusiv in pregatire si suport tehnic / In societatile democratice este importanta mentinerea unui echilibru intre siguranta cetatenilor si dreptul la viata privata

Adjunctul pentru Afaceri Europene si Eurasiatice al secretarului de stat al SUA, Victoria Nuland, a declarat, luni, intr-o conferinta de presa sustinuta la sediul Ambasadei, ca Statele Unite sunt impresionate pe ansablu pe munca pe care o face DNA, ca sustin procurorii anticoruptie inclusiv in pregatire si cu suport tehnic, dar a precizat ca in societatile democratice este importanta  mentinerea unui echilibru intre siguranta cetatenilor si dreptul la viata privata. Nuland a mai spus ca instrumentarea cazurilor a atins un asemenea nivel incat, daca acum cativa ani se punea problema rezultatelor, acum societatea civila vorbeste despre acest echilibru, considerand ca acest lucru este “foarte sanatos”.

Victoria Nuland a raspuns astfel unei intrebari adresate de HotNews.ro, prezent alaturi de alti trei jurnalisti de la Adevarul, Pro TV si Romania Actualitati, la conferinta de presa organizata de Ambasada Statelor Unite la Bucuresti.  Redam mai jos integral sectiunea din conferinta de presa referitoare la lupta anticoruptie din Romania, cu precizarea ca doar prima intrebare a fost adresata de HotNews.ro.

Rep: Statele Unite si-au declarat in repetate randuri sustinerea fata de lupta impotriva coruptiei in Romania. DNA se bucura de o puternica sustinere in randul opiniei publice. Exista insa si critici, de exemplu procurorilor li se reproseaza ca recurg prea des la arestari sau ca au ajuns prea dependenti de serviciile de informatii. Avand in vedere toate aceste aspecte, ce spuneti de rezultatele si de modul de lucru al DNA?
Victoria Nuland: Ai dreptate, Dan, pe ansamblu suntem impresionati de munca pe care o face DNA. Sustinem DNA inclusiv in pregatire si suportul tehnic. Evident, in societatile democratice este cu adevarat importanta mentinerea unui echilibru intre siguranta cetatenilor si dreptul la viata privata. Toti ne luptam cu asta. Ceea este interesant este faptul ca instrumentarea cazurilor a avansat la un asemenea nivel aici – imi amintesc cand veneam in urma cu cativa ani si nemultumirile erau ca nici un caz nu a fost rezolvat – ca acum societatea civila vorbeste despre acest echilibru ceea ce este foarte sanatos.

Rep: Aveti vreo recomandare pentru autoritatile romane in ce priveste selectia si numirea  sefilor anti-coruptie, in special DNA?
VN: Evident este o decizie care apartine autoritatilor romane, am vorbit despre faptul ca multe din aceste mandate vor expira in 2016. Am incredere ca autoritatile romane vor lua acest lucru serios si ca vor cauta sa castige increderea publicului intern si de afara ca Romania se afla pe drumul cel bun. Vom urmari acest proces, este clar ca va reprezenta o tema importanta in anul acesta.

Rep: Dar ati discutat acest subiect cu autoritatile romane?
VN: Nu disctam evident despre persoane, nu pomenim nume, discutam doar despre faptul ca procesul trebuie sa fie deschis si transparent si sa genereze incredere continua in randul populatiei.

Rep: Credeti ca doamna Kovesi ar trebui sa fie nominalizata pentru inca un mandat la DNA?
VN: Nu Statele Unite selecteaza optiunile Romaniei, acest lucru trebuie sa-l faca autoritatile romane.

Redam mai jos integral mesajul Victoriei Nuland prezentat in debutul conferintei de presa, inaintea sectiunii de intrebari.

“Sunt la a treia vizita anuala pe care o fac in luna inanuarie in Romania. Din diferite motive ajung aici in luna ianuarie. A fost o oportunitate grozava sa intalnesc guvernul, societatea civila si sa setam agenda anuala in cadrul parteneriatului nostru strategic. In ultimele 24 de ore am avut ocazia sa ma intalnesc cu presedintele Iohannis, cu premierul Ciolos, l-am intalnit pe ministrul de externe la conferinta de iarna din Vilnius, l-am intalnit de asemenea pe ministrul apararii, apoi am avut un pranz minunat cu vicepremierul Borc, cu ministrul energiei si cu ministrului mediului. In aceasta dimineata am luat micul dejun la o masa rotunda cu reprezentanti ai societatii civile discutand despre statul de drept, cum facem de obicei. Evident am inceput prin a discuta despre alianta noastra grozava, despre parteneriatul bilateral si parteneriatul de securitate in cadrul NATO. Suntem extraordinari de recunoscatori pentru contributia Romaniei ca partener in domeniul securitatii si ca aliat, pentru angajamentul puternic de a creste bugetul apararii spre 2%. Este un model pentru Alianta. Am vazut cum Romania cauta din greu solutii pentru a achizitiona echipament (militar) de ultima generatie, modernizand avioanele F16 si gandindu-se la alte locuri in care poate contribui in cadrul Aliantei. Suntem foarte recunoscatori pentru contributia pe care Romania continua sa o aiba in Afganistan si acum sustine eforturile anti-ISIS in Irak. Asadar, Romania este unul din aliatii pe care poti conta, cu care poti lucra oriunde apar provocari, ca aliati NATO ne confruntam acum cu provocari la adresa aliantei in Est si in Sud, Romania contribuie in ambele locuri, evident si ca partener in cadrul sistemului antiracheta in protejarea in fata amenintarile, din afara spatiului euro-atlantic. Suntem, de asemenea, foarte multumiti sa vedem continuarea progreselor in ce priveste statul de drept. Este o tema consistenta de cate ori vin aici, si de fiecare data vedem cum independenta si forta sistemului judiciar cresc, tot mai multe cazuri sunt rezolvate. Evident, tragedia din octombrie a generat asteptari mari si o atentie sporita din partea publicului. Am fost impresionata de seriozitatea cu care presedintele si guvernul au luat in considerare cererile cetatenilor pentru o Romanie mai curata si vom continua sa fim un partener al Romaniei pe aceasta tema. Am alocat mult timp economiei, in special discutand despre planurile guvernului pentru acest an, in ce priveste imbunatatirea guvernantei corporatiste in cazul companiilor detinute de stat, despre dorinta de a face guvernul mai transparent, nivelul taxelor mai stabil, am discutat putin despre lucruri pe care Romania le-ar putea face in domeniul e-government pentru a imbunatati transparenta in beneficiul cetatenilor. Am discutat mult despre potentialul Romaniei ca loc de tranzit in domeniul energiei si exportator. Am continuat sa discutam despre cum sa atragem mai multe companii americane in domeniul energiei, despre rolul vital pe care Romania il poate juca ca tara de tranzit pentru alte parti din Europa Centrala care sunt mai dependente de surse de energie din afara tarii. Este o zona cu mare potential de crestere in cadrul relatiilor noastre bilaterale si de crestere pentru Romania ca partener puternic al vecinilor europeni. Am discutat despre alte moduri de a aprofunda si intari investitiile americane aici, asta depinde evident de ramanerea tarii pe cursul cresterii economice, statului de drept, de predictibilitate, stabilitate, dar exista un mare potential aici. Deci, a fost o zi foarte, foarte buna. Am uitat sa mentionez ca lucram foarte strans la problemele din vecinatate si alte subiecte de politica externa, de la suportul nostru pentru o Moldova europeana si democratica, pana la suportul nostru pentru o Ucraina mai libera, mai democratica, in implementarea acordurilor de la Minsk”.

Informatii de context privind precedentele vizite in Romania facute de Victoria Nuland:

14 ianuarie 2015.
Victoria Nuland s-a intalnit la Cotroceni cu presedintele Klaus Iohannis, proaspat ales presedinte. “Sunt bucuros că ati decis să veniti în vizită la începutul mandatului meu, nu stiu dacă mi se datorează mie, dar sunt foarte bucuros”, a spus Iohannis, în debutul întrevederii. În acest context, Victoria Nuland a răspuns: “Cu sigurantă se datorează dumneavoastră. Am venit să vă văd”. In timpul vizitei de anul trecut, Nuland s-a intalnit cu premierul Victor Ponta si cu ministrul de externe, Bogdan Aurescu.

2 octombrie 2014. Victoria Nuland, subsecretar de stat american pentru Afaceri Euroasiatice, a lansat un atac extrem de dur la adresa unor lideri politici din Europa centrala fara a-i numi, oficialul american acuzandu-i ca, in timp ce noaptea dorm linistiti sub patura NATO, ziua oprima presa si societatea civila, protejeaza parlamentarii corupti de anchetele si nu tin cont de Parlament cand interesul cere sau vorbesc de democratie neliberala. Desi nu i-a numit pe acei lideri din Europa centrala, indicatiile date de Nuland au condus catre Victor Orban si Victor Ponta. (Vezi aici discursul pe larg)

10 ianuarie 2014. In cadrul unei vizite de doua zile la Bucuresti, Victoria Nuland s-a intalnit cu Traian Basescu, nu si cu Victor Ponta, care ar fi evitat-o. Mesajele sau s-au concentrat atunci asupra sustinerii statului de drept si a luptei impotriva coruptiei. Nuland a in mod explicit imixtiunile politicului in justitie. (Vezi aici o analiza pe larg a mesajelor transmise atunci de Victoria Nuland)

Sursa: hotnews.ro

Procesul vice-lui CJ, Vasile Mihalachi, continuă

de Marian MOCANU

La Tribunalul Iași a avut loc un nou termen în dosarul în care Vasile Mihalachi, vicepreședintele Consiliului Județean Vaslui, alături de Liviu Butnaru, fostul director al ARR, este acuzat de fapte de corupție. Și de această dată s-a dat o nouă amânare, pentru 14 decembrie, în vederea continuării cercetării judecătorești. Procesul a împlinit mai bine de doi ani, dosarul fiind plimbat până acum pe la alte două instanțe, Judecătoria și Tribunalul Vaslui. Sunt șanse mari ca până la finalizarea procesului și a apelului Mihalachi să-și termine mandatul de la conducerea CJ Vaslui.

Încă o amânare a dosarului în care Vasile Mihalachi, vicepreședintele Consiliului Județean Vaslui, este acuzat de fapte de corupție. După alte amânări datorate fie lipsei apărătorilor, fie pentru a cere noi termene în vederea studierii dosarului, ori pentru că nu a sosit sau a fost contestată expertiza contabilă cerută, de această dată s-a dat un nou termen, pe 14 decembrie, pentru continuarea cercetării judecătorești. Asta înseamnă că sunt șanse mari ca procesul să nu se încheie mai devreme de primăvara viitoare. După care va fi contestată sentința la instanța superioară și iată cum, indiferent dacă va fi condamnat sau nu, Vasile Mihalachi va avea șansa să-și ducă mandatul de vicepreședinte CJ până la capăt!

Procesul a început, la Judecătoria Vaslui, încă din luna octombrie 2013 și după mai bine de jumătate de an instanța a realizat că nu are competențe în soluționarea acestei cauze. Dosarul a fost mutat apoi la Tribunalul Vaslui, unde a stat încă o jumătate de an, pentru ca în final Vasile Mihalachi să ceară și să obțină strămutarea procesului la Tribunalul Iași. Motivul invocat: din cauza popularizării în presă a procesului! Dosarul este pe rol la instanța ieșeană din luna august 2014, timp în care au fost date nu mai puțin de 14 termene de judecată, cele mai multe soldate cu cereri de amânare.

Vasile Mihalachi, alături de Liviu Butnaru, fostul director al ARR Vaslui și alți doi funcționari, au fost acuzați de procurorii DNA de fapte de corupție. Practic, aceștia ar fi trucat niște licitații făcute de Consiliul Județean în vederea acordării de licențe de transport persoane pe teritoriul județului. Prin aceasta, au fost favorizate mai multe firme, inclusiv cea a consilierului PNL Cătălin Dogaru, în defavoarea altor transportatori. Faptele s-au întâmplat în anul 2008, pe când Vasile Mihalachi era președinte al Consiliului Județean. El a acționat în deplin dispreț față de lege, comisia paritară constituită în acest sens la nivelul CJ Vaslui neavând nici măcar regulament de organizare și funcționare. Conform procurorilor DNA, prejudiciul se ridică la peste 2,65 milioane lei, reprezentând sume obținute de transportatori prin atribuirea ilegală de trasee. Ca un amănunt, dat fiind faptul că Mihalachi a fost acuzat în calitate de angajat al Consiliului Județean Vaslui, instituția plătește, din bani publici, onorariul apărătorilor. În acest sens, în 2014, s-au aprobat sumele necesare prin hotărâre de Consiliu Județean.

Corupție la primăria Dimitrie Cantemir

de Marian MOCANU

Continuă procesul foștilor angajați ai primăriei Dimitrie Cantemir, acuzați pentru deturnare de fonduri. Între cei trimiși în judecată se află și actualul primar al comunei, Dumitru Roman. La vremea comiterii faptelor era doar consilier local, membru în comisia de recepție a lucrărilor. Alți doi inculpați, Corneliu Șerban și Radu Constantin Iordachi, au fost deja condamnați pentru fapte similare comise în comuna Stănilești. De mai bine de jumătate de an de când s-au finalizat cercetările efectuate de procurorii DNA, acest dosar este încă în fază incipientă. Ieri a început procesul în acest caz de corupție.

La începutul lunii februarie, procurorii DNA Iași finalizau un nou dosar în care reprezentanți ai unei primării din județul Vaslui erau cercetați pentru că ar fi recepționat doar pe hârtie mai multe drumuri ce trebuiau modernizate din bani europeni. Inițial, procesul a fost pe rolul Tribunalului Iași, pentru ca, la începutul lunii aprilie, magistrații ieșeni să decidă trimiterea dosarului la Tribunalul Vaslui, pe motiv de necompetență teritorială.

Procurorii DNA au vrut să evite tocmai acest lucru, după ce, într-un caz anterior, de fraudă cu fonduri europene la nivelul comunei Stănilești, judecătorii vasluieni fuseseră foarte blânzi, achitând toți inculpații, care nici măcar nu au fost obligați să suporte pierderile. Ulterior, în urma contestației procurorilor, inculpații, printre care primarul comunei, Liviu Arhip, decedat între timp, dar și proiectantul vasluian Mădălina Striblea, au fost condamnați la câte doi ani de închisoare cu suspendare și plata în solidar a sumei de 230.000 euro. Printre cei condamnați în dosarul respectiv, Corneliu Șerban și Radu Constantin Iordachi, se regăsesc pe lista acuzaților și în cazul fraudării fondurilor europene pentru lucrări efectuate în comuna vecină, Dimitrie Cantemir.

Cei șase inculpați, Dumitru Roman – primarul comunei, Corneliu Șerban – dirigintele de șantier, Radu Constantin Iordachi – inginer constructor, Liviu Cojocaru, Florin Dumitrache și Romeo Stoica – foști angajați ai primăriei Dimitrie Cantemir, sunt acuzați de deturnare de fonnduri europene, fals în înscrisuri și uz de fals. Fraudele de care sunt acuzați cei șapte se referă la un proiect SAPARD derulat în anul 2003 la nivelul comunei Dimitrie Cantemir pentru modernizarea drumurilor comunale. Valoarea eligibilă a finanțării nerambursabile era de 3,6 milioane de lei, banii urmând a fi achitați la recepția lucrărilor. Durata de execuție a proiectului era de 11 luni, iar termenul limită de execuție până la care proiectul trebuia finalizat a fost stabilit la 30 septembrie 2004. Contractul de finanțare a fost modificat prin trei acte adiționale, stabilindu-se printre altele, noul termen de finalizare a lucrărilor, respectiv data de 20 octombrie 2004, iar data limită până la care beneficiarul putea depune ultima cerere de plată a fost stabilită la 31 octombrie 2004. „La data de 30.10.2004, inculpații, în calitate de membri ai comisiei de recepție a lucrărilor, au atestat în mod nereal, în conținutul procesului-verbal, finalizarea lucrărilor de construcție, deși acestea nu erau executate integral, conform proiectului. Ulterior, acest proces-verbal, împreună cu alte documente, a fost depus la autoritatea contractantă în vederea obținerii ultimei tranșe a finanțării, în cuantum de 1.090.853 lei (fără TVA)”, se arată în rechizitoriul întocmit de procurorii DNA.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale s-a constituit parte civilă în acest caz cu suma de 3.373.656,59 lei, reprezentând contravaloarea integrală a finanțării nerambursabile decontate Consiliului Local Dimitrie Cantemir, la care se adaugă dobânzi și penalități calculate până la data plății efective. Pentru a fi siguri că acești bani vor fi recuperați, procurorii au dispus măsura sechestrului asigurător asupra mai multor bunuri ce aparțin inculpaților. Dosarul a început cu o primă amânare, datorită faptului că judecătorul căruia i se repartizase cazul a ieșit între timp la pensie, pentru ca, ulterior, la sfârșitul lunii iunie, ședința să fie încă o dată suspendată, lipsind chiar procurorul DNA.

Abia ieri, la aproape jumătate de an de la finalizarea cercetărilor de către procurorii DNA, la Tribunalul Vaslui, a început efectiv procesul în acest caz de corupție. Cu această ocazie, instanța a luat act de legalitatea documentelor de trimitere în judecată, stabilind primul termen de judecată la mijlocul lunii septembrie.

Sergiu Marian a primit o nouă amânare

de Marian MOCANU

Procesul foștilor subprefecți Sergiu Marian și Vasile Cătălin Cupșan, acuzați de fapte de corupție, continuă în ritm de melc. Dosarul a primit o nouă amânare, până pe data de 11 septembrie, pentru că unul din avocații apărării este plecat în Grecia în vacanță. Singura noutate: Vasile Marius Marian, fratele subprefectului, acuzat în același dosar, a depus la instanță dovada plății prejudiciului cauzat statului. El a plătit peste 2,2 miliarde lei vechi deși nu se recunoaște vinovat de acuzațiile aduse.

Sunt aproape doi ani de când doi foști subprefecți ai județului Vaslui, Sergiu Marian și Vasile Cătălin Cupșan, o funcționară a prefecturii, Gabriela Luca, dar și fratele unuia dintre subprefecți, Vasile Marius Marian, au fost trimiși în judecată de DNA pentru fapte de corupție. Inițial, procesul a început la Judecătoria Vaslui instanță care, după o jumătate de an de termene, adrese și solicitări, și-a declinat competența în favoarea Tribunalului Vaslui. Nici aici lucrurile nu s-au mișcat prea rapid, fiind date nu mai puțin de 17 termene de judecată. Amânările s-au datorat fie datorită lipsei inculpaților, ori a apărătorilor acestora, fie pentru că Agenția Domeniilor Statului, instituție prejudiciată, nu s-a grăbit să răspundă la solicitările formulate de judecători cu privire la cuantumul prejudiciului. Ieri, la Tribunalul Vaslui, dosarul a suferit o nouă amânare, datorată lipsei unui dintre avocații apărării, plecat în vacanță în Grecia.

Cu toate acestea, procesul a făcut un pas înainte, dat fiind faptul că Vasile Marius Marian a prezentat instanței dovada plății prejudiciului prezumat, arătând însă ca a cerut de la ADS București și dovada faptului că banii au intrat în contul instituției, dovadă care nu a sosit. Trebuie spus că, în urmă cu aproape jumătate de an, Vasile Marius Marian a anunțat că se oferă să plătească prejudiciul cauzat statului, conform rechizitoriului, în valoare de 227.000 lei. Atunci, Vasile Marius Marian a declarat judecătorului că acest lucru nu reprezintă vreo recunoaștere a faptelor, el considerându-se în continuare nevinovat de acuzațiile aduse de procurorii DNA. Plata s-a făcut abia acum din cauza Agenției Domeniilor Statului, care a răspuns cu foarte mare întârziere numeroaselor adrese formulate de instanță. Mai mult ca sigur, următoarele cereri trimise de Tribunalul Vaslui, cea prin care se solicită clarificarea poziției instituției cu privire la faptul dacă se mai constituie sau nu parte civilă, dat fiind că „prejudiciul” a fost recuperat, și dovada că plata a intrat în contul ADS, vor veni după câteva luni bune.

Cei doi subprefecți, Sergiu Marian și Vasile Cătălin Cupșan, și funcționara Gabriela Luca sunt acuzați de procurorii DNA că au facilitat obținerea ilegală de către Vasile Marius Marian a suprafeței de 80 ha teren arabil pe teritoriul comunei Fălciu. Practic, Sergiu Marian ar fi identificat persoane care aveau de primit teren conform legilor retrocedării, dar care, din lipsa terenurilor disponibile, erau trecuți la despăgubiri bănești. După ce s-a asigurat că fratele său ar putea cumpăra respectivele terenuri, Sergiu Marian s-a ocupat ca respectivul teren să fie acordat pe teritoriul comunei Fălciu, în loc de locația inițială, comuna Alexandru Vlahuță. Mai mult, împreună cu Cupșan și Luca, s-a ocupat de toate formalitățile necesare împroprietăririi celor două persoane, inclusiv eliberarea Titlului de proprietate. Practic, adevărații posesori ai terenurilor au fost luați de acasă, din București, respectiv Bârlad, duși la notar, puși să semneze actul de vânzare cumpărare și au primit banii, circa 80.000 lei, fără să vadă vreodată dovada că au fost puși în posesie! Totul a fost „rezolvat” de fostul subprefect. Dealtfel, Sergiu Marian nu era la prima ispravă de acest fel, fapte pentru care a fost condamnat în două dosare similare. Prima condamnare a fost de doi ani cu suspendarea executării, iar a doua, pronunțată la sfârșitul lunii ianuarie, de patru ani de închisoare cu executare, sentință rămasă definitivă. În prezent, fostul subprefect Sergiu Marian este cazat la Penitenciarul Vaslui.

Sergiu Marian și Cătălin Cupșan se consideră nevinovați!

de Marian Mocanu

Procesul în care doi foști subprefecți ai județului Vaslui, Sergiu Marian și Vasile Cătălin Cupșan, sunt cercetați pentru fapte de corupție se apropie de sfârșit. Ieri, cei doi au fost de acord să dea declarații în fața judecătorilor Tribunalului Vaslui, spunând că nu se consideră vinovați de acuzațiile aduse de procurorii DNA. Mai mult, Sergiu Marian a declarat că nici măcar nu știa că fratele său, Vasile Marius Marian, ar fi cumpărat terenul pe care procurorii susțin că fostul subprefect ar fi facilitat schimbul de la comuna Alexandru Vlahuță la Fălciu.

O nouă pagină a celui de-al treilea proces pentru fapte de corupție în care este implicat fostul subprefect al județului Vaslui, Sergiu Marian, s-a scris ieri la Tribunalul Vaslui. Acesta este inculpat alături de Vasile Cătălin Cupșan, fost și el subprefect al județului, și Gabriela Luca, funcționară a Prefecturii Vaslui, pentru că și-a ajutat fratele, Vasile Marius Marian, și el inculpat în acest dosar, să obțină contra unei sume derizorii 80 ha de teren arabil în zona Fălciu. Conform rechizitoriului intocmit de procurori, metoda folosită de Sergiu Marian pentru a-i facilita fratelui său achiziționarea de terenuri de bună calitate în apropierea municipiului Huși era simplă: în calitate de subprefect și președinte al Comisiei Județene de Fond Funciar a Prefecturii Vaslui, identifica persoane care erau propuse ca, în schimbul terenurilor pe care le mai aveau de primit de la stat, să primească despăgubiri bănești, după care, fără știrea acestora, le radia de pe respectiva listă și le trecea la despăgubiri în fizic. Ulterior, după ce, prin intermediul Administrației Domeniilor Statului, făcea schimb de terenuri în altă locație, ocupându-se și de obținerea titlurilor de proprietate aferente, intra în scenă fratele său, Vasile Marius Marian, care contacta proprietarii ce nici nu aveau cunoștiință că ar fi fost puși în posesie, propunându-le cumpărarea terenurilor la un preț mult sub cel al pieței. Sergiu Marian a mai fost cercetat în două dosare pentru fapte asemănătoare, în primul primind o condamnare de doi ani cu suspendarea executării pedepsei, iar în celălalt, de patru ani cu executare. A doua sentință este definitivă, fostul subprefect fiind de mai bine de două luni oaspete a Penitenciarului Vaslui. La termenul de ieri, atât acesta, cât și alți doi implicați în dosar, fostul subprefect, Vasile Cătălin Cupșan, și Gabriela Luca, funcționară a prefecturii și membră în comisia tehnică din cadrul comisiei județene de fond funciar au dat declarații în fața judecătorului. La unison, cei trei au declarat că nu se consideră vinovați de faptele de corupție de care sunt acuzați de procurorii DNA, și că faptul că fratele subprefectului, Vasile Marius Marian, a cumpărat exact terenul respectiv este o simplă coincidență. Atât Cupșan, cât și Gabriela Luca, au declarat că din comisia tehnică mai făceau parte și alte persoane, inclusiv trei juriști. Aceștia și-au dat avizul pentru trecerea celor două persoane, Cheul și Antonescu, de pe anexa cu despăgubiri bănești în cea de punere în posesie în fizic cu suprafața de 80 ha pe raza comunei Fălciu, acestea având cererile depuse la primăria comunei Alexandru Vlahuță. Mai mult, cei doi acuzați au declarat că nu au făcut nici o presiune asupra primarului și secretarului comunei Bogdana, unde fusese direcționată cererea de punere în posesie a celor două beneficiare a terenului. Cupșan și Luca au mai declarat și că cei doi martori ar fi încercat de fapt să mușamalizeze faptul că au făcut o ilegalitate, prin transmiterea unui aviz de punere în posesie fără aprobarea comisiei locale de fond funciar. La rândul său, Sergiu Marian a încercat să se apere împotriva acuzațiilor susținând că el, deși era vicepreședinte a comisiei județene de fond funciar, și, în lipsa prefectului, conducea ședințele comisiei respective, afla ce dosare vor fi pe ordinea de zi doar cu câteva minute înaintea începerii ședinței. Mai mult decât atât, fostul subprefect a declarat judecătorilor că nici măcar nu a știut de intenția fratelui său, Vasile Marius Marian, de a cumpăra teren pe raza comunei Fălciu de la cele două persoane puse abuziv în posesie. El susține că a aflat după câteva luni de tranzacție, iar fratele său a aflat de terenul disponibil de la o altă persoană, care a fost dealtfel audiată ca martor în proces.

„Nu am luat legătura cu membrii comisilor locale de fond funciar Bogdana și Alexandru Vlahuță referitor la terenurile lui Cheul și Antonescu, nu am știut că Cupșan și Luca au sunat la primării pentru a cere urgent cererea de punere în posesie și nu am avut nici o înțelegere cu ceilalți inculpați pentru urgentarea punerii în posesie. Dealtfel, nu am fost niciodată în relații bune cu Vasile Cătălin Cupșan, deci sub nici o formă acesta nu m-ar fi ajutat să aflu relații despre terenul în cauză”, a declarat din boza arestaților Sergiu Marian.

În schimb, toți cei trei acuzați s-au ferit să explice modalitatea prin care Vasile Marius Marian a ajuns în posesia tilului d eproprietate a celor două persoane puse în posesie, Cheul și Antonescu, fără ca acestea din urmă să vadă documentele decât la semnarea contractului de vânzare – cumpărare a terenurilor. Odată cu declarațiile date de cei trei inculpați, procesul a ajuns aproape de final, așteptându-se doar precizarea poziției domeniilor statului cu privire la faptul dacă se mai constituie parte civilă. Este nevoie de această precizare pentru că, în ciuda faptului că nu se consideră vinovat, Vasile Marius Marian a achitat așa-zisul prejudiciu de circa 150.000 lei cerut de Administrația Domeniilor Statului. Următorul termen de judecată în acest dosar a fost stabilit pentru data de 5 iunie.

The Economist: Corupția, problemă endemică în sistemele medicale din Europa de Est, inclusiv România

Corupția rămâne o problemă endemică în sistemele medicale din Europa Centrală și de Est, inclusiv în România, pacienții continuând să ofere mită, iar medicii, care au salarii foarte mici, să accepte, scrie revista britanică The Economist.

Villiam Fischer este unul dintre cei mai cunoscuți medici din Slovacia. Specialistul în cardiologie a efectuat primul transplant de inimă în anul 1998, iar la un moment dat a candidat la funcția de președinte al țării. Însă, în februarie, familia unui pacient decedat l-a reclamat pe doctorul Fischer pentru că a luat mită 3.000 de dolari (2.700 de euro) pentru avansarea operației. Avocații medicului au declarat că acesta va pleda vinovat. Cazul ilustrează problema corupției sistemice care nu afectează doar Slovacia, ci și alte țări din centrul și estul Europei, notează The Economist.

În Letonia, chirurgul ortoped Valdis Zatlers a acceptat ceea ce a numit “plăți de mulțumire” de la pacienți fără a le declara autorităților. A primit o amendă de circa 400 de euro. Un studiu al Comisiei Europene efectuat în anul 2013 arăta că 28% dintre respondenții din România și 21% dintre cei din Lituania efectuaseră plăți informale medicilor, comparativ cu media europeană de 5%.

În Polonia, 15% dintre respondenți au recunoscut că au oferit mită în ultimul an, în nouă din zece cazuri fiind pentru servicii medicale. Unele spitale poloneze permit efectuarea de operații cezariene la cerere, pentru o taxă suplimentară de 1.000 de zloți (220 de euro).

Chiar și Estonia, unde sistemul medical cu programare electronică este oferit ca model de transparență, un director de spital și-a pierdut locul de muncă în 2011 pentru că a cerut 300 de euro și o sticlă de coniac de la un pacient vârstnic.

Plățile neoficiale “nu pot fi reduse la corupție”, afirmă Steven van de Walle, profesor la Universitatea Erasmus din Rotterdam care a studiat fenomenul sistemului medical din România. “Foarte adesea, cetățenii consideră logice aceste plăți. Oamenii vor să plătească pentru sănătate”, explică specialistul.

În România, medicii rezidenți din spitalele publice au salarii de doar 200 de euro, iar medicii specialiști câștigă 500 de euro, amintește The Economist. “Poate deloc surprinzător, 7.000 de medici români – 30% dintre doctorii țării – au emigrat în perioada 2011 – 2013”, subliniază revista britanică.

Sursa: mediafax.ro

Iată șmenurile fostului subprefect Sergiu Marian!

 de Marian MOCANU

 Audierile din cadrul procesului de corupție în care sunt inculpați Sergiu Marian, fostul subprefect al județului, fratele acestuia, Vasile Marius Marian, Vasile Cătălin Cupșan, de asemenea fost subprefect și Gabriela Luca, fostă angajată a Prefecturii, au scos la iveală felul în care proceda pentru a pune mâna pe 80 ha de teren pe raza comunei Fălciu. Este exact stilul marilor șmecheri: identificau persoane ce aveau de primit despăgubiri, se ocupau de acte, după care impuneau „proprietarilor” vânzarea terenurilor la jumătate din prețul pieții. Văzând că au fost dați în vileag, Vasile Marius Marian s-a oferit să plătească prejudiciul de 150.000 lei provocat statului, chiar dacă în continuare nu-și recunoaște vinovăția, sperând astfel la o pedeapsă mai blândă.

 Cel de-al treilea dosar în care fostul subprefect al județului Vaslui, Sergiu Marian, este acuzat de fapte de corupție, a continuat la Tribunalul Vaslui prin audierea mai multor martori ai acuzării, inclusiv a persoanelor care, fără știre, au fost puse în posesie cu 80 ha teren pe raza comunei Fălciu.

Sergiu Marian a mai primit două condamnări pentru fapte similare de corupție, prima de doi ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei, iar a doua de patru ani de închisoare cu executare, acesta fiind și motivul pentru care, în premieră, a fost adus cu cătușe la proces.

De această dată, în boxa acuzaților se află, alături de fostul subprefect, fratele acestuia, Vasile Marius Marian, care prin firma sa, SC Comercial Marian SRL, a cumpărat terenurile, dar și Vasile Cătălin Cupșan, de asemenea fost subprefect, și o funcționară din Prefectura Vaslui, Gabriela Luca, care l-au ajutat să obțină terenurile.

Metoda folosită de fostul subprefect Sergiu Marian pentru a-i facilita fratelui său achiziționarea de trerenuri de bună calitate în apropierea municipiului Huși era simplă: în calitate de subprefect și președinte al Comisiei Județene de Fond Funciar a Prefecturii Vaslui, identifica persoane care erau propuse ca, în schimbul terenurilor, să primească despăgubiri bănești, după care, fără știrea acestora, le radia de pe respectiva listă și le trecea la despăgubiri în natură. Ulterior, după ce, prin intermediul Administrației domeniilor Statului, făcea schimb de terenuri în altă locație, ocupându-se și de obținerea titlurilor de proprietate aferente, intra în scenă fratele său, Vasile Marius Marian, care contacta proprietarii, ce nici nu aveau cunoștiință că ar fi fost puși în posesie, propunându-le cumpărarea terenurilor la un preț mult sub cel al pieței.

Astfel, conform depoziției Mihaelei Cheul, aceasta a primit, în anul 2008, un apel telefonic de la o persoană (Vasile Marius Marian), care i-a propus să-i vândă 40 ha de teren pe care ea nici nu știa că le are. Practic, Mihaela Cheul și verișoara acesteia, Aurora Antonescu, aveau de primit fiecare câte 40 ha teren pe raza comunei Alexandru Vlahuță, cele două făcând cereri de retrocedare încă din anii 90, însă fuseseră trecute la despăgubiri bănești și cu toate că făcuseră contestație, nu primiseră niciun răspuns. Dintr-o dată, fără a mai depune altă cerere, cele două s-au pomenit că le-a fost retrocedat terenul, iar acum erau invitate să-l vândă.

 A venit, a semnat, a luat banii și-a plecat

 Mihaela Cheul a fost adusă de la București, cu o mașină a lui Vasile Marian, direct la un notar din Vaslui, acolo unde era așteptată de fratele fostului subprefect, care avea tot dosarul, inclusiv titlurile de proprietate al ei și a verișoarei sale, titluri pe care ea nu le văzuse și nu semnase pentru ridicarea lor. Practic, atunci a aflat că terenul pe care-l vinde este pe raza comunei Fălciu și nu la Alexandru Vlahuță, acolo avea cererea de retrocedare depusă.

Mai mult decât atât, Mihaela Cheul a susținut în fața judecătorilor că nici măcar nu a fost vorba de vreo negociere a prețului de vânzare, care era deja trecut în contractul de vânzare a terenurilor gata întocmit de notar, lucru cu care a trebuit să fie de acord, considerând că totul „este o formalitate care se practică în zonă, iar prețul terenurilor era sub cel al pieței, respectiv cel care se practica în astfel de situații”. Pur și simplu, a venit de la București cu actul de identitate, a semnat actul de vânzare-cumpărare, a primit banii și s-a reîntors acasă.

Înainte de asta, nu a mai fost contactată nici de cei de la primăria locală sau Prefectură pentru depunerea vreunei cereri de trecere de la despăgubiri bănești la despăgubiri în fizic, ori să se prezinte pentru punerea în posesie și ridicarea titlurilor de proprietate.

Declarația Mihaelei Cheul este singura care a întărit acuzațiile procurorilor, dat fiind că, între timp, verișoara sa, Aurora Antonescu, care a fost, la fel, pusă pe neștiute în posesie și obligată să vândă terenurile, a decedat, fiica sa neștiind prea multe despre tranzacție, iar o altă persoană care a dat la început declarații complete în fața procurorilor DNA și care era împuternicit de Antonescu să se ocupe de recuperarea terenului și eventual vânzarea lui, a suferit între timp un atac cerebral, care i-a afectat serios memoria.

 Cum se „lucra” la Prefectură?

 Toate dosarele cu cereri de retrocedare întocmite de primării și comisiile locale ajungeau la Prefectură, acolo unde, în calitate de președinte al Comisiei Județene de Fond Funciar, Sergiu Marian avea acces la ele, fiind interesat de persoanele înscrise pe anexa 23 a legii, respectiv cele care erau propuse pentru despăgubiri în bani. Cele mai multe dintre dosare erau restituite primăriilor, cu excepția celor în care era vorba de suprafețe mari, compacte. Acestea rămâneau la Prefectură, la dispoziția lui Sergiu Marian.

Ulterior, în cadrul Comisiei Județene de Fond Funciar se făcea propunerea ca respectivele persoane, chiar fără știrea lor, să fie radiate de pe anexa 23 și trecute pe anexa 31, respectiv pentru despăgubiri în fizic, propunere, normal, acceptată, iar persoanele puse în posesie pe alte amplasamente, pe terenuri aparținând statului, respectiv Administrației Domeniului Statului. La fel s-a procedat și în cazul celor două moștenitoare, dosarele trimise de primăria Bogdana fiind returnate, cu excepția celor ale lui Mihaela Cheul și Aurora Antonescu.

Vasilică Barbu, primarul comunei Bogdana și Neculai Cioară, secretarul comunei au declarat judecătorilor că au fost sunați de Gabriela Luca, inculpată în dosar, care le-a cerut să transmită urgent o cerere de radiere de pe anexa 23 a celor două dosare și înscrierea pe anexa 31, cea cu despăgubiri în fizic. Cei doi s-au conformat, cu toate că, în mod normal, o asemenea cerere trebuia făcută de persoanele în cauză care au cerut retrocedări, și aprobată de comisia locală de fond funciar. Motivul? Graba invocată de Gabriela Luca și faptul că, doar peste câteva ore, urma să aibă loc ședința Comisiei Județene de Fond Funciar în care urma să fie puse în discuție cele două cereri.

Ce a urmat e lesne de imaginat: cererile au fost aprobate, s-a aprobat și schimbul de terenuri cu ADS pe amplasamentul de la Fălciu, pe teritoriul fostei Agrisem, s-a făcut punerea în posesie și au fost eliberate titlurile de proprietate, dar nu persoanelor îndreptățite, așa cum spune legea, actele ajungând direct la Vasile Marius Marian, fratele subprefectului. Acesta, ulterior, a și cumpărat terenurile de la titulari, plătind suma de 80.000 lei, sumă care, chiar dacă era mult sub valoarea terenurilor, a fost acceptată de cele două persoane în vârstă care nu mai aveau nici o speranță că vor mai fi puse vreodată în posesie.

Date fiind dezvăluirile făcute azi de martorii acuzării, Vasile Marian s-a oferit să plătească prejudiciul de 150.000 lei provocat statului, făcând totodată mețiunea că acest lucru nu înseamnă că-și recunoaște vinovăția. Cererea sa urmează a fi luată în considerare de judecător la următoarea ședință de judecată, care va avea loc pe data de 11 martie.

Victoria Nuland: Coruptia este o chestiune de securitate nationala, pentru ca ofera parghii pentru patrunderea unor influente straine rauvoitoare in tara voastra

Asistentul secretarului de stat al SUA Victoria Nuland a declarat, intr-un interviu acordat agentiei Mediafax, ca lucrurile s-au imbunatatit de la ultima sa vizita la Bucuresti, dar mai sunt multe de facut, avertizand, totodata, asupra faptului ca fenomenul coruptiei este o chestiune de securitate nationala.

“Este ceva despre care am discutat de mai mult timp in Romania, in Bulgaria, in Ungaria, in Republica Ceha, dar acum vorbim despre ea (combaterea coruptiei) nu numai ca despre o chestiune ce tine de consolidarea democratiei intr-o tara, ceva ce creeaza mai multa predictibilitate pentru investitii si prosperitate, dar si ca despre o chestiune de securitate nationala, deoarece coruptia ofera parghii pentru patrunderea unor influente straine rauvoitoare in tara voastra. Daca cineva este “murdar” sau banii sunt murdari pot fi corupti sa faca jocurile altora. Am avut o discutie foarte buna despre faptul ca nu este vorba doar despre democratie, nu numai despre prosperitate oricat de importante ar fi aceste lucruri, dar in acest moment si despre securitate”, a declarat Victoria Nuland, intrebata daca a discutat cu autoritatile romane despre noua abordare regionala a SUA privind combaterea coruptiei.

Aflata in vizita la Bucuresti, Victoria Nuland, asistentul secretarului de stat al SUA pentru afaceri europene si eurasiatice, a precizat ca exista “progrese considerabile” in ceea ce priveste unele aspecte ale statului de drept, precum renuntarea la legea amnistiei din “Martea Neagra”, sau referitor la consensul privind alocarea a 2% din PIB pentru aparare.

Emisarul presedintelui american a remarcat “imbunatatirea culturii politice” de la Bucuresti, dar a spus ca mai sunt multe lucruri de facut, precum aprofundarea predictibilitatii, mai putine ordonante de urgenta sau un Cod fiscal functional.

“Cred ca este un impuls pozitiv, dar astazi am vorbit despre aprofundarea predictibilitatii pentru ca mediul de business sa stie la ce sa se astepte, despre mai putine ordonante de urgenta, despre importanta unui Cod fiscal care sa functioneze, despre un mediu de afaceri sigur”, spune oficialul american.

Pe de alta parte, Victoria Nuland a discutat cu presedintele Klaus Iohannis, cu premierul Victor Ponta si cu liderii politici despre noua abordare regionala a SUA privind combaterea coruptiei, avertizand ca acesta este o chestiune care tine si de securitatea nationala, nu doar de consolidarea democratiei.

Asistentul secretarului de stat al SUA Victoria Nuland a subliniat ca asistam la “un nou inceput politic pentru Romania” si este nevoie de “progrese reale pentru cetatenii Romaniei pentru ca e clar ca asta au cerut oamenii cand s-au prezentat la urne”.

Sursa: hotnews.ro

Deputatul liberal Mircea Roșca, cercetat petru fapte de corupție, a fost reținut

Deputatul liberal Mircea Roșca, cercetat de către procurorii DNA pentru fapte de corupție, a fost reținut, miercuri noapte, după ce a fost audiat peste două ore la sediul DNA Ploiești, el fiind dus în arestul IPJ Prahova, de la Câmpina, transmite corespondentul MEDIAFAX.

La miezul nopții, parlamentarul liberal, acuzat de mai multe fapte de trafic de influență, a fost scos încătușat din sediul DNA Ploiești și urcat în duba Poliție, el declarând că are încredere în justiție și că “trebuie să credem într-o altă Românie”.

La ora transmiterii acestei știri, Roșca este dus în arestul IPJ Prahova, situat în municipiul Câmpina, iar surse apropiate anchetei susțin că joiacesta va fi prezentat instanței supreme cu propunerea de arestare preventivă.

Avocatul Alexandru Șerban a declarat că clientul său este nevinovat.

Potrivit avocatului deputatului liberal, alte două persoane cercetate în dosarul de corupție al lui Mircea Roșca, respectiv Diana Dumbravă, secretar la Primăria Azuga, și Gabriel Popescu, consilier local în Consiliul Local Azuga, sunt puși sub control judiciar

Mircea Roșca a ajuns, miercuri seară, la sediul DNA Ploiești, pentru a fi audiat în dosarul în care este cercetat de către procurorii DNA pentru fapte de corupție, el exprimându-și încrederea în procedura judiciară și spunând că “se va face dreptate”. Roșca a ajuns la sediul DNA Ploiești, însoțit de către avocatul său, după ce, în cursul aceleiași zile, a asistat la perchezițiile făcute de către procurori la domiciliul său din Comarnic, județul Prahova.

“Cred în procedura judiciară, de-aia am cerut ridicarea imunității. E o procedură corectă, nu-i nimic nou, mâine (n.r. – joi) se va judeca și se va face dreptate”, a declarat Mircea Roșca înainte să intre în sediul DNA.

Percheziția la locuința din Comarnic a deputatului PNL Mircea Roșca, la care a asistat și parlamentarul, s-a încheiat după aproape șase ore, liberalul părăsind locuința împreună cu avocatul său pentru a se duce la  sediul DNA Ploiești.

Cu o zi în urmă, Camera Deputaților încuviințase cererile de percheziție, reținere și arestare, în dosarul în care Mircea Roșca este acuzat de fapte de corupție, după ce a fost denunțat de un om de afaceri din Comarnic.

Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că procurorii au așteptat să primească de la Camera Deputaților încuviințarea pentru percheziție, solicitată de DNA din 11 noiembrie.

Deputatul PNL locuiește la Comarnic într-o vilă de 250 de metri pătrați, împreună cu soția și cei doi fii ai lor.

Deputatul PNL Mircea Roșca este cercetat de DNA Ploiești pentru două infracțiuni de trafic de influență, din care una în formă continuată. Potrivit anchetatorilor, în 2011, când era vicepreședinte al organizației județene Prahova a PNL, Roșca “a pretins de la un denunțător suma de 20.000 euro pentru a-și exercita influența asupra inculpatului Popescu Gabriel Stelian și asupra celorlalți membri ai Consiliului Local Azuga, pentru a înlesni dobândirea unor terenuri pe raza localității respective de către firma denunțătorului”.

Din cei 20.000 de euro, Mircea Roșca ar fi primit, prin intermediul lui Gabriel Popescu – președintele PNL Azuga -, 5.000 de euro, iar 11.000 de euro “au fost folosiți în interesul formațiunii politice pe care o conducea de la nivel județean”, susține DNA

“Diferența de 4.000 euro (până la totalul de 20.000 – n.r.) a fost remisă de același inculpat secretarului Primăriei Azuga, Dumbravă Diana Camelia, în vederea îndeplinirii unor acte ce intrau în atribuțiile sale de serviciu și care vizau desfășurarea propriu-zisă a procedurii de achiziție publică și desemnarea câștigătoare a firmei denunțătorului”, susțin procurorii.

Pe de altă parte, în perioada 2011-2014, același Mircea Roșca ar fi intervenit pe lângă factorii de decizie din instituții publice din județul Prahova, respectiv Consiliul Județean, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului – Centrul de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică pentru Persoane Adulte cu Handicap Călinești și Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat – Sucursala pentru Reprezentare și Protocol Sinaia, în vederea atribuirii către societățile deținute de vărul său, omul de afaceri Adrian Rotilă, a unor contracte de achiziții publice.

În schimbul acestor “intervenții”, susțin procurorii anticorupție, Roșca ar fi primit de la Rotilă aproximativ 90.000 de lei, construcții în valoare de 35.418,39 lei și folosința unui autoturism marca Audi A8.

În același dosar sunt cercetați, sub control judiciar, președintele PNL Azuga, Gabriel Popescu, acuzat de dare de mită, și Diana Dumbravă, secretara primăriei din acest oraș, acuzată de luare de mită.

Omul de afaceri Adrian Rotilă, vărul lui Mircea Roșca, este cercetat, tot sub control judiciar, pentru cumpărare de influență. Acesta a fost reținut în 11 noiembrie și eliberat o zi mai târziu, după ce instanța supremă a respins cererea procurorilor DNA de arestare preventivă.

Roșca, Dumbravă și Rotilă au fost audiați în 11 noiembrie la DNA Ploiești. La ieșire, deputatul a declarat că este o situație “ridicolă” și că cel care l-a denunțat pentru fapte de corupție este un om cu probleme penale.

Roșca a reafirmat, la discutarea cererii DNA în plenul Camerei Deputaților, că organele de cerecetare penală pot fi induse în eroare în mod intenționat de anumite persoane certate cu legea.

“În cauza mea, un individ cu probleme grave psihice, un fel de schizofrenie acută și probleme juridice, cercetat pentru evaziune fiscală, grup infracțional organizat și alte infracțiuni, în prezent aflat sub control judiciar după șapte luni de arest perventiv cu scopul de a-și genera consecințe penale favorabile în propria cauză a pus la cale un plan de învinuire nedreaptă împotriva mea”, a susținut Mircea Roșca.

Mircea Roșca, în vârstă de 40 de ani, este membru al Partidului Național Liberal din 1997, iar din 2011 conduce filiala județeană Prahova a PNL, fiind deputat la primul mandat, ales în colegiul Valea Prahovei.

Potrivit CV-ului postat pe site-ul Camerei, Mircea Roșca, care a absolvit Academia de Științe Economice și are un master în administrație publică, a lucrat exclusiv în instituții publice.

Astfel, din anul 2000 și până în 2004 a fost angajat ca șef de secție la Administrația Domeniului Public Sinaia, din 2004 până în 2007 a fost director general la sucursala Sinaia a SC Hidro Valea Prahovei, iar din 2007 până în 2012, an în care a fost ales deputat sub sigla USL, Mircea Roșca a condus SC Hidro Prahova SA, companie înființată de Consiliul Județean Prahova în asociere cu mai multe consilii locale și care furnizează apă potabilă în localități ale județului.

Din 2000 până în 2008, Mircea Roșca a fost consilier local în orașul său de domiciliu, Comarnic, din 2008 până în 2012 a avut un mandat de consilier județean, iar în 2012 a fost reales consilier județean și a deținut, între alegerile locale și cele parlamentare, funcția de vicepreședinte al Consiliului Județean Prahova, până în noiembrie 2012, când a fost ales deputat. El este viceliderul grupului parlamentar al PNL din Camera Deputaților și face parte din Comisia de Industrii a Camerei Deputaților.

Conform celei mai recente declarații de avere din luna iunie a acestui an, Mircea Roșca deține jumătate din două terenuri agricole cu suprafețe de 975, respectiv 257 de metri pătrați în orașul Comarnic, cumpărate în anul 2010, are o casă de locuit de peste 250 de metri pătrați împreună cu soția sa, tot la Comarnic și nu deține bijuterii, active financiare sau plasamente.

Unul dintre terenurile agricole, respectiv cel cu o suprafață de 257 de metri pătrați, este cumpărat în asociere cu o altă persoană, Rotica Adrian.  Roșca are un credit bancar în valoare de 57.000 de euro scadent în 2040, un credit de 50.000 lei scadent în 2017, ambele contractate în anul 2010 și are de achitat un autovehicul în valoare de 22.000 de euro, cumpărat în anul 2011 și pe care trebuie să-l plătească unei persoane fizice până în anul 2016 în baza unui antecontract de vânzare-cumpărare.

Veniturile declarate de Mircea Roșca pentru anul 2013 sunt indemnizația sa de parlamentar, banii încasați de soția sa de la DGASPC Prahova sub formă de indemnizație pentru creșterea și îngrijirea copilului, sumele primite sub formă de alocație de stat de către cei doi copii ai săi, precum și 23.500 de euro, sume obținute din vânzarea unui autoturism Audi A 6 și a unui autoturism Chevrolet Spark.

Sursa: mediafax.ro

 

Dosarul Microsoft: Dorin Cocoș, Gabriel Sandu, Nicolae Dumitru și Gheorghe Ștefan, reținuți de procurorii DNA

Omul de afaceri Dorin Cocoș, fostul soț al Elenei Udrea, fostul ministru al Comunicațiilor, Gabriel Sandu, omul de afaceri Nicolae Dumitru, care controlează grupul de firme Niro și Gheorghe Ștefan, primarul din Piatra Neamț, au fost reținuți în dosarul Microsoft.

Primarul din Piatra Neamț Gheorghe Ștefan, a fost reținut, marți dimineață, de procurorii anticorupție, în dosarul licențelor Microsoft.

Procurorii DNA i-au mai reținut, luni noapte, și pe fostul ministru al Comunicațiilor Gabriel Sandu, omul de afaceri Dorin Cocoș, fostul soț al Elenei Udrea, și omul de afaceri Nicolae Dumitru, care controlează grupul de firme Niro.

Toți vor fi prezentați marți la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) cu propunere de arestare preventivă.

Cocoș, Dumitru și Ștefan au fost aduși la DNA, luni, în cursul dimineții fiind audiați timp de peste 12 ore, în timp ce Gabriel Sandu a fost adus în jurul prânzului.

“Am fost adus degeaba”, a spus primarul municipiului Piatra Neamț, înainte să fie dus de polițiști în sediul DNA.

Gheorghe Ștefan și Nicolae Dumitru au cerut să fie confruntați, după care a dat fiecare declarații în fața procurorilor DNA, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

Timp de mai multe ore a fost la DNA și Claudiu Florică, denunțătorul principal în acest caz. Acesta a părăsit instituția în jurul orei 00.30. Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că acesta nu a fost confruntat cu niciunul din cei patru suspecți aduși luni la DNA.

În 16 octombrie, procurorii anticorupție au făcut percheziții la locuințele fostului ministru Gabriel Sandu, fostului consilier prezidențial Dorin Marian, fostului șef al Serviciului de Informații Externe Cătălin Harnagea, la oamenii de afaceri Dorin Cocoș, fostul soț al Elenei Udrea, Remus Truică și Nicolae Dumitru, care controlează grupul de firme Niro, la tatăl președintelui Comitetului Olimpic, Adrian Petrache, precum și la Fundația Dinu Pescariu, în dosarul Microsoft.

În acest dosar, DNA a cerut avize pentru urmărirea penală a nouă foști miniștri – senatorii Șerban Mihăilescu șiEcaterina Andronescu, deputatul Valerian Vreme, europarlamentarul Dan Nica, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu și Adriana Țicău.

Potrivit DNA, persoanele din Guvern, ministere și din societățile implicate în derularea proiectului privind licențele Microsoft pentru școli ar fi pretins 20 de milioane de dolari din cele 54 de milioane achitate de Executiv în cadrul contractului.

“Direcția Națională Anticorupție a fost sesizată la data de 5 iunie 2013 de către Corpul de Control al Primului-Ministru, ca urmare a acțiunii de control efectuată la Ministerul pentru Societatea Informațională și la Ministerul Educației Naționale, în legătură cu închirierea de licențe educaționale. Întrucât din Raportul de control rezultau indicii cu privire la încheierea, în condiții nelegale, a contractului comercial de închiriere licențe din 15.04.2004, extins ulterior pentru produse educaționale Microsoft, a actelor adiționale la acest contract, precum și a contractelor aferente derulării Programul «Sistem Educațional Informatizat» (SEI), Direcția Națională Anticorupție s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea unor infracțiuni de abuz în serviciu și respectiv a unor infracțiuni de corupție în legătură cu derularea acestor contracte”, a precizat DNA.

Procurorii susțin că foștii miniștri Dan Nica, Șerban Mihăilescu, Țicău Adriana, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu și Sandu Gabriel “și-au exercitat cu rea-credință atribuțiile de serviciu, determinând încheierea contractului cadru de licențiere din 15.04.2004 în condiții oneroase pentru bugetul de stat, asigurând posibilitatea deturnării unui discount de circa 47% acordat de Microsoft în considerarea Guvernului României, și implicit permițând plata unor comisioane către persoanele implicate”.

Totodată, anchetatorii au indicii că cei șase foști miniștri au pretins și primit sume de bani pentru a-și exercita în mod defectuos atribuțiile de serviciu și pentru a-și exercita influența asupra altor persoane, pentru a fi favorizată firma Fujitsu Siemens Computers la încheierea și derularea contractului de licențiere Microsoft.

Camera Deputaților a aprobat, în 13 octombrie, cererea de începere a urmăririi penale a deputatului Valerian Vreme.

Președintele Traian Băsescu a avizat, în 3 octombrie, cererea DNA, pentru foștii miniștri Adriana Țicău, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu și Daniel Funeriu.

Săptămâna trecută, procurorii anticorupție le-au adus la cunoștință Adrianei Țicău și lui Daniel Funeriu acuzațiile și faptele de care s-ar face vinovați în dosarul Microsoft, potrivit unor surse judicare.

Numele lui Dorin Cocoș și cel al lui Nicolae Dumitru sunt menționate în declarațiile unor martori audiați în dosarul Microsoft, prezentate în documente ale procurorilor anticorupție aflate printre cele prin care s-a cerut aviz pentru începerea urmării penale a celor nouă foști miniștri. Un alt martor le-a spus procurorilor despre relațiile dintre fostul șef al Fujitsu România, Claudiu Florică, și Dorin Cocoș, respectiv Gheorghe Ștefan.

Sursa: mediafax.ro

Sorin Rosca Stanescu, condamnat la doi ani si patru luni de inchisoare cu executare in dosarul Rompetrol / Alexandru Bucsa si Petrica Grama, in solidar cu Rompetrol, obligati sa plateasca 58 mil dolari Ministerului Finantelor

Senatorul liberal Sorin Rosca Stanescu a fost condamnat marti la doi ani si patru luni de inchisoare cu executare in dosarul Rompetrol, anunta televiziunile de stiri. Sentinta este definitiva.

Sorin Rosca Stanescu era acuzat de utilizare a informatiei privilegiate si de aderare sau sprijinire sub orice forma a unui grup infractional organizat, iar Sorin Pantis, de manipulare a pietei prin tranzactii sau ordine de tranzactionare si de aderare sau sprijinire sub orice forma a unui grup infractional organizat.

Fostul ministru al Comunicatiilor Sorin Pantis a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Bucuresti la 2 ani si 8 luni inchisoare cu executare in dosarul Rompetrol, potrivit agentiei Agerpres.

Alexandru Bucsa si Petrica Grama, in solidar cu Rompetrol, obligati sa plateasca 58 mil dolari Ministerului Finantelor

Prin decizia instantei, Alexandru Bucsa si Petrica Grama, in solidar cu Rompetrol, au fost obligati sa plateasca aproximativ 58 de milioane de dolari Ministerului Finantelor.

De asemenea, inculpatii trebuie sa plateasca, in solidar, 20.000 de lei cheltuieli judiciare catre stat (Mediafax).

Ce sentinte s-au mai dat in acest dosar

  • Alexandru Bucsa – sase ani de inchisoare, cu executare
  • Petrica Grama – 2 ani si 4 luni de inchisoare, cu executare
  • Iulian Florin Aldea – 5 ani de inchisoare, cu executare
  • Claudiu Simulescu – 4 ani de inchisoare, cu executare
  • Gabriela Anghelache – 3 de inchisoare cu suspendare
  • Elan Albu a fost achitata

De notat ca, in acest dosar, care a inceput in urma cu 8 ani, doua infractiuni de care sunt acuzati Sorin Rosca Stanescu si Sorin Pantis s-au prescris.

In cazul lui Dinu Patriciu, instanta a constatat incetarea procesului penal, ca urmare a decesului acestuia. Judecatorii Curtii de Apel Bucuresti au lasat nesolutionata partea civila legata de Patriciu, potrivit agentiei Mediafax.

Sursa: hotnews.ro

Aristotel Căncescu, acuzat de fapte de corupție, a fost reținut. Administratorul public al județului Brașov, reținut în același dosar. Vicepreședintele CJ Brașov, lăsat în libertate

Președintele Consiliului Județean (CJ) Brașov, Aristotel Căncescu, suspectat de fapte de corupție, a fost reținut, luni seară, pentru 24 de ore, de către procurorii DNA, după ce, în cursul dimineții, au avut loc pecheziții la locuința acestuia și la sediul CJ.

UPDATE 23:40 – Vicepreședintele CJ Brașov, lăsat în libertate după audierea la DNA în dosarul lui Căncescu

Vicepreședintele Consiliului Județean (CJ) Brașov, Mihai Pascu, a fost lăsat în liberate după ce a fost audiat, luni, de procurorii DNA, în dosarul în care șeful CJ Aristotel Căncescu este acuzat că ar fi controlat atribuirea unor contracte către firmele unor apropiați.

Mihai Pascu a ieșit de la sediul DNA Brașov, după aproape nouă ore de audieri. Pascu a declarat jurnaliștilor că nu se teme de nimic pentru că se știe nevinovat. El a adăugat că, în perioada cercetată de anchetatori, 2006-2008, nu era vicepreședinte al CJ, funcție pe care o ocupă din 2012.

UPDATE 22:06 – Administratorul public al județului Brașov, reținut în dosarul de corupție al lui Căncescu

Administratorul public din Consiliul Județean (CJ) Brașov, Radu Ispas, a fost reținut de procurorii anticorupție, după ce a fost audiat în dosarul șefului CJ Aristotel Căncescu.

Astfel, Ispas va fi prezentat, alături de Aristotel Căncescu, reținut și el luni, magistraților Tribunalului Brașov cu propunere de arestare preventivă.

Aristotel Căncescu a ieșit în jurul orei 19.15 din sediul DNA Brașov, încătușat și fără să facă declarații presei, după ce a fost audiat peste șase ore de către procurorii anticorupție.

Președintele CJ Brașov a ieșit din sediul DNA însoțit de către doi procurori și a fost urcat într-o mașină, urmând să fie dus în arestul IPJ Brașov.

La ora transmiterii acestei știri, vicepreședintele Consiliului Județean Brașov Mihai Pascu, vizat în același dosar, se află încă în sediul DNA pentru audieri.

Aristotel Căncescu și Mihai Pascu au fost aduși, luni după-amiază, la audieri la DNA Brașov, în urma perchezițiilor făcute la locuințele lor, precum și la Consiliul Județean Brașov, la Direcția Județeană de Urbanism și la sediul fimei Gotic aparținând deputatului PC Ion Diniță, lider al filialei județene a partidului.

La sediul DNA Brașov au fost aduși pentru audieri și administratorul public al județului Brașov, Radu Ispas, adjunctul șefului Direcției de Cooperare și Integrare Europeană din CJ, Nicoleta Pelea, și Viorel Costea, directorul regional al Direcției Drumuri și Poduri Brașov.

Ion Diniță a fost audiat de procurorii anticorupție în paralel cu desfășurarea perchezițiilor, el fiind ulterior lăsat să plece.

Sursele judiciare declarau că ancheta vizează contracte de achiziții publice care ar fi fost atribuite ilegal de Consiliul Județean Brașov.

Potrivit surselor citate, Aristotel Căncescu ar fi controlat întreaga activitate de atribuire a contractelor către firme ale unor apropiați ai conducerii Consiliului Județean Brașov.

La intrarea în sediul DNA Brașov, Mihai Pascu a spus că ancheta procurorilor vizează două contracte încheiate de CJ în 2008 și 2009, înainte ca el să fie numit vicepreședinte al instituției.

Potrivit acestuia, unul dintre contracte vizează lucrări la un drum județean, iar celălalt construcția unor terenuri de sport.

Pascu a spus că aceste contracte au fost semnate cu mult înainte ca el să fie numit vicepreședinte al CJ Brașov, în anul 2012.

”Contractele au fost verificate de Curtea de Conturi, care a semnalat la terminarea raportului, în acest an, niște probleme de care evident știam”, a mai spus Mihai Pascu.

Căncescu este președintele CJ Brașov din anul 2000, fiind la al patrulea mandat. El este liderul filialei județene Brașov a PNL, iar în legislaturile 1992-1996 și 1996-2000 a fost senator.

Sursa: mediafax.ro

Dragoș Iftime, din nou la instanță

Acuzat de fapte de corupție, evaziune fiscală, constituire a unui grup infracțional organizat și spălare de bani, fostul deputat PDL Dragoș Iftime a cerut, alături de tatăl său, Ionel Iftimie, schimbarea regimului de detenție dintr-unul închis într-unul semideschis. Regimul semideschis ar permite mutarea celor doi de la Penitenciarul Iași, la Penitenciarul Vaslui.

Alexandru CROITORU

Condamnat definitv la șase ani de închisoare de Curtea de Apel Iași, fostul deputat PDL Dragoș Iftime a cerut, alături de tatăl său, condamnat la cinci ani de închisoare, schimbarea regimului de detenție dintr-unul închis, într-unul semideschis. După ce au ascultat pledoariile apărătorilor, judecătorii au decis ca, pe data de 18 septembrie, să anunțe o decizie în ceea ce privește cererile celor doi. Șansele unui răspuns pozitiv sunt minime, având în vedere faptul că legislația României impune un regim închis pentru cei care au o condamnare mai mare de patru ani.

Ionel Iftime, tatăl fostului deputatu, și-a argumentat cererea cu starea de sănătate șubredă și cu faptul că, până în prezent, a fost un deținut model, așa cum ar reieșI și din cele patru caraterizări aduse ca probe în fața instanței.

“Petentul a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru fapte economice, fără forme de violență fizică. Plus, petentul are 65 de ani, un copil de 5 ani care și-ar putea vizita tatăl mai des și suferă de hernie de disc, psoriazis și este sub supraveghere oncologică permanentă. Încă de la încarcerare a avut un comportament exemplar și și-a arătat disponibilitatea de a participa la toate activitățile organizate în cadrul penitenciarului”, și-a argumentat cererea apărătorul lui Ionel Iftimie.

Reamanitim cititorilor faptul că magistrații Curții de Apel Iași l-au condamnat, definitv, pe fostul deputat PDL Dragoș Iftime la șase ani de închisoare cu executare, fiind găsit vinovat pentru asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, aderare la grup infracțional organizat, spălare de bani și evaziune fiscală. De menționat că alături de el au mai fost condamnați la închisoare tatăl său, Ionel Iftime, cumnatul, dar și trei romi din comuna Grajduri, cu care Iftime ar fi derulat afaceri ilegale.

Ancheta a scos la iveală faptul că grupul infracțional era coordonat chiar de Dragos Iftime, iar prejudiciul adus statului se ridică la 500.000 de euro. Acesta ar fi achiziționat chitanțe și facturi în alb de la o firmă din județul Iași, documentele fiind ulterior completate de reprezentanții Koket SRL, un abator din județul Vaslui, pentru a justifica în contabilitate intrările de animale de la persoanele juridice, cu toate că acestea proveneau de la persoane fizice și a-și crea posibilitatea de compensare sau rambursare a TVA-ului de la bugetul de stat.

Tatăl lui Dragoș Iftime, Ionel, a fost condamnat și el în acest dosar la executarea unei pedepse de cinci ani de închisoare. Ionuț Iftime Atofanei a fost condamnat la patru ani și patru luni de închisoare. Acesta era directorul economic al firmei care aparținea lui Dragoș Iftime. Mihai Nicusor Stănescu, administratorul de la care Iftime a cumpărat facturi false, a fost condamnat la executarea unei pedepse de patru ani și patru luni. Din păcate, dintre toți cei încarcerați, cumnatul fostului deputat a resimțit din plin regimul de detenție și boala de care suferea (o formă de cancer) s-a agravat, iar acum starea acestuia de sănătate este precară.

Șeful CJ Brăila, acuzat de abuz în servciu și conflict de interese, reținut de DNA Galați

Președintele Consiliului Județean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, adus, joi seară, la sediul DNA Galați, pentru a fi audiat în dosarul în care este cercetat pentru abuz în serviciu și conflict de interese, fiind vizate licitații pentru contracte pe bani publici, a fost reținut vineri dimineață.

Alături de șeful CJ Brăila, au mai fost reținuți de procurorii anticorupție în acest dosar Florin Mija și Nicolae Moisiu, funcționari publici, membri în comisiile de evaluare a ofertelor depuse în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice, la data faptelor, în sarcina cărora s-a reținut infracțiunea de abuz în serviciu în formă continuată.

Din ordonanțele de reținere întocmite de procurori a reieșit că, în cauză există date și probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă potrivit căreia, în perioada 2009 – 2010, inculpații Gheorghe Bunea Stancu, în calitate de președinte al Consiliului Județean Brăila (ordonator principal de credite), Mija Florin și Moisiu Nicolae și-au încălcat atribuțiile de serviciu, în contextul procedurilor de atribuire a unor contracte de achiziții publice, pentru realizarea unor obiective de interes local și județean, organizate de CJ Brăila.

Modul în care au fost organizate și s-au derulat licitațiile în perioada de referință a condus la situația ca un număr de trei societăți comerciale să dețină monopolul lucrărilor licitate de Consiliul Județean Brăila, fiind practic singurele firme care participă și câștigă contractele de achiziție publică pe plan local și județean.

În situația în care existau și alți ofertanți, firmele agreate fie ofereau prețul cel mai mic, fie îndeplineau “anumite” condiții apreciate ca esențiale de către membrii comisiilor de analizare și evaluare a ofertelor, situație care, în mod inevitabil, a condus la câștigarea procedurilor respective, arată procurorii DNA.

De altfel, la una din firme Bunea este, în mod indirect, acționar, mai spun procurorii.

Totodată, la această situație s-a ajuns din cauza exercitării defectuoase a atribuțiilor de serviciu de către membrii comisiei de evaluare a ofertelor, prin alegerea unor oferte financiare neprofitabile, dar și gestionării ineficiente a bugetului local de către președintele CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, care avea și calitatea de ordonator principal de credite.

Potrivit DNA, urmare a îndeplinirii în mod defectuos a atribuțiilor de serviciu de către funcționarii menționați s-a cauzat un prejudiciu în valoare totală de 2.924.817,60 lei și vătămarea intereselor legitime ale agenților economici care au participat la procedurile de achiziții publice și au fost descalificați în mod discriminatoriu.

Cei trei inculpați urmează a fi prezentați, vineri, Tribunalului Galați cu propunere de arestare preventivă.

Procurorii DNA au mai dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspecții: Georgel Ghenea, Jenica Dumitrașcu, Vasile Puia, Ionică Popescu și Ionel Pușcă, funcționari publici, membri în comisiile de evaluare a ofertelor depuse în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice, la data faptei, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu în formă continuată.

De asemenea, sunt urmăriți penal Vasile Soare și Cristian Cătălin Stăncic, administratori ai unor societăți comerciale, pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la abuz în serviciu în formă continuată, și Camelia Bratu, Cornel Grigore și Gheorghe Ciudatu, diriginți de șantier, la data faptei, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu.

Aceștia din urmă, în calitate de diriginți de șantier, au avizat situații de plată, în luna septembrie 2009, făcând posibilă plata lucrărilor, deși procesele verbale de recepție a acestora fie nu se regăsesc la dosar, fie au fost încheiate în cursul anului 2010.

În cauză, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informații, precum și al Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei.

Sursa: mediafax.ro

Blembea vrea acasă

Arestat pentru fapte de corupție, afaceristul bârlădean Marian Blembea, vrea să fie judecat în libertate. Acesta a depus, prin apărătorul său, cerere la Tribunalul Vaslui pentru arest la domiciliu, dar cererea i-a fost respinsă, magistrații dispunând arestarea sa pentru 30 de zile.

Nici bine nu a fost săltat de procurori, că Marian Blembea a depus cerere la Tribunalul Vaslui, prin apărătorul său, în care cerea ca împotriva sa să fie luată măsura arestului la domiciliu. Magistrații vasluieni au respins cererea omului de afaceri bârlădean și au dispus aplicarea măsurii de arestului preventiv pentru 30 de zile.

Afaceristul este acuzat de faptul că a dat unui comisar al Gărzii Financiare suma de 10.000 de lei și i-a oferit și o cantitate neprecizată de vin. Prin intermediul aceluiași comisar, Blembea i-a oferit unei colege un prafum. Pentru aceste atenții, cei doi comsari ar fi trebuit să nu menționeze în actul de control neregulile constatate și de a nu aplica amenda contravenețională ce se aplică în astfel de situații. Din câte se pare această cauză, în care a fost arestat și Blembea, privește o activitate infracțională mult mai amplă, cercetări efectuându-se față de mai multe persoane, iar percheziții au fost făcute în 5 localități din Vaslui, Bârlad, Bacău dar și la o instituție publică. (Alexandru CROITORU)

Primar cercetat penal pentru corupție

Aurel Turcu, primarul comunei Dragomirești, este acuzat de Agenția Națională de Integritate că și-a angajat fiul, Marius Turcu, în aparatul de specialitate, ca agent agricol. Astfel, în perioada 2006 – 2013, edilul i-a prelungit anual contractul fiului său, care a câștigat în total peste 600 de milioane de lei vechi. Pentru acestea, Aurel Turcu riscă până la cinci ani de închisoare.

Alex SAVA

Agenția Națională de Integritate (ANI) a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui cu privire la faptul că primarul comunei Dragomirești, Aurel Turcu, în exercitarea funcției, a semnat, la începutul anului 2006, contractul individual de muncă al fiului său, Marius Turcu. Acesta din urmă a fost încadrat în aparatul de specialitate al primarului, ca agent agricol. Ulterior, i-a s-a reînnoit anual contractul de muncă prin acte adiționale, semnate tot de primar.

Conform inspectorilor ANI, primarul a încălcat prevederile art. 76, alin. (1) din Legea nr. 161/ 2003 pentru combaterea corupției, potrivit căruia „primarii sunt obligați să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziție, în exercitarea funcției care produce un folos material pentru sine, pentru soțul său ori rudele sale de gradul I”.

De asemenea, au fost încălcate prevederile art. 75, lit. a) din Legea nr. 393/ 2004, privind statutul aleșilor locali, potrivit căruia „aleșii locali au un interes personal într-o anumită problemă dacă au posibilitatea să anticipeze ca o decizie a autorității publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru: soț, soție, rude sau afini până la gradulal doilea inclusiv”.

Aurel Turcu spune că faptele care l-au adus în atenția ANI au avut la bază o preluare efectivă de personal de la altă primărie.

“Eu le-am comunicat celor de la ANI că a fost doar o preluare de personal. Nu doar fiul meu a fost angajat atunci, în 2006. Au fost mai mulți oameni veniți de la Primăria Puiești. Ei mai lucraseră în domeniu și i-am luat aici”, ne-a declarat primarul Aurel Turcu.

În perioada 2006 – 20Turcu-Marius13, conform fișei fiscale, Marius Turcu a încasat de la Pimăria Dragomirești 67.247 lei.

Potrivit art. 301, alin. (1) din Codul Penal, „fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obținut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv, se pedepsește cu închisoarea de la unu la cinci ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică”.

ANI a sesizat Parchetul de le lângă Judecătoria Vaslui în legătură cu aceste aspecte. Dacă procurorii îl vor trimite în judecată, iar magistrații îl găsesc vinovat, primarul riscă o pedeapsă de până la cinci ani de închisoare.

“Preluarea s-a făcut atunci prin hotărâre de consiliu local. Noi am trimis hotărârea la Prefectura Vaslui și am primit viza de legalitate. (…)Dacă instanța va cosideră ca e cazul de pușcărie, asta e”, a mai spus Aurel Turcu.

Cinci ONG-uri lanseaza un apel catre Parlament: Incetati sa mai fiti scut al coruptilor contra justitiei

Un grup de 5 organizatii neguvernamentale solicita Parlamentului “sa nu mai blocheze justitia, refuzand constant cererile DNA de ridicare a imunitatii parlamentarilor acuzati de coruptie”. Acestea cer sa parlamentarilor romani sa nu mai puna piedici justitiei in dosarele in care sunt implicati colegii lor si sa voteze transparent, cu bilele la vedere, cererile DNA de ridicare a imunitatiii parlamentare.

Organizatiile semnatare ale apelului sunt Freedom House Romania, Grupul pentru Dialog Social (GDS), Expert Forum, Centrul Roman pentru Politici Europene (CRPE) si Societatea Timisoara.

ONG-urile le cer, totodata, alesilor sa se abtina de la declaratii ce aduc atingere intereselor justitiei.

Semnatarii apelului noteaza ca Parlamentu respinge constant cererile DNA  de arestare preventiva sau de punere sub urmarire penala, redevenind “scutul parlamentarilor si al fostilor ministri – actuali parlamentari cercetati pentru coruptie”.

Printre exemplele de parlamentari investigati de DNA care au beneficiat de protectia colegilor lor “plasandu-se astfel deasupra legii”, dupa cum se precizeaza in document, se numara: Marius Isaila, Florin Popescu, Vlad Cosma, Laszlo Borbely, Victor Paul Dobre sau Ion Stan.

Organizatii sustin ca:

“Aceasta atitudine sfidatoare submineaza statul de drept si ne plaseaza in afara civilizatiei occidentale. Reprezinta, totodata, o tradare a intereselor Romaniei, fiind o vulnerabilitate la adresa sigurantei nationale intr-un context extern atat de framantat.

Importanti lideri politici continua sa intervina, prin declaratii publice, in actul de justitie. Astfel, premierul Victor Ponta se solidarizeaza public cu sefi de consilii judetene sau primari investigati pentru coruptie – Adrian Duicu (Mehedinti), Ion Prioteasa (Dolj), Radu Mazare (Constanta) – acuzand DNA ca face “dosare politice”.

La randul lor, lideri locali cercetati pentru coruptie sau conflict de interese, precum Radu Mazare si Nicusor Constantinescu, cer desfiintarea institutiilor care ii investigheaza.”

Semnatarii cer parlamentarilor sa voteze cu bilele la vedere pentru ca electoratul sa stie cum se pozitioneaza alesii lor.

Sursa: hotnews.ro

România a devenit mai coruptă

În ultimul an, în care la putere a fost Guvernul USL condus de Victor Ponta, în România a crescut mita și corupția, iar economia neagră s-a extins, arată un studiu publicat, săptămâna trecută, de IMD, o școală de afaceri internațională de top cu sediul în Elveția.

În studiul său, IMD a analizat detaliat economiile a 60 de țări din întreaga lume din perspectiva competitivității și a percepției din exterior.

Astfel, analiza pe România indică cele mai importante 15 aspecte unde situația s-a înrăutățit și alte 15 domenii unde lucrurile în economie merg mai bine. Astfel, conform studiilor realizate de elvețieni, anul acesta, comparativ cu situația de anul trecut, am înregistrat un declin la capitolele mită și corupție, economie paralelă și birorație. Alte domenii unde țara noastră a performat mai prost față de acum un an sunt investițiile străine directe, legislația privind șomajul, managementul orașelor, dar și protecționismul. Totodată, raportul IMD menționeaz creșterea riscului instabilității politice și scăderea exporturilor high-tech de la 10,18%, în 2013, până la 6,38%, anul acesta. Totodată, am pierdut la punctajul privind nivelul real al impozitelor persoanelor fizice, întreprinderile de stat și subvențiile. Raportul elvețienilor mai indică faptul că, în România anului 2014 este mai greu să faci afaceri decât acum un an. Un al domeniu unde am regresat este ponderea cheltuielilor pentru educație, care a scăzut de la 4,2% la 3%.

Cele mai mari bile negre care trag în jos imaginea României în rândul oamenilor de afaceri de peste hotare sunt, potrivit studiului IMD, economia neagră, evaziunea fiscală, precum și mita și corupția. Alte puncte slabe enumerate sunt protecționismul, birocrația, subvențiile, riscul de instabilitate politică, îmbătrânirea populației și contractele din sectorul de stat.

Pe de altă parte, într-un an de zile au avut loc și o serie de îmbunătățiri. Conform IMD, acestea sunt creșterea reală a PIB, precum și a PIB/cap de locuitor. Studiile citate mai arată că România a avansat la capitolul soluții de tehnologie verde, dar și la cel privind îngrijorările legate de sănătate, siguranță și mediu. Totodată, s-a îmbunătățit balanța contului curent, dar și calitatea vieții populației. Mai mult, studiile școlii de afaceri elvețiene arată că reușim acum într-o măsură mai mare să atragem și să reținem tinerele talente.

Vești bune mai avem din sectoare precum: dezvoltarea sustenabilă, managementul educației, fondurile de pensii, relocarea producției, educația la nivel universitar, dar și în ceea ce privește mentenanța și dezvoltarea. Totodată, România a mai primit câte o bilă albă pentru colaborarea în afaceri dintre sectorul public și cel privat și pentru trainingul angajaților.

Sursa: money.ro

Medicii, «consultați» de procurori: Descindere la Policlinica Vaslui

Vineri, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui, împreună cu lucrătorii Direcției Generale Anticorupție au ridicat mai documentele medicale în care erau consemnate consultațiile efectuate la Ambulatoriul de Specialitate (Policlinica) Spitalului Județean de Urgență. Oamenii legii desfășoară cercetări privind unele fapte de corupție.

Conducerea Spitalului Județean de Urgență a anunțat că Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui și Direcția Generală Anticorupție au solicitat registrele de consultații din perioada septembrie 2011 – martie 2012.

“Mai multe informații nu ne-au fost furnizate, pentru a nu fi periclitată ancheta. Ni s-au solicitat aceste documente și au fost puse la dispoziție”, a declarat Ana Rider, managerul Spitalului Județean de Urgență Vaslui.

Surse judiciare au menționat că ancheta vizează eliberarea de rețete compensate și gratuite, mai multe cadre medicale din cadrul Policlinicii Vaslui fiind cercetate pentru fapte de corupție.

”Ancheta este încă în fază incipientă. Se fac audieri pentru fapte de corupție. Momentan, nu pot fi date publicității date despre acest dosar”, a explicat procurorul Alice Ruja, purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui.

Modalitatea de eliberare a rețetelor compensate și gratuite se afla în vizorul polițiștilor încă din primăvara anului trecut, mai mulți farmaciști din oraș fiind bănuiți că au înțelegeri oneroase cu diverși medici, încasând bani fără ca medicamentele să fie efectiv date pacienților. Procurorii nu au confirmat însă dacă și acțiunea de vineri face parte din dosarul instrumentat de Serviciul de Investigare a Fraudelor. Trebuie spus că una dintre farmaciile vizate de polițiști este „Damidar“, care aparține Georgetei Gentimir, fostă Dăriescu. În anul 2012, unitatea a obținut de la Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Vaslui peste 300.000 de lei, bani decontați în urma eliberărilor de rețete compensate și gratuite.

Surse judiciare spun că, în ultimii ani, mai mulți farmaciști din Vaslui au completat în fals sute, dacă nu mii de rețete pentru diferite afecțiuni inventate, mai ales legate de boli psihice. Printre pacienții care „au beneficiat“ de aceste medicamente s-ar afla inclusiv persoane decedate. Conform primelor estimări, prejudiciul adus bugetului sănătății depășește două milioane de lei.

Controale și în spitale

Descinderile procurorilor la Policlinica Vaslui coincid cu verificările declanșate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Ministerul Sănătății în 77 de spitale din România. Ministrul sănătății, Nicolae Bănicioiu, a anunțat că echipele de control vor avea ca obiectiv verificarea modului în care sunt realizate decontările pentru serviciile medicale din spitale, după declanșarea scandalului privind decontările ilegale pentru operații făcute la Spitalul de Chirurgie Plastică, Reparatorie și Arsuri din capitală.

Informațiile vor fi coroborate cu datele prezentate de Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar București și casele de asigurări de sănătate. Controalele se vor încheia pe 30 mai, iar concluziile vor fi prezentate în prima jumătate a lunii iunie.

Sentință definitivă: Mitrea, opt ani după gratii

Remus Mitrea, în perioada în care conducea Agenția pentru Protecția Mediului Vaslui, a pretins de la reprezentanții mai multor societăți comerciale sume importante de bani pentru ca, în schimb, să emită diverse documente de reglementare și autorizare.

Fostul director al Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Vaslui, Remus Mitrea, a fost condamnat definitiv, ieri, de magistrații Curții de Apel Iași la opt ani de închisoare, pentru fapte de corupție. Judecătorii ieșeni au admis apelul inculpatului, reducând cu doi ani pedeapsa pronunțată de Tribunalul Vaslui în vara anului trecut. Mitrea a fost găsit vinovat de comiterea a nu mai puțin de 13 infracțiuni de corupție, fiind acuzat că, în perioada în care a ocupat funcția de director al APM Vaslui, a încasat șpăgi de 1,35 milioane de lei (13,5 miliarde de lei vechi), reprezentând “bani ori alte foloase ce au făcut obiectul luării de mită”.

Inculpate în dosar pentru complicitate la luare de mită, respectiv spălare de bani, cele două firme controlate de Remus Mitrea, SC Mitromd SRL și SC Chrisrem Wind SRL, au fost condamnate la plata unor amenzi penale în cuantum de 60.000 de lei, respectiv 100.000 de lei. În plus, judecătorii au dispus dizolvarea celor două societăți, pe care fostul director al APM Vaslui le folosea drept paravan pentru luarea șpăgii.

Un alt inculpat din dosar, Rodica Maxim, contabila șefă a Ocolului Silvic Ciobănașul, din județul Bacău, a fost condamnată definitiv la trei ani de închisoare, cu suspendare, sub supraveghere, fiind acuzată că a primit de la Remus Mitrea 20 de sticle cu coniac, cu titlul de mită. În timp ce ea a primit trei ani de închisoare pentru două baxuri de coniac, Emil Savin (cel care se lăuda în convorbirile telefonice că a pus “băiat deștept la Mediu”) și firma patronată de acesta – SC Transmir SRL Murgeni – acuzați de dare de mită, au fost achitați, judecătorii considerând că faptele nu au existat.

Remus Mitrea a fost trimis în judecată în toamna anului trecut, fiind arestat preventiv pe 10 octombrie 2013. Potrivit procurorilor DNA, în perioada 2010 – septembrie 2012, Remus Mitrea, în calitate de director executiv al APM Vaslui, abuzând de prerogativele funcției sale, a pretins de la reprezentanții mai multor societăți comerciale sume importante de bani pentru ca, în schimb, să își îndeplinească atribuțiile de serviciu și să emită diverse documente de reglementare și autorizare în domenii precum dezvoltarea parcurilor eoliene și construcții.

Judecata lui Mihalachi, gata de start

Judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Vaslui a constatat ca fiind legală și temeinică sesizarea instanței în dosarul în care Vasile Mihalachi, vicepreședinte al Consiliului Județean, alături de fostul șef al Autorității Rutiere Române și alți doi funcționari ai celor două instituții sunt acuzați de fapte de corupție.

„Respinge, ca nefondate, excepțiile invocate de inculpații Butnaru Liviu, Mihalachi Vasile și Ropotă Dănuț. În baza art. 346, alin. (1), C. proc. pen. constată legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 64/P/2010 al Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Iași, privind pe inculpații Butnaru Liviu, Mihalachi Vasile, Vieriu Vasile și Ropotă Dănuț, trimiși în judecată în stare de libertate pentru comiterea în coautorat a infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial prev. de art. 13, ind. 2, din Legea 78/2000, la art. 246 Cod penal, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală. Dispune începerea judecății cauzei privind pe inculpați”, se arată în hotărârea pronunțată de Tribunalul Vaslui pe 1 aprilie.

În toamna anului trecut, dosarul licitațiilor trucate a fost înaintat spre soluționare Judecătoriei Vaslui. Cum până pe 1 februarie 2014 dosarul a bătut pasul pe loc, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Penal, schimbându-se și competența de soluționare a infracțiunilor ce făceau obiectul cauzei, s-a decis declinarea către Tribunalul Vaslui.

Conform rechizitoriului DNA, “în anul 2008, inculpații  Butnaru Liviu, Mihalachi Vasile, Vieriu Vasile și Ropotă Dănuț, în calitate de membri ai Comisiei Paritare Vaslui pentru atribuirea traseelor de transport public județean de persoane, prin încălcarea atribuțiilor de serviciu și a legislației în vigoare care reglementează transportul public județean, au determinat înlăturarea unor societăți comerciale – operatori de transport public rutier – de la atribuirea unor trasee de transport, firme care fie au câștigat licitațiile în mod legal, fie au fost împiedicate să participe la alte licitații. În această modalitate, au fost lezate interesele legale ale operatorilor de transport public care au încercat în mod onest să dobândească dreptul de a desfășura serviciul de transport public pe raza județului Vaslui. Pe de altă parte, a fost creat un avantaj patrimonial injust pentru operatorii favorizați, în sumă totală de 2.659.845 lei, reprezentând sumele obținute din operarea traseelor atribuite nelegal. Societățile comerciale ale căror interese patrimoniale au fost afectate s-au constituit părți civile în procesul penal cu suma totală de 140.000 euro”.

Cârlan, acuzat de corupție

Adrian Ioan Cârlan, fostul director al Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Vaslui, va fi cercetat de procurori pentru fapte de corupție.

Agenția Națională de Integritate (ANI) a cerut organelor judiciare să verifice posibile fapte de corupție pe care Adrian Ioan Cârlan le-ar fi săvârșit în perioada în care era director executiv al Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Vaslui.
Potrivit ANI, Adrian Cârlan a semnat, pe 30 august 2010, în vederea asocierii, un acord cu SC European Consulting SRL (lider de parteneriat), SC Fed Consult SRL și Institutul European de Administrație Publică (EIPA). Se urmărea implementarea proiectului “Atingerea performanțelor de ocupare prin măsuri active”, finanțat prin fonduri europene nerambursabile.
Potrivit ANI, în calitatea sa de director al AJOFM Vaslui, Cârlan a beneficiat de date și informații confidențiale pe care le-a utilizat pentru obținerea unor avantaje patrimoniale sub formă de remunerație. Astfel, soția acestuia, Mona Cârlan, angajată de către SC European Consulting SRL, a obținut venituri salariale de 15.267 de lei ca urmare a activităților desfășurate în cadrul proiectului.
Faptele asimilate infracțiunilor de corupție de care Cîrlan este acuzat sunt pedepsite cu închisoare de la unu la cinci ani, dacă sunt săvârșite în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, utilizând, în orice mod, direct sau indirect, informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații.
Fostul director al AJOFM Vaslui a fost informat despre declanșarea procedurii de evaluare, dar nu a depus la dosar un punct de vedere pentru a se apăra.

Cristian Dima

Avocatul acuzării a devenit avocatul apărării: Cine îl apără pe Mihalachi?

Acuzat că, în anul 2008, a atribuit trasele de transport public în urma unei licitații cu dedicație, Vasile Mihalachi, vicepreședinte al Consiliului Județean, este apărat în instanță taman de avocatul care i-a reprezentat atunci pe transportatorii păgubiți, actualmente părți civile în dosarul aflat pe masa judecătorilor. Atunci, avocatul Răzvan Enciu a pierdut toate procesele, deși, spun foștii săi clienți, după ce a încasat onorariul de 5.000 de lei, i-a asigurat de câștig de cauză. Acum, după ce juristul a trecut de cealaltă parte a baricadei, transportatorii se întreabă, retoric, dacă atunci le-a apărat corect șansele.
Vineri, la Judecătoria Vaslui, a avut loc un nou termen în dosarul în care Vasile Mihalachi, vicepreședinte al Consiliului Județean (CJ), Liviu Butnaru, fostul șef al Autorității Rutiere Române – filiala Vaslui, Dănuț Ropotă – referent în cadrul aceleași instituții, și Vasile Vieriu, director adjunct al Direcției Tehnice din cadrul CJ, sunt judecați pentru abuz în serviciu. După două amânări consecutive, având în vedere că Vasile Vieriu și Vasile Mihalachi erau membri ai comisiei paritare, judecătorii au dispus introducere în cauză, ca părți responsabile civilmente, a ARR și CJ. Totodată, instanța a hotărât înaintarea unei adrese către CJ Vaslui pentru a trimite regulamentul de organizare și funcționare al comisiei paritare, aflat în vigoare la 1 ianuarie 2008.
Surpriza-surprizelor în acest dosar o reprezintă, fără îndoială, avocatul care îl apără pe Vasile Mihalachi. Este vorba despre Răzvan Enciu, din cadrul Baroului Iași, același avocat care în 2008 îi reprezenta pe transportatori în “războiul” cu CJ Vaslui! Evident, din punct de vedere legal, nu i se poate reproșa absolut nimic, moral însă, cei zece transportatori care acum cinci ani au făcut o chetă și i-au plătit onorariul de 5.000 de lei îi bat obrazul și se întreabă dacă le-a apărat în mod corect șansele în instanță. Problema este că toate procesele intentate atunci de transportatorii scoși de pe trasee în urma licitației «cu cântec» au fost pierdute.
“În acea perioadă, eram disperați și hotărâți să ne căutăm dreptatea în instanță. Unul dintre colegi a mers la un avocat din Vaslui, care i l-a recomandat pe domnul Enciu de la Iași. I-a spus că este unul dintre cei mai buni avocați ieșeni și cu el putem câștiga. Am semnat un angajament cu dumnealui, ne-a cerut 50 de milioane onorariu. Ne-am adunat zece transportatori, am pus mână de la mână și am strâns banii. După ce i-am dat banii și a studiat dosarul, ne-a spus că șansele de câștig sunt 100%. După ce au început procesele, ne-a spus că șansele sunt 50/50, pentru ca în final să pierdem la toate instanțele. Acum, când îl vedem în tabăra cealaltă, ce idee putem noi ne facem? Sigur, nu avem dovezi să spunem că poate l-a plătit și atunci domnul Mihalachi să nu ne apere corect șansele, însă suntem îndreptățiți să ne întrebăm dacă nu așa or fi stat lucrurile. Astăzi a fost pentru prima dată când a venit în instanță, am fi vrut să-l întrebăm dacă este corect cum a procedat, însă a plecat val-vârtej din sala de judecată”, ne-a declarat unul dintre transportatorii constituiți părți civile în dosar.

Cum a ajuns Mihalachi inculpat
Cei patru reprezentanți ai CJ și ARR au fost trimiși în judecată în luna octombrie. Potrivit procurorilor DNA, “în anul 2008, inculpații  Butnaru Liviu, Mihalachi Vasile, Vieriu Vasile și Ropotă Dănuț, în calitate de membri ai Comisiei
Paritare Vaslui pentru atribuirea traseelor de transport public județean de persoane, prin încălcarea atribuțiilor de serviciu și a legislației în vigoare care reglementează transportul public județean, au determinat înlăturarea unor societăți comerciale – operatori de transport public rutier – de la atribuirea unor trasee de transport, firme care fie au câștigat licitațiile în mod legal, fie au fost împiedicate să participe la alte licitații. În această modalitate, au fost lezate interesele legale ale operatorilor de transport public care au încercat în mod onest să dobândească dreptul de a desfășura serviciul de transport public pe raza județului Vaslui. Pe de altă parte, a fost creat un avantaj patrimonial injust pentru operatorii favorizați în sumă totală de 2.659.845 lei, reprezentând sumele obținute din operarea traseelor atribuite nelegal. Societățile comerciale ale căror interese patrimoniale au fost afectate s-au constituit părți civile în procesul penal cu suma totală de 140.000 euro”.
În vara lui 2008, ziarul Obiectiv a relatat pe larg despre nemulțumirile transportatorilor din județ în legătură cu modul în care se desfășurase licitația privind atribuirea rutelor de transport public din județ, din aprilie același an. Transportatorii acuzau că au fost furați pe față, regulile de licitare fiind schimbate pe ultima sută de metri, pentru a favoriza anumite societăți. Criteriile pentru desemnarea cîștigătorilor au fost: anul de fabricație a mașinii, gradul de confort al autovehiculului și vechimea pe traseul licitat. Întrucât “tinerețea” mașinii a fost punctată cel mai bine, mulți dintre operatorii care s-au înscris în licitație și-au cumpărat microbuze noi. Pe de altă parte, proprietarii de autobuze cu o mare vechime pe traseu nu au achiziționat autobuze noi, mult mai scumpe în comparație cu microbuzele, dar nici microbuze, pentru că au puține locuri și nu fac față aglomerației. De altfel, acești transportatori primiseră asigurări de la reprezentanții ARR că pe rutele de autobuze, aglomerate, nu se va licita cu microbuze.
Cu 30 de zile înainte de licitație, CJ Vaslui a anunțat că pe fiecare traseu se poate licita fie cu autobuz, fie cu microbuz. Această hotărâre i-a lovit sub centură pe proprietarii de autobuze. În urma acestei licitații, 35 de autobuze din Vaslui și 20 din Huși, care aparțineau unor transportatori cu tradiție, urmau a fi trase pe dreapta. Transportatorii au acuzat atunci că membrii comisiei paritare, în frunte cu șeful CJ și șeful ARR, au făcut jocurile în favoarea anumitor firme care aparțin unor rude. În urma licitației din 2008, transportatorii l-au acuzat pe șeful ARR Vaslui și că a indus în eroare membrii CJ din Comisia paritară, spunându-le să plaseze microbuze acolo unde nu erau necesare. În plus, în opinia lor, ar fi trebuit să se anunțe, cu 90 de zile înainte de afișarea programului licitației, că toate traseele vor fi de microbuze și autobuze, astfel încât să-și poată achiziționa toți transportatorii mijloacele de transport dorite. Perdanții licitației spuneau că interesele au fost pentru a proteja firmele lui Daniel Amariei (cumătru cu Liviu Butnaru) – SC Mixcod-Tur SRL și SC Agetrans SRL – care dețineau la vremea respectivă numai microbuze. În fapt, spun surse din rândul transportatorilor, Amariei nu era în firmă decât cu numele, cel care se ocupa de activitatea firmei fiind chiar Butnaru. După ce în contencios administrativ au pierdut toate procesele, ultima speranță a transportatorilor a reprezentat-o DNA. Nu toți cei nouă au avut însă curajul să continue lupta și în penal. Unii s-au temut de răzbunarea «greilor» din CJ și au bătut în retragere. Șase transportatori și-au asumat însă răspunderea, patru dintre ei constituindu-se și părți civile în dosar și solicitând despăgubiri ca urmare a înlăturării lor de la licitație: Neculai Perju, Ioan Dominte, Ștefan Gafton, precum și reprezentantul SC Fya Trans SRL. Reprezentanții altor două societăți de transport, Ionel Dumitriu (de la SC  Izvoraș SRL) și Vasile Dumitriu (de la SC Dof Turing SRL), s-au constituit doar părți vătămate, fără a solicita despăgubiri.

Averea vameșilor, la control: Banii vorbesc!

12 vameși de la Albița, aflați pe lista celor cercetați de procurorii DNA pentru fapte de corupție, sunt vizați de o anchetă a Agenției Naționale de Integritate, după ce la locuințele acestora s-au descoperit sume fabuloase. Inspectorii verifică acum proveniența sacilor de bani și a celorlalte bunuri. Între timp, patru șoferi basarabeni i-au denunțat pe vameșii de la Albița spunând că, atunci când nu erau mulțumiți de șpaga primită, aceștia le găureau coletele cu șurubelnița.
Sumele impresionante ridicate de ofițerii anticorupție în urma descinderilor la locuințele vameșilor de la Albița i-au determinat pe procurorii DNA să sesizeze Agenția Națională de Integritate (ANI) pentru a verifica în ce mod au fost dobândite zecile de mii de euro și de ce banii nu au fost trecuți în declarațiile de avere. Inspectorii ANI vor verifica și dacă proprietățile și bunurile vameșilor vizați sunt acoperite de veniturile salariale consemnate de actele oficiale.
”La perchezițiile domiciliare, au fost identificate sume considerabile, de ordinul zecilor de mii de euro, ce exclud posibilitatea acumulării lor prin mijloace oneste, licite (identificate la inculpații Cristescu Eugen, Ciobanu Fănel, Dicu Antoaneta), ce nu sunt evidențiate în declarațiile de avere, fiind majoritar păstrate în bancnote din cupiuri mici, de cinci sau zece euro, specifice micilor șpăgi, bancnote ce nu fac în general obiectul operațiunilor de schimb valutar. S-a solicitat declanșarea procedurii de verificare a modului de dobândire a averii față de un număr de 12 vameși, asupra cărora au fost identificate sume importante de bani, în lei și valută, la perchezițiile domiciliare efectuate la data de 22.10.2013 (în funcție de rezultatul verificărilor, urmând a fi dispusă măsura confiscării extinse)”, se arată în referatul DNA prin care s-a solicitat prelungirea arestării preventive a celor 17 vameși.

Procurorii au anunțat extinderea urmăririi penale pentru „asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni”, având indicii că, anterior descinderilor de la Albița, a existat o practică în rândul funcționarilor vamali, în sensul colectării sumelor de bani de la transportatori. Potrivit DNA, șpaga încasată de la transportatorii care tranzitau frontiera era împărțită între colegii de tură/fluxuri, iar un procent de 20-30% erau remise șefilor de tură și altor factori decidenți, cu titlu de mită, pentru a-și asigura stabilitatea pe post.

Vameșii rămân  în arest
În ultimele săptămâni, au fost audiate 16 persoane cu calitatea de matori: șefi de tură, vameși și transportatori care au fost în tranzit prin punctul vamal Albița în noaptea de 21/22 octombrie. Procurorii DNA Iași au audiat și patru șoferi din Republica Moldova care au formulat denunțuri împotriva vameșilor, susținând că, în noaptea cu pricina, i-au dat vameșei Daniela Mârza, care era de serviciu, sume cuprinse între 20-50 de euro pentru a le facilita tranzitarea. Unul dintre denunțătorii basarabeni a declarat că, din anul 2009, de când efectuează activități de transport colete și persoane pe relația Republica Moldova – Italia (via România), în mod constant, a remis vameșilor sume cuprinse între 40-50 de euro, „conform obiceiului”. Șoferul a susținut că și colegii săi și alți transportatori moldoveni erau la curent cu practica de a pune șpaga în pașaport în momentul prezentării documentelor.
Un alt denunțător din  Republica Moldova, care efectuează activități de transport tot pe ruta Moldova – Italia, a recunoscut că a remis vameșilor de la Albița sume cuprinse între 20-50 de euro, pentru a nu se verifica amănunțit coletele și a nu se tergiversa controlul vamal.
Al treilea basarabean a relatat că tranzita frontiera de patru ori pe lună și de fiecare dată era nevoit să pună în pașaport sume cuprinse între 20-50 de euro, tot pentru a nu se verifica amănunțit coletele și a nu se tergiversa controlul vamal. El l-a identificat pe vameșul Bebe Iordachi, căruia i-a dat mită de cel puțin 20 de ori. Au fost și situații când, nemulțumit de banii primiți, vameșul îi găurea coletele cu o șurubelniță!
Starea de fapt a fost susținută și de cel de-al patrulea denunțător audiat de procurori în Republica Moldova.
DNA continuă audierile, în acest sens fiind identificați toți șoferii care au tranzitat frontiera cu Republica Moldova în noaptea de 21/22 octombrie. Astfel, se încearcă adunarea probelor care să demonstreze fenomenul de corupție care a funcționat la Vama Albița de-a lungul anilor și demontarea acuzațiile avocaților cum că dosarul stă doar în investigatorul sub acoperire, care ar fi avut o atitudine provocatoare. De altfel, judecătorii Tribunalului Vaslui, în motivarea prelungirii arestării preventive, arată că “la acest moment, instanța învestită cu soluționarea propunerii de prelungire a duratei arestării preventive nu este competentă a stabili dacă, în cadrul activității desfășurate, investigatorul cu identitate reală a acționat ca un agent provocator. Având în vedere că au fost reiterate de către apărătorii inculpaților susțineri în acest sens, expuse și la momentul soluționării propunerii de arestare preventivă, Tribunalul arată, din nou, că, până la acest moment, nu există indicii cu privire la nelegalitatea probelor obținute, deci nu pot fi reținute susținerile apărătorilor inculpaților privind încălcarea dispozițiilor  articolului 68, alineat 2, Cod de procedură penală”.
Sentința de prelungire a măsurii arestării preventive, pronunțată luni de Tribunalul Vaslui față de cei 17 vameși, a fost menținută ieri la Curtea de Apel Iași, care a respins  recursurile!

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: