Home / Tag Archives: mizerie

Tag Archives: mizerie

Desfrâu și mizerie într-un imobil proprietate privată, aflat lângă Școala de Arte „N.N. Tonitza” de pe strada Mihail Kogălniceanu din Bârlad

Profesorii și cadrele auxiliare ale Școlii de Arte „N.N. Tonitza” din Bârlad se tem pentru securitatea lor și a elevilor. Asta, după ce în clădirea dezafectată din spatele curții școlii au început să apară și să se înmulțească chiriași nepoftiți, certați cu legea, unii prinși la furat în magazia școlii.

Personalul de îngrijire observă de la zi la zi cum se perindă tot mai multe persoane în zonă, care își petrec nopțile în imobilul părăsit, proprietate privată.

„Mi-e frică să trec de părculețul cu bănci din fața școlii. Văd dimineața și după amiaza mișcare în curtea școlii, curte comună cu cea a casei cu dependințe aflată în proprietatea cuiva. Astăzi am văzut doi bărbați intrând în clădirea părăsită. Ieri, am văzut un cuplu, cred că stă de multă vreme în fostele dependințe ale sediului Clubului Copiilor. La începutul anului școlar stătea aici o mamă cu un bebeluș în landou. Mi-e frică să intru, dar de afară se vede câtă mizerie s-a acumulat în anii de când clădirea a fost abandonată de proprietar. Eu cred că ar trebui să intervină poliția, pentru că, cine știe, într-o zi vom asista că iarăși a fost prădată școala, sau, Doamne ferește, că a fost agresat vreun copil. Oamenii aceștia mi se par dubioși. Cred că se droghează.”, ne-a mărturisit un reprezentant al personalului auxiliar.

Acesta a spus că e nevoie de intervenția organelor de ordine pentru că au bănuiala că persoanele care au ocupat clădirea nu sunt simpli oameni ai străzii, ci hoți și posibili amatori de partide sexuale. Asemenea chiriași nepoftiți nu au ce căuta în curtea unei școli.

Paznicul unității școlare nu este plătit pentru a păzi întreaga curte, adică și proprietatea privată a cuiva care a uitat că o are în îngrijire. Singur, paznicul nu poate ține situația sub control, așa că ar fi de dorit ca proprietarul să își angajeze un paznic, dacă nu, Primăria.

Nu este obligația Primăriei de a asigura paza, dar  legal, Primăria are puterea de a amenda proprietarul neglijent și de a-l obliga să plătească un supraimpozit pe clădire și teren. Există o hotărâre în acest sens, dar de aproape doi ani zace uitată într-un sertar al Primăriei.

Reprezentanții școlii au sesizat municipalitatea de mai multe ori cu privire la necesitatea igienizării curții, având în vedere vegetația care a crescut acolo. Din păcate, cu mici excepții, s-a mai dat cu coasa, dar numai în partea dinspre stradă, asta în condițiile în care ruina clădirii fostului Club al Copiilor se află la câteva zeci de metri de Bd. Republicii. Clădirea arată ca după bombardament, iar în interior e plină de gunoaie, de cenușă, semn că se face foc. Ici-colo sunt și câteva saltele pe care dorm chiriașii pe timpul nopții. Vremea a început să se răcească, iar clădirea, chiar dacă nu are geamuri, are totuși un acoperiș și niște pereți care să-i adăpostească pe cei fără casă. Dacă îi va răzbi frigul, la iarnă, se vor muta în corpul principal al clădirii, la subsolul acesteia, unde au spart geamurile în urmă cu doi ani. Au furat tot ce era de valorificat și și-au creat și o cale de acces în imobil. Intrarea e liberă, iar condițiile de cazare mult mai bune decât cele din dependințele aflate în spatele curții.

Situația a fost prezentată în cotidianul Est News, anul trecut, când reprezentanții școlii s-au plâns că le-au fost furate mai multe obiecte, având suspiciuni că autorii sunt unii dintre chiriașii de ocazie ai ruinei din curtea școlii. (Mihaela NICULESCU)

Autoritățile Bârladului, depășite de gunoaie! Chiar nu pot fi luate măsuri împotriva celor care aruncă gunoiul lângă containerele goale?

A duce gunoiul la container a devenit un sport extrem pentru tot mai mulți bârlădeni civilizați, care sunt nevoiți să ocolească munții de resturi menajere, haine îmbâcsite, moloz, crengi și orice altceva mai lasă în urmă cetățenii certați cu bunul-simț. Cei pentru care autoritățile din Bârlad nu au sau nu vor să caute ac de cojoc și, pe cale de consecință, îi lasă să-și facă, pur și simplu, de cap, spre disperarea și furia celor din jur.

Grupurile de socializare din Bârlad dau în clocot după ce, săptămânal, curg râuri de fotografii cu tablouri revoltătoare din zonele de colectare a deșeurilor menajere, iar administrația locală se face că plouă.

Oamenii se întrec în a cataloga atitudinea nepăsătoare a responsabililor din fruntea orașului, pe care nu pare să-i deranjeze peisajul demn de lumea a treia care se desfășoară în apropierea containerelor de gunoi. De la cuvinte precum “nepăsare”, “indolență” și până la “incompetență” și “ignoranță”, bârlădenii încearcă să atragă atenția că modul în care e gestionată problema deșeurilor în toate cartierele din oraș a devenit o problemă de sănătate publică.

În condițiile în care mormanele de gunoaie se adună peste noapte și se înmulțesc peste week-end, zona pubelelor a devenit raiul șoarecilor și al șobolanilor, rai din care nu lipsesc nici gândacii sau muștele. Atmosfera este una sinistră și, deși atât ziarul nostru cât și o sumedenie de bârlădeni au semnalat în repetate rânduri gravitatea situației, nimeni nu a luat măsuri. După aplicarea unor amenzi pur demonstrative, în cadrul unei așa-zise campanii de conștientizare publică desfășurată anul trecut, poliția locală din Bârlad este inexistentă în problema deșeurilor.

Asta, deși la unele spații de colectare se află plăcuțe vizibile, care atenționează că locațiile sunt supravegheate video și că este interzisă depozitarea molozului și a crengilor. Așadar, dacă e să dăm crezare acestor lucruri, poliția locală ar avea, dacă ar vrea, suficiente probe pentru a-i amenda pe cei care încalcă legea și se joacă în permanență cu răbdarea și nervii vecinilor.

Revoltați că orașul n-a avut baftă să aibă în frunte un gospodar, bârlădenii dau exemplele altor municipii din Moldova, unde zona containerelor de gunoi este menținută mereu curată, iar mirosurile grele nu se mai simt demult. Cele mai multe voci spun că amenzile usturătoare, aplicate fără întrerupere de polițiștii locali și de reprezentanții de la Garda de Mediu, ar putea rezolva definitiv problema.

Unde e soluția și de ce întârzie? Dacă e să ne uităm în Legea administrației publice, singurii răspunzători pentru modul în care se prezintă un oraș, atât la periferie, cât și în centru, sunt primarul și subordonații săi, cu toții plătiți din bani publici să-și îndeplinească fișa postului. Dacă ne uităm la fotografiile care prezintă realitatea din teren, concluzia este că un oraș arată după cum îi sunt conducătorii. SOS, Primăria Bârlad, când preconizați ieșirea din lumea a treia?  (Simona MIHĂILĂ)

Cum a devenit Bȃrladul un oraș plin de suprarealism

Mai țineți minte melodia “Un copac cu flori”, cȃntată de Ștefan Hrușcă? La Bȃrlad, neglijența autorităților locale rescrie titlul acestui șlagăr în ton cu imaginea orașului din ultimii ani. Poleit și cosmetizat în zona centrală, dar murdar, ponosit și departe de civilizație în restul cartierelor.

Un copac cu pungi. Asta pot admira bȃrlădenii în parcarea de la Blocul 4, de lȃngă ANAF și la doi pași de Primărie. Și nu e singurul exponat de acest fel care poate fi zărit în marele muzeu al indiferenței în care riscă să se transforme, încet-încet, orașul Bȃrlad.

Dacă în fața blocurilor, pe Bulevardul Republicii și străzile din preajma Primăriei, copăceii proaspăt plantați dau impresia de curățenie și normalitate, în spatele clădirilor oricine poate vedea adevărată față a orașului, cea pe care autoritățile locale o ignoră cu desăvȃrșire ori se prefac că nu există, spre nemulțumirea contribuabililor.

Copacul invadat de plastic are o singură vină, aceea că a crescut fix între blocuri și în apropierea locului în care ulterior au fost amplasate pubele de gunoi. De aici și cauza pentru care în crengile lui poposesc tot felul de cartoane și sacoșe colorate aruncate la container și luate în zbor de rafalele de vȃnt.

Explicația e la îndemȃna oricui, dar nu este, însă, o scuză pentru responsabilii în slujba cărora cade curățenia orașului, care nu înseamnă doar măturat și plantat de flori și pomi.

Copacii sufocați de sacoșe sunt semnul clar că, din păcate, civilizația și respectul pentru mediul înconjurător se opresc în Bȃrlad la stadiul de intenție și nu ajung niciodată să fie puse în totalitate în practică, deși la nivel declarativ sunt priorități zero.

Cȃt despre oamenii sufocați de mizerie, cei pe care primarul Boroș nu s-a sfiit să îi bage în aceeași oală cu cei care aruncă gunoiul la întȃmplare și să-i tragă de urechi pentru lipsa celor 7 ani de-acasă, pe ei nepăsarea autorităților îi doare cel mai tare și nu-i impresionează deloc tablourile suprarealiste pe care le întȃlnesc din ce în ce mai des prin oraș.

Despre curățenie, o zicală neaoșă spune că se întreține, nu se face. Așa cum administrația nu se face din vorbe, ci din fapte! În broșura sa de campanie, candidatul Boroș promitea, în urmă cu 3 ani, că va «transforma Bȃrladul într-unul dintre cele mai atractive orașe din zona centrală a Moldovei». Realitatea din 2019 arată că acesta e încă un legămȃnt cu bȃrlădenii încălcat de primarul liberal.

Același primar care a învățat și aplică în toate lecția celor pe care îi critica dur, în 2016, pentru cum au gestionat problema curățeniei din Bȃrlad꞉ «Ce știe PSD-ul să facă ați văzut pȃnă acum, chiar în acest oraș, care arată bine doar în centru, în timp ce cartierele mărginașe sau chiar semi-centrale au fost uitate complet”. (S.M.)

Trista soartă a fostului sediu al Clubului Copiilor din Bârlad

de Paul ALEXA

Imagini dezolante, surprinse parcă într-un oraș părăsit de mult timp. Fostul sediu al Clubului Copiilor, de pe strada Mihail Kogălniceanu din Bârlad, aflat la câteva zeci de metri de strada principală, este o ruină iar curtea din jur este invadată de vegetația care crește necontrolat. Cât despre dependințele din spatele curții, acestea completează tabloul deprimant. Din spații care aveau nevoie de renovare, au devenit ruine hidoase.

Bârlădenii care tranzitează zilnic strada amintită nici nu mai recunosc locul, altădată îngrijit și animat. O parte a hidoșeniei este ascunsă de câțiva brazi și pomi mai bogați, dar cea mai mare parte a curții cu ruine este la vedere. Deși este foarte vizibilă starea de degradare a clădirii și spațiului vecin cu imobilul în care funcționează clasele de practică ale Școlii de Arte, autoritățile par oarbe. Există un proiect de hotărâre votat de consilieri anul trecut, în baza căruia proprietarii neglijenți ar trebui să plătescă impozite mai mari pentru imobilele lăsate în paragină, însă lucrurile bat pasul pe loc. Până când va fi pusă în practică supraimpozitarea, multe dintre clădirile vechi din Bârlad se vor fi prăbușit. Este an electoral și urmează încă unul, așa că sunt slabe șanse ca hotărârea Consiliului Local să fie aplicată.
Degradarea imobilului din strada Mihail Kogălniceanu a început la ceva timp după ce a fost retrocedat foștilor proprietari. Din cauza chiriei mari impuse de proprietar, Clubul Copiilor a fost nevoit să se mute în fostul sediu al Școlii nr. 7, din cartierul Deal. Au plecat și alți chiriași care ocupau anexele din spatele curții. Într-un final, după câțiva ani în care clădirea s-a degradat văzând cu ochii, iar curtea s-a umplut de bălării și gunoaie, un întreprinzător a închiriat terenul și clădirile din spate, pe care a început să le reabiliteze, în vederea amenajării unor birouri. Din motive necunoscute, lucrările s-au oprit. Întreprinzătorul a renunțat, lăsând locul și mai degradat decât îl găsise.
Acum, clădirea de la stradă e vandalizată de adolescenții care își fac veacul pe treptele ei, iar curtea cu acareturi părăsite a devenit un un act de atracție pentru hoți, întrucât se pot desfășura în voie, atâta vreme cât nu există pază. Au furat până acum ce au găsit prin clădiri, dar și prin magazia celor de la Școala de Arte, de unde au sustras fier vechi, unelte, lemne, aproape tot. În curând, vor trece la demolarea bucată cu bucată a clădirii și dependințelor.

Râul Delea din Vaslui, ecologizat cu ajutorul deținuților. Tone de deșeuri, scoase din apă

Râul Delea, situat în partea de sud a municipiului reședință, a fost ecologizat cu ajutorul deținuților de la Penitenciarul Vaslui, în baza unui protocol încheiat cu Serviciul de Gospodărire a Apelor. În urma acțiunii de voluntariat, au fost strânse câteva tone de deșeuri, printre care cauciucuri, pet-uri și chiar un pat.

Deținuții din Penitenciarul Vaslui au dat un nou exemplu de civism locuitorilor din municipiul reședință. Nu mai puțin de 13 persoane private de libertate au desfășurat activităti de ecologizare și igienizare a albiei râului Delea, în zona cuprinsă între podurile de la ICIL Vaslui și cel de peste calea ferată. Prin această activitate, în baza unui protocol încheiat cu Serviciul de Gospodărire a Apelor Vaslui, penitenciarul a vizat continuarea unor campanii de responsabilizare socială îndreptate spre protejarea mediului înconjurător, pentru promovarea principiilor ecologice, dar și implicarea persoanelor private de libertate în efortul comun al societății pentru menținerea un mediu curat și sănătos.

Mesajul urmărit a fi transmis este acela că fiecare dintre noi poate contribui semnificativ la ameliorarea și protejarea mediului înconjurător și implicit să ajute la păstrarea valorii mediului înconjurător, a sănătății și a unui cadru de viață civilizat. Prin folosirea deținuților în astfel de activități s-a urmărit însușirea prin implicarea activă a unor norme de conduită civică și ecologică de către persoanele private de libertate. De asemenea, s-a dorit conștientizarea de către comunitatea locală a dorinței și capacității persoanelor private de libertate de a se implica activ în menținerea unui mediu înconjurător curat și sănătos. Nu în ultimul rând, se are în vedere pregătirea persoanelor private de libertate în vederea liberării și a reintegrării lor în societate prin menținerea și dezvoltarea legăturii acestora cu comunitatea și implicarea directă în activități specifice mediului exterior”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Vaslui, Nicolae Toma.

În urma acțiunii de voluntariat, deținuții au strâns câteva tone de deșeuri, printre care cauciucuri, pet-uri și chiar un pat. (Ionuț PREDA)

Flori, culoare și mizerie, de 8 Martie în zona Stadion din Bârlad

Șanse mici, ca unii comercianți bârlădeni să se civilizeze, mai ales dacă autoritățile locale nu iau măsuri coercitive, care să-i usture la buzunare.

Deși problema mizeriei din zona Stadion, în perimetrul în care se vând mărțișoare și flori de 1 și 8 Martie, este cronică, de ani de zile, aceasta nu a fost rezolvată.

„După ce își încheie ziua de lucru la tarabă, comercianții fug de rup pământul spre casă. Nici prin cap nu le trece să curețe locul de resturile de flori, hârtii, ambalaje etc. Eu cred că Primăria le pune în vedere, fie și formal, că trebuie să asigure curățenia locului închiriat, dar comercianții de mărțișoare și flori nu iau în considerație acest aspect. Dar știți de ce? Fiindcă niciodată nu au primit amenzi pentru că nu și-au curățat spațiul din jurul tarabei”, a opinat un cetățean care a surprins câteva imagini suficient de convingătoare, chiar pe 8 Martie.

În afară de verificarea documentelor de către Poliția Locală, comercianții nu au mai fost „deranjați” altfel. Cei care au restabilit curățenia în zonă au fost muncitorii de la salubritate, care au măturat gunoaiele în urma comercianților necivilizați. (M.N.)

Polițiștii și infractorii se joacă de-a șoarecele și pisica în zona fostului „ghetou” din Bârlad

S-au scris zeci de materiale despre fenomenul infracțional din zona Casei „Sturdza” din Bârlad, unde acționează o gașcă de golani și infractori, dar fenomenul este departe de a fi eradicat. Sătui să stea cu frica în sân, locatarii din zonă apelează destul de des la Poliția Locală, ai cărei reprezentanți vin și pleacă, discută și încheie procese verbale, dar în urma lor nu se schimbă nimic.

Poliția Locală consumă bani cu transportul până în zonă, dar în afară de un joc de-a v-ați ascunselea, nu se întâmplă mai nimic. Locatarii blocurilor din zonă au nervii întinși la maximum, iar huliganii zburdă în voie, amețiți de droguri și alcool. Odată cu venirea primăverii, fenomenul infracțional începe să înflorească și mai mult, iar cartierul denumit „Jamaica” în anii ‘90 și-a redobândit numele, din cauza actelor de violență și a promiscuității din zonă.

Sătul până peste cap de scenele înfricoșătoare pe care le vede, dar și de zgomotul infernal al bețivilor și drogaților din zonă, un locatar s-a adresat redacției noastre, în speranța că vreo autoritate din orașul acesta îi va pune la punct.

Scursurile societății, hoții, violenții și consumatorii de droguri din zona Casei «Sturza» au început să deranjeze peste măsură oamenii de bună credință ce locuiesc la blocurile din jur. O țin de o lună și ceva numai în scandal, ba prin scara blocului D3, ba prin fața magazinului Zamora, cu băutură și gălăgie infernală noaptea, dar și ziua. Acum două seri, au început în fața blocului cu băutura și au ținut-o până seara târziu, când au dat foc la gunoaiele de lângă tomberoane. Ieri i-a fugărit Poliția Locală de câteva ori, din fața magazinului respectiv, dar degeaba. Au dat foc după ora 20.00 la gunoi, a ars cu flacără vreo oră și apoi, fericiți, au revenit în fața magazinului, iar mai apoi, trecând în fața blocului C1, au amenințat toți oamenii din fața blocului, făcându-i «prăduitori» și înjurându-i. De față erau și niște femei mai în vârstă, care s-au speriat. A venit la un moment dat și Poliția Locală, dar nu i-a mai găsit, ei refugiindu-se în blocul C1, într-un apartament de-al unuia dintre ei. Cam asta îndură lumea care locuiește în acea zonă. S-au săturat toți de ei, de mizeria pe care o fac pe lângă bloc, de gălăgia produsă, într-un cuvânt, de acești indivizi paraziți, care au scăpat de niște dosare cu muncă în folosul comunității și nu le pasă de nimic”, ne-a comunicat un locatar căruia i s-a făcut lehamite de ceea ce se întâmplă în jurul blocului său.

Ziarul Est News atrage atenția (pentru a câta oară?) asupra fenomenului infracțional care tinde să aibă un caracter permanent într-o zonă centrală a orașului, unde cetățenii plătesc cele mai mari impozite. Cu toate acestea, în zona respectivă rezultatul este zero în privința menținerii climatului de securitate a cetățenilor. (Daniel MICU)

Locuitorii de pe strada Dragoș Vodă, exasperați de mizerie

Gunoaiele, buruienile „aproape cât blocul” și mirosul de hoit pe aleea dintre strada Dragoș Vodă și Bulevardul Republicii din Bârlad scos locatarii din sărite.

Oamenii ne-au sunat la redacție pentru a se plânge că zona pare uitată de autorități deși, spun ei, primarul Dumitru Boroș a făcut nenumărate vizite în acel loc și a promis că se va ocupa de situație. Între timp, nu s-a rezolvat nimic, iar problemele s-au agravat.

„Nu poți merge pe alee ca să ieși pe strada principală. Te faci numai scaieți. Sunt numai pungi de gunoaie aruncate. Nu mai poți deschide geamurile de la casă să aerisești că îti intră mirosul de hoit în casă. De doi ani nu a venit nimeni să smulgă un fir de iarbă. La primăvară o să îmi ajungă boscheții la etajul unu”, ne-a spus un locatar nemulțumit. (Crina BUTA)

Bârlădenii reclamă că au țânțari în bloc și ar vrea ca Primăria sau CUP să le facă gratuit lucrări de dezinsecție

de Mihaela NICULESCU

Mii de bârlădeni care locuiesc la bloc sunt nemulțumiți în această perioadă de invazia de țânțari din scările de bloc și din propriile apartamente. Deși s-au scurs 29 de ani de la Revoluție, mentalitatea cetățenilor a rămas captivă în trecut și ori de câte ori întâmpină probleme își îndreaptă privirea asupra autorităților ca să le rezolve.

Nici până acum nu au aflat, sau nu vor să înțeleagă, că toate problemele apărute în cadrul proprietății acestora, respectiv în blocuri, trebuie rezolvate de asociațiile de proprietari, acolo unde există, sau pur și simplu de cetățeni.

Zilele trecute, un bârlădean care locuiește în zona centrală a trimis redacției câteva poze, edificatoare de altfel, în care colonii întregi de țânțari colcăie în toate ungherele din bloc. Mulți bârlădeni cred că problema țânțarilor trebuie rezolvată de Compania de Utilități Publice, cea care de două luni încoace acționează o dată pe lună cu elicoptere și de două ori pe săptămână cu atomizoare și fum, pentru stârpirea insectelor. Reprezentanții Serviciului Deratizare, Dezinsecție și Dezinfecție de la CUP precizează pentru cetățeni că dezinsecția pe care o realizează în exteriorul clădirilor nu este eficientă și pentru interiorul acestora. În cazul blocurilor, dezinsecția subsolurilor se face punctual, prin contribuția financiară a proprietarilor din bloc, fie că sunt sau nu organizați în asociații.

Mai mult de trei sferturi din subsolurile blocurilor din Bârlad sunt pline de mizerie și de apă, un mediu propice în care țânțarii se înmulțesc foarte repede. Singura soluție pentru stârpirea țânțarilor, spun reprezentanții CUP, este efectuarea lucrărilor de dezinsecție la subsoluri. Aceștia precizează însă că, în conformitate cu procedurile în vigoare, pentru eficientizarea dezinsecției trebuie ca mai întâi subsolurile să fie curățate, rețeaua reparată, astfel încât să nu existe un mediu umed și abia apoi să se intervină cu substanțe de dezinsecție.

Echipele CUP au observat, în anii trecuți, că un impediment în realizarea dezinsecției nu îl reprezintă prețul, care este foarte convenabil, ci atitudinea cetățenilor vizavi de orele la care se efectuează dezinsecția. Aceștia comentează că pe timpul zilei au treabă și că lucrarea în sine îi deranjează, dar noaptea dacă s-ar executa asemenea lucrări, ar fi la fel de mult deranjați întrucât atomizoarele fac zgomot.

Anul trecut, de exemplu, o singură scară de bloc, din Asociația nr. 2 Bârlad, a apelat la serviciile de dezinsecție ale CUP. Anul acesta, nicio asociație de proprietari nu a solicitat dezinsecție, deși aproape toate se confruntă cu invaziile de țânțari de la subsol. Cetățenii ar vrea ca lucrările să se facă gratuit și când nu sunt acasă, fie de către Primărie, fie de către SC CUP și dacă s-ar putea, tot acestea să le curețe subsolurile, tot gratis. Legea Asociațiilor spune însă clar că toate lucrările de reparații și întreținere din interiorul condominiului se fac pe cheltuiala asociațiilor de proprietari, respectiv a proprietarilor de apartamente. 

Șuvoiul de dejecții care învăluie Bârladul într-o duhoare insuportabilă

de Mihaela NICULESCU

De doi ani încoace, bârlădenii care locuiesc în preajma canalului deschis de la intrarea în cartierul Munteni, aproape că nu-și doresc să mai vină vara, din cauza mirosului pestilențial emanat de acest canal.

Nu mai suportăm mirosul oribil de pe firul acesta de apă. Avem impresia că locuim într-un veceu de la țară. Miroase atât de urât apa asta stătută încât, seara mai ales, pe timpul verii nu se poate sta cu geamurile deschise, ne sufocăm”, ne-a declarat un locatar al unui bloc de pe malul canalului.

Nemulțumiți sunt nu doar cei de la bloc, dar și cei care au casele în imediata vecinătate a canalului. Și anul trecut și anul acesta câțiva locatari au semnalat, verbal ce-i drept, la Primăria Bârlad, disconfortul creat de izul respingător care persistă în casele lor. Chiar și consilierul local PNL Liviu Luca, ce locuiește în zonă, a adus la cunoștința primarului, timid ce-i drept, într-o ședință de consiliu, situația. Pentru că mirosul nu mai poate fi suportat nici de câinii care își fac veacul în zona canalului, rugămintea colegului său de partid va fi luată se pare în seamă, urmând ca în ședința de Consiliu din această lună să fie trecut pe ordinea de zi un proiect privind efectuarea de lucrări de decolmatare la canalul deschis. Lucrările vor fi executate de Aquavas SA, cu bani din veniturile proprii vărsate în bugetul local.

În doi ani de mandat ai primarului Boroș nu s-a reușit decolmatarea nici măcar a unui metru de canal. Dacă proiectul va fi votat de consilieri, atunci peste câteva săptămâni vor putea începe lucrările de curățare a canalului, atât de poluat încât nici broaștele nu îl mai populează. Până una-alta, luni și marți, lucrători de la Serviciul Spații Verzi din cadrul Primăriei au cosit iarba, curățând malurile de bălăriile crescute din abundență.

De când autoritățile se scarpină în cap, pe acoperișul unei foste centrale termice din Bârlad a început să crească o pădurice

de Mihaela NICULESCU

Cetățenii din Asociația de Proprietari nr. 8 din Bârlad încă mai au puterea să spere că mizeria din apropierea blocului lor, adăpostită de ruina fostei centrale termice din strada Nicolae Tonitza, va deveni amintire.

Au sperat, ani de zile, că Primăria Bârlad va curăța locul și că va da o altă destinație imobilului, precum și că organele de ordine vor păzi centrala de aurolaci și adolescenți rebeli care fumează, se droghează și tulbură liniștea publică în zonă. Au sperat degeaba și cu toate astea încă mai speră.

Între timp, natura și-a urmat cursul, iar acoperișul ruinei a devenit o oază de verdeață, firicelele verzi au ajuns astăzi ditamai copacii, semn că au trecut ceva ani de când autoritățile tot stau cu mâinile în sân și se uită cum clădirea se prăbușește ușor.

Ați ratat salcâmii înfloriți de pe acoperișul centralei, ați ratat și scenele de amor consumate sub salcia din fața unui garaj, vecin cu centrala. Recent cei de la primărie au venit și au tăiat salcia pentru că se apleca prea mult pe garaj. Așa le-a fost stricat cuibul de nebunii al unor amorezi care ziua în amiaza mare se iubeau pe acoperișul garajului, fără ca nimeni să ia nicio măsură. Sper să nu ratați momentul în care această ruină va fi transformată într-o clădire civilizată. Poate mai trăiesc s-o văd pe asta și pe asta”, a declarat pentru Est News o locatară de 75 de ani, care are garajul vizavi de fosta centrală.

Reabilitarea fostei centrale de pe strada Cetinei, cum se numea „Nicolae Tonitza” în timpul comunismului, face parte din programul de „guvernare” a orașului condus de primarul Dumitru Boroș. În urma semnalelor trase de ziarul Est News, edilul șef a reacționat, declarând într-o conferință de presă că intenționează ca reabilitarea centralei împreună cu reabilitarea fostei săli de sport din vecinătate să se realizeze cu fonduri europene. Deocamdată, surse din primărie spun că se lucrează la întocmirea documentației tehnico – economice, care va fi înaintată Asociației de Dezvoltare Nord-Est până pe 30 august. Rămâne de văzut dacă proiectul va fi eligibil și dacă autoritățile locale vor apuca să semneze actul de finanțare.

De câteva săptămâni, locatarii unei scări de bloc din Bârlad trăiesc ca într-o hazna

de Mihaela NICULESCU

De trei săptămâni, locatarii blocului D5 de pe str. Vasile Pârvan din Bârlad asistă cum mizeria revărsată din canalizarea înfundată a pus stăpânire pe scara A. Scara lor este inundată de un miros insuportabil de fosă septică, după ce canalizarea a cedat și a umplut de dejecții două apartamente de la parter.

Cel mai afectat este apartamentul 3, în care a locuit o bătrână, iar de patru ani, de când aceasta a murit, este închis. Urmașii bătrânei nu au bani nici să dezbată moștenirea și nici să achite cei 5.000 de lei, datoriile la utilități ale fostei proprietare. Cu atât mai puțin îi interesează să participe la rezolvarea problemelor gospodărești din bloc.

Dacă în acel apartament nu locuiește nimeni, alături stă o femeie cu doi copii, care, de dinainte de Paști curăță zilnic apartamentul său dar și holul de la parterul blocului.

Nu știu ce să mai fac! Mi-a intrat în casă toată mizeria – urină, fecale, tot felul de resturi aruncate de vecini în canalizare, care au ajuns la mine în casă. Spăl cu clor zilnic, dar mirosul nu dispare. De când a dat pe din afară canalizarea la apartamentul vecin, nu mai am liniște. Sunt nevoită să-mi schimb parchetul, dar dacă va răbufni din nou mizeria ce voi face?”, ne-a declarat afectată locatara de la parter.0

În timp ce aceasta se zbate să-și ferească locuința de dejecțiile provenite din apartamentul vecin nelocuit, majoritatea celorlalți locatari ai blocului stau nepăsători, atâta vreme cât nu sunt direct afectați.

Nu am chemat Aquavas-ul pentru că serviciile dumnealor trebuie plătite, iar cei mai mulți locatari nu vor să dea bani. Nu îi interesează desfundarea canalizării, deși de aproape o lună simt și ei mirosul acesta îngrozitor, dar se pare că nu îi deranjează. Cea mai afectată este vecina de la parter, care suferă acum din cauza celor de la etaje, care aruncă în closet tot felul de deșeuri voluminoase, cu care s-a înfundat canalizarea. Aquavas-ul, dacă vine, nu poate să intre în casa proprietarului, dacă acesta nu este de față. Cheia de la apartament este la un vecin, dar de unde să o luăm noi pe fiica fostei proprietare, care am înțeles că locuiește în comuna Bogdana?”, a explicat un locatar de la etajul I.

Blocul D5 nu mai face parte din nicio asociație de proprietari, oamenii retrăgându-se cu mulți ani în urmă din asociație, din cauza fostului administrator care nu era un bun gospodar și în plus a fugit cu banii încasați. Locatarii din bloc nu au pe nimeni care să-i reprezinte și nici nu dau vreun semn că și-ar dori acest lucru. În astfel de cazuri, apelează la presă sau pasează răspunderea către locatarii în ale căror locuințe apar problemele, uitând că absolut toți trebuie să participe organizatoric și financiar la rezolvarea problemelor din condominiu. Indiferența proprietarilor din blocul D5 este cu atât mai mare cu cât nici până la această oră nu au reușit să repare țevile de apă avariate la parter și la etajul 3. Preferă să plătească lunar câte 16 metri cubi de apă pierderi, în loc dea bani pentru repararea acestora. Aceștia arată spre Primărie și spre Direcția de Sănătate Publică, care, la urma urmelor, nu pot face altceva decât să aplice niște avertismente sau amenzi pentru punerea în pericol a sănătății publice din cauza focarului de infecție.

De Paște, au stat în același miros, de 1 Mai vor suporta aceleași miasme, iar dacă nu se vor implica, inclusiv financiar, îi va găsi Crăciunul în aceleași condiții.

Ecologizare în toi la Bârlad. Elevii dau exemplu adulților

de Mihaela NICULESCU

Și în acest an, curățarea orașului de pet-uri, hârtii, sticle, cârpe, gunoaie aruncate la întâmplare se realizează cu ajutorul elevilor.

De vinerea trecută, cu elan și conștiință mai multă decât a adulților, elevi din școli și licee bârlădene au trecut la treabă. Primăria le-a pus la dispoziție mănuși și saci menajeri și a asigurat transportul gunoiului la stația de sortare a SC CUP SA.

Vinerea trecută, am igienizat zona Eminescu, cu ajutorul elevilor de la Liceul Teoretic «Mihai Eminescu», iar zona Cartier Deal 2, din jurul bisericii Sf. Andrei, a fost curățată de elevi ai Școlii «Stroe Belloescu». Ieri, a venit rândul pădurii din vecinătatea Fabricii de Rulmenți să fie igienizată și asta datorită mobilizării făcute în rândul elevilor Colegiului Tehnic «Alexandru Ioan Cuza». A fost abordată și zona de deasupra cimitirului «Eternitatea», cu ajutorului elevilor Școlii «Iorgu Radu». Peste 300 de elevi au participat la această activitate de ecologizare, pe care Primăria o desfășoară în fiecare an, în luna aprilie. Calendarul acestor activități va continua săptămâna aceasta, când vom fi sprijiniți și de o echipă de voluntari, cu care vom curăța zona poligonului de trageri. Așteptăm să ni se alăture și bârlădenii, oameni adulți, care nu sunt străini de felul în care arată anumite zone vulnerabile, pline de gunoaie, care influențează calitatea mediului înconjurător și implicit starea de sănătate a locuitorilor”, a declarat pentru Est News Olga Ungureanu, șefa Serviciului Gospodărie Comunală și Locativă din cadrul Primăriei Bârlad.

Pe lângă elevi, la curățenia de primăvară au participat și asistații social cu ajutorul cărora au fost igienizate canalele deschise și pârâul „Valea Seacă”.

(Facsimil) ”I-am scris domnului primar Boroș, pentru că nu mi se pare normal ca orașul nostru să aibă acest aspect de sat prăfuit”. Răspunsul halucinant al primarului Bârladului

de Simona MIHĂILĂ

Corespondența oficială dintre parlamentarul USR Mihai Botez și primarul municipiului Bȃrlad, Dumitru Boroș, cu privire la modul în care se prezintă străzile în pragul Sărbătorilor Pascale, arată încă o dată că transparența actului administrativ și comunicarea în beneficiul cetățenilor sunt încă un fel de Fata Morgana pentru edilul bȃrlădean. În loc de soluții imediate pentru praful și noroaiele de pe drumuri, primarul transmite sec cinci promisiuni din calendarul activităților de primăvară, între care achiziția unei măturători mecanice pentru operatorul local de salubritate și plantarea de noi arbori și arbuști pe trotuare și în spațiile verzi. Ca și cȃnd asta ar rezolva, ca prin minune, of-ul bȃrlădenilor referitor la mizeria și poluarea din orașul care s-a dorit a fi, cȃndva, unul al florilor.

La sesizarea unui cetățean revoltat de situația străzilor din Bȃrlad, oraș care are tot mai mult un aspect de sat prăfuit, cu ulițe care se umplu de praf la fiecare trecere a vreunui autovehicul ori atelaj, parlamentarul USR Mihai Botez a transmis o adresă către primarul Dumitru Boroș și Consiliul Local Bȃrlad, în care a solicitat informații în legătură cu măsurile pe care administrația le are în vedere pentru rezolvarea acestei probleme urgente, mai ales că se apropie Sărbătorile de Paște.

”I-am scris domnului primar Boroș despre situația străzilor pentru că nu mi se pare normal ca orașul nostru să aibă acest aspect de sat prăfuit, cu ulițe ce se umplu de praf la fiecare trecere a vreunui autovehicul ori atelaj. De oriunde aș veni acasă în Bârlad, din Iași, Huși, Vaslui, Bacău, Galați sau Tecuci, orașul arată ca după război din cauza infrastructurii rutiere și a haosului în construcții. Asta pot înțelege, e vina conducerilor PSD anterioare, dar avem nevoie de un oraș curat măcar și asta poate dumnealui rezolva și am vrut să exprime public ce acțiuni va întreprinde în acest sens. Orice comunitate trebuie să fie demnă de statutul său, iar orașul Bârlad și locuitorii săi cred că merită măcar un oraș curat și un aer respirabil”, a declarat, pentru Est News, deputatul USR Mihai Botez.

Răspunsul, primit după șapte zile de așteptare, cuprinde punctul de vedere al autoriății locale, pentru care “îmbunătățirea condițiilor de viață pentru cetățenii municipiului Bȃrlad este un obiectiv primordial”. Mai exact, primarul Boroș spune că există o serie de activități stabilite pentru calendarul de primăvară, ce vor fi demarate “imediat ce vremea va permite”. De unde înțelegem clar că, în Bȃrlad, întreținerea curățeniei de pe străzi depinde exclusiv de condițiile meteorologice, și nu este o preocupare constantă a administrației, așa cum se întȃmplă în celelalte orașe civilizate.

Dacă praful și noroiul de pe drumuri fac K.O. administrația din Bȃrlad, nu e de mirare că primarul Boroș promite că va lua cȃteva măsuri de îndată ce VREMEA se va îmbuna. Dacă va fi vȃnt sau va ploua, cel puțin cetățenii vor ști că autoritățile locale, de bună seamă că și-ar dori să păstorească un oraș curat, dar cȃnd nici natura nu te ajută, nu te poți pune contra sorții…

În loc de soluții urgente pentru praful și noroaiele din Bȃrlad…

5 măsuri are de gȃnd să pună în practică primarul Dumitru Boroș, dintre care cea mai importantă e dotarea operatorului de salubritate cu două aspiratoare stradale și o mătură mecanică. Cȃnd anume? Nu știm, nu există date certe cu privire la noile achiziții, dar mai sigur și mai eficient ar fi să vedem puse la lucru vechile tȃrnuri, care au asigurat curățenia orașului ani la rȃnd, fără să fi avut vreun impediment legat de vreme.

“Calitatea aerului și reducerea pulberilor sedimentabile” sunt altă prioritate a administrației din Bȃrlad, iar singura soluție pe care aceasta o are constă în lucrările de stropit și spălat străzi. Dacă la Piatra Neamț, Tȃrgoviște sau în Mangalia străzile sunt spălate cu șampon sau soluții care să asigure curățarea eficientă a acestora, drumurile din Bȃrlad văd rar stropi de apă, și nu din precipitații.

Tot din seria răspunsurilor de dragul de a răspunde sau cu efecte în viitor, bȃrlădenii sunt asigurați că vor fi plantați 250 puieți de arbori și 150 puieți de arbuști în aliniamentele stradale și pe spațiile verzi din municipiu, și că zonele poluate cu deșeuri vor fi supuse unor ample acțiuni de ecologizare, în parteneriat cu instituțiile de învățămȃnt și cu asociațiile de proprietari.

Și cum rămȃne cu praful și noroiul de pe străzi? Pe lȃngă un refresh total, care să le aducă bȃrlădenilor un oraș curat și un aer respirabil, aceștia merită și mai mult respect în ceea ce privește modul în care autoritatea locală răspunde de modul în care gospodărește municipiul și irosește banii publici.

Autoritățile promit măsuri în cazul hulubăriei de pe blocul din centrul Bârladului

de Mihaela NICULESCU

Reacții, după publicarea în Est News vineri, 2 martie, a articolului referitor la podul blocului A din strada Republicii 280 din Bârlad, pod care s-a transformat într-o hulubărie mizerabilă și plină de microbi, din cauza unui proprietar inconștient, mare iubitor de porumbei.

Columbofilul Dumitru Vișan a dat ușor cu mătura, adunând gunoiul în mijlocul podului, împrăștiind sporii din găinațul gros de câțiva centimetri în apartamentele aflate la ultimul etaj. Evident, „a curățat” podul aferent apartamentului său, pentru că nu s-a simțit dator să curețe tot podul, care a ajuns în halul în care este din cauza lui. Și reacția vecinilor a fost la fel de nesemnificativă, aceștia considerând că cel care trebuie să deratizeze și să dezinfecteze hulubăria este Dumitru Vișan.

Luminița Rusu, locatara care a sesizat ziarul Est News cu privire la această stare de fapt a curățat podul cu temei, angajând o echipă care a deratizat și dezinfectat trei zile partea de pod ce corespunde apartamentului ei, dar tot mai este nevoie pentru că mizeria se răspândește de la cei din jur. Intrigată de lipsa de reacție a vecinilor, dar și a asociației de proprietari, Luminița Rusu, a făcut în scris sesizări la Direcția de Sănătate Publică (DSP), la Poliția Locală și la Serviciul de Gospodărire Comunală și Locativă din cadrul Primăriei, în speranța că vor fi luate măsuri.

E nevoie de o igienizare completă, din temelii. Cred că în pod se află două camioane de găinaț, mizerie, ouă descompuse, porumbei și gândaci morți. Este o bombă ecologică de care trebuie să scăpăm, pentru că ne pune sănătatea în pericol”, a declarat Luminița Rusu.

După șase ani, de când a apărut hulubăria în podul blocului, conducerea Asociației de Proprietari nr. 10, în care se află acesta, s-a trezit abia acum și și-a amintit de obligațiile cetățenilor care locuiesc la bloc, de parcă până acum nu ar fi știut care sunt acestea. A dat termen proprietarilor să igienizeze podul și așteaptă să vadă ce se va întâmpla, pentru a-l acționa în instanță pe Dumitru Vișan. Și cu asta a rezolvat totul. Reprezentanții Primăriei declară că această atitudine iresponsabilă a iubitorului de porumbei este incriminată de Hotărârea de Consiliu Local 22 din 2002, care, la articolul 3, spune clar că „se interzice creșterea și întreținerea animalelor și păsărilor de curte în apartamente, spațiile dintre blocuri ori pe domeniul public al municipiului”. Paragraful există dar nu s-a pus în aplicare niciodată la Bârlad.

Contactată de reporterul Est News, Mihaela Topliceanu, purtătorul de cuvânt al DSP Vaslui, spune că DSP s-a autosesizat și că urmează să trimită la fața locului o echipă care să analizeze situația.

Rămâne de văzut care dintre cele trei instituții sesizate va lua atitudine pentru sancționarea și soluționarea cazului, care, din păcate, nu este nici pe departe singular în municipiul Bârlad.

Șoarecii și frigul, ”casă” comună cu elevii și preșcolarii unei școli din Vaslui

de Ionuț PREDA

18 copii dintr-un sat din județul Vaslui învață în condiții greu de imaginat pentru secolul XXI și, mai ales, pentru un stat membru al Uniunii Europene. Clădirea în care stau la cursuri este plină de șoareci, care le mănâncă din cornul oferit de Guvern, iar sobele care ar trebui să le încălzească sălile din clasă sunt niște godinuri pe care nimeni nu are curaj să le folosească din cauza riscurilor de incendiu. Paradoxal, elevii și preșcolarii care învață în această clădire din comuna Delești, fostă magazin al actualului învățător și în care sunt și acum cabinele de vot de la alegerile din urmă cu un an, sunt aduși cu microbuzul dintr-un sat învecinat, unde au școală nouă și în care au frecventat cursurile timp de cinci ani. Însă, acum, primăria refuză să o deschidă din cauza unor lucrări exterioare de executat, cum ar fi aleile împrejmuitoare.

O clădire insalubră, fără nicio sursă de încălzire și cu șoarecii la ei acasă, este unitatea de învățământ în care sunt nevoiți să stea zilnic la cursuri 18 copii de ciclu preșcolar și primar. În fapt, aceasta este școala și grădinița din satul Mănăstirea, comuna Delești. Deși construită undeva pe la începutul anilor ‘90, clădirea pare a fi una veche de un secol, cu pereți crăpați și dușumele mucegăite. Într-una din săli învață șapte copii, de la clasele pregătitoare, a II-a și a IV-a. Zgribuliți și cu căciulile pe cap din cauza frigului din ultimele zile, copiii învață în condiții inumane. Tabla este așezată pe niște scaune, iar în vecinătatea acesteia se află și acum cele două cabine de vot de la alegerile din urmă cu un an. Peisajul este întregit de o sobă din tablă, un godin pe care nimeni nu are curajul să-l folosească de frică să nu dea foc la toată școala.

Învățătorul copiilor, cel care a avut magazin sătesc chiar în școala în care predă, susține că, pe parcursul orelor, scoate copiii din școală și-i aleargă în curte ”pentru a-i mai dezmorți”.

Din păcate, am început anul școlar cu multe promisiuni care nu s-au adeverit. Învățăm tot în școala veche, unde este tot frig. Foc nu se poate face pentru că scoate fum și este periculoasă pentru copii. Cum este afară este și înăuntru. Dacă o să plouă afară o să plouă și în sala de clasă. Mâncarea (n.red-cornul) o ținem în cutii și umblă șoarecii pentru că școala nu este sigilată. Condițiile sunt vitrege. Noi așteptăm să ne mutăm în școala nouă pentru că nu se va mai putea învăța în această clădire. Copiii se plâng că le este frig, că nu pot scrie la tablă, merg tot timpul la baie. Nu se pot desfășura cursurile în condiții normale. Suntem în România 2017 și avem nevoie de condiții cât de cât mai bune pentru desfășurarea cursurilor”, susține învățătorul George Țarălungă.

În cealaltă sală de clasă învață, cel puțin teoretic, 11 copii de grădiniță, cu vârste cuprinse între 3 și 6 ani. Practic, la cursuri vin mult mai puțini preșcolari din cauza condițiilor vitrege în care învață. ”Nu vin din cauza frigului. Cei mai mulți sunt din satul învecinat, Fundătura, și părinții nu vor să-i lase de frică să nu se îmbolnăvească. Mai rău este că atunci când plouă afară plouă și în clasă”, ne-a mărturisit învățătoarea Luminița Ilăoanu.

În ciuda stării jalnice în care se află școala, afară, la intrarea în clădire, flutură steagul Uniunii Europene care arată că și această unitate de învățământ face parte din comunitatea condusă de la Bruxelles.

Copiii care învață la Mănăstirea, aduși zilnic cu microbuzul din satul învecinat, unde au școală nouă și care a fost deschisă timp de cinci ani

Situația copiilor de la școala din Mănăstirea este una de noaptea minții. Cei 11 preșcolari și elevi sunt aduși cu microbuzul școlar la cursuri din satul învecinat, Fundătura, acolo unde au o școală nou construită, însă în care autoritățile locale au blocat accesul. În fapt, porțile acestei unități de învățământ au fost deschise timp de cinci ani, elevii fiind mutați în clădirea nouă în 2012, după ce vechea școală din sat a ars în urma unui incendiu. Însă, toate bine și frumoase până în februarie anul acesta, atunci când primarul comunei i-a scos pe copii afară și a închis școala pe motiv că firma constructoare mai are de executate unele lucrări exterioare, cum ar fi niște trotuare și ziduri de sprijin. În consecință, elevii au fost mutați în școala din satul vecin, respectiv Mănăstirea, clădire care fusese abandonată și închisă de primărie de mai mulți ani.

Problema nu ține de domeniul școlii, ci de cel al domnului primar. Copiii au fost mutați în luna februarie, cu promisiunea că în două luni va fi terminată școala de la Fundătura. Lucrările au fost terminate, însă dumnealui susține că nu pot fi mutați copiii acolo din cauza lipsei avizelor. În același timp, din 2012 până în februarie 2017 copiii au învățat în Școala Fundătura și nu văd de ce nu s-ar putea învăța în continuare, iar obținerea avizelor să se facă pe parcurs. Copiii sunt expuși unor riscuri enorme aici la școala din Mănăstirea”, a declarat directorul Școlii Coordonatoare Delești, Marius Dragomir.

Pe lângă cei 11 elevi de clase pregătitoare, a II-a și a IV-a, alți 16 copii de clasele I și a III-a din satul Fundătura sunt duși la cursuri cu microbuzul la școala din alt sat învecinat, respectiv Hârsova.

Primarul de Delești, fost învățător: ”Acea clădire nu mai figurează ca școală. În caz de forță majoră i-am băgat acolo. Eu am învățat în cocioabă”

Primarul comunei Delești, pe teritoriul căreia se află și școala din Mănăstirea, este preocupat în aceste zile de alte activități, cum ar fi pietruirea uliței care duce la locuința sa. Aflat la al treilea mandat de edil după ce a fost zeci de ani învățător în Hârsova, Gheorghe Ilieș nu vede atât de tragică situația de la Mănăstirea. În aceste sens, primarul se dă exemplu pe el, care a învățat, așa după cum ne-a mărturisit, într-o cocioabă. ”În caz de forță majoră i-am băgat acolo (n.red-copii în Școala Mănăstirea) pentru a putea face recepția la Școala Fundătura. Acea clădire nu mai figurează ca școală pentru că nici nu a mai fost unitate de învățământ 2-3 ani. Nu puteam băga copiii în școala de la Fundătura pentru că existau riscuri de accidente. De aceea i-am și mutat. Trebuia să mă asigur și eu. Până acum, nu i-am lăsat în școala nouă pentru că au fost mici probleme financiare. Constructorul nu a vrut să ne predea clădirea pentru că nu-i plătisem lucrările”, ne-a precizat primarul Gheorghe Ilieș.

Edilul comunei Delești susține că, în cel mai scurt timp, elevii din Fundătura vor învăța în școala nouă din satul lor astfel încât nu vor mai fi nevoiți să facă naveta la Mănăstirea.

Șeful Inspectoratului Școlar Vaslui: ”Școala din Mănăstirea trebuie închisă urgent”

Conducerea Inspectoratului Școlar Județean Vaslui crede că școala din Mănăstirea trebuie închisă urgent, având în vedere riscurile la care sunt expuși copiii care învață în acea clădire. ”Sincer, nu am văzut așa ceva până acum de când lucrez în învățământ și de când mă aflu la conducerea inspectoratului. Am trimis adrese către Școala Delești și primărie să găsească urgent soluții. Școala din Mănăstirea trebuie închisă urgent. Toată vara le-am pus în vedere să-și ia avize pentru a putea deschise școala nouă. Nu au făcut-o și acum acei copiii învață în condiții inumane”, ne-a precizat inspectorul general al ISJ Vaslui, Gabriela Plăcintă.

Tot în comuna Delești, alți 11 copii de ciclu primar învață în fostul magazin al cooperației din satul Albești. Aici, ușile de la intrare sunt încuiate cu lacătul pus pe belciuge. Însă, în vecinătate, vechea fundație a școlii ce trebuia construită a fost dărâmată de primărie. În schimb, a rămas toaleta din fundul curții și fântâna care să arate localnicilor că, acolo, ar fi trebuit să existe o unitate nouă de învățământ.

(Video) Poftiți de vă plimbați pe minunatele trotuare ale Bârladului!

de Simona MIHĂILĂ

Cârcotași foc, ziariștii ăștia din Bârlad! Nu văd nimic din frumusețile orașului. Doar gropi, noroi, străzi inundate, câini vagabonzi și aleși locali care nu fac nimic.

Foarte rar vorbesc ticăloșii de gazetari despre partea frumoasă și nevăzută a Bârladului. De exemplu, noi, de la Est News, nu am pomenit decât de vreo câteva ori că Bârladul se situează pe locul trei în topul orașelor mijlocii la capitolul spații verzi. Adică avem foarte, foarte multă verdeață și nu ne dăm seama!

 

 

 

 

Ne-am convins că statistica nu minte, abia după ce am hotărât să colindăm în lung și în lat străzile urbei. Ne-am încăpățânat să nu ne mai lăsăm copleșiți de gropi și gunoaie și am strâns tare din ochi ori de câte ori eram în pericol să cădem pradă revoltei. Bine, din cauza asta am mers mai mult cu ochii închiși, dar și când i-am deschis! Splendoare în iarbă și nimic altceva! Ne-am trezit parcă pe altă lume, plină de tufe imense din plante (cel mai probabil nedescoperite de botaniști), cu frunze late cât un sombrero. Pentru o clipă am crezut că pașii ne-au purtat într-o margine de pădure amazoniană din Surinam, dar ce surpriză! Eram chiar la Bârlad, și am avut plăcerea să constatăm că tufele de boscheți țâșniseră prin asfaltul proaspăt turnat pe străzile din cartierul Mihai Eminescu. Asfalt gras, ce să mai discutăm! Calitate! Doar nu degeaba a fost turnat cu bani europeni.

Mai mergem ce mai mergem și altă splendoare ni se dezvăluie privirii: zeci, poate sute de metri din aceeași vegetație luxuriantă împodobea, de astă dată, trotuarele. Farmecul e ca straturile au răsărit fix în mijlocul acestora, crescând în voie, falnice și abundente. Câtă bucurie! Numai lianele lipseau din peisaj, dar pentru copiii cartierului care se joacă la umbra arbuștilor crescuți în asfalt (vezi video), producția de scaieți e la fel de atractivă.

Înainte de a da frâu liber cârcotelilor gazetărești, am înteles un adevăr profund: noua administrație de la Bârlad a început să lucreze la marele plan al primarului Dumitru Boroș, dezvăluit în campania electorală. Acela de a transforma Bârladul într-o atracție turistică. E clar: aplicația de tip ”ghid turistic” pe telefon, de care pomenea primarul în campanie, trebuie să aibă un punct de plecare, cum ar fi acest colț de pădure virgină răsărită în asfalt.

 

 

 

 

 

Splendide peisaje bârlădene! Când nesimțirea cetățenilor face casă bună cu dezinteresul aleșilor locali!

de Simona MIHĂILĂ

Mormane de gunoaie, saci de moloz, animale moarte, bălegar. Priveliștea se desfășoară ochilor într-un cartier din Bârlad. Nici nu contează cum se numește acest cartier, căci nu e singurul năpădit de gunoaie. Oamenii lipsiți de bun-simț sunt autorii mizeriei, e clar. Oameni pierduți, care nu-și doresc să trăiască în curățenie și care își bat joc de cei din jurul lor. A-i îndrepta cu vorba bună e imposibil.

Dar unde sunt autoritățile? Unde este Poliția locală, Primăria Bârlad, unde este Compania de Utilități Publice? Unde sunt consilierii locali ai Bârladului? 21 la număr! Unde sunt toate aceste structuri, această armată de oameni care nu face muncă voluntară, ci este plătită generos, regulat și la timp ca să pună în aplicare legea?!

Nu-i destul că suntem nevoiți să trăim într-un oraș în care sute de străzi arată ca în urmă cu 200 de ani, pline de noroi, neasfaltate, fără rețele de canalizare menajeră și pluvială? Nu e destul că spațiile dintre blocuri arată ca după război, cu alei sparte, nemăturate, maidane năpădite de buruieni, garduri rupte, cotețe și magazii, animale fără stăpân, excremente la colțuri de bloc, fațade căzute, șobolani mișunând prin tufișuri?

Trebuie să acceptăm la nesfârșit nepăsarea autorităților și refuzul lor clar de a pune în aplicare legile care pedepsesc nesimțirea? Pentru că legi există, sunt prevăzute amenzi serioase pentru toate câte ne fac viața de coșmar. Sunt în mâna aleșilor locali. E treaba lor să se organizeze și să conceapă strategii care să ne aducă civilizație și confort.

Nu aveți nevoie de fonduri europene, nici de proiecte costisitoare ca să-i amendați pe cei care încalcă legea, domnule primar Dumitru Boroș! Nu aveți nevoie nici măcar de bani de la bugetul local. Tot ce vă trebuie e spirit gospodăresc și dorința de a vedea orașul curat! Când veți înțelege că măsurile aplicate în țările civilizate, unde a arunca un ambalaj pe stradă echivalează cu o amendă usturătoare, abia atunci vom avea orașul pe care ni-l dorim. A cheltui la nesfârșit banul public pentru a strânge în urma nesimțiților, nu doar că nu rezolvă problema curățeniei la Bârlad, dar încurajează indolența și dau nas neisprăviților. Ați câștigat Primăria Bârlad spunându-le oamenilor că aveți idei, domnule primar. E timpul să le scoateți din joben!

Orașul rugbyului și al mizeriei

Mare fast zilele trecute la Zilele culturale ale Bârladului, când orașul nostru a avut parte de vizita unor înalți oaspeți ai sportului românesc. Care nu au venit cu mâna goală, ci ne-au făcut cinstea de a ne oferi titlul de oraș al rugbyului.

O ocazie numai bună de a le arăta tuturor că, deși săraci, bârlădenii sunt și curați. Ce altceva dacă nu curățenia urbei e mândria și cartea de vizită a oricărui prim-gospodar?

Mai cu seamă atunci când primește oaspeți, eveniment pentru care orice om, orice gospodărie se pregătește, se primenește și se gătește.

Și primarul Dumitru Boroș s-a gătit, nimic de spus. S-a pus la costum, s-a înfășurat în cocarda tricoloră, a comandat plăcuța care le va atrage atenția tuturor celor ce vor intra în Bârlad că acesta este Orașul rugbyului românesc și cam atât. De curățenie a uitat.  La aproximativ o jumătate de metru de panou, tronează un ditamai parul din fier în vârful căruia stă prinsă o tablă dreptunghiulară, scorojită și ruginită, măzgălită cu grafitti. Oroarea, care apare în toate fotografii fix în spatele primarului Boroș, a fost montată cine știe de cine și când, cel mai probabil în scop publicitar, dar pare a fi și un indicator. E greu de spus ce reprezintă, dar e clar că dovada lipsei spiritului gospodăresc și a neglijenței va însoți totdeauna imaginile unui eveniment unic în istoria locală. Prețiosul moment al dezvelirii plăcuței va rămâne în memoria celor care au asistat, în fotografiile și înregistrările video pe care le vom arăta urmașilor, și ca o mărturie a mizeriei și a neglijenței cu care este condus orașul în anul de grație 2017. (Simona MIHĂILĂ)

Condiții medievale pentru comercianții bârlădeni de lângă Hala Centrală

Imagini dezolante, peste puterea de rezistență a ochiului și minții. Terenul proprietate privată de lângă Hala Centrală din Bârlad este plin, în continuare, de barăci și tarabe venite parcă din Evul Mediu, la care vând zeci de bârlădeni nevoiți să-și câștige astfel existența. De cel puțin 15 ani, harababura și coșmeliile care urâțesc zona ultracentrală a orașului nu au dispărut, iar comercianții cred că nu vor beneficia prea curând de chioșcuri decente și civilizate.

An de an, edilii care s-au perindat la conducerea orașului au recunoscut problemele sociale ale celor care își câștigă existența vânzând de 10-20 lei pe zi la tarabele improvizate, dar nu au luat nici o măsură pentru a impune proprietarului terenului să sistematizeze zona inclusiv prin amplasarea unor chioșcuri cu aspect estetic. Dincolo de urâțenia zonei, comercianții care își întrețin familiile vânzând produse ieftine și de calitate îndoielnică recunosc faptul că s-au îmbolnăvit din cauza condițiilor inumane în care își desfășoară activitatea.

„Plătim o chirie decentă pentru locul în care vindem, dar, de atâția ani, încet-încet, starea mea de sănătate s-a șubrezit. Doctorul mi-a spus ca am coxartroză. Nu ne obligă nimeni să venim aici, dar nu avem altă sursă de venit. Eu sunt de acord ca proprietarul sau primăria să amenajeze acest spațiu și noi să putem să ne desfășurăm activitatea în condiții umane”, a declarat unul dintre comercianții care vinde mărunțișuri pe terenul proprietate privată din vecinătatea Halei Centrale.

Oamenii speră de ani de zile ca situația să se îmbunătățească. Au avut încredere în foștii primari, așa cum au și în actualul edil șef, Dumitru Boroș. Acesta s-a întâlnit cu comercianții în cauză și le-ar fi promis că are în vedere amenajarea unor chioșcuri dincolo de gardul care desparte proprietatea privată de spațiul public. Rămâne de văzut în care etapă a mandatului său primarul Boroș se va ține de cuvânt salubrizând astfel zona pieței de hidoșenia tarabelor din lemn și celofan, care arata atât de rău, atât ziua, dar mai ales seara, când pare că pe acolo au trecut hunii. (Mihaela NICULESCU)

Bârlădenii, supărați din cauza mizeriei făcute de căruțașii de pe Podul Pescăriei!

de Răzvan CĂLIN

Tot mai mulți bârlădeni sunt nemulțumiți de imaginea neplăcută creată de căruțașii pe care zilnic îi poți vedea staționând chiar pe Podul Pescăriei. Sunt o reminiscență a unor vremuri demult apuse, când în Bârlad cel mai uzitat (și singurul, de fapt) mijloc de transport marfă îl reprezentau aceste căruțe sau platforme cu cai, cum li se mai spune.

Anii au trecut, vremurile s-au schimbat și odată cu creșterea numărului de autovehicule, cererea pentru astfel de atelaje a scăzut drastic. Cu toate acestea, în prezent, au mai rămas circa șase – șapte cărăuși de acest gen pe care zilnic îi poți vedea staționând pe Podul Pescăriei. Problema este că tot mai mulți concitadini sunt deranjați mai ales de mizeria pe care o fac căruțașii cu pricina.

”Caii fac mizerie multă, dai peste mici mormane de bălegar peste tot în zonă. Când treci pe acolo e un miros de îți întoarce mațele pe dos. Ca să nu mai zic că imaginea este una foarte urâtă, căruțele alea dau un aspect neplăcut zonei. De multe ori, căruțașii se îmbată, fac scandal sau pleacă prin crâșme după băutură. Și lasă căruțele cu cai acolo, nesupravegheate. Ce fel de oraș mai acesta unde vezi căruțele cu cai pe mai toate străzile. Parcă primăria a interzis accesul căruțelor în oraș? Dar am ajuns să vedem cum caii își fac nevoile în oraș. Așa ceva nu se poate! Cu căruțe și platforme cu cai în centrul orașului!”, ne-a scris unul dintre bârlădenii indignați din cauza acestei situații.

Oficial, căruțașii în cauză nu ar avea voie să staționeze în zonă, mai ales că acolo funcționează și sensul giratoriu prin care trece, pe deasupra, și traficul greu. Însă, de mai mulți ani, între tagma căruțașilor și administrația publică locală s-a încheiat un soi de înțelegere nescrisă prin care primii sunt tolerați în zona respectivă.

”Am acționat de mai multe ori în zona respectivă și am intervenit, aplicând chiar și sancțiuni contravenționale celor care staționau acolo cu atelajele”, susține Marian Plopeanu, șeful Biroului de Ordine Publică din cadrul Poliției Locale Bârlad.

Indignați sunt si întreprinzătorii privați care au afaceri în zonă. Ei sunt nemulțumiți că activitatea le este tulburată din pricina cărăușilor care își pierd vremea cât e ziua de lunga pe digurile de la Podul Pescăriei, a mizeriei, înjurăturilor și gălăgiei pe care le provoacă.

”Nu am înteles care este rostul acestor oameni aici. Accesul carutelor este interzis pe străzile orașului, dar ei sunt lăsați sa ajungă până la o aruncătură de băț de centrul orașului. Practic, stau de pomana aici, pentru că nu au nicio activitate. Lumea care vine la piață nu are nevoie de cărăuși. Câte zarzavaturi sau alte produse din zona agro-alimentară poți cumpăra încât să ai nevoie să tocmesti o platformă trasă de cal. E peste puterea mea de imaginație. Locul lor ar fi în Obor, mai degrabă. Cine nu are masină poate tocmi un cărăuș pentru transportul de cherestea sau alte mărfuri specifice comerțului de obor. Dar aici… care e rostul lor?”, ne spune un comerciant care își desfășoară activitatea în vecinătate.

Se pare că soluția stă tot în mâna edililor, care ar trebui să găsească un alt loc de staționare căruțașilor cu pricina.

Bârlădeni, pentru a păstra orașul curat, Poliția Locală are nevoie de ajutorul vostru!

Igienizare! Saci întregi de gunoaie și PET- uri aruncate la întâmplare au fost strânse în zona numită Puișor, la intrarea în cartierul Munteni din Bârlad, atât de pe spațiul verde cât și din canalul deschis din apropiere.

Pe un frig de crăpau pietrele, timp de două zile, o echipă de asistați social, coordonată de reprezentanți ai Primăriei, a acționat în zona amintită pentru a curăța (pentru a zecea oară în acest an) perimetrul invadat permanent de gunoaie. Proprietarii de case din zonă se arată revoltați, deși cei care depun gunoaiele provin mai ales din rândul lor.

Aici n-a fost niciodată curățenie! Câteva zile după ce mai strâng cei de la Primărie gunoiul, atât este curat. În rest, mormane de gunoaie risipite peste tot. Acum e frig, dar vara miroase de nu poți trece pe aici. La noi nu merge decât prin constrângere, prin sancțiuni. Aș vrea să știu dacă nu pot fi amendați acești indivizi care murdăresc zona și întrețin un focar de infecție!? Ce face Poliția Locală? Câte amenzi a dat până acum? A dat vreuna?”, se întreabă revoltat Vasile Cartas, locatar al unui bloc din zonă.

În ciuda faptului că asistații social sunt nevoiți să igienizeze zona destul de des, deși ar fi nevoie de ei în alte sectoare, rezultatul muncii lor este nul. Aruncarea gunoiului în canal și pe malurile acestuia a devenit o obișnuință pe care nimeni nu o sancționează. Poliția Locală este singura care poate amenda cetățenii certați cu civilizația, dar, după cum se prezintă lucrurile, polițiștii locali ori nu prea trec prin zonă, ori au nevoie de ochelari de vedere.

În timp ce Primăria, care a delegat mai multe competențe polițiștilor locali, dar și cetățenii, așteaptă mai multă implicare din partea polițiștilor locali, Vasile Rădoi, directorul executiv al Poliției Locale, se justifică.

Din păcate, nu ne permitem să facem investigații sau să stăm la pândă pentru a surprinde în fapt cetățenii care aruncă la întâmplare gunoiul. Bârlădenii au impresia că polițiștii locali sunt paznici. Greșit! În condițiile actuale nu se poate așa ceva! Nu putem decât să acționăm pe baza sesizărilor, din cauza lipsei acute de personal. Gândiți-vă că, pe un schimb, avem disponibili în tot orașul doar zece polițiști locali. Cunoașteți foarte bine că numărul personalului a scăzut în ultimii ani de la 150 la 50 de agenți. Bugetul local nu permite mai mult, așa că încercăm să facem față cu personalul disponibil”, ne-a declarat Vasile Rădoi.

Cu alte cuvinte, șeful Poliției Locale lasă să se înțeleagă că foarte multe probleme nu au cum să fie rezolvate, în ciuda nemulțumirii generale a bârlădenilor. Aceștia s-au săturat să li se invoce lipsa de personal, de vreme ce municipalitatea cheltuiește sume importante din buget pentru Poliția Locală. În aceste condiții, nu le mai rămâne bârlădenilor decât să pozeze, filmeze, surprindă cetățenii certați cu bunul simț, adică să fie un fel de colaboratori voluntari ai Poliției Locale, dacă vor ca în zona în care locuiesc să fie curățenie. (Mihaela NICULESCU)

Fără excremente de câine pe străzile Vasluiului!

Municipalitatea oferă gratuit pungi și mănuși de unică folosință proprietarilor de câini pentru strânge mizeria făcută de patrupede.

Edilii din Vaslui, prin societatea Goscom, au achiziționat pungi și mănuși de unică folosință, pe care le distribuie în mod gratuit în anumite puncte din oraș, astfel încât vasluienii care ies cu câinii la plimbare să poată face curățenie după animalele de companie.

Primarul municipiului Vaslui, Vasile Pavăl, a declarat că, în discuțiile pe care le are cu cetățenii, primește foarte multe reclamații de la vasluienii nemulțumiți din cauza celor care au animale de companie, dar nu curăță mizeria făcută de acestea.

”Mereu se plâng oamenii că trebuie să strângă după cei care ies cu câinii la plimbare. Prin parcuri, sau în spațiile din jurul blocurilor, sunt mereu mereu scoși câini la plimbare. De aceea, am luat mănuși și punguțe, iar atunci oamenii vor fi obligați să strângă după câini. SC Goscom a amplasat în anumite puncte mai circulate din oraș tonomate de la care pot lua aceste materiale. O să le mai rupă unii sau poate o parte vor fi sustrase, dar noi mizăm pe spiritul civic al cetățenilor. Pentru toate există un început”, a declarat Vasile Pavăl.

Edilul a mai spus că este sigur că în câțiva ani oamenii vor fi mai responsabili și vor proceda ca în statele civilizate, acolo unde proprietarii de câini au un simț civic mult mai dezvoltat și strâng după animalele de companie.

 

Bătrânul care a speriat un bloc întreg este internat într-un spital din Iași!

de Răzvan CĂLIN

Bârlădeanul Costică Oprea a fost transferat la Iași din cauză că este suspicionat că ar fi suferit un atac cerebral.

Bârlădeanul Costică Oprea (65 de ani), din cauza căruia un bloc întreg din Bârlad a fost la un pas să sară în aer, a fost internat la Spitalul de neurochirurgie din Iași. Pe 21 bloc_d4_parvaniunie, în jurul orei 22.30, bătrânul a fost luat de la domiciliul său (un apartament situat la parterul blocului D4 de pe strada Vasile Pârvan) de către un echipaj al Ambulanței Bârlad și transportat la Spitalul de urgență ”Elena Beldiman”. La data respectivă, omul era într-o stare deplorabilă care i-a uimit până și pe ambulanțieri: neîngrijit, semiparalizat, suferind vizibil cu alte cuvinte.

”Ulterior, s-a decis să fie transferat la Neurochirurgie Iași întrucât i s-a depistat un hematom intracranian. Este posibil să fi suferit un atac cerebral. În consecință, s-a decis că este mai bine pentru el să fie transferat la o clinică de specialitate”, ne-a declarat Adrian Gheorghiu, purtătorul de cuvânt al spitalului bârlădean.

Și în momentul de față, Oprea este internat în clinica ieșeană. Așa cum am mai scris în paginile cotidianului nostru, pe 21 iunie vecinii lui Oprea au alertat autoritățile locale în momentul în care au simțit un miros puternic de gaz ieșind din apartamentul lui Oprea. Oamenilor le-a fost teamă ca nu cumva să se producă vreo deflagrație care să arunce blocul în aer. Mai ales că trecuse aproape o lună de când nu îl mai văzuseră pe bătrân, bănuind că ar fi plecat de acasă. La fața locului a ajuns un echipaj al Poliției Bârlad, care după câteva minute bune, a reușit să intre în apartament. Spre surprinderea lor și a locatarilor, au descoperit că proprietarul locuinței zăcea în dormitor, pe un pat, într-o stare deplorabilă. Lângă pat se afla un aragaz cu două ochiuri racordat la o butelie, aceasta fiind sursa scăpării de gaz. Omul era debranșat de mai mult timp de la rețea de gaz metan a orașului, așa că se folosea de butelie pentru a-și face câte un blid de mâncare. Oricum, vecinii lui Oprea au fost îngroziți de condițiile mizere în care trăia bătrânul, apartamentul fiind plin de gunoaie printre care mișunau în voie șoarecii, purici și păduchi. Plus că în apartamentul bătrânului s-a aciuat de ceva vreme un alt individ, care susține că ar fi chiriaș. Acesta fost protagonistul unei întâmplări cel puțin ciudate: în momentul în care polițiștii și vecinii lui Oprea încercau să intre în apartament, el a blocat accesul proptind o scândură în ușa de la intrare. Abia la insistențele oamenilor legii a deblocat ușa.

Clipe de groază într-un bloc din centrul Bârladului. Ce au descoperit polițiștii în apartamentul unul bârlădean paralizat și cum au reușit să înlăture producerea unei tragedii!

de Răzvan CĂLIN

Bârlădenii care locuiesc în blocul D 4 de pe strada Vasile Pârvan (în imediata apropiere a Casei ”Sturdza”) au trecut din nou prin momente de groază din cauza unui vecin care locuia singur într-un apartament situat la parterul imobilului. În vârstă de 70 de ani, Costică Oprea nu avea pe nimeni și de mulți ani locuia singur în acest apartament. Însă, marți seara, vecinii săi s-au îngrijorat foarte mult în momentul în care au simțit că din apartamentul său se simțea un miros puternic de gaz. Pentru că este debranșat de la rețeaua de gaze naturale a orașului, omul se folosea de o butelie pentru a-și mai face câte un blid de mâncare.

Îngrijorarea vecinilor săi era cu atât mai mare cu cât de aproximativ o lună acesta nu mai fusese văzut și nu mai dăduse nici un semn de viață. Oamenii au devenit și mai bănuitori în momentul în care au observat că în apartamentul bătrânului s-a aciuat un individ care susținea că ar fi închiriat o cameră.

”La un moment dat, am crezut că vecinul nostru ar fi plecat de acasă în vreo vizită pe la rude, prin alt oraș, sau ceva de genul acesta. Apoi, l-am observat pe individu acesta, care are în jur de 60 de ani, cum tot intra și ieșea din apartamentul vecinului. Un tip foarte dubios, cu un aspect neîngrijit, care a mormăit că ar sta în gazdă la vecinul nostru”, a povestit reporterilor Est News unul dintre vecinii lui Oprea.

Pseudo-chiriașul a blocat accesul polițiștilor în apartament proptind o scândură în ușa de la intrare!

Marți seara, în jurul orei 21.20, când au simțit mirosul înțepător de gaz, oamenii au pus mâna pe telefon și au alertat autoritățile locale. Unul dintre vecini a sunat direct la Poliția Bârlad, care a trimis la fața locului un echipaj. Polițiștii, împreună cu vecinii bătrânului, au început să sune și să bată în ușa apartamentului. Însă, fără nici un succes pentru că nu le-a răspuns nimeni.

”Au început să bată și pe la ferestrele apartamentului, în speranța că le va răspunde cineva. La un moment dat, au sesizat că ușa apartamentului era deschisă, dar când au vrut să intre individul care chipurile ar fi chiriaș, a luat o scândură și a proptit-o în ușa de la intrare, pe interior, blocând accesul în apartament”, ne-a mai spus unui din locatarii blocului D 4.

Gestul inexplicabil al individului i-a îngrijorat și mai mult pe oameni. Preț de câteva minute bune, nimeni nu a putut intra în apartamentul respectiv. Imaginea cu oamenii legii bătând când pe la ferestrele apartamentului, când pe la ușă, ar fi fost hilară, dacă mirosul pătrunzător de gaz nu ar fi arătat pericolul de explozie ce pândea să se producă din clipă în clipă. Jocu’ de-a șoarecele și pisica a luat sfârșit după circa 20 de minute, când unul dintre polițiști a împins mai tare o fereastră și aceasta s-a deschis. Spre surpriza lor, oamenii au observat cum presupusul chiriaș stătea ascuns după perdea și privea impasibil cum oamenii legii se dădeau de ceasul morții ca să intre în apartament.

Proprietarul apartamentului zăcea paralizat în pat!

Convins în cele din urmă să dea drumul la ușă, oamenii legii au reușit să intre în casă, însoțiți și de câțiva vecini. Priveliștea peste care au dat avea să-i șocheze: ”Prima dată m-a izbit un miros puternic de gaz de butelie și un aer închis de îți dădeau lacrimile. Ușa de la dormitor era închisă și când am intrat am văzut că proprietarul apartamentului, vecinul nostru, zăcea în pat, paralizat. Am rămas uluiți pentru că noi nu am avut habar că el este acasă. Noi am zis că era plecat, când colo el zăcea sărmanul în fundul patului, bolnav. În toată casa era o mizerie de nedescris. Colcăiau gândacii, cred că și purici sau păduchi. Vecinul era într-un hal de nu îl mai recunoșteai. Era nebărbierit, cu o barbă lungă, abia putea să vorbească. Mirosea pestilențial în cameră, probabil că nici nu se spălase de atâta timp sau poate chiar își făcuse și nevoile pe el. Era o priveliște cumplită!”.

Oamenii ne-au mai relatat că întreaga locuință era cufundată în întuneric, probabil fiind debranșată de la rețea tot din cauza neplății facturilor de energie electrică. Chiar și așa, la lumina lanternelor, s-a putut vedea în ce hazna s-a transformat apartamentul bătrânului.

Culmea este că butelia, montată la un aragaz cu două ochiuri (fără cuptor), nu era în bucătărie, ci în dormitorul bătrânului. Pe o măsuță de lângă patul acestuia era pus aragazul, iar butelia era jos, în imediata apropiere.

Cine s-a ”jucat” la butelie?

Oamenii au devenit și mai suspicioși pe măsură ce au observat câteva chestii cel puțin ciudate.

”Ochiurile de la aragaz și oala care era pe unul din ochiuri erau reci. Noi am simțit miros de gaz și în alte zile și de fiecare dată numai seara. Vecinul nu avea cum să umble la aragaz sau butelie pentru că el era paralizat în pat, după cum am văzut marția seara. E clar că numai individul acesta care stă cu el în apartament a umblat la butelie. Dumnezeu știe ce e în capul lui, dar nouă ni se pare extrem de dubios. Am rămas surprins când am văzut că polițiștii nu i-au spus nimic pentru faptul că a blocat ușa de la intrare. Nu era normal să-l ia la întrebări: «Cine ești mata? Ce cauti aici? Pentru ce ai blocat ușa? etc». Sunt o grămadă de semne de întrebare. Mai ales că stătea de atâtea zile în casa bătrânului ăsta care mai era și neputincios, paralizat. I-au cerut individului să se legitimeze la un moment dat, a scos un act rufos pe care l-a întins polițiștilor, după care nu i-au mai zis nimic. L-au lăsat în pace de ca și cum nu s-a întâmplat nimic”, ne-a relatat indignați oamenii.

Dat fiind starea precară de sănătate a bătrânului, la fața locului a fost chemată și o ambulanță. Membrii echipajului sosit la fața locului au rămas oripilați de mizeria din locuință și de condițiile extrem de insalubre în care zăcea bătrânul. Omul a fost transportat și internat la Spitalul de urgență ”Elena Beldiman” pentru a primi îngrijile de rigoare.

Individul care și-a bătut joc de polițiști, lăsat în continuare în apartamentul bătrânului!

Însă, vecinii lui Oprea sunt extrem de îngrijorați în continuare: ”Vecinul nostru a fost dus la spital, dar pe individul ăla l-au lăsat acolo, în apartamentul său. Ne temem că cine știe ce prostii are în cap și ne-om trezi că ne aruncă în aer. Oare chiar nu e nimic dubios în faptul că un om se baricadează în casă în timp ce poliția bate pe la ușă și pe la ferestre? Și nici măcar nu este proprietarul locuinței, nu-l cunoaște nimeni, nu știm de unde a venit, cum de s-a aciuat în apartamentul vecinului. Polițiștii ar fi trebuit să-l ia la întrebări, să vadă exact ce hram poartă. Acum stăm cu teamă că cine știe ce-i mai trece prin cap individului ăsta și ne aruncă pe toți în aer”.

Totuși, cei de la poliție ne-au transmis, prin vocea comisarului – șef Ștefan Aristide Sofrone de la Biroul Mass-Media al IPJ Valsui, că lucrurile nu ar fi atât de ”negre”: ”În urma sesizării primite, la fața locului s-a deplasat o patrulă care a constatat că proprietarul locuinței era într-o stare precară de sănătate. Au fost alertați și cei de la Ambulanță care l-au transportat la spital. În privința celeilalte persoane din apartament, nu au existat nici un fel de suspiciuni sau bănuieli la adresa sa. În consecință, nu s-a impus luarea nici unui fel de măsuri împotriva sa”.

Și totuși, locatarii blocului așteaptă ca primăria locală să intervină la rândul său în acest caz social extrem de grav, prin serviciul de specialitate pe care îl deține: ”Ne-am săturat de mirosul care vine din cauza mizeriei existente în apartament. Au fost vecini care au văzut cum săreau șoarecii din patul bătrânului. E un focar de infecție și de boli groaznic, iar pe timpul verii, pe căldurile astea, vă dați seama ce calvar trăim”.

Nu este pentru prima dată când municipalitatea bârlădeană ar interveni în acest bloc. Chiar în vara anului trecut, echipele de la primărie, Ambulanță și Poliție au intervenit pentru a evacua temporar o bătrână are locuiește la etajul trei. Femeia era grav bolnavă și obișnuia să colecteze tot felul de obiecte de pe străzi și chiar de la containere, astfel că apartamentul și-l transformase într-o veritabilă ghenă de gunoi. Preț de o zi întreagă, echipele primăriei au muncit pe brânci ca să scoată tonele de gunoi din apartamentul-ghenă, camioneta instituției făcând nu mai puțin de trei curse.

Bârladul sub lupă! – Din ciclul ”Avem un parc frumos, căutăm oameni civilizați!”

de Răzvan CĂLIN

Nu mai e cazul să dizertăm pe tema parcului din fața Teatrului ”V. I. Popa” din Bârlad și, mai ales, a importanței acestuia pentru localnici. Este, așa cum se știe de mult timp, o oază de verdeață și aer curat, situată fix în buricul târgului. Iar localnicii, și nu numai, îi străbat aleile sau se relaxează pe băncile sale indiferent de anotimp.

Din păcate, suntem nevoiți să ne îndreptăm atenția către unii dintre concitadinii noștri (nu puțini, din păcate!) ale căror idei despre conviețuire sunt dincolo de limitele bunului simț. Imaginile surprinse de reporterii Est News în urmă cu două dimineți sunt cât se poate de sugestive. Spațiul dimprejurul unor bănci prezintă semnele clare ale activităților intense de ”relaxare” prestate de unii care înțeleg că o plimbare în parc trebuie musai presărată cu câțiva pumni de semințe de floarea soarelui. Pe lângă ”covorul” din coji de semințe, mai puteau fi admirate ambalajele de respectivele ”bomboane agricole”, pahare de unică folosință, ba chiar și câteva sticle de bere aruncate direct în iarbă, printre straturile de flori. Nu mai vorbim că în jurul unor pubele gunoaie de tot felul zăceau aruncate pe jos. Și nu, acestea nu era pline și ar fi refulat mizeria, ci pur și simplu unii s-au prefăcut că-s civilizați și au aruncat în silă gunoaiele în prejurul pubelelor. Imaginile sunt pe cât de dezolante, pe atât de grăitoare pentru lipsa de bun simț și respect față de cei din jur a unor indivizi care au înțeles democrație ca pe ceva ce-ți dă dreptul la orice, fără a avea și niscaiva obligații de bun simț. Și mai trist este că avem convingerea că astfel de imagini vom mai vedea în continuare, pentru că, din păcate, spița ”neanderthalienilor” nu e pe cale de dispariție!

Bombă ecologică în centrul Bârladului – Fostul ghetou bârlădean s-a transformat într-o ghenă de gunoi!

de Răzvan CĂLIN

Cadavre de câini, mizerii și gunoaie de tot felul au umplut mai ales încăperile de la parterul clădirii.

Blocul G1, cunoscut mai degrabă sub denumirea de ghetoul bârlădean, s-a transformat încet și sigur într-o ghenă de gunoi veritabilă. Deși de aproape șase ani chiriașii acestuia au fost mutați în complexul de locuințe sociale de pe strada căpitan Grigore Ignat, s-ar părea că imobilului îi este hărăzit să rămână veșnic o imensă ghenă de gunoi. Unde mai pui că este situată chiar în buricul târgului, în imediata apropiere a unor instituții precum Muzeul ”Vasile Pârvan” sau Complexul de Servicii Comunitare nr. 2.

hoit_ghetouDacă până acum vina era aruncată în cârca chiriașilor, acum ”vinovații” sunt alții. Chiar dacă edilii bârlădeni au luat măsuri de a monta plase de sârmă la ferestrele de la parterul clădirii, tocmai pentru a evita ca ghetoul să fie repopulat, cum, necum, aurolacii tot și-au făcut loc să intre. Așa se face că în momentul de față, încăperile de la parter sunt niște ghene de gunoi în toată regula, fiind umplute cu tot felul de bidoane și alte mase plastice, gunoaie și diverse mizerii. Mai mult, blocul s-a dovedit a fi un refugiu excelent pentru maidanezi, care aici obișnuiesc să-și crească puii. Câteva imagini surprinse de reporterii Est News zilele acestea sunt cât se poate de grăitoare: podeleleghetou camerelor sunt acoperite de tot felul de mizerii, materii fecale și, mai nou, hoituri de câini. Într-una din imagini se vede foarte clar cum pe podea zace hoitul unui câine comunitar, din care este evident că alți confrați în viață de ai lui s-au înfruptat cu sârg. Imaginile sunt de prisos atunci când vine vorba despre mirosul pestilențial care se revarsă din clădire atunci când treci pe lângă aceasta. Și încă nu a venit vara, cu temperaturi ridicate care amplifică și mai mult miasmele până dincolo de limita suportabilului.

Redactorii Est News l-au contactat pe Marin Bunea, primarul Bârladului, căruia i-au prezentat situația de la fostul ghetou. Edilul – șef a promis că va trimite urgent o echipă la fața locului pentru a remedia problema: ”Am să trimit acolo o echipă care să vadă despre ce-i vorba și să ia urgent toate măsurile care se impun”.

Grădinița strălucitoare de la parterul blocului

de Simona MIHĂILĂ

Irina Comănescu, bârlădeanca pentru care traiul la parterul unui bloc înconjurat de gunoaie și de alei pline de gropi nu au fost o scuză pentru a se complace în acest cadru, demonstrează încă o dată că spiritul civic și bunul-simț pot face minuni. Dispariția verdeței și a florilor nu a descurajat-o, așa că vine cu o nouă rețetă despre cum să învingi cenușiul impersonal al blocurilor, cu doar câțiva lei și multă ingeniozitate.

irina-comanescu9Irina a stârnit astă-vară admirația a mii de bârlădeni cu micuța ei grădină veselă și plină de culoare pe care a încropit-o din deșeuri. A cărat pietre și cărămizi, le-a spălat, le-a vopsit în culori vii și a amenajat mici alei pe care le-a acoperit cu pietriș. A transformat într-un ghiveci de flori o roată de cauciuc găsită tot la gunoi, pe care a vopsit-o în galben și portocaliu. Dintr-un grilaj ruginit pe care cineva l-a aruncat, Irina a făcut suport de ghivece multicolore, după ce, evident, le-a vopsit. Același lucru l-a făcut și cu un stâlp de electricitate dezafectat care stătea fără folos înfipt în pământ, în fața ferestrei. A plantat peste tot flori și gazon, printre care a amplasat diverse obiecte de decor pe care le avea prin casă: ciupercuțe din lemn, coșulețe, iepurași, fluturași și alte figurine din pâslă, lemn și nuiele.

Pentru a-i ține la distanță pe hoții cărora mica ei gradină le-a făcut cu ochiul, Irina Comănescu a cumpărat, cu 6 lei bucata, corpuri de iluminat cu senzori de mișcare și cu încărcare solară.

Vara – flori multicolore, iarna – copăcei încărcați de “nea”

Venirea iernii nu a răpit cu nimic din farmecul grădinii. Dimpotrivă, Irina a făcut-o să strălucească și mai tare. La propriu și la figurat. Gazonul și florile s-au dus, dar în locul lor au apărut ramuri încărcate de “zăpadă”. Ingenioasa femeie a cărat cu mâna ei crengi uscate de copac, le curățat, le-a șters de praf și le-a vopsit în alb.

gradina-comanescu4Și pentru ca Moș Crăciun să fie sedus definitiv, Irina a împodobit poienița încropită din crengi vopsite, cu instalații de beculețe, globuri multicolore, fulgi de nea, clopoței și alte decorațiuni de iarnă. În timpul nopții, când beculețele sunt aprinse, mica grădină e ca o feerie.

Nici pentru această nouă înfățișare a grădinii nu am făcut investiții costisitoare. Crengi… se găsesc peste tot, n-am făcut decât să cumpăr o cutie de vopsea albă, să le vopsesc și să le aranjez în fața geamului, ca să pară niște copăcei. În realitate e mai frumos decât în fotografii”, ne-a explicat Irina.

Iată, așadar, cu ceva mărunțiș și multă bunăvoință cum un petec banal de pământ poate deveni o oază ca din poveste. Fără scuze, fără lamentări, fără a privi în curtea vecinului și fără a aștepta ca alții să facă primii, sau în locul nostru.

Citeste si: Când bunul-simț învinge cenușiul blocurilor – Colțul de rai de la parter

Țigănie în centrul Bârladului

de Simona MIHĂILĂ

În imediata vecinătate a pieței centrale a orașului există un perimetru comercial rupt parcă din cea mai oribilă periferie. Chioșcurile, tarabele, tonetele se întrec în urâțenie, majoritatea fiind, de fapt niște improvizații din diverse resturi de materiale de construcție, și acelea sparte și peticite.

chioscuri_daniel_andreiPiața “Sf. Ilie” din Bârlad și zonele cu care se învecinează nu sunt nici pe departe unele dintre cele mai civilizate din țară, însă diferența dintre felul cum arată acum și cum arătau în urmă cu 15 – 20 de ani este uriașă. Într-un singur loc timpul pare să fi încremenit, iar acesta este perimetrul din laterala nordică a Halei Centrale, o zonă unde mai mulți comercianți vând tot felul de lucruri. Nimic rău în faptul că-și câștigă pâinea într-un mod cinstit; de altfel, nu despre ei este vorba în demersul nostru jurnalistic, căci ei sunt doar chiriași. Deranjantă este mizeria, țigănia existente aici, căci sfidează și bunul-simț, și spiritul civic.
chioscuri_piata_daniel_andrei2Zona pare decupată din talciocul orașului, despre care am scris, în urmă cu doar câteva luni, că este expresia mizeriei sub toate formele sale. Și aici, și acolo, aceeași priveliște dezolantă. Tarabe rudimentare, coșcovite, tonete ruginite, chioșcuri ordinare, din tablă zincată sau din îmbinări de placaj ori alte materiale de construcție (căpătate de pe la alții, cel mai probabil), peticite cu folii de celofan, cu linoleum, cu mușama. O îngrămădire jalnică de diverse tipuri de construcții, care mai de care mai sărăcăcioase, mai zdrențuite, mai oribile.
Dacă mărfurile expuse n-ar avea etichetă, oricine ar putea crede că a nimerit în cea mai jegoasă piață de vechituri pe care ne-o putem închipui.
Perimetrul cu pricina face notă discordantă cu tot ce-l înconjoară. Spațiile comerciale din vecinătate, indiferent de numele celor care le patronează, mai salvează onoarea zonei. E evident că cei care le dețin s-au străduit, după puterile lor, să le dea un aspect modern și civilizat. Din păcate, spiritul lor gospodăresc nu pare să-l fi contaminat și pe proprietarul țigăniei mai sus descrise.

Patronul recunoaște: “E rușinos”

chioscuri_piata_daniel_andrei5Având în vedere că municipalitatea locală patronează un perimetru identic ca aspect – talciocul din zona de sud a orașului – am fost tentați să arătăm cu degetul spre edili și să-i acuzăm de neglijență și nepăsare. Căci dacă, în cazul talciocului există oareșice circumstanțe atentuante (fiind situat, hăt, către periferia orașului) nu la fel se pune problema în cazul de față.
Conform informațiilor obținute de la Primăria Bârlad, terenul care găzduiește rușinea de lângă Hala Centrală este proprietatea unei firme private.
“Nu Primăria Bârlad este deținătoarea acelui loc, ci SC Compactus Grims SRL Bârlad. Dumnealor au în intenție să modernizeze perimetrul acela, li s-a aprobat proiectul și li s-a eliberat și autorizație de construcție încă de anul trecut. Din câte știu, autorizația expiră luna asta. Mai multe amănunte nu am”, a declarat, pentru Est News, Sorin Gliga, arhitectul-șef al Primăriei Bârlad.
cioscuri_daniel_andrei_piataChiar și în această situație, în care nu primăria este proprietar al terenului, este de neînțeles cum, în calitatea sa de responsabil cu gospodărirea orașului, tolerează o asemenea priveliște. E bine știut că municipalitatea are competența legală de a elabora regulamente privind aspectul exterior al construcțiilor, disciplina în construcții etc.
Arhitectul-șef susține că au fost luate măsuri în această direcție: “Firmei i s-au făcut înștiințări, a fost informată asupra obligațiilor pe care le are. Este motivul pentru care am și construit acel paravan de-a lungul culoarului cu tarabe, tot pentru a masca, atât cât se poate, mizeria de acolo”.
Contactat de către reporterul Est News, Daniel Andrei, reprezentantul SC Compactus Grims SRL Bârlad, a admis că zona cu pricina nu-i dă motive de mândrie: “Sunt de acord că arată jalnic. Avem în intenție să modernizăm acest perimetru, subiect pe care l-am discutat împreună cu cei care au închiriat acolo. Au fost de acord să facă ei chioșcurile după un plan făcut de un arhitect. Acum oamenii dau din colț în colț, nu mai vor să plătească ei. Personal, nu agreez ideea de chioșcuri, ci o clădire nouă. Dacă nu vor lua o decizie, o să depunem documentație pentru o clădire nouă, pe care să o compartimentăm”.

Oricum ai da-o, tot nu-i bine!

Inundați de bălării și de gunoaie, barlădenii arată cu degetul spre autorități, dar ei nu-și găsesc nicio vina.

Balarii tunse 2Își petrec timpul cu spartul semințelor, cu bătutul mingii și cu plimbatul cățeilor, dar uită că au și obligații. Locatarii Balarii tunsecatorva  blocuri de pe strada Vasile Pârvan nr. 4 (zona Casei Sturdza) nu mai sunt organizați în nicio asociație de proprietari, optând pentru desființarea ei în urmă cu mulți ani, considerând-o inutilă. De atunci, nu mai sunt reprezentați de nimeni in fata autoritatilor locale atunci când apar probleme precum toaletarea și igienizarea spațiilor verzi. Serviciul Spații Verzi din cadrul primăriei bârlădene își face simțită prezența în zonă de cateva ori pe an, însă problema este alta: cat este de normal ca banul public sa fie cheltuit din cauză ca o mână de oameni sunt certați cu bunul-simt? Este normal ca pentru lipsa de educatie si pentru nepasarea câtorva să plătim noi toți?
Zilele trecute, au fost detașați în zonă muncitori angajați la Spații Verzi, care au tuns iarba dar și bălăriile de aproape doi metri.  O “gospodina” s-a oprit din mancat seminte si s-a apucat să-i critice pe muncitori ca au tuns prea mult iarba în spatele blocului.  Deci, cum ai da-o, tot nu-i bine!

In schimb, gospodina noastra nu s-a mai suparat pe nimeni atunci cand, la o saptamana de la acest mare “necaz” pricinuit de angajatii de la Spatii verzi, gunoaiele erau la loc. (Mihaela NICULESCU)

Teritoriile „marcate” din centrul Bârladului

Ca și cum câinii comunitari și gropile din trotuare nu ar fi motive serioase de stres, bârlădenii mai au un motiv în plus pentru a fi stresați. Mirosul de urină a devenit tot mai prezent în oraș, emanând nu doar din zonele lăturalnice, din boscheți, ci și din zonele centrale, chiar ultracentrale.

Un loc îmbibat de urină este chiar cel situat lângă proaspăt reabilitatul Cinematograf „Victoria”. Deși există de câțiva ani o toaletă publică, chiar lângă cinematograf, bârlădenii dar mai ales taximetriștii din zonă o cam ignoră. Nu s-au lăsat de vechiul obicei și preferă să se ușureze … la aer curat.
O altă zonă la fel de „parfumată” chiar lângă intrarea în piață dinspre, în zona parcării cu plata dinspre Bulevardul Republicii (peste drum de  E.ON). De ani de zile, aurolacii și bețivii care-și fac veacul în bodegile de lângă piață au transformat zona într-un WC în aer liber. Mirosul de urină este atât de supărător, încât mulți ocolesc locul, oripilați de duhoare. Excrementele și urina par să nu-i deranjeze pe administratorii zonei, iar despre edili nu s-ar putea spune ca ar fi trecut vreodata pe acolo. Nici nu au de ce: in campania electorala ne scot ochii cu jardinierele de pe strada principala, iar Direcției de Sănătate Publică (DSP) și Garda de Mediu nu deranjeaza primaria cu astfel de treburi lipsite de semnificație.  (Mihaela NICULESCU)

Bombă ecologică într-un bloc din Bârlad

de Mihaela NICULESCU

Ieri dimineață, locatarii blocului D4 din strada Vasile Pârvan nr. 4 Bârlad au încremenit după ce zeci de kilograme de mizerie au fost scoase din apartamentul vecinei lor de la etajul trei. Oamenii aveau o bănuială că locuința era un depozit de gunoaie și vechituri, așa că, sătui să suporte mirosul pestilențial de pe casa scării, au făcut o sesizare la Direcția de Sănătate Publică (DSP) Vaslui.

focar_infectie3O echipă formată din reprezentanți ai Primăriei, Poliției Locale, ai DSP și ai unei firme de igienizare a sosit la fața locului și s-au luat primele măsuri. Proprietara apartamentului nu s-a împotrivit, și, pentru că prezenta semnele unei tulburări psihice, a fost transportată cu ambulanța la secția de psihiatrie a Spitalului „Elena Beldiman”.
„Este incredibil ce mizerie am găsit în acest apartament. Lenjerie murdară, mâncare stricată, lucruri strânse din container, sticle de băutură, infiltrații de apă și mucegai și un miros infernal, mai ales pe canicula asta. Vor trebui triate lucrurile bune de cele inutile și efectuată o dezinfecție”, ne-a declarat Olga Ungureanu, șeful Serviciului Gospodărie Comunală și Locativă din cadrul Primăriei Bârlad.
Proprietara apartamentului cu pricina avea obiceiul de a căuta prin gunoaie. Mare iubitoare de animale, femeia avea un maidanez pe care îl plimba și îl hrănea din gunoaie, însă animalul era plin de paraziți. Câinele va trebui deparazitat, astfel încât să nu răspândească boli celor din bloc sau de pe stradă, știut fiind faptul că a locuit într-un spațiu contaminat. Femeia în cauză se pare că este purtătoare de TBC și are și probleme psihice. Pentru început, să i se întocmească un dosar medical și ulterior, prin Direcția de Asistență Socială (DAS) din cadrul Primăriei, să se ia o măsură de protecție, probabil să primească un însoțitor.
focar_infectie1Ieri dimineață, a venit la fața locului și sora femeii cu nepotul acesteia. Rudele au declarat că femeia de 70 de ani consuma alcool și culegea chiștoace de pe stradă, pe care le fuma. Odată cu resturile de țigări culese din parc, mai strângea și tot felul de obiecte inutile pe care le depozita în apartamentul destul de mic, chiar și rădăcini de copac.
Polițiștii locali dar și vecinii au o bănuială, aceea că apartamentul femeii devenise un fel de adăpost pentru persoane dubioase și că, pe fondul consumului de alcool, se întâmplau și alte lucruri promsicue. Rudele femeii au altă bănuială, aceea că apartamentul ar fi fost înstrăinat fără ca proprietara să știe ce a semnat. Asta pentru că sora sa nu a găsit nici până acum actul de proprietate al apartamentului.

Muzeul colecțiilor… de gunoaie

de Mihaela NICULESCU

Cum a dat căldura, s-au încins și spiritele în zona fostului ghetou bârlădean. Pe lângă tulburarea liniștii publice și infracțiunile de furt tot mai prezente, au reapărut în peisaj gunoaiele aruncate în curtea muzeului. În fiecare dimineață, curtea fostului Muzeu al Colecțiilor (Casa Sturdza) este curățată de către angajații instituției, nevoiți să strângă PET-uri goale, cutii de bere, chiștoace, pungi de snacks-uri, chiar și scutece de unica folosință. Cu o precizie de ceasornic elvețian, în fiecare seară și noapte, tineri euforizați, rezemați de gardul muzeului, beau, fumează, fac scandal și confundă curtea muzeului cu un container de gunoi.

Gunoaie Sturdza 5Reprezentanții Poliției Locale cunosc zona ca pe un cal breaz, dar declară că nu au suficienți angajați care să asigure paza permanentă a obiectivului.

„În tot orașul avem 70 de polițiști local, iar într-o singură tură lucrează doar 12 polițiști. Polițistul local căreia îi este arondată și zona Casei Sturdza se ocupă de asigurarea pazei și ordinei publice pe o suprafață destul de largă, începând de zona Cinema Victoria, până aproape de zona Stadion”, ne-a declarat Vasile Rădoi, directorul executiv al Serviciului Poliției Locale. El recunoaște că polițiștii locali nu pot să asigure continuu paza zonelor fierbinți, dar cred că și Poliția Municipală și Jandarmeria are trebui să se implice mai mult, iar în cazul de față chiar muzeul.

Din păcate, muzeul nu are decât un singur paznic care asigură paza tuturor corpurilor muzeului.

„Ne confruntăm cu aceste gesturi barbare de multă vreme. Nu avem altceva de făcut, decât să asigurăm curățenia din jurul muzeului, punând angajații la treabă. ÎnGunoaie Sturdza 3 ceea ce privește paza, nu ne putem permite angajarea mai multor paznici. Avem camere de supraveghere la toate obiectivele, ce au surprins de multe ori indivizi care chiar încercau să le fure. Am sesizat acest lucru la poliție, la fel ca și furturile unor ornamente de la gardul original al Casei Sturdza. Nu s-a luat nicio măsură, pe motiv că infractorii erau minori. Nu de puține ori, paznicii au fost loviți cu sticle Cam așa stau lucrurile”, ne-a declarat Mircea Mamalaucă, directorul Muzeului „Vasile Pârvan”.

Acesta este convins că, după ce imobilul va fi reabilitat și reamenajat pentru a adăposti opera pictorului bârlădean Corneliu Vasilescu, acesta va beneficia de toate mijloacele de securizare și va avea și un paznic permanent.

Când bunul-simț învinge cenușiul blocurilor – Colțul de rai de la parter

de Simona MIHĂILĂ

O bârlădeancă ne oferă tuturor o lecție despre cum să aduci frumusețea traiului de la curte, în fața blocului. Cu multă inteligență și cu o investiție financiară minimă, femeia și-a încropit o adevărată oază de confort. Deșeurile au fost transformate în obiecte de decor pentru grădinița plină de flori și de gazon. Chiar pe lângă blocul cu pricina trece un firicel de apă dincolo de care începe pădurea Grădinii Publice, dar în loc să profite de acest colț de poveste oferit de natură, localnicii îl acoperă zilnic cu mormane de gunoaie.

Un adevărat colț de rai, vibrant și plin de culoare, dă viață parterului unui bloc din Bârlad. O mică grădiniță care a prins contur pe un teren bătătorit, plin de bălării, ca mai toate spațiile așa-zis verzi dintre blocurile din oraș. Micuța grădină, situată la parterul unui dintre blocurile de la IRB (Rulmenți SA), a devenit atracția a sute de bârlădeni care, fie au văzut poze pe facebook, fie au trecut prin zonă.
Meritul pentru acestă oază este al Irinei Comănescu, o bârlădeancă tânără, mamă a doi copii, care a refuzat să se lase intimidată de cenușiul blocului în care locuiește. Fără prea multe lamentări și fără a aștepta cu mânile în brâu ca alții să-i pună pe tavă curățenia, femeia și-a suflecat mânecile și s-a pus pe treabă.
În numai o lună, în fața ferestrei garsonierei în care locuiește a răsărit un loc de vis în care Irina adoră să-și savureze cafeluța de dimineață. Există acolo gazon, flori plantate direct în pământ, dar și în ghivece suspendate, alei micuțe cu pietriș, mărginite de pietre vopsite în culori vii și câte și mai câte minunății care încântă ochiul, totul desfășurat pe o suprafață de cel mult 15 mp.
“Acum doi ani, am împrejmuit spațiul din fața ferestrei mele și a vecinului meu, pentru a adăposti niște căței. După care mi-a venit ideea să încropesc această grădină. Am vrut un loc aparte, pentru mine”, ne-a povestit Irina Comănescu.

Deșeuri transformate în obiecte de decor

Mai întâi, Irina a cărat cu mâinile ei pietre și cărămizi “de la râpă”. “Râpa” este un loc dosit din vecinătatea blocului unde “gospodarii” depozitează ilegal gunoaie. A cărat pietrele două câte două, le-a spălat și apoi le-a vopsit în diverse tonuri de galben, roșu și portocaliu.
Le-a aranjat în așa fel încât să formeze alei în micuța grădiniță. A acoperit aleile cu pietriș mărunt cumpărat de la un depozit de construcții, iar restul spațiului l-a semănat cu gazon cumpărat de la supermarket.
A adus, apoi, pe rând, flori: dalii, panseluțe, crăițe, petunii, mușcate și multe altele. Un colț al grădinii a fost decorat cu un cauciuc găsit tot la “râpă”, pe care Irina l-a vopsit în galben și portocaliu și l-a transformat într-un ingenios ghiveci de flori.
Ochiul de gospodină al Irinei a descoperit, în apropierea blocului, un grilaj din metal coșcovit, care fusese cândva atașat în chip de gratii la fereastra unor vecini. L-a curățat, l-a vopsit și a făcut din el suport pentru o sumedenie de ghivece multicolore, evident, pline cu flori.

Cele două cutii de vopsea pe care femeia le-a achiziționat pentru a colora pietrele, cauciucul și grilajul, au făcut și alte minuni. În grădină trona un stâlp de iluminat dezafectat, plin de rugină, pe care Irina l-a transformat într-un obiect de decor de toată frumusețea după ce l-a vopsit în roșu și portocaliu.
La un moment dat, a constatat că, pentru a ajunge la sârma pentru rufe, e nevoită să calce pe gazon. S-a hotărât să-și facă potecă din pietre colorate, dar nu s-a îndurat să o amenajeze peste iarba verde pe care o îngrijea ca pe ochii din cap. Și-a amintit de un film, în care personajul fura gazon pentru a-l duce în propria sa curte, așa că femeia s-a inspirat din rețeta acestuia: a decupat cu un cuțit bucați de pamant cu tot cu gazon și l-a replantat, tot în grădiniță, lângă peretele blocului. “Ca sa oprească stropii de ploaie care săreau pe pământ și pătau peretele”, ne explică Irina.

Hoții, fugăriți de lămpile cu senzori de mișcare cumpărate cu doar 6 lei

Gazonul e îngrijit regulat cu ajutorul unui foarfece obișnuit. “Când crește prea mult, iau foarfeca și o tund cum ai tunde părul, șuviță cu șuviță”.
Florile și gazonul cresc în compania mai multor obiecte de decor pe care femeia le-a cumpărat din magazin: ciupercuțe din lemn, coșulețe, iepurași, fluturași și alte figurine din pâslă, lemn și nuiele.
Frumusețea acesui colț de rai le-a făcut cu ochiul și hoților. Dar Irina a găsit un antidot la fel de isteț: a montat în grădiniță și în dreptul ferestrelor corpuri de iluminat cu senzori de mișcare. Pe lângă faptul că se aprind instantaneu atunci când musafirii nepoftiți se apropie, lămpile nici nu consumă curent electric, fiind încărcate cu energie solară.
“Le-am cumpărat ieftin, cu numai 6 lei bucata”.

De altfel, întreaga investiție a fost făcută cu bani extrem de puțini, singura cheltuială mai serioasă fiind gardul cu care a împrejmuit spațiul din fața ferestrei și care a costat 200 de lei. Sumă pe care Irina a împărțit-o cu vecinul de alături, întrucât grădina se desfășoară și sub fereastra lui.
“În rest, totul a fost cumpărat cu mărunțiș. Nu știu dacă florile, gazonul, pietrișul, vopseaua, corpurile de iluminat și figurinele au costat, în total, 100 de lei. Cred că mai puțin. Nu am ținut cont, deoarece nu am cumpărat tot odată, ci în timp”.

Un colț de natură inundat de gunoaie

Realizarea Irinei nu este doar o lecție de civism, ci și o mostră de bun-simț tot mai rară în rândul locatarilor de la bloc. Cu atât mai demnă de admirație, cu cât blocul în care femeia locuiește este înconjurat de gropi (pe care autoritățile refuză să le plombeze, nefiind vizibile din stradă), dar și de gunoaie. Acestea din urmă nu cresc singure, ci sunt ale “gospodarilor”, unii aruncându-le direct de la etaj, după cum au putut constata reporterii Est News.
Este cu atât mai regretabil cu cât, la nici trei metri de blocul cu pricina trece un firicel de apă (“râpa”) dincolo de care începe pădurea deasă care se unește cu cea a Grădinii Publice. Dacă toți oamenii de acolo ar avea măcar puțin din spiritul de gospodar al Irinei Comănescu, probabil că zona ar deveni o feerie, căci nu sunt multe blocuri în Bârlad cu vedere la pădure. În loc de bănci și spații de relaxare, nesimțirea unora a transformat firicelul de apă și marginea pădurii într-un loc permanent plin de gunoaie. Cărora nici omul de serviciu nu le mai face față.

Vasluiul sub lupă – Aruncatul gunoiului pe geam – sport olimpic la Vaslui

În Vaslui, localnicii unui bloc din Crucea Gării au descoperit o metodă de a scăpa de gunoiul din casă, ușor și repede. Care e metoda? Aruncatul gunoiului pe geam. Dar nu oricum, pentru că și “sportul” ăsta ce și-a pus bazele de curând, are regulile lui. Vă prezentăm noi două dintre ele, cele mai importante de altfel.

Prima regulă este că gunoaiele nu se aruncă toate odată, ci rând pe rând…câte o cutie goală de la margarină, câte un ambalaj, câte o sticlă de plastic și fiecare ce mai are și nu-i trebuie. A doua regulă: Aruncatul se face fără ca trecătorii să vadă, iar în cazul în care cineva observă, cel care practică “sportul” se va face că dă mâncare la pisici, chiar dacă nu e niciuna prin preajmă. Or’ veni ele cândva…

Așa procedează olimpicii noștri, tare pricepuți la “sportul” ce aduce Vasluiul în atenția publicului. La curățenie însă, nu se încumetă nimeni, nu de alta, dar nu vor să dea de pământ cu munca “olimpicilor”. Sfatul nostru este totuși să nu vă apucați de acest sport c nu v-aduce nimic bun, ci dimpotrivă. (R.N.)

Un fel de parc, un fel de educație

Nu mai este un secret faptul că Parcul 1 Mai din Vaslui este plin de gunoaie tot timpul. Dacă celelalte parcuri din oraș strălucesc de curățenie, Serviciul de Salubrizare din cadrul firmei de gospodărire locală ocupându-se de aspectul lor zilnic, pe acest parc se pare că nu-l prea bagă nimeni în seamă când vine vorba de curățenie. Așa se face că pe jos găsești numai peturi de bere, mucuri de țigară, pungi și coji de semințe. De asta se ocupă tinerii din Vaslui, care sfidează cel mai elementar comportament civic. De ce să se obosească să arunce gunoiul la coș dacă tot nu-i sancționează nimeni?

Dacă în anii trecuți cei care aruncau pe jos chiar și o țigară primeau amendă de 500 de lei, acum se aleg doar cu un avertisment de la Poliția Locală. Însă cei care își fac veacul prin acest parc nu se aleg nici măcar cu asta, pentru că nici polițiștii locali nu dau pe-acolo, ca să nu mai vorbim de angajații GOSCOM.

Roxana NĂSTASĂ

Delea 2, groapa de gunoi a șefilor AJVPS: Moartea unui iaz

Preluat cu acte în regulă de Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi (AJVPS) de la Primăria Vaslui, iazul Delea 2, în loc să fie reamenajat, a fost transformat în platformă de deșeuri. Cei care aruncă gunoaiele acolo sunt chiar concesionarii.

Aflat în spatele binecunoscutului baraj Delea, iazul Delea 2 a ajuns, din lac de pescuit, un câmp plin de buruieni unde animalele își caută hrană printre tone de gunoaie. Trebuie spus că deșeurile au fost aruncate strategic, din loc în loc, pentru ca ochii autorităților să nu le observe prea lesne.
Teoretic, după cum îi spune și numele, iazul ar fi trebuit să aibă în primul rând apă, însă conducerea Asociației Județene a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi (AJVPS) l-a lăsat în plata Domnului, deși contractul de concesionare pe care l-a semnat în 2008 cu Primăria Vaslui prevedea reamenajarea zonei.
“În 2012, când s-a renovat sediul AJVPS Vaslui, din mai până prin iulie am muncit pe acolo. Tot ce s-a dărâmat, pereții, tencuiala veche, dușumelele, tot ce au dat ei jos am încărcat în «papuc» și am cărat pe Delea. Negru (Vasile Negru, directorul AJVPS Vaslui – n.r.) ne-a spus: «Încărcați și cărați în baraj, la Delea».
I-am răspuns: «Dom’le, da’ cum să cărăm la Delea, că e barajul nostru acolo, ducem mai bine la platformă». «Da’ de ce să mai dăm bani și la platforma de gunoi? Vă duceți și dați unde vă zic eu». Eu și cu doi colegi am cărat cu rândul. Descărcam moloz, pietroaie. Acum, s-a mai lăsat, a intrat în pământ, că e de vreo doi ani. Începând de colo și până aici au fost descărcate gunoaie. Sunt și pe malul celălalt. Am cărat 15-20 de mașini. Imediat când a intrat el director, ne-a pus să incendiem vegetația de la Delea 2. Ce-a făcut: ne-a chemat pe toți paznicii, ne-a dat benzină și ne-a zis să dăm foc la tot. În zona asta erau mistreți, fazani care aveau ouă, cuiburi, pui. A dat foc la tot. Păi, cum protejezi tu vânatul când îi incendiezi habitatul? Unde să mai depună ouă fazanul ăsta? La mine pe acoperiș?!”, s-a întrebat fostul paznic de vânătoare Lucian Epure, arătându-ne grămezile de gunoaie.
Am fost curioși să aflăm mai multe despre modul în care șeful vânătorilor înțelege să protejeze natura. L-am găsit, vineri, la sediul AJVPS Vaslui. Era ocupat, așa că am așteptat.
Într-un târziu, deschizând ușa larg, directorul Vasile Negru ne-a măsurat din cap până-n picioare și ne-a spus pe un ton oarecum amenințător: “În primul rând, când vreți să vorbiți cu mine, trebuie să mă întrebați dacă puteți intra în sediu pentru că este proprietate privată. Sunt ocupat și vineri, și sâmbătă, și duminică. N-am timp de vorbit cu presa. Luni, dacă o să am timp”.
“Dacă e proprietate privată, cine e proprietarul, dumneavoastră?”, am plusat noi.
“Nu, eu sunt administratorul”, a răspuns Negru.
Așadar, administratorul-director susține că AJVPS Vaslui este proprietate privată, în condițiile în care fondurile de vânătoare sunt ale statului. Mai mult, circa 800 de vânători plătesc anul cotizații, așa că, teoretic, fiecare are dreptul la o cotă parte din bunurile asociației. Care să fie realitatea?

Acuzații peste acuzații
Luni dimineață, Negru a fost ceva mai primitor și a reluat discuția de unde o lăsasem: “Noi nu luăm bani de la bugetul statului. Fondurile sunt luate prin contracte pe bani privați, iar noi le administrăm”.
Întrebat despre gunoiul depozitat la Delea 2, a afirmat nu prea convins: “N-am dus niciun gunoi. A fost oleacă de gunoi, dar am adus containere aici, în curte. Acolo s-au dus niște frunze. Gunoiul de acolo nu este al meu. De aicea și până acolo, numărați căte locuințe și câți oameni sunt. El poate să spună orice. Dar sper să poată să și probeze ceea ce spune”.
După cum vă amintiți, nu este prima acuzație care i se aduce lui Vasile Negru. Împotriva lui, dar și a lui Virgil Cadăr, președintele AJVPS Vaslui, nouă vânători au sesizat la procuratură faptul că fondul de vânătoare Cârja, unde se gsește vânat de toate speciile, a fost dat, prin fals și uz de fals, la schimb cu fondul Popeni, pe care patronul SC Transmir Murgeni, Emil Savin (zis Farmazon), îl câștigase la licitație cu numai 2.000 de euro. Vânătorii susțin că manevra a fost posibilă deoarece Virgil Cadăr a anuțat ministerul de resort că ar avea aprobarea Adunării Generale a AJVPS Vaslui, ceea ce nu era deloc adevărat. Totodată, oamenii susțin că “ștabii” împușcă ce vor și ori de câte ori vor pe toate fondurile de vânătoare ale statului, pentru că au asupra lor autorizații în alb (date de Cadăr și Negru) pe care le completează doar când i-a «mirosit» cineva. Nemulțumirile sunt legate și de faptul că unii vânători cu posibilități financiare, precum Adrian Tighici, Florin Dobârceanu și alții, au cumpărat fonduri de vânătoare, au constituit asociații de vânătoare, dar au rămas și membri AJVPS Vaslui, contrar prevederilor statutului, doar pentru a vâna tot ce mișcă.
Că tot a venit vorba despre fondul Cârja, Negru susține că a făcut totul legal: “Nu am avut aprobarea Adunării Generale, dar am avut aprobarea Consiliului, care este ales și desemnat prin vot. Consiliul hotărăște tot”.
Directorul AJVPS Vaslui a recunoscut apoi că banul face totul: “Dacă am bani, pot să mă duc să vânez lei în rezervațiile din Africa, dacă am bani, mă duc și vânez antilope în munții Caucaz, dacă am bani, mă duc la vânătoare cu nepotul regelui Spaniei. Deci, atâta timp cât plătesc un permis de port-armă și sunt deținător legal de armă, pot să vânez oriunde. Asta înseamnă că orice vânător poate vâna pe orice fond de vânătoare, dacă deține toate documentele legale”.

În conflict deschis
Despre râca dintre majoritatea vânătorilor și șefii AJVPS Vaslui, Vasile Negru ne-a declarat că a pornit în 2011, când fostul director, Gheorghe Apetroaie, a fost scos forțat la pensie de actuala conducere, care îl acuza că s-a sclerozat: “Eu am venit director aici la 1 decembrie 2011. El nu voia să iasă la pensie, chiar dacă avea 74 de ani. Faptul că oamenii l-au înțeles chiar dacă i-a scăzut nivelul intelectual l-a încurajat. Începuse să uite. I-am spus: domnule Apetroaie, sărbătorim frumos ieșirea la pensie, ne pregătim, organizăm, numai să ne spuneți când vreți. El a început: «Golanilor, răilor, am să ies la pensie când vreau!» Și atunci, membrilor din Consiliu nu le-a convenit. În jurul domnului Apetroaie era un nucleu. Domnul Irimia (Alexandru Irimia, fost consilier local – n.r.), care a murit, Dumnezeu să-l ierte, a vrut să fie director. El era președinte pe Clubul Vaslui. Majoritatea delegaților l-au desemnat. Și-au promis unul altuia că se susțin. Lui Florin Munteanu i-a spus că, dacă îl susține, îl pune secretar la Vaslui. Și au început băieții să mai dea câte un coniac. Iaca, nu s-a putut așa ceva pentru că domnului Irimia, nevând studii de specialitate, Bucureștiul nu i-a dat acreditare. Apoi, nu i s-a mai prelungit contractul domnului Apetroaie și de aici conflictul. Frații Epure (Lucian și Cristi Epure, principalii acuzatori la adresa lui Negru și Cadăr – n.r.) au fost oamenii de casă ai domnului Apetroaie, dar nu mă deranjează Nu mă interesează trecutul. Ce a fost a fost. Ei ce au zis: «Eu te susțin pe tine, eu te susțin pe tine», dar nu s-a putut realiza acest joc al lor. Nu s-a putut și, atunci, în nemulțumirea lor, au zis «Hai să-i tocăm!»”.
Întrebat despre numărul vânătorilor nemulțumiți de conducerea AJVPS Vaslui, Negru a declarat: “Epure spune că reprezintă interesele a 300 de vânători. Sunt plângeri la parchet, la DNA, peste tot sunt plângeri. Dar să știți că aceste plângeri circulă de doi ani de zile. Pe mine nu m-au deranjat. Dintr-o mie de membri, ăștia care sunt împotriva noastră nu sunt nici 10%”.
Referindu-se la dosarele penale “fabricate” fraților Epure, directorul AJVPS Vaslui a susținut că nu are nici în clin, nici în mânecă: “Eu n-am vorbit cu nimeni. Nu o dată, am fost amenințat de Lucian Epure. Nu o dată, de n ori mi-a spus «te omor», «te împușc». Am dovezi. El are un dosar destul de bine îmbrăcat. La prima Adunare Generală, vom propune să fie exclus de tot din rândul membrilor vânători. Plângerea lor este la poliție. Cred că urmează să se dea soluția. Tot ce mi-au cerut, documente, le-am predat. Am făcut copii și le-am dat. Dar vedeți că nu mă arestează”.
După aproape două ceasuri de replici și contrareplici, în jurul orei 11 (oare ce program de lucru o fi având?), îmbrăcat într-o ținută kaki, cu arma de vânătoare la el, în sediul AJVPS a intrat Virgil Cadăr, care este și directorul adjunct al Oficiului Județean Vaslui al Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit. Câteva secunde a rămas blocat, apoi, referindu-se la articolele apărute în cotidianul Obiectiv, a sărit cu gura: “Mai aveți curajul să intrați aici? Poate vă iau vânătorii la bătaie!
ntr-o zi, vă așteptau vreo doi pe aici. Au spus că, dacă vă prind… Vă vom da în judecată. O să aveți de lucru. Și domnul Tighici, și domnul Ciupilan… Intrăm în etapa a doua”.
Să vedem!

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: