Home / Tag Archives: vot

Tag Archives: vot

Ce trebuie să știe vasluienii care vor să voteze în străinătate la alegerile prezidențiale din acest an

Au mai rămas mai puțin de trei săptămâni până când vasluienii care nu se vor afla în țară, în zilele de 10 și 24 noiembrie 2019, se pot înregistra ca alegători în străinătate, prin intermediul unui formular on-line, disponibil pe site-ul www.votstrainatate.ro.

Vasluienii care, indiferent de motiv, nu vor fi în România la cele două scrutine pentru alegerile prezidențiale din acest an, au posibilitatea să își exprime în străinătate preferința pentru unul dintre candidații la funcția de șef al statului.

Aceștia pot vota la secția din localitatea în care se vor afla în zilele de 10 și 24 noiembrie 2019 dacă se înscriu, până pe 11 septembrie, ora 23.59, pe pagina de internet pusă la dispoziție special pentru votanții din străinătate.

Toți cei interesați trebuie să acceseze site-ul www.votstrainatate.ro, să apese pe butonul „Vreau să votez la SECȚIA DE VOTARE” și să completeze chestionarul aferent, cu datele personale (cod numeric personal, nume și prenume). Ulterior, utilizatorii vor putea să selecteze țara, localitatea și subdiviziunea teritorială unde doresc înființarea unei secții de votare.

Atenție mare la denumirea localității! Cel mai probabil, denumirea este oferită în limba țării respective iar, în cazul în care nomenclatorul nu conține localitatea dorită, este permisă introducerea manuală a numelui acesteia.

Vasluienii care doresc să voteze în străinătate au nevoie de o adresă de e-mail validă, pe care vor primi ulterior mesajul de confirmare și notificările legate de solicitările făcute. De asemenea, aceștia trebuie să furnizeze un numărul de telefon, respectând formatul internațional (cu prefixul +40).

La finalul chestionarului, toți utilizatorii sunt rugați să atașeze copia scanată sau fotografia actului de identitate în unul din următoarele formate: jpg, png, tiff, pdf, doc, docx, odt, asigurându-se că imaginea transmisă este clară și cuprinde toate informațiile de identificare.

Prin completarea documentului online, vasluienii își dau acordul să fie radiați pentru acest scrutin din lista electorală permanentă din România și înscriși în lista electorală permanentă din străinătate. Fiecare cerere este înregistrată automat la Autoritatea Electorală Permanentă, iar solicitantul primește un număr de înregistrare pe adresa de e-mail furnizată.

Autoritatea Electorală Permanentă le recomandă tuturor celor care folosesc o adresă de e-mail de la providerul Yahoo (@yahoo) să verifice inclusiv fișierul Spam, deoarece există posibilitatea ca e-mailul de confirmare, precum și restul corespondenței să ajungă cu întârziere. În cazul în care se depășește valabilitatea link-ului de confirmare în vederea înregistrării și finalizării cereri (24 de ore), va fi necesară o nouă înregistrare.

Până acum, s-au înscris pe site-ul www.votstrainatate.ro 9943 de persoane care vor vota în afara granițelor la alegerile prezidențiale din acest an. (Mara GRIGORIU)

Pentru a putea vota, 284 de persoane au solicitat în week-end noi cărți de identitate la Bârlad

Bârlădenii și-au dorit foarte mult să voteze. O dovadă în acest sens este și adresabilitatea mare înregistrată la Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor (SPCLEP), pentru reînnoirea documentelor de identitate expirate.

Bârlădenii au apelat în număr mare la acest serviciu atât sâmbătă, în timpul programului special (8-16), cât și duminică, în intervalul orar 7-21. Astfel, în cele două zile au fost eliberate 277 de cărți de identitate, din care 131 sâmbătă și 146 duminică. Pe lângă acestea, au mai fost eliberate și șase cărți de identitate provizorii, valabile 12 luni. Întrucât cărțile de identitate se tipăresc la Vaslui, persoanele care au solicitat aceste acte după ora 19 au primit cărți de identitate provizorii.

Printre cei care au solicitat cărți de identitate, fără de care nu puteau vota, s-au aflat și persoane ale căror documente erau expirate de câțiva ani, dar și bârlădeni care au descoperit în ultimul moment că actele nu mai sunt valabile.

Personalul SPCLEP Bârlad a constatat, din declarațiile solicitanților că motivul pentru care au venit în weekend-ul trecut pentru a-și reînnoi cărțile de identitate expirate a fost dorința expresă de a-și exprima votul. (Mihaela NICULESCU)

Vasluienii sunt atrași cu premii în valoare de 3.000 de lei pentru a promova alegerile europene

Europe Direct Vaslui și Consiliul Județean Vaslui, în parteneriat cu Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Vaslui și Muzeul Județean “Ștefan cel Mare” Vaslui, invită toți vasluienii care consideră că au talent în domeniul artistic, să participe la concursul de afișe “PEntru EUropa” și să-i convingă pe cei din jur să meargă la vot pe data de 26 mai 2019.

“În perioada 23 – 26 mai 2019, toți cetățenii adulți din statele membre ale UE vor avea ocazia să își aleagă reprezentanții în Parlamentul European. Alegerile europene din mai 2019 vor avea un impact direct asupra vieții fiecăruia dintre noi. Ele vor decide cum va acționa Europa în următorii ani pentru a răspunde preocupărilor noastre legate de locurile de muncă, de afaceri, securitate, migrație și schimbările climatice. Deoarece Europa este a noastră, a tuturor, ar trebui să luăm aceste decizii împreună. Așa că nu este important să votezi doar tu, ci și familia, prietenii, vecinii și colegii tăi”, menționează într-un comunicat de presă Europe Direct Vaslui.

Persoanele interesate pot trimite, până la data de 6 mai 2019, la adresa europedirectvaslui@cjvs.eu, maxim trei afișe prin care să promoveze alegerile europene, într-un mod cât mai creativ și cu un impact cât mai mare. Sunt acceptate diferite tehnici în realizarea afișelor, cu singura condiție ca acestea să conțină obligatoriu:

a) data alegerilor europene: 26 mai 2019;

b) hashtagul alegerilor europene: #dedataastavotezeu;

c) cuvintele: alegeri europene;

d) în partea de sus și jos câte un chenar gol de câte 5 cm/înălțime fiecare, pe toată lățimea afișului, pentru ca Organizatorii să poată introduce ulterior logo-urile proprii.

În cadrul acestui concurs vor fi premiate 2 persoane. Un câștigător va fi desemnat prin intermediul paginii de Facebookwww.facebook.com/EuropeDirectVaslui, în baza numărului de like-uri primite pentru afișele înscrise, iar al doilea câștigător va fi desemnat de către un juriu desemnat de Organizatori. Premiile vor consta în obiecte, în valoare totală de 3.000 lei.

Informații suplimentare sunt disponibile în Regulamentul concursului, publicat pe www.europedirectvaslui.ro. (G.P)

Episcopul Hușilor a votat la referendum în Marea Britanie ”pentru protecția constituțională a familiei naturale”

Episcopul Hușilor a votat la referendum în Marea Britanie, mai precis în Glasgow, acolo unde se află la o întâlnire a tinerilor ortodocși din regat. Într-o postare pe rețelele de socializare, preasfințitul Ignatie spune că a ales ”pentru protecția constituțională a familiei” în dorința de a fi de partea valorilor creștine.

Referendumul privind redefinirea familiei l-a prins pe episcopul Hușilor în Marea Britanie, acolo unde a participat la un congres al tinerilor ortodocși din regat. Un adevărat susținător al familiei tradiționale, preasfințitul Ignatie susține că a votat ”pentru protecția constituțională a familiei”.

Vă vorbesc din ținutul Scoției, de departe, dar cu inima și conștiința plină de recunoștință. Căci astăzi, prin participarea la vot, ca expresie a libertății și a democrației, am decis să fiu de partea valorilor creștine care formează identitatea noastră de creștin. Am votat împreună cu tinerii ortodocși români ai Asociației Nepsis, din Marea Britanie și Irlanda, pentru protecția constituțională a familiei naturale, formată din bărbat și femeie, pentru celebrarea vieții ca sens intrinsec al căsătoriei, pentru binele și inocența sufletească a tuturor copiilor”, susține episcopul Hușilor într-o postare în mediul on-line.

Preasfințitul Ignatie și-a exprimat dezamăgirea față de faptul că românii din țară au mers în număr mai mic la vot decât cei din străinătate.

În momentul de față, mă locuiește atât un sentiment de bucurie, cât și unul de nădejde puternică. De bucurie că românii de aici, din diaspora, inclusiv și cei din județul Vaslui, au votat mult mai consistent, procentual vorbind, decât cei de acasă. De ce? Pentru că românii din diaspora au luat deja contact, sunt mai conștienți și simt mult mai pregnant mirosul periculos și nociv al ideologiei de gen care vrea cu orice preț să schimbe datele naturale și biologice sexuale ale bărbatului și femeii și, implicit, ale familiei naturale. De nădejde, că cei de acasă, în special din Vaslui, oameni credincioși, nu se vor lăsa descurajați și vor da mărturie despre valorile creștine în care cred”, le-a transmis credincioșilor prelatul vasluian. (Ionuț PREDA)

Nicio problemă cu organizarea referendumului!

Vasluienii care vor să participe la referendum își pot scoate cartea de identitate chiar în ziua desfășurării votului. La videoconferința cu prefecții susținută de ministru de Interne Carmen Dan, de la Vaslui nu s-a raportat nicio problemă deosebită.

Ca și în cazul proceselor electorale trecute, Serviciul Public Comunitar Local pentru Evidența Populației va avea program și în zilele desfășurării votului, sâmbătă și duminică, pentru ca vasluienii care nu au acest act valabil să și-l poate ridica în procedură de urgență și să poată participa la scrutin. În cadrul videoconferinței cu prefecții pe care a convocat-o ministru de Interne Carmen Dan, ieri, începând cu ora 11.00, dinspre Vaslui nu s-a raportat nicio problemă privind organizarea referendumului. Ba, dimpotrivă, prefectul Eduard Popica și subprefectul Mircea Gologan au afișat o deplină încredere în sine. Nici problemele de la Văleni, unde câțiva stâlpi căzuți au făcut imposibil accesul la internet, nu l-au “destabilizat” pe Popica care, imediat după videoconferință, l-a sunat pe primar care i-a spus că acestea vor fi rezolvate în 10 minute.

De mâine, buletinele de vot vor fi afișate la secțiile de votare. Acestea au ajuns deja în secții, împreună cu ștampilele, ștampilele de control și toate celelalte materiale necesare desfășurării procesului electoral. Polițiștii și jandarmii vor fi pe poziții, ca și echipajele de intervenție, în caz de incidente.

“Vreau să-i asigur pe toți cei implicați că vor fi plătite orele suplimentare, așa cum prevede legea, pentru desfășurarea activității în zilele libere”, a spus ministru Carmen Dan.

Problema celor 88 de președinți de secții de votare care au notificat Prefectura că nu își vor putea îndeplini rolul a fost deja rezolvată apelându-se la cei de pe listele suplimentare.

Peste 3.000 de vasluieni sunt implicați în desfășurarea referendumului în secțiile de votare, iar suma alocată pentru județul Vaslui este de 163,712 milioane de lei. (Cristian PĂTRAȘCU)

540 de deținuți din Penitenciarul Vaslui vor vota la referendum

540 de deținuți de la Penitenciarul Vaslui vor vota la referendumul privind redefinirea familiei, proces care se va desfășura în incinta unității de detenție. Persoanele private de libertate au fost arondate celor trei secții de votare din localitatea Muntenii de Jos.

Referendumul privind redefinirea familiei pare de interes pentru deținuții din Penitenciarul Vaslui. Acest aspect este demonstrat prin procentul mare, de peste 80%, din numărul de deținuți încarcerați în unitatea de detenție vasluiană care vor să-și exprime opinia. În funcție de cum vor stabili birourile secțiilor de votare la care au fost arondați, cei 540 de deținuții vor vota sâmbătă sau duminică, cu ajutorul urnei mobile.

Persoanele private de libertate au fost împărțite, în medie, câte 180 pe fiecare din cele trei secții din Muntenii de Jos. Reprezentanții Penitenciarului Vaslui au anunțat că se vor organiza astfel încât procesul de vot să se deruleze în condiții normale”, a declarat președintele Biroului Electoral Județean Vaslui, Georgina Moldovan.

Procesul de vot în penitenciarul din Vaslui va dura, în medie, două-trei ore, așa după cum estimează reprezentanții unității de detenție, având în vedere experiența de la scrutinele anterioare. Un număr de 110 deținuți nu vor vota, fie că nu au dorit să-și exprime opțiunea față de redefinirea familiei, fie le-a fost interzis dreptul de a vota de către instanță. (Ionuț PREDA)

525 secții de votare în județ la referendum, cu una mai puțin ca la ultimele alegeri din 2016

Un număr de 525 de secții de votare vor funcționa în județ la referendumul pentru familie de la sfârșitul acestei săptămâni, cu una mai puțin față de ultimele alegeri, cele parlamentare de la sfârșitul anului 2016. Deși numărul locațiilor unde populația ar fi trebuit să meargă să pună ștampila pe ”da” sau ”nu” ar fi trebuit să fie mai mare pe fondul creșterii numărului de locuitori, Autoritatea Electorală Permanentă a decis să mențină același număr de secții de votare.

Referendumul privind familia de pe 6 și 7 octombrie nu va schimba cu aproape nimic structura în ceea ce privește locațiile unde vor vota cei peste 400.000 de alegători din județ. Numărul secțiilor de votare va rămâne același, de 525, cu o singură modificare, în comuna Roșiești, acolo unde va dispărea o secție de votare. În rest, populația județului va merge la locațiile din decembrie 2016, atunci când au avut loc alegerile parlamentare. Decizia Autorității Electorale Permanente (AEP), de a nu înființa noi secții de votare, a luat prin surprindere autoritățile județene vasluiene. Și asta în condițiile în care numărul alegătorilor din listele electorale permanente a crescut constant și impunea, legal, înființarea unor secții. Astfel, era planificată crearea a nu mai puțin de nouă noi locații de votare în municipiul reședință ca urmare a luării în spații de către locuitorii orașului a cetățenilor moldoveni. Însă, timpul scurt de la data stabilirii referendumului de către Guvern și zilele în care acesta va avea loc i-a determinat pe cei de la AEP să meargă pe același număr de secții ca și la alegerile parlamentare de acum aproape doi ani.

Referendumul privind familia se va desfășura în două zile, pe 6 și 7 octombrie. Vasluienii, ca de altfel toți românii, vor trebui să răspundă la o singură întrebare, dacă sunt de acord cu legea de revizuire a Constituției României în forma adoptată de Parlament, respectiv dacă vor ca familia să fie constituită dintre un bărbat și o femeie. (Ionuț PREDA)

Culegem roadele neprezentării la vot: cu cei 12.163 de șomeri, Vasluiul este lider național la rata șomajului

Județul Vaslui este din nou lider național în ceea ce privește rata șomajului, înregistrată în rândul populației active. La data de 31 august 2018, în județul nostru s-a înregistrat o rată a șomajului de 8,70%. Astfel, în evidențele Forțelor de Muncă Vaslui sunt înregistrați 12.163 de șomeri, din care 4.783 sunt femei.

Din numărul total de șomeri din județul Vaslui, 11.316 sunt șomeri neindemnizați și 847 sunt șomeri indemnizați.

“Rata șomajului feminin a fost la sfârșitul lunii august de 7,16%, iar rata șomajului în rândul bărbaților de 10,11%”, a spus Laura Toporăscu, purtător de cuvânt al Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Vaslui.

Luna trecută, cele mai ridicate niveluri ale ratei șomajului au fost atinse în județele Vaslui (8,70%), Mehedinți (8,37%), Teleorman (8,27%) și Dolj (7,71%). Județele cu cea mai mare pondere a șomerilor neindemnizați în numărul total al șomerilor sunt Vaslui (93,04%), Galați (91,12%), Iași (90,73%) și Brăila (90,21%).

La nivel național, la sfârșitul lunii august 2018, rata șomajului a fost de 3,46%, în scădere cu 0,04 puncte procentuale (pp) față de luna anterioară și sub valoarea înregistrată la finele aceleiași luni a anului 2017 cu 0,72 pp.

Numărul total de șomeri de 302.589 persoane a scăzut cu 2.780 persoane față de cel de la finele lunii anterioare. Din totalul șomerilor înregistrați, 55.053 sunt șomeri indemnizați și 247.536 neindemnizați.

În funcție de mediul de rezidență, 89.202 șomeri provin din mediul urban și 213.387 șomeri provin din mediul rural.

Cei mai mulți șomeri au între 40 – 49 de ani (83.852), urmați de cei din grupa de vârstă 30 – 39 de ani (56.011), la polul opus aflându-se persoanele între 25 – 29 de ani (18.070).

Referitor la structura șomajului după nivelul de instruire, șomerii cu nivel de instruire gimnazial au ponderea cea mai mare în totalul șomerilor (33,44%). șomerii fără studii și cei cu nivel de instruire primar reprezintă 29,38% din totalul șomerilor înregistrați, iar cei cu studii universitare 5,18%. (Dănuț Ciobanu)

Patru candidați, toți de la partide parlamentare, se luptă pentru Primăria Oșești

Patru candidați au intrat oficial în lupta pentru Primăria Oșești, la alegerile locale parțiale din 5 noiembrie. Pe lângă primarul interimar în funcție, Didi Alexandroae, care a trecut din barca PNL în cea PSD, în cursă s-au mai înscris proaspăt liberalul Ioan Todirașcu, consilierul local Romică Rusu (ALDE) și pensionarul Neculai Popițanu (PMP).

Așa după cum era de așteptat, Primăria Oșeșeti este tentantă doar pentru partidele parlamentare. Drept dovadă sunt cele patru formațiuni care și-au înscris candidați pentru alegerile locale parțiale pentru funcția de edil al comunei, care se vor desfășura pe 5 noiembrie. Actualul primar interimar, fost vice timp de două mandate în era lui Grigore Lefter, va candida din partea PSD, după ce a făcut o mișcare surprinzătoare chiar pe ultima sută de metri și a sărit din barca PNL în cea a principalului partid aflat la guvernare. Trădarea lui Didi Alexandroae nu a fost înghițită prea bine, cum era și firesc, de liberali, care au trebuit să-și găsească urgent un candidat pentru primărie. Astfel, au reușit să-l înscrie în politică și partid pe Ioan Todirașcu, un angajat din Primăria Oșești a interimarului Alexandroae care se ocupă de problemele sociale ale comunei.

PMP-ul lui Bichineț vine tare din urmă și intră în cursa electorală cu un pensionar, Neculai Popițanu, fost angajat al Penitenciarului Vaslui. Acesta a mai candidat odată la Primăria Oșești, în 2008, din partea unui partid de buzunar, fără a reuși să câștige.

Nici ALDE nu a a stat degeaba și a găsit o persoană cunoscută în comunitate, Romică Rusu, un etern candidat la primăriei de la începutul anilor 2000. De altfel, el este consilier local din partea partidului lui Tăriceanu în CL Oșești.

Deocamdată, nu se cunoaște ordinea pe care o vor ocupa cei patru candidați pe buletinele de vot, tragerea la sorți urmând să aibă loc pe 24 octombrie. Însă, cu două zile mai devreme, mai precis de duminică, se vor putea confrunta în campania electorală. (Ionuț PREDA)

Buzatu: ”Surpriza în aceste alegeri nu este rezultatul obținut de PSD, ci faptul că există cetățeni care pot vota cu PMP și USR”

Președintele Organizației Județene Vaslui a PSD, Dumitru Buzatu, consideră că surpriza acestor alegeri nu este rezultatul obținut de social-democrați, ci faptul că ”există cetățeni care pot vota cu PMP și USR”. Liderul PSD Vaslui îi vede pe vasluieni ”unii dintre cei mai instruiți alegători din țară”.

Surpriza alegerilor parlamentare din 11 decembrie sunt PMP și USR, crede liderul PSD Vaslui, Dumitru Buzatu, având în vedere rezultatele obținute de cele două formațiuni. ”Surpriza în aceste alegeri nu este rezultatul obținut de PSD, ci faptul că există cetățeni care pot vota cu PMP și USR. Nimeni nu poate decela care sunt motivele unui astfel de vot pentru că pe Traian Băsescu îl știu toți ce poate face, iar pentru cei de la USR nimeni nu ar putea ghici ce ar putea face. Dar, cum spunea un celebru dramaturg român, nu-s ultimele alegeri”, a declarat președintele PSD Vaslui, Dumitru Buzatu.
În ceea ce privește procentul obținut de PSD Vaslui, de 57% din opțiunile electoratului, liderul social-democraților vasluieni crede că județul are ”cei mai instruiți alegători”.
”Ceea ce au demonstrat de această dată alegătorii vasluieni este că sunt unii dintre cei mai instruiți alegători din țară, că își cunosc, respectă și votează pentru interesele lor. În ceea ce-i privește pe liberali, aceștia au demonstrat că nu există sau că există doar parțial”, a conchis Dumitru Buzatu. (Ionuț PREDA)

UPDATE: Dosar penal pentru fraudă la vot pe numele unui tânăr de 23 de ani, care a votat în două secții diferite, în mai puțin de o oră

Poliția Vaslui a întocmit dosar penal pentru fraudă la vot pe numele unui tânăr de 23 de ani, din localitatea Pungești, după ce s-a constatat, în urma verificărilor făcute în sistemul electronic de monitorizare a procesului electoral, că a votat în două secții diferite, în mai puțin de o oră.

Tentativă de fraudare a alegerilor, după ce un tânăr a votat de două ori. Bărbatul, cu domiciliul în localitatea Pungești, a votat, mai întâi, la ora 9.52, în secția unde figurează în listele electorale permanente. Ulterior, la ora 10.30, a votat, pe listele suplimentare, în secția din localitatea învecinată, respectiv Armășoaia. În aceste condiții, tânărul a apărut de două ori în sistemul electronic de monitorizare a procesului electoral, după ce actul de identitate i-a fost scanat, pe rând, atunci când a primit buletinele de vot, de către informaticienii din cele două secții de votare.

După cercetările desfășurate, anchetatorii au constatat că este vorba de vot multiplu, motiv pentru care au întocmit dosar penal pe numele bărbatului de 23 de ani pentru fraudă la vot. În prezent, polițiștii desfășoară acțiuni pentru găsirea tânărului în vederea audierii acestuia. (Ionuț PREDA)

Doar două persoane, din cele peste 2.100 aflate în listele electorale permanente ale unei secții, au votat până la ora 17.00

Doar două persoane, din cele peste 2.100 aflate în listele electorale permanente ale unei secții din Vaslui, au votat până la ora 17.00, procentul de prezență la urne fiind de 0,61%, în condițiile în care alte 11 persoane apar în listele suplimentare. În alte 13 secții din municipiul reședință prezența este, la aceeași oră, sub zece procente.

O secție de votare din Vaslui înregistrează o prezență foarte scăzută, de sub un procent, cu patru ore înainte de închiderea urnelor. Astfel, doar două persoane din listele electorale permanente de la Secția nr. 11, care funcționează în incinta Școlii nr. 3 Vaslui, au ajuns la vot până la ora 17.00, dintr-un total de 2.114 alegători. Alte 11 persoane, majoritatea, cel mai probabil, membri ai biroului secției de votare, apar pe listele suplimentare. În aceste condiții, prezența la vot la această secție este de 0,61%, cea mai scăzută din județ.

Un absenteism la fel de mare s-a înregistrat și la Secția nr. 62, din incinta Grădiniței nr. 5 Vaslui, unde doar 31 de persoane, din cele 2.007 înscrise în listele electorale permanente, votaseră până la ora 17.00. La nivelul municipiului reședință, există un număr de 13 secții care au o prezență la vot mai mică de zece procente.

Absenteismul din majoritatea acestor secții este dat de faptul că în listele electorale permanente sunt trecuți foarte multe persoane din Republica Moldova, cu dublă cetățenie, care figurează cu mutații în municipiul Vaslui, fiind luați în spații din aceleași blocuri de locuințe. (Ionuț PREDA)

Anchetă a Poliției în cazul unei suspiciuni de vot multiplu, după ce o persoană ar fi votat de două ori în secții diferite

Polițiștii au deschis o anchetă, duminică, într-o comună din județ în cazul unei suspiciuni de vot multiplu, după ce o persoană ar fi votat de două ori în secții diferite. Anchetatorii nu exclud nici varianta apariției unei erori în sistemul electronic de prezentare – validare a documentului de identitate.

Un tânăr din județul nostru este cercetat de Poliție, după ce acesta ar fi votat de două ori în secții diferite din aceeași comună, respectiv Pungești. Potrivit reprezentanților Poliției Județene Vaslui, bărbatul figurează în sistemul electronic de prezentare – validare a documentului de identitate că ar fi votat în secțiile din localitățile Pungești și Armășoaia.

”În acest caz, este vorba de o suspiciune de vot multiplu. Concret, numele unei persoane apare că ar fi votat de două ori în secții diferite. Polițiștii desfășoară cercetări pentru a se stabili dacă cele sesizate se confirmă”, a declarat responsabilul mass-media al Poliției Județene Vaslui, Loredana David.

Anchetatorii nu exclud, însă, nici varianta apariției unei erori în sistemul electronic de prezentare – validare a documentului de identitate a persoanei respective. (Ionuț PREDA)

Incident grav la Secția de votare nr. 96 Bârlad (Școala ”Vasile Pârvan”)

În momentul de față, procesul de votare de la Secția nr. 96 (Școala gimnazială ”Vasile Pârvan”) din Bârlad a fost sistat din cauza unui incident extrem de grav. Locțiitorul președintelui circumscripției de votare – Virgil Popa, în vârstă de 39 de ani – a leșinat brusc și a căzut fără cunoștință la pământ.

Imediat s-a sunat la 112 și la fața locului a ajuns un echipaj al Stației de Ambulanță Bârlad, care a constatat că omul suferise un atac de epilepsie. Bărbatul a fost transportat la Spitalul de urgență ”Elena Beldiman” Bârlad pentru îngrijiri de specialitate. Știre în curs de actualizare.

Peste 85% din cei 270 de deținuți cu drept de vot din Penitenciarul Vaslui au depus cereri pentru a vota pe 11 decembrie

Peste 85% din cei 270 de deținuți cu drept de vot din Penitenciarul Vaslui care au domiciliul în județ au depus cereri la conducerea unității de detenție pentru a vota pe 11 decembrie. Reprezentanții de la trei secții de votare vor merge cu urna mobilă la Penitenciarul Vaslui.

Conducerea Penitenciarului Vaslui a înregistrat un număr record de cereri în ultimii ani din partea deținuților care doresc să voteze la alegerile parlamentare din 11 decembrie. Nu mai puțin de 236 de persoane private de libertate au solicitat urna mobilă pentru duminică, ceea ce reprezintă 87% din cei cu drept de vot care au domiciliul pe raza județului Vaslui.

”Deținuții din Penitenciarul Vaslui sunt arondați la trei secții de votare de pe raza municipiului reședință, urmând ca reprezentanți ai acestora să se deplaseze în ziua votului cu urna mobilă la instituția noastră. Cabinele de vot vor fi amenajate pe fiecare secție în parte, tocmai pentru a evita vânzoleala prin penitenciar”, a declarat purtătorul de cuvânt Penitenciarului Vaslui, Nicolae Toma.

Potrivit sursei citate, numărul deținuților care vor vota duminică ar putea chiar să mai crească, având în vedere că aceștia pot depune cereri în acest sens până în ziua votului, inclusiv. (Ionuț PREDA)

Buletinele de vot pentru alegerile parlamentare, depozitate în sala de ședințe a Consiliului Județean

Buletinele de vot pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie au fost depozitate în sala de ședințe a Consiliului Județean Vaslui, în condițiile în care Prefectura nu a găsit o altă locație funcțională pentru a stoca cele peste 862.000 de buletine aduse de la tipografia Monitorul Oficial.

Sala de ședințe ”Ștefan cel Mare” a Consiliului Județean Vaslui a fost transformată, pentru următoarele două săptămâni, în depozit pentru buletinele de vot pentru alegerile parlamentare. Locația a fost aleasă de către reprezentanții Prefecturii Vaslui, organizatorii scrutinului din 11 decembrie, întrucât pare a fi cea mai funcțională, chiar dacă se află la etajul I al Palatului Administrativ.

”Foarte mulți ani, spațiul de depozitare al buletinelor de vot a fost buncărul de la subsolul Palatului Administrativ. Locația nu mai este funcțională astfel încât s-a decis, așa cum a fost și la alte alegeri, ca buletinele de vot să fie depozitate în sala de ședințe a Consiliului Județean, unde vor fi păzite de către jandarmi până la distribuirea lor către unitățile administrativ teritoriale”, a declarat prefectul județului Vaslui, Isabel Bogdan.

Distribuirea celor 862.308 de buletine de vot pentru județul Vaslui va fi făcută începând cu 7 decembrie, operațiune ce va fi finalizată cu două zile înainte de data alegerilor. (Ionuț PREDA)

Peste 390.000 de alegători, așteptați la urne în județ, unde vor funcționa 525 secții de votare

Peste 390.000 de alegători sunt așteptați la urme în județ la alegerile parlamentare din 11 decembrie, urmând ca aceștia să voteze în una din cele 527 de secții care vor funcționa în 81 de comune și cinci orașe.

Numărul alegătorilor cu drept de vot din județul nostru pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie este de 392.698 de persoane, cu 3.500 mai mulți ca la alegerile din iunie. Ca și atunci, cei mai mulți votanți, respectiv peste 20%, vor fi în Vaslui, unde în listele electorale sunt prinși și numeroși cetățeni din Republica Moldova, care și-au făcut mutație pentru a putea lucra în străinătate. În consecință, și numărul secțiilor de votare a crescut cu încă două la nivelul municipiului reședință, de la 60 la 62. Astfel, la nivelul județului vor funcționa 527 secții de votare, față de 525 la alegerile locale.

”Conform calendarului pentru alegeri, s-a finalizat procedura de evaluare a ofertelor pentru contractarea serviciilor tipografice și servicii conexe privind imprimarea buletinelor de vot care se folosesc la alegerile din 11 decembrie 2016, acestea urmând a fi tipărite de către Monitorul Oficial. Vor fi tipărite câte 431.254 buletine de vot pentru Camera Deputaților și Senat”, a declarat prefectul județului Vaslui, Isabel Bogdan.

Astăzi a început, oficial, și campania electorală, candidații înscriși în cursa electorală având la dispoziție 602 locuri de afișaj electoral. (Ionuț PREDA)

ALDE, pe primul loc pe buletinele de vot la alegeri. PNL, PSD, UDMR, PMP și PRM completează, în ordine, prima pagină de candidați

Alianța Democraților și Liberalilor (ALDE) va ocupa prima poziție, în județul Vaslui, pe buletinele de vot la alegerile parlamentare din 11 decembrie. Prima pagină de candidați va fi completată, în ordine, potrivit tragerii la sorți din BEJ, de PNL, PSD, UDMR, PMP și PRM.

Biroul Electoral Județean (BEJ) Vaslui a făcut tragerea la sorți, în prezența celor 13 membri, a ordinii listelor de candidați sau candidați independenți pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie. Astfel, ALDE a ieșit primul din urnă și, în consecință, va deschide lista de candidați atât pentru Senat cât și pentru Camera Deputaților. Cea de-a doua formațiune extrasă a fost UNPR însă, cum acest partid nu are candidați în județul Vaslui, nu va apărea pe buletinul de vot. În consecință, toate celelalte partide care vor intra în alegeri vor urca câte o poziție pe buletinele de vot.

Conform legii, toate partidele parlamentare, inclusiv UNPR, intră la tragerea la sorți. Însă, cum această formațiune nu a depus listă de candidați în județul Vaslui, nu va apărea pe buletinul de vot”, a declarat vicepreședintele BEJ Vaslui, Elena Sârghi.

Prima pagină de candidați, a treia pe buletinele de vot, va fi completată de PNL, PSD, UDMR, PMP și PRM. Pe cea de-a doua pagină vor fi candidații de la PSR, PER, ANR, USR și PRU. De asemenea, tot aici va apărea și singurul candidat independent din județ, Sorin Chelmu. Pe buletinul de vot de la Camera Deputaților vor apărea și candidații celor 16 minorități naționale, a căror ordine a fost trasă la sorți tot de către BEJ Vaslui. (Ionuț PREDA)

Ce îi rog pe cetățenii basarabeni din România!

Îi rog din suflet să meargă la vot în Chișinău și oriunde pot vota, pentru susținerea candidatei Maia Sandu la președenția Republicii Moldova. O consider o adevărată șansă pentru acest colț de lume blagoslovit de Divinitate, pentru a îndrepta pașii națiunii spre Uniunea Europeană. Am văzut ce forțe oculte sunt împotriva candidatei pro-europene și de aceea, ca om care sunt pentru unirea tuturor provinciilor românești într-o singură țară care să poarte numele de România, mă simt dator să îi îndemn pe toți cei care învață la licee în ultimul an de studiu sau la facultățile din România, să meargă acasă și să voteze duminica viitoare.

De asemenea, pe toți cetățenii basarabeni care au afaceri în România să meargă duminica viitoare și să o susțină pe această tânără și vrednică femeie, pentru a ajunge în fruntea Republicii Moldova, întrucât acolo se petrec, din nefericire, lucruri reprobabile. Doresc ca țara aceasta să iasă de sub influența nefastă rusească.

Eu nu pot decât să-i îndemn pe toți cei care au avut șansa să primească cetățenie română – din Vaslui, Galați, Botoșani, Suceava, Neamț, Bacău și de peste tot – să o voteze pe Maia Sandu pentru a ajunge președintele Republicii Moldova.

”Atacuri precum cele împotriva lui Vasile Toniță vor veni din partea tuturor celor care vor să pună gheara pe județul Vaslui”

Trecând la județul Vaslui, iată că acum, cu 100 de delegați de la noi, suntem în mijlocul Bucureștiului. La 12.30 am intrat la Sala Palatului pentru lansarea candidaților Partidului Mișcarea Populară (PMP) la Parlamentul României.

Sunt însoțit aici și de Vasile Toniță – un om respectabil din Bârlad, pe care îl consider cel mai bun candidat al județului Vaslui pentru Senat, de Ionel Spiridon, de Florin Anicăi de la Vaslui, de Păun Mihai, Buhăescu Romeo și mulți alții care au dorit să vină la acest important eveniment. Suntem aici doar o parte dintre toți cei care dorim, prin implicare, prin seriozitate, prin prezentarea unui program concret pentru județ să câștigăm două posturi de deputat și unul de senator.

Îl consider pe Vasile Toniță, primul nostru candidat la Senat, un om de excepîie și îi sugerez să se întărească, pentru că atacuri împotriva sa vor veni de la forțele oculte care vor să pună ghiara pe județul vaslui. Nu le nominalizez, pentru că o să avem timp în campania electorală. Cred în Romulus Buhăescu, în Ionel Spiridon, în Florin Anicăi și în șansa mea pentru a reprezenta județul Vaslui în Parlamentul României!

Corneliu Bichineț

26 de comune din județ nu au nici acum informatician pentru alegerile generale

Un număr de 26 de comune din județ nu au nici la această dată, când pregătirile pentru alegerile generale sunt în toi, informaticieni care să se ocupe de asigurarea legăturilor dintre unitățile administrativ-teritoriale și Biroul Electoral Central.

Aproape o treime dintre unitățile administrativ-teritoriale din județ nu dispun, în momentul de față, de acel informatician care să se ocupe la nivelul comunelor de comunicarea cu Biroul Electoral Central la alegerile parlamentare din 11 decembrie. Motivul principal pentru care cei cu anumite cunoștințe în ale calculatoarelor refuză să se bage ca operator provizoriu de date este unul financiar. Cel puțin așa susțin reprezentanții Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS) Vaslui, care fac un nou apel la populație să dea o mână de ajutor în desfășurarea scrutinului de peste două luni.

Acești informaticieni fac parte din personalul auxiliar, iar problema pentru care refuză să vină este partea materială. Sunt plătiți mai puțin decât informaticienii din secțiile de votare, însă nu trebuie să uite că este posibil să nu fie trași la sorți și, astfel, să nu participe deloc la alegerile parlamentare. Nu trebuie să aibă facultate, ci cunoștințe tehnice de bun simț în domeniul informaticii”, a declarat Eduard Goian, din cadrul STS Vaslui.

Decontarea cheltuielilor pentru alegerile generale vor fi suportate integral de la bugetul de stat, primăriile urmând să se ocupe doar de amenajarea secțiilor de votare. (Ionuț PREDA)

Surpriza dintr-un sondaj TNS. Care este diferența dintre PSD și PNL cu două luni înainte de alegeri

Liderul USR, Nicușor Dan, a prezentat, duminică, rezultatele unui sondaj de opinie referitor la intenția de vot la alegerile parlamentare, susținând că doar o prezență masivă la vot va putea să împiedice PSD+ALDE, formațiuni creditate în sondaj cu 55% intenție de vot, să formeze guvernul.

”În momentul ăsta, PSD + ALDE nu ar avea nicio problemă să formeze guvernul. Însă, PSD a fost de multe ori în situația câștigătoare, chiar cu două săptămâni înainte de alegeri și de multe ori prezența masivă la vot a răsturnat calculele dinainte. Eu sper să se întâmple același lucru”, a declarat liderul USR, Nicușor Dan.

El a reiterat faptul că USR nu vrea să facă o alianță, însă vrea să voteze pentru un guvern negociind cu primul ministru pe program, nu neapărat pe poziții de ministru.

”Pe program și neavând presiunea internă din partid a unor oameni și grupuri care vor să fie miniștri. Vom putea să avem o abordare morală asupra actului de guvernare”, a adăugat Dan.

Potrivit unui sondaj de opinie prezentat de Nicușor Dan, realizat de Kantar TNS, PSD este creditat cu 45% intenție de vot, PNL cu 25%, USR cu 10%, ALDE cu 7%, iar UDMR cu 5%. În sondaj PMP are 4%, iar PRU 1%. Au fost luate în calcul răspunsurile a 56 dintre repondenți, care au spus că vor participa la vot și au o intenție clară de vot.

”Am spus de multe ori că ținta noastră este 10%. Aveți încredere că nu am pus din pix 10% la USR. (…) Am fost realiști. Suntem pe creștere și peste două luni și jumătate vom fi mult mai sus. USR este a treia forță politică din România, începând de azi”, a comentat el rezultatele sondajului.

Sondajul a fost realizat în perioada 14-23 septembrie, prin metoda CATI, adică telefonic, pe un eșantion de 1001 persoane. Eroare este de maxim 3,2%.

Sursa: gandul.info

Un candidat la primărie, pe lista unui partid parlamentar, a obținut doar trei voturi din opțiunile celor peste 900 de alegători

Un candidat la primăria unei comune din județ a obținut, sub sigla unui partid parlamentar, doar trei voturi la alegerile locale din 5 iunie, într-o comună unde s-au prezentat la urne peste 900 de alegători, alți doi candidați, din comune diferite, obținând câte patru voturi.

Situație demnă de trecut în istoria alegerilor din județ. Candidatul UNPR la Primăria Pochidia, Cristian Munteanu, a obținut doar trei voturi la alegerile locale din 5 iunie, cele mai puține pe care un pretendent la fotoliul de edil le-a primit din partea electoratului în județul Vaslui. Astfel, în satul Sălceni, pe reprezentantul partidului lui Valeriu Steriu l-au votat doar doi cetățeni din cei 564 de alegători care s-au prezentat, duminică, la vot. Cel de-al treilea vot l-a obținut în Pochidia, dintr-un total de 226 voturi valabil exprimate, în timp ce în Borodești niciun votant, din cei 149 prezenți la urne, nu a vrut să pună ștampila pe patrulaterul cu numele său.

Situația nu este cu mult diferită în alte două comune din județ. În Alexandru Vlahuță, candidatul partidului lui Băsescu la funcția de primar, Costică Pălici, a primit votul a patru simpatizanți, respectiv câte unul în satul reședință și Morăreni și două în Ghicani, în timp ce în satul Buda nu obținut niciun vot.

De asemenea, în comuna Gherghești, candidatul Partidului România Unită, Dumitru Țurcanu, a luat tot patru voturi: două în satul reședință și câte unul în Lunca și Corodești. În alte două localități, același candidat nu a primit niciun vot.

La polul opus, se află candidatul PSD al comunei Vutcani, Silviana Bahrim, care, din postura de unic candidat, a obținut, în mod logic, procentul maxim din voturile valabil exprimate. (Ionuț PREDA)

Cifrele absurdului: Cum pot vota 18 milioane de români dacă numai 17 milioane au buletin?

Datele pe care Direcția de Evidență a Populației le-a transmis Autorității Electorale Permanente indică faptul că pe listele electorale permanente erau înscriși la 12.04.2016 un număr de 18.264.835 alegători (adică cetățeni cu drept de vot). Conform celui mai recent recensământ, în România ar fi în total 20.121.641 de persoane.

Situația este destul de bizară pentru că datele recensământului arată cu totul altceva, anume că populația a scăzut puternic.

Sigur, se poate presupune că cei care au plecat în străinătate au rămas înscriși pe listele electorale. Dar scăderea populației este importantă din cel puțin două puncte de vedere: numărul consilierilor locali este stabilit în funcție de numărul populației. Dacă populația scade, numărul consilierilor va fi mai mic, dacă crește, invers.

Apoi, un candidat independent trebuie să adune semnături de la 2% din populația localității pentru a se înscrie în cursă. Dacă populația este mai mare, are nevoie de mai multe semnături. Dacă e mai mică, de mai puține.

Iată cum este la București: numărul alegătorilor înscriși pe listele electorale este de 1.780.307; datele recensământului arată că numărul populației cu domiciuliu stabil (inclusiv cei sub 18 ani care nu au drept de vot) este, în Capitală, de 1.883.425. Asta înseamnă că numai 100.000 de bucureșteni nu au drept de vot.

Datele Direcției de Evidență a Populației, pe lângă cifra de 18,3 milioane de cetățeni înscriși pe listele electorale (drept urmare, cu dreptul de a vota), relevă și o altă cifră pe cei care de la autoritatea electorală permanentă nu au știut să și-o explice, anume că din cei 18 milioane de cetățeni, doar 17 milioane au cărți de identitate. În mod practic, doar cei cu carte de identitate votează. Până la urmă câți cetățeni români au drept de vot : 17 milioane sau 18,3 milioane?

Sursa: money.ro

PSD a câștigat 61 de primării plus conducerea CJ Vaslui

La fel ca la alegerile locale din 2012, județul Vaslui s-a dovedit a rămâne un fief al PSD. Potrivit informațiilor existente ieri la prânz, în urma alegerilor de duminică, 5 mai, 61 de primării (din 86) plus conducerea Consiliului Județean Vaslui au fost adjudecate detașat de PSD. Restul de 25 de primării au fost câștigate de PNL (20), ALDE (3) PSRO (1) și un indendent.

Comparativ cu alegerile din 2012, rezultatele PSD Vaslui sunt o adevărată reușită. Amintim că în 2012, 69 primării dintr-un total de 86 au fost ocupate de fosta alianță USL (PSD-PNL-PC), 11 au fost câștigate de PDL, două de PP-DD, iar câte una de UNPR, PRM și PER. Din cele 69 de primării ale USL-ului, la 44 au învins candidații PSD, 22 au fost câștigate de PNL și 3 de candidați ai PC.

Ieri, la ora 12, în urma centralizării parțiale a voturilor acordate candidaților la funcția de primar, în 63 de circumscripții electorale s-au prezentat la urne 91.289 de vasluieni dintr-un total de 169.169 de alegători înregistrați în listele electorale județene. Din totalul de voturi exprimate, 86.178 au reprezentat voturi valabile, restul fiind anulate.

Pe partide, PSD a fost votat de 46.371 (53,8%) de alegători din cei 86.178 a căror voturi au fost declarate valabile. Candidații PNL au fost votați de 24.909 (28,9%), ai ALDE de 5.756, cei ai PMP de 3.357 de votanți, iar cei ai PSRO de 1.770 de alegători. Candidații independenți la funcția de primar au fost susținuți de 931 de alegători, iar cei ai PRU de 846. Cel mai mic număr de voturi au fost obținute de candidații Partidului Verde: 86.

Din cei 169.169 de alegători aflați în listele electorale județene, listele cu membrii consiliilor locale au fost votate de 91.289 de persoane, însă numărul de voturi validate de comisii a fost de 84.546. Listele de consilieri locali PSD au fost votate de 45.019 persoane (53,24%), iar cele de consilieri locali PNL de 23.604 (27,91%). Cei propuși de ALDE în consiliile locale au fost votați de 5.504 alegători, iar candidații PMP de 4.147.

În ceea ce privește listele de candidați pentru Consiliul Județean, Biroul Electoral de Circumscripție Județean Vaslui a verificat buletinele de vot din 300 de secții de votare. S-a constatat că din cei 168.549 de alegători prezenți în listele de circumscripție electorală, s-au prezentat la vot 90.965 de persoane. BECJ Vaslui a stabilit numărul de voturi valabile la 82.519, restul de 8.424 fiind declarate nule.

Pe partide, listele de consilieri județeni cele mai votate au fost cele ale PSD. Din 84.546 de voturi liber exprimate, lista candiadaților PSD la CJ Vaslui a fost votată de 46.510 persoane (56,36%). Cea a național-liberalilor de 20.460 (24,79%), iar lista ALD de 6.061 de votanți. De asemenea, oamenii propuși la CJ de PMP a fost votată de 4.132 de persoane. Ca urmare a înfrângerii zdrobitoare pe care au înregistrat-o, unii candidați la funcția de primar au ieșit în spațiul public cu declarații care trădează o puternică dezamăgire și resemnare: “După 4 ani de sacrificii, bani, familie și timp, ieri am pierdut alegerile locale. Și nu faptul ca le-am pierdut ar fi problema, ci modul în care le-am pierdut. Astfel după 4 ani în care am făcut tot ceea ce era omenește posibil pentru a fi un ales al poporului mai bun, după 4 ani de opoziție în consiliul local unde am dovedit în mod constant interes pentru problemele cetățenilor și în condițiile în care PNL a avut o activitate mediocră cu 0 propuneri și 0 soluții și în conditiile în care în ultimile luni s-a dovedit în mod indubitabil frauda și corupția din sistemul de stat, cu toate acestea am reușit să adunăm puțin peste 300 de voturi. Aș vrea să mă revolt, dar nu pot, nu am pentru cine și democrația în care totuși cred, îmi spune că trebuie sa fac un pas înapoi, sau poate zece! Mă întreb dacă merită să mă mai implic, politic sau ca cetățean, sau sa devin la fel ca ei, ca voi ca cei nepăsători și care credeți că dacă vouă va este bine atunci este suficient”, scrie pe pagina sa de facebook Alecsandru Volocaru, consilier local în CL Vaslui și candidat al PND la funcția de primar al muncipiului Vaslui, votat de doar 287 de alegători. (Bogdan RUSU)

Două secții de votare, cu peste 3.700 de votanți, au înregistrat o prezență la vot sub 2%

Două secții de votare din municipiul Vaslui au înregistrat un record negativ al prezenței la vot, respectiv sub 2%, în condițiile în care, din cei peste 1.600 de votanți înscriși în listele electorale permanente, au votat câteva zeci de persoane până la închiderea urnelor.

Două secții de votare din municipiul Vaslui au înregistrat o prezență la vot de sub 2% după închiderea procesului electoral. Astfel, la Secția de votare 57, situată în incinta școlii nr. 3, s-au prezentat la urne un număr de 35 de votanți, dintr-un total 2.103, ceea ce înseamnă o prezență de 1,66%. O situație asemănătoare a fost și la Secția nr. 60, de la Grădinița nr. 5, acolo unde ți-au exercitat dreptul de vot 29 de alegători, dintr-un total de 1.617 votanți trecuți în listele permanente. Raportat la cele 14 ore cât au fost deschise secțiile de votare, reiese că, la urne, s-au prezentat câte doi oameni la fiecare oră.

Prezența foarte slabă la vot la cele două secții de votare este explicată prin faptul că, în listele electorale permanente, figura un număr foarte mare de cetățeni din Republica Moldova care au fost luați în spațiu de către proprietari ai unor apartamente de la blocul 32 și care, duminică, nu s-au prezentat la vot. De altfel, la aceste alegeri, la nivelul municipiului Vaslui au fost în plus peste 24.000 de alegători în listele electorale permanente față de scrutinul de acum patru ani, chiar dacă sporul natural raportat de Direcția Județeană de Statistică pe perioada 2012-2015 a fost de 1.000 de persoane. În consecință, autoritățile vasluiene au fost nevoie să înființeze nouă secții de votare față de alegerile din 2012, numărul total al acestora fiind de 60. (Ionuț PREDA)

UPDATE Luni, ora 20.00: Rezultate oficiale partiale la alegerile locale: Avansul politic al PSD la consiliile judetene scade – 37,55%/ Locul secund e al PNL cu 32,15%

Potrivit rezultatelor furnizate de BEC la ora 20.00, votul politic pentru consiliile judetene arata astfel:

PSD: 37,55%
PNL: 32,15%
ALDE: 5,98%
UDMR: 5,84%
PMP: 4,13%

Cifrele furnizate sunt agregate dupa centralizarea datelor din 15.823 de sectii de votare, adica 91,12% din totatul de 17.364.

Prezenta la vot pentru consiliile judetene – 50,61%.

La alegerile pentru primari, dupa numararea voturilor din 94,63% din circumscriptii, PSD a obtinut 37,47%, PNL 32,98%, ALDE 5,56%, candidat independent 5,05%, UDMR 4,61%, PMP, 3,24%.

La consiliile locale, rezultatele sunt urmatoarele: PSD 35,84%, PNL 31,06%, ALDE 6,33%, UDMR 5,80%, PMP 3,89% (Sunt incluse si sectoarele municipiului Bucuresti).

Prezenta la vot pentru primari si consiliile locale – 51,52%.

Dupa numararea voturilor din 62,53% din sectiile de votare din Capitala, situatia la Consiliul General al municipiului Bucuresti este urmatoarea: Alianta electorala PSD+UNPR 40,94%, Uniunea Salvati Bucurestiul 24,45%, PNL 13,30%, PMP 6,87%, ALDE 6,35%.

In cadrul scrutinului pentru primarul general al Capitalei, dupa numararea buletinelor din 62,53% din sectii, Gabriela Vranceanu Firea are 43,53% din voturi, Nicusor Dan 29,76%, Catalin Predoiu 11,32%, Robert Turcescu 6,31% si Daniel Barbu 2,96%.

Prezenta la vot pentru alegerile din Capitala – 32,15%.

Cum aratau rezultatele partiale raportate de BEC la ora 17.00

 Potrivit rezultatelor furnizate de BEC la ora 17.00, votul politic pentru consiliile judetene arata astfel – PSD: 37,52%; PNL: 32,16%; ALDE: 5,94%; UDMR: 5,80%; PMP: 4,13%.

Cifrele furnizate sunt agregate dupa centralizarea datelor din 14.195 de sectii de votare, adica 81,74% din totatul de 17.364.

La alegerile pentru primari, dupa numararea voturilor din 87,47% din circumscriptii, PSD a obtinut 39,17%, PNL 32,94%, ALDE, 5,47%, candidat independent 5,18%, UDMR 4,35%, PMP, 3,21%.

La consiliile locale, rezultatele sunt urmatoarele: PSD 37,39%, PNL 31,29%, ALDE 6,32%, UDMR 5,54%, PMP 3,85%. (Sunt incluse si sectoarele municipiului Bucuresti).

Dupa numararea voturilor din 40,49% din sectiile de votare din Capitala, situatia la Consiliul General al municipiului Bucuresti este urmatoarea: Alianta electorala PSD+UNPR 41,51%, Uniunea Salvati Bucurestiul 24,27%, PNL 12,87%, PMP 6,92%, ALDE 6,15%.

In cadrul scrutinului pentru primarul general al Capitalei, dupa numararea buletinelor din 40,49% din sectii, Gabriela Vranceanu Firea are 43,96% din voturi, Nicusor Dan 29,15%, Catalin Predoiu 10,93%, Robert Turcescu 6,40% si Daniel Barbu 2,94%.

Cum aratau rezultatele partiale raportate de BEC la ora 12.00 

Potrivit rezultatelor furnizate de BEC la ora 12.00, votul politic pentru consiliile judetene arata astfelPSD: 38,71%, PNL: 32,61%, ALDE: 5,99%, UDMR: 5,05%, PMP: 4,14%.

Cifrele furnizate sunt agregate dupa centralizarea datelor din 1.838 de sectii de votare, adica 57,68% din cele 3.186 de circumscriptii.

La alegerile pentru primari, PSD a obtinut 42,90%, PNL 34,32%, ALDE, 5,46%, UDMR 4,57%, PMP, 3,26%.

La consiliile locale, dupa numararea voturilor din 57,68% din circumscriptii, rezultatele sunt urmatoarele: PSD 40,48%, PNL 32,01%, ALDE 6,29%, UDMR 5,07%, PMP 3,72%. (Sunt incluse si sectoarele municipiului Bucuresti).

Dupa numararea voturilor din 14,53% din sectiile de votare din Capitala, situatia la consiliul general al municipiului Bucuresti este urmatoarea: Alianta electorala PSD+UNPR 39,81%, Uniunea Salvati Bucurestiul 24,95%, PNL 13,23%.

In cadrul scrutinului pentru primarul general, dupa numararea buletinelor din 14,53% din sectii, Gabriela Vranceanu Firea are 42,79% din voturi, Nicusor Dan 29,70%, Catalin Predoiu 11,21%, Robert Turcescu 6,60% si Daniel Barbu 3,00%.

Cum aratau rezultatele partiale raportate de BEC la ora 10.00

Rezultatele partiale transmise de BEC la ora 10.00, dupa numararea buletinelor de vot din 1.130 de sectii, reprezentand 35,46% din numarul total de 3.186 de circumscriptii.

Dupa numararea a 57,32% de voturi, la alegerile pentru primari, PSD a obtinut 44,52%, PNL 34,6%, ALDE, 4,92%, UDMR 4,87%, PMP, 4,03%.

Votul politic pentru consiiliile judetene. Dupa numararea a 31,86% dintre voturi, PSD a castigat 39,15%, PNL 32,79%, ALDE 5,6%, UDMR 5,24%, PMP 4,03%.

La consiliile locale, dupa numararea voturilor din 35,46% din circumscriptii, rezultatele sunt urmatoarele: PSD 42,02%, PNL 32,27%, ALDE 5,84%, UDMR 5,4%, PMP 3,49%. (Sunt incluse si sectoarele municipiului Bucuresti).

Dupa numararea voturilor din 7,58% din sectiile de votare din Capitala, situatia la consiliul general al municipiului Bucuresti este urmatoarea: Alianta electorala PSD-UNPR 40,64%, Uniunea Salvati Bucurestiul 23,91%, PNL 12,97%, PMP 6,83%, ALDE 6,23%.

In cadrul scrutinului pentru primarul general, tot dupa numararea buletinelor tot din 7,58% din sectii, Gabriela Vranceanu Firea are 43,56% din voturi, Nicusor Dan 29,05%, Catalin Predoiu 10,74%, Robert Turcescu 6,36% si Daniel Barbu 2,93%.

Sursa; hotnews.ro

Boroș a luat Bârladul

de Simona MIHAILA

Deși numaratoarea voturilor nu este finalizata in acest moment, victoria lui Dumitru Boros, candidatul PNL la Primaria Barlad, se contureaza tot mai clar. Dupa numaratoarea voturilor la jumatate din cele  de sectii de votare avansul lui Boros era de 875 de voturi, candidatul PSD, Adrian Solomon, avand 4.307 fata de 5.182 ale lui Boros. E greu de crezut ca pana la finalizarea numararii voturilor voturilor situatia s-ar putea schimba. Este pentru prima data in ultimii 16 ani cand barladenii iau administratia orasului din mainile PSD si o incredinteaza PNL. Tot pentru prima data in ultimii 26 de ani PNL este victorios la alegerile locale la Barlad. Zeci de liberali si simpatizanti ser afla in aceste momente la sediul PNL sarbatorind in avans victoria definitiva. Vom reveni cu amanunte,

Dosar penal pe numele unui ziarist, după ce a postat pe o rețea de socializare o fotografie cu un buletin de cu ștampila de ”votat”

Polițiștii au întocmit dosar penal, duminică, pe numele unui ziarist din municipiul Huși pentru violarea confidențialității votului, după ce a jurnalistul a postat pe o rețea de socializare o fotografie cu un buletin cu ștampila de ”votat”.

Anchetă a Poliției în urma unui incident electoral provocat chiar de către un ziarist. Cercetările în acest caz au fost demarate în urma postării de către jurnalist, pe o rețea de socializare, a unei fotografii cu un buletin de vot cu numele candidaților la Primăria Huși, pe care apare și ștampila de ”votat” în afara chenarelor cu numele candidaților. Pentru a fi, probabil, identificat, pe locul unde a pus ștampila de ”votat” a scris cu litere de tipar ”TAZ”.

Poliția s-a autosesizat în acest caz, urmând a se desfășura cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de violarea confidențialității votului. La finalizarea anchetei, dosarul va fi înaintat către Parchet, cu propunerea legală”, a declarat responsabilul mass-media al Poliției Județene Vaslui, Loredana David.

În cazul în care va fi găsit vinovat, ziaristul din Huși, care lucrează la un cotidian online, riscă între 60 și 180 de zile de amendă penală, a cărei valoare este cuprinsă între 10 și 500 de lei. (Ionuț PREDA)

Buletinele de vot au fost predate

Ieri, la ora 16, toate cele este 1,2 milioane de buletine de vot pentru alegerile locale din 5 iunie au fost predate președinților birourilor electorale de circumscripție. Aceste documente vor fi păstrate sub pază militarizată, până duminică, 5 iunie (data alegerilor locale) la sediul primăriilor. Începând de sâmbătă, 4 iunie, ora 7, nici un partid politic nu va mai avea dreptul de a organiza evenimente electorale. În aceeași zi, se va asigura prezența membrilor secțiilor de votare, paza birourilor electorale de circumscripție. Duminică, alegătorii vor putea intra la vot, începând de la ora 7, iar procesul de votare se va încheia la ora 21.

După închiderea votării, până cel târziu la ora 0:00 se vor număra voturile, se vor întocmi procesele verbale și se vor întocmi dosarele cu rezultatele votării în fiecare biroul electoral de circumscripție. Pe 7 iunie, se va efectua totalizarea voturilor exprimate de alegători și se vor atribui mandatele. (Bogdan RUSU)

Președinți și locțiitori ai secțiilor de votare, rude cu candidații. Peste 90 dintre aceștia au fost dați afară de AEP

Peste 90 de președinți și locțiitori ai secțiilor de votare din județ au fost schimbați din funcție, în ultimele zile, de către Autoritatea Electorală Permanentă după ce, în majoritatea cazurilor, s-a constatat, în urma reclamațiilor făcute de către partide, că sunt rude cu candidații.

Un număr de 93 de președinți și locțiitori ai acestora desemnați, săptămâna trecută, de către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) pentru a conduce o secție de votare din județ au fost schimbați din funcție în ultimele zile, fie din cauza unor stări de incompatibilitate, fie ca urmare a unor probleme personale invocate de către aceștia. Însă, în majoritatea cazurilor, s-a constatat că cei care urmau să vegheze la corecta desfășurare a alegerilor sunt rude de gradul I sau II cu candidații la un post de primar sau consilier în comuna sau orașul respectiv. Cei mai mulți președinți sau locțiitori înlocuiți de AEP, respectiv zece persoane, au fost în municipiul Vaslui. O situație aparte este în comuna Codăești, unde, în patru din cele cinci secții de votare, au fost înlocuiți președinții sau locțiitorii acestora, într-una din secții fiind schimbați ambii reprezentanți desemnați de AEP.

În mod normal, pentru a nu apărea astfel de situații, președinții sau locțiitorii, care sunt luați în evidența Corpului Experților Electorali, la cererea acestora, începând cu luna ianuarie, trebuiau să depună cereri de suspendare pentru a nu fi trași la sorți. Acum este important că s-au găsit înlocuitori astfel încât alegerile să se desfășoare fără probleme”, a declarat subprefectul județului Vaslui, Mircea Gologan.

La nivelul județului nostru vor funcționa, la alegerile locale, un număr de 525 de secții de votare, 60 dintre acestea fiind la nivelul municipiului reședință. (Ionuț PREDA)

Cum functioneaza sistemul informatic care va monitoriza votul la alegerile locale de duminica: 18.616 tablete care vor scana CNP-urile alegatorilor

Alegerile locale de duminica vor fi primele la nivel de tara in care procesul de vot va fi informatizat. In fiecare din cele peste 18.600 de sectii de votare din tara va exista cate un operator care va scana cu cate o tableta CNP-urile celor care vor sa puna stampila pe buletinele de vot. In cazul unei tentative de vot multiplu sau ilegal, sistemul va alerta atat personalul din sectia de votare, cat si politia. In plus, informatiile colectate vor fi transmise in timp real la “centru”, prezenta va fi mult mai usor de raportat in ziua votului, iar rezultatele vor fi gata de publicare la doar cateva ore dupa inchiderea urnelor.

Sistemul informatic de monitorizare a prezentei la vot si de prevenire a votului ilegal, un sistem care va conecta toate sectiile de vot din tara la o baza de date comuna, va permite un schimb de informatii in timp real si va functiona si la centrul de comanda al MAI pentru a depista tentativele de vot ilegal.

Aplicatia folosita a fost dezvoltata de Autoritatea Electorala Permanenta, Serviciul de Telecomunicatii Speciale si Institututul National de Statistica si functioneaza pe o tableta conectata la internet printr-o cartela SIM cu acces la date 3G.

Ca solutie de back-up, toate sectiile de votare au retea WiFi securizata de STS, iar aplicatia de pe tablete poate functiona si in modul offline, acumuland datele intern pana la o eventuala conectare la internet, moment cand informatiile stocate sunt referentiate in baza de date.

“Practic, daca internetul de pe cartela pica, se trece automat pe wi-fi existent in locatia respectiva”, a explicat Marian Muhulet care a subliniat ca ca riscul ca sistemul informatic sa se blocheze in integralitatea lui “nu exista”.

Aplicatia de pe tableta va fi utilizata de un operator de calculator, care va scana CNP alegatorului, va verifica daca acesta a mai votat sau nu, daca are drept de vot sau daca este inscris in la acea sectie. In plus, datele stranse pe fiecare tableta vor putrea fi transmise in timp real in retea pentru o centralizare automata a infromatiilor statistice cum ar fi prezenta, varsta alegatorilor, sexul sau mediul urban/rural.

Aplicatia de pe tableta nu va scana intreaga carte de identitate, ci doar partea de jos, acolo unde exista acel numar MRZ inca re se regaseste si CNP-ul. Daca un alegator nu doreste scanarea cartii de identitate, CNP-ul poate fi introdus manual de catre operator, spun oficialii AEP. In rest, procesul de votare se desfasoara la fel, cu aceleasi liste in care fiecare alegator trebuie sa semneze ca a votat.

In plus, procesele verbale dupa inchiderea urnelor vor putea fi introduse in sistem prin aceleasi tablete, iar rezultatele (cel putin partiale) vor putea fi publicate la doar cateva ore dupa.

In ceea ce priveste tentativele de vot multiplu, sistemul va raporta instant daca CNP-ul a mai fost folosit si in alte sectii de votare, mesajele de alerta vor fi comunicate presedintelui de sectie ce va lua o decizie – va verifica cu sectia raportata daca persoana indicata chiar a mai votata, daca i se regaseste si semnatura in lista de vot si va alerta si organele de politie. In acelasi timp, MAI-ul va fi si el integrat in sistem de unde va putea primi informari in timp real.
“Se va instala o extensie a sistemului la MAI, la centrul operativ de comanda si toate cazurile, tentativele de vot ilegal, cazurile de afluenta mare de alegatori care se pot intampla in ziua votarii pot fi semnalate cu promptitudine MAI, care prin echipajele mobile pe care le are dispuse in tara va lua masurile care se impun”, a explicat Muhulet.

“Daca avem un alegator care incearca sa voteze de doua ori, acesta se va intalni mai intai cu politistii de acolo din zona, care vor cerceta cazul respectiv si, daca se dovedeste prin cercetarile preliminare efectuate ca nu a mai votat, prin legatura cu sectia de votare de unde a venit mesajul respectivul alegator va fi lasat sa voteze. Nu recomand nimanui sa incerce sa voteze ilegal”, a spus oficialul AEP.

Marian Muhulet a mai precizat in fiecrae sectie de votare exista  “de principiu, o singura tableta”, dar ca exista o rezerva de tablete de circa 20% si un numar mai mare de operatori, in caz de nevoie.

“Exista peste numarul de 18.616 de operatori inca 20% aflati in rezerva care se vor afla la sediile birourilor electorale de circumscriptie in fiecare localitate pentru a interveni in astfel de cazuri sau in cazuri de forta majora. In cazul in care vom constata ca pe un anumit flux orar se prezinta un numar mare de alegatori, se face coada acolo, avem posibilitatea sa trimitem si o a doua tableta la sectia respectiva”, a declarat vicepresedintele AEP.

Sursa: hotnews.ro

Numărul alegătorilor din listele permanente din Vaslui, în creștere cu peste 24.000 de persoane față de locale din 2012

Numărul alegătorilor din listele electorale permanente așteptați la urne în municipiul Vaslui la scrutinul din 5 iunie este mai mare cu peste 24.000 de persoane față de alegerile locale anterioare, ceea ce înseamnă o creștere de 37,8%, astfel încât au fost înființate în plus nouă secții de votare.

Potrivit datelor oficiale comunicate de către Primăria Vaslui, 88.607 persoane figurează, la această dată, în listele electorale permanente pentru alegerile locale din 5 iunie, numărul alegătorilor fiind în permanentă creștere la nivelul municipiului. Drept dovadă, în mai puțin de o lună, în liste au apărut în plus peste 1.700 de cetățeni cu drept de vot, în condițiile în care, la depunerea candidaturilor, erau 86.800 de alegători.

Comparativ cu alegerile locale anterioare din 2012, creșterea este de peste 24.000 de vasluieni cu drept de vot, ceea ce, procentual, înseamnă 37,8% mai mulți votanți trecuți în listele electorale permanente. Asta în ciuda faptului că, așa după cum reiese din datele oficiale ale Direcției Județene de Statistică Vaslui, sporul natural anual la nivelul municipiului reședință este de 250 de persoane, ceea ce, în patru ani, înseamnă aproximativ 1.000 de votanți în plus.

Însă, autoritățile locale vasluiene pun această creștere pe seama faptului că, în ultimii patru ani, foarte mulți locuitori din Republica Moldova, cu dublă cetățenie, română și moldovenească, au fost luați în spații locative din municipiul Vaslui pentru a-și putea face pașaport românesc necesar angajării în spațiul comunitar al Uniunii Europene.

„Întrucât legislația le permite, toți cei care sunt luați în spații de către localnici primesc și documente de identitate pe municipiul Vaslui. Ulterior, așa cum prevede legea, toți acești cetățeni sunt prinși în listele electorale permanente, care sunt reactualizate permanent”, a declarat viceprimarul municipiului Vaslui, Daniel Neacșu.

Creșterea numărului de alegători a condus, automat, și la luarea deciziei înființării a nu mai puțin de nouă secții de vot în plus față de alegerile locale din 2012, ajungând în prezent la 60. Cele mai multe secții nou înființate sunt în zona blocului 32, respectiv la Liceul „Mihail Kogalniceanu” și Școala „Constantin Parfene” nr. 3 Vaslui. (Ionuț PREDA)

Buletinele de vot intra sub lupa Prefecturii Vaslui

Prefectura Vaslui verifică în aceste zile specimenele buletinelor de vot făcute după machetele transmise de către Monitorul Oficial, acolo unde vor fi tipărite până cel târziu 26 mai, ultimii care vor da „bun de tipar” fiind președinții Birourilor Electorale de Circumscripției, cei direct responsabili de eventualele erori.

Prefectura Vaslui verifică specimenele buletinelor de vot machetate de către Monitorul Oficial, urmând ca până pe 26 mai, să fie tipărite. Însă, până atunci, președinții birourilor electorale de circumscripție vor da ok-ul final pe exemplarul zero, cei de la comune și orașe pentru buletinele cu candidații de la primărie și consilii locale, iar cei de la Biroul Electoral Județean pentru cele cu candidații la Consiliul Județean.

În aceste zile, primim specimene de buletine de vot, le verificăm încă odată să nu apară erori întrucât au mai existat probleme în trecut. Ulterior, vor fi tipărite pe hârtie și exemplarul zero pe tiraj va fi trimis către BEC-uri și BEJ pentru «bun de tipar», reprezentanții birourilor electorale fiind direct responsabili de ceea ce va fi tipărit în final”, a declarat subprefectul județului Vaslui, Mircea Gologan.

La nivelul județului nostru vor fi tipărite un număr de 1.281.027 buletine de vot pentru toate cele trei categorii de aleși. (Ionuț PREDA)

Pregătirile pentru alegeri – pe ultima sută de metri

de Marian MOCANU

Prefectul județului Vaslui a cerut Guvernului transmiterea a nu mai puțin de 23 de tone de hârtie, necesară tipăririi celor circa 1,3 milioane de buletine de vot pentru alegerile locale din iunie. Tot de la Guvernul României urmează să se primească și cele aproximativ 425 de mii de timbre autocolante necesare procesului de vot.

Dat fiind faptul că joi, 5 mai, a expirat termenul de validare a candidaților la alegerile locale, Instituția Prefectului Județului Vaslui începe ultimele pregătiri pentru organizarea scrutinului. În cadrul unei videoconferințe care a avut loc joi, cu participarea membrii Comisiei Tehnice Centrale pentru coordonarea activităților de organizare a alegerilor locale și membrii Comisiilor Tehnice Județene, inclusiv a lui Petre Tobă, ministrul afacerilor interne, prefectul Daniel Olteanu a înaintat lista de necesar pentru organizarea alegerilor. Este vorba în principal de cantitatea de de 23 tone de hȃrtie, ce urmează a fi primită de la Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, necesară tipăririi celor 1,3 milioane de buletine de vot care trebuie în județul Vaslui. Macheta buletinelor de vot pentru primari și consilieri locali a fost realizată și transmisă Biroului electoral de circumscripție județeană Vaslui, de unde urmează să fie comunicată către birourile electorale de circumscripție. În plus, de la guvern urmează a fi transmise la Vaslui nu mai puțin de 425.000 timbre autocolante, din cele care se lipesc pe spatele cărților de identitate pentru certificarea faptului că persoana respectivă s-a prezentat la vot.

„La nivelul județului Vaslui activitățile și măsurile realizate potrivit Calendarului acțiunilor din timpul perioadei electorale pentru alegerile locale din 2016 se desfășoară conform graficului. Astfel, până la această dată a fost finalizată activitatea de instruire a președinților și locțiitorilor birourilor electorale de circumscripție locală din județul Vaslui. De asemenea, au fost centralizate și transmise structurilor M.A.I. dispozițiile primarilor din județul Vaslui cu privire la locurile destinate afișajului electoral”, ne-a declarat Daniel Olteanu, prefectul județului Vaslui. „În perioada următoare vor fi inspectate amprentele ștampilelor de control ale celor 525 de secții de votare din județul Vaslui, în vederea confecționării acestora și se va verifica exactitatea datelor înscrise pe buletinele de vot”, a adăugat prefectul.

Peste 2.000 de bârlădeni nu vor putea vota dacă nu își reînnoiesc cărțile de identitate

Mai puțin de o lună ne mai desparte de alegerile locale și cu toate acestea, câteva mii de bârlădeni nu și-au reînnoit cărțile de identitate pentru a-și putea exercita dreptul de vot. La Bârlad 2.141 de cetățeni au cărțile de identitate expirate și alți 3.200, din cele 24 de comune arondate Bârladului, se află în aceeași situație.

Din cele peste 5.000 de persoane din Bârlad și zona arondată, care nu au solicitat cărți de identitate în termenul prevăzut de lege, 3.323 sunt restanțieri din anii anteriori, iar anul acesta le-au expirat cărțile de identitate unui număr de 732 de persoane.

„Programul Serviciului Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor (SPCLEP) Bârlad este de marți până vineri între 8.30 și 16.30, iar lunea între 8.30 și 18.30. Până acum nu am primit nimic oficial în privința programului pe care SPCLEP îl va avea în ziua și preziua alegerilor. Probabil că va fi același din anii anteriori, adică în preziua alegerilor vom avea program cu publicul între 8.00 și 18.00, iar în ziua alegerilor între 7.00 și 21.00”, a declarat Monica Stoleriu, șef SPCLEP Bârlad.

În baza de date a SPCELP Bârlad există 60.731 de bârlădeni cu drept de vot, înscriși pe listele electorale pentru alegerile din 5 iunie. (Mihaela NICULESCU)

Campania pentru locale începe vineri. Interzis la bannere și ”atenții” electorale

Campania pentru alegerile locale din 5 iunie, care se vor desfășura într-un singur tur, începe vineri și durează 30 de zile, fiind pentru prima dată când românii nu vor mai fi asaltați de afișajul stradal de mari dimensiuni și vor fi văduviți de tradiționalele fulare, geci, căciuli sau găleți. 

Legea referitoare la campania electorală interzice competitorilor politici să utilizeze în campania electorală care debutează vineri bannere, mesh-uri, panouri publicitare, steaguri publicitare, calcane, ecrane publicitare, indicatoare publicitare direcționale, structuri de publicitate autoportante, publicitate luminoasă, publicitate pe vehicule.

În campanie sunt permise afișe electorale cu dimensiunile de cel mult 500 mm o latură și 350 mm cealaltă latură; afișele electorale prin care se convoacă o reuniune electorală vor avea 400 mm o latură și 250 mm cealaltă latură și vor fi amplasate în locurile speciale pentru afișaj, materiale de propagandă electorală audio sau video, difuzate de mass-media audiovizuală, publicitate în presa scrisă, materiale de propagandă electorală online, broșuri, pliante și alte materiale tipărite.

Nerespectarea acestor prevederi constituie contravenții, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracțiuni, și se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 25.000 lei.

Potrivit reglementărilor în vigoare, în campania electorală candidații, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, precum și cetățenii au dreptul să-și exprime opiniile în mod liber și fără nicio discriminare prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii, radioului, presei și a celorlalte mijloace de informare în masă.

În timpul campaniei electorale se asigură candidaților, în mod nediscriminatoriu, spații corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegătorii, care pot fi amplasate la sediul primăriei, în școli, universități, case de cultură, cămine culturale și cinematografe.

Este interzisă organizarea acțiunilor de campanie electorală în unitățile militare, precum și în spațiile din școli și universități în perioada de desfășurare a cursurilor.

“În campania electorală se interzice folosirea mesajelor sau sloganurilor cu caracter discriminatoriu sau a mesajelor de incitare la ură și intoleranță. În sensul prezentei legi, prin discurs care instigă la ură și la discuriminare se înțelege atât discursul, cât și mesajele de propagandă electorală exprimate în forma scrisă sau prin viu grai care incită, promovează sau justifică ura rasială, xenofobia, antisemitismul, alte forme de ură bazate pe intoleranță sau orice altă formă de discriminare”, se arată în lege.

Oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidați ori un anumit candidat se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani și interzicerea exercitării unor drepturi, însă nu intră în această categorie bunurile cu valoare simbolică, inscripționate cu însemnele unei formațiuni politice.

În campania electorală, competitorilor electorali le este interzisă achiziționarea, oferirea, distribuirea sau darea, în mod direct sau indirect, a pixurilor, a cănilor, a ceasurilor, a tricourilor, a jachetelor, a gecilor, a impermeabilelor, a pelerinelor, a vestelor, a șepcilor, a căciulilor, a fularelor, a sacoșelor, a pungilor, a umbrelelor, a găleților, a brichetelor, a chibriturilor, a produselor alimentare, a produselor alcoolice, a țigărilor și a altor produse asemănătoare.

Potrivit prevederilor legale, primarii sunt obligați ca până la începerea campaniei electorale să stabilească, prin dispoziție, locuri speciale pentru afișaj electoral, care trebuie să fie situate în zone frecventate de cetățeni, fără stânjenirea circulației pe drumurile publice și a celorlalte activități din localitățile respective.

Este interzisă utilizarea de către un partid politic, alianță politică, alianță electorală ori candidat independent a locurilor speciale de afișaj electoral astfel încât să împiedice folosirea acestora de către alt competitor electoral.

Afișajul electoral este permis și în alte locuri decât cele speciale numai cu acordul proprietarilor, administratorilor sau, după caz, al deținătorilor.

Organele de ordine publică sunt obligate să asigure integritatea panourilor și a afișelor electorale.

Sunt interzise afișele electorale care combină culori sau alte semne grafice astfel încât să evoce simbolurile naționale ale României ori ale altui stat.

Legea stabilește că sunt contravenții și se sancționează cu amendă de la 600 lei la 1.000 lei distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice alt mod a listelor electorale, a platformelor-program afișate sau a oricăror alte afișe ori anunțuri de propagandă electorală, precum și afișarea mijloacelor de propagandă electorală în alte locuri decât cele permise.

Pentru campania electorală partidele politice, alianțele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale și candidații independenți trebuie să aibă mandatari ai candidaților sau reprezentanților acestora, care trebuie să fie experți contabili sau contabili autorizați ori trebuie încheiate contracte pentru asistență de specialitate. Mandatarii financiari trebuie să se înscrie până vineri la Autoritatea Eletorală Permanentă, potrivit unui ghid de finanțare a campaniilor pentru alegerile locale.

Mandatarii financiari răspund în solidar cu partidul sau candidatul în legătură cu legalitatea operațiunilor financiare din timpul campaniei, organizează evidența operațiunilor financiare, efectuează plăți din contul bancar pentru campanie.

Competitorii electorali pot deschide conturi bancare până la începutul campaniei, dar doar după ce își înregistrează mandatarii financiari la AEP.

Mandatarii financiari coordonatori deschid pentru partid un cont bancar central pentru campania electorală, depun în timpul campaniei electorale lista conturilor bancare utilizate și declara la AEP, în termen de 5 zile de la data efectuării transferului, fondurile care au fost primite în contul bancar central pentru campania electorală și fondurile pe care le-a transferat din contul central în conturile județene sau de sector.

Mandatarii financiari teritoriali deschid pentru partid conturi bancare pentru campania electorală la nivel județean, la nivel de sector/la nivelul municipiului București, depun contribuțiile candidaților în conturile bancare deschise pentru campania electorală pe care le și verifică, efectuează operațiunile de plăți din contul bancar deschis pentru campania electorală la nivelul său de competentă și restituie candidaților, în termen de 120 de zile de la data alegerilor, sumele rambursate și sumele necheltuite.

Suma maximă care poate fi depusă în contul bancar central pentru campanie este de 2.205.000 lei. Fondurile obținute în afara campaniei, dar are sunt transferate în contul bancar al campaniei trebuie declarate la AEP în cel mult cinci zile de la data transferului și pot fi folosite doar după ce sunt declarate. Subvenții de la bugetul de stat nu pot fi transferate în contul de campanie.

Donațiile pot fi primite doar de la persoane fizice și nu pot depăși 210.000 lei, iar cele mai mari de 10.500 de lei pot fi primite doar prin transfer bancar.

Autoritățile, instituțiile, regiile autonome, companiile naționale, sindicatele, cultele religioase sau asociații ori fundații de altă naționalitate nu pot finața campania electorală. De asemenea, persoanele fizice sau juridice care nu au cetățenia română nu pot finanța campania și nu se pot primi donații decât în bani.

Campania pentru alegerile locale pentru toate posturile de televiziune și de radio începe vineri 6 mai și se încheie vineri 3 iunie, la ora 07.00 potrivit unei decizii a Consiliului Național al Audiovizualului pe această temă, în care sunt stabilite condițiile în care se desfășoară campania.

Astfel, toți candidații sau reprezentanții acestora au acces gratuit și în mod egal la toate cele 198 de posturi care au notificat CNA pe tema listelor de emisiuni electorale și a intervalului de timp pentru difuzarea acestor emisiuni. CNA obligă posturile să păstreze și să pună la dispoziția sa, la cerere, înregistrările emisiunilor timp de 30 de zile după comunicarea rezultatelor, însă în situații litigioase privind alocarea timpilor de antenă posturile trebuie să dovedească faptul că au oferit acces corect tuturor competitorilor electorali.

În acest caz, faptele se constată și sancțiunile se aplică de către Consiliul Național al Audiovizualului, care se autosesizează sau poate fi sesizat de către cei interesați.

Decizia CNA detaliază tipurile de emisiune pe care posturile le pot realiza și difuza în timpul campaniei, adică emisiuni informative, în care pot fi difuzate informații tehnice referitoare la campanie și despre candidați, acestea putând fi extinse cu 15 minute și difuzate oricând. De asemenea, posturile pot difuza emisiuni electorale cu activități și programe ale candidaților, iar transmisiile în direct trebuie să se încadreze în timpii de antenă stabiliți pentru fiecare candidat; aceste emisiuni trebuie marcate și pot fi difuzate de luni până vineri. Totodată, posturile pot difuza emisiuni de dezbateri electorale, cu cel puțin doi candidați sau reprezentanți, însă pot face emisiunea în cazul în care unul dintre cei doi candidați nu onorează invitația dacă este menționat acest lucuru la începutul emisiunii; dezbaterile trebuie marcate cu “emisiune de dezbatere electorală” și pot fi difuzate oricând.

Candidații sau reprezentanții lor nu pot modera, produce, realiza emisiuni pe care posturile să le difuzeze și au acces doar la tipurile de emisiuni detaliate în document, excepție făcând candidații care se exprima pe tema funcției publice pe care o dețin. De asemenea, posturilor le este interzisă difuzarea informațiilor false referitoare la sistemul electoral și tehnica votării.

Candidații sau reprezentanții acestora pot administra proporția în care timpii de antenă care le-au fost alocați sunt împărțiți între emisiuni în direct și înregistrate.

“În cadrul emisiunilor electorale și de dezbateri electorale este interzisă combinarea de culori, semne grafice sau sunete care să evoce simbolurile naționale ale României ori ale altui stat”, prevede documentul CNA.

Consiliul Național al Audiovizualului a decis ca spoturile publicitare să fie difuzate de televiziunile comerciale doar în timpul emisiunilor electorale, în calupuri separate, cu mențiunea că nu pot fi difuzate spoturi cu un candidat în timpul alocat altui candidat. Spoturile trebuie să respecte Constituția, ordinea publică, siguranța persoanelor și a bunurilor, să nu facă afirmații care pot aduce atingere demnității umane sau “moralei publice” și să nu incite la ură sau discriminare pe considerente de rasă, religie, naționalitate, sex, orientare sexuală sau etnie. Posturile publice pot difuza spoturi în timpii de antenă acordați competitorilor electorali. De asemenea, posturile sunt obligate să difuzeze spoturi informative referitoare la alegeri după spoturile electorale.

Posturile de televiziune și radio pot difuza televoturi sau anchete făcute pe stradă, dar cu mențiunea că nu sunt reprezentative pentru opinia publică, pentru un grup social sau etnic. Sondajele de opinie prezentate trebuie însoțite de numele instituției care a făcut sondajul, data realizării și metodologia, dimensiunea eșantionului și marja maximă de eroare, cine l-a comandat și cine l-a plătit.

După finalul campaniei electorale, cu 48 de ore înainte de începerea votării și până la încheiere, posturile nu mai pot difuza sondaje de opinie, televoturi sau anchete făcute pe stradă, spoturi electorale, să aibă invitați în emisiuni candidați sau reprezentanți ai acestora sau comentarii referitorare la desfășurarea campaniei, candidaților și reprezentanților.

În sfârșit, în ziua votării, până la închiderea urnelor, posturile nu pot difuza sondaje la ieșirea de la urme, comentarii referitoare la candidați și reprezentanții lor ori îndemnuri de vota sau de a nu vota un candidat sau un partid.

Sursa: mediafax.ro

Nouă candidați, printre care și actualul edil, s-au înscris în cursa pentru Primăria Vaslui, fără a exista niciun independent

Nouă persoane, printre care și actualul edil aflat la finalul celui de-al doilea mandat, și-au depus candidaturile pentru funcția de primar al municipiului Vaslui, toți fiind susținuți de partide, fără a exista vreun independent, situație similară și la Consiliu Local.

Nouă persoane s-au înscris în cursa electorală pentru Primăria Vaslui, fără a exista contestații sau vreo candidatură respinsă din cauza neîndeplinirii condițiilor legale. Fără nicio excepție, toți cei nouă candidați sunt susținuți de diferite formațiuni politice. Astfel, primul care și-a depus candidatura a fost primarul în funcție, Vasile Pavăl, înscris în cursa electorală pentru un al treilea mandat, tot sub sigla PSD. Lista candidaților a fost continuată de medicul veterinar Christian Pavelescu (ALDE), inginerul Alexandru Volocaru (PND), Ioan Aionoae (FDIN), fost lider de sindicat, economistul Marius Arcăleanu (PNL), inginerul Marius Acasandrei (PMP), inginerul Ovidiu Băetu (UNPR) și Gicu Pascal (PRU). Ultimul care și-a depus candidatura, cu câteva zeci de minute înainte de expirarea termenului legal, a fost inginerul Marius Stancu (PSRO).

Pentru Consiliul Local Vaslui și-au depus liste la BEC toate cele nouă partide care au și candidați la primărie, în plus fiind Asociația Partida Romilor „Pro Europa”, care are o listă de trei candidați. De asemenea, liste incomplete de candidați au PRU (14) și FDIN (8). În aceste condiții, celelalte șapte formațiuni vor avea reprezentanți în Birourile Electorale ale secțiilor de votare în ziua votului. Unele partide, pentru a putea închide lista de 27 de candidați, și-au pus toți membrii de familie. (Ionuț PREDA)

Un grup de localnici din Pungești a atacat în instanță hotărârea de invalidare a referendumului pentru demiterea primarului

Un grup de localnici din Pungești, județul Vaslui, a atacat în instanță hotărârea Judecătoriei Vaslui de invalidare a referendumului pentru demiterea primarului comunei, Mircia Vlasă, considerând că magistrații trebuiau să ia în considerare la judecarea cauzei Legea 3/2000.

Hotărârea Judecătoriei Vaslui de invalidare a referendumului pentru demiterea primarului de Pungești, Mircia Vlasă, a fost atacată cu apel de către un grup de localnici din comună, la aproape două săptămâni de la pronunțarea instanței în acest caz. Cererea contestatarilor a fost acceptată de către Judecătoria Vaslui, cu toate că singura parte în procesul în care s-a judecat validarea referendumului local de la Pungești, desfășurat pe 20 martie, a fost Prefectura Vaslui. Cei șapte localnici care au făcut apel la hotărârea instanței au recurs la calea de atac pe motiv că magistrații nu au judecat cauza după Legea 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.

Conform legii, referendumul de la Pungești trebuia validat, pentru că am îndeplinit acel procent minim obligatoriu de prezență la vot. Judecătoarea, ca să nu se încurce și să ia o hotărâre greșită, trebuia să fie cinstită și să fi sunat la București să întrebe specialiștii în domeniu. Nu se poate ca cineva să se joace cu soarta unei comune. De aceea, noi ne punem speranțe în continuare în justiție și așteptăm o hotărâre dreaptă, așa cum a fost cea de la Curtea de Apel Brașov, prin care Prefectura a fost obligată să organizeze referendumul”, a declarat Constantin Spiridon, unul dintre localnicii din Pungești care a atacat hotărârea de invalidare a referendumului.

Potrivit acestuia, grupul de localnici din Pungești care a atacat hotărârea de invalidare a referendumului va solicita strămutarea procesului dacă apelul se va judeca la Tribunalul Vaslui.

Judecătoria Vaslui a invalidat, pe 1 aprilie, referendumul local privind demiterea primarului de Pungești. Hotărârea magistraților vasluieni a fost dată după aproape două săptămâni în care dosarul cu rezultatul plebiscitului s-a plimbat pe la mai multe instanțe, respectiv Judecătorie, Tribunalul Vaslui și Curtea de Apel Iași, în urma conflictelor de competență apărute în acest caz.

Constată neîndeplinite condițiile cvorumului de participare și aprobare prevăzute de art.70 raportat la art. 55 alin. 6 din Legea nr. 215/2001 privind organizarea și desfășurarea referendumului (n.r. – jumătate plus unu din numărul celor înscriși în listele electorale permanente). Invalidează rezultatele referendumului local având ca obiect demiterea primarului comunei Pungești, județul Vaslui, din data de 20.03.2016. Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecătoria Vaslui”, se arată în hotărârea Judecătoriei Vaslui.

Prefectura Vaslui a organizat, pe 20 martie, în comuna Pungești, referendumul local privind demiterea primarului comunei, Mircia Vlasă. Prezența la vot a fost de 34,23%, din care 89,29% au votat pentru demiterea edilului în funcție. Însă, Prefectura Vaslui nu a luat nicio decizie cu privire la validarea sau nu a referendumului, având în vedere că nu se convenise asupra procentului de prezență la vot ce trebuia îndeplinit pentru validarea rezultatului, respectiv 30 sau 50%. În acest sens, prefectul Daniel Olteanu a depus dosarul referendumului la Judecătoria Vaslui în vederea analizării cauzei și luării unei hotărâri de validarea sau nu a rezultatului. (Ionuț PREDA)

Pregătirile pentru alegerile locale din iunie, în grafic

de Marian MOCANU

Alegerile locale, care se vor desfășura pe data de 5 iunie, au intrat deja în linie dreaptă. De luni, cei care aspiră la un post de primar sau consilier local ori județean își pot depune candidaturile la Birourile Electorale de Circumscripție, până pe 26 aprilie. Prin tragere la sorți au fost desemnați președinții Birourilor Electorale de Circumscripție și a Biroului Electoral Județean. Acesta din urmă va fi condus de președinta Tribunalului Vaslui, judecătoarea Diana Elena Sârghi.

Mai este relativ puțin timp până la alegerile locale, programate a se desfășura în premieră într-un singur tur de scrutin, pe data de 5 iunie. Începând de luni, 11 aprilie, a început depunerea candidaturilor pentru funcțiile de primar și consilieri locali sau județeni. Aceștia au timp până cel mai târziu pe 26 aprilie, ora 24.00, să depună, la Birourile Electorale de Circumscripție, dosarele complete care trebuie să cuprindă lista de candidați sau propunerea de candidatură, însoțită de copii a actelor de identitate a candidaților, declarațiile de acceptare a candidaturii, declarațiile de avere și cele de interese, precum și o declarație pe proprie răspundere că nu au fost colaboratori ai fostei Securități. În plus, partidele și formațiunile politice trebuie să mai depună listele de susținători. Candidații se pot retrage din cursă până cel târziu 5 mai, data rămânerii definitive a candidaturilor.

La sfârșitul lunii martie, prin ordin al Prefectului Județului Vaslui, s-au stabilit și numerotat cele 86 de circumscripții electorale din județul Vaslui, precum și numărul consilierilor locali din fiecare circumscripție, și a consilierilor județeni. Totodată, s-a stabilit sediul Biroului Electoral Județean, la etajul II al Casei de Cultură „Constantin Tănase” din Vaslui. Prin tragere la sorți, vineri 8 aprilie, s-au desemnat președinții Birourilor Electorale de Circumscripție și al Biroului Electoral Județean. Dat fiind faptul că numărul circumscripțiilor din județ este mult mai mare ca numărul total de judecători și procurori care activează la instanțele vasluiene, s-a apelat și la juriști ai unor instituții din subordinea Consiliului Județean.

Conducerea Biroului Electoral Județean va fi asigurată de judecătoarea Diana Elena Sârghi, președinta Tribunalului Vaslui, ajutată de judecătoarea Iolanda Mihaela Pascaru.

În ceea ce privește modalitatea de desfășurare a alegerilor, se așteaptă răspunsul instanțelor de judecată privind plângerea formulată de Partidul Național Liberal cu privire la alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin, așa cum este stipulat în acest moment. Dealtfel, liberalii sunt siguri că vor câștiga în instanță ca alegerea primarilor să se facă în două tururi de scrutin, ceea ce ar da mai multe șanse candidaților care nu sunt primari în funcție.

O a treia instanță fuge de răspundere în cazul referendumului de la Pungești. Dosarul se va judeca tot la Vaslui

Curtea de Apel Iași nu va judeca validarea referendumului de la Pungești, după ce Judecătoria și Tribunalul Vaslui și-au declinat reciproc competența în această speță, magistrații ieșeni urmând a stabili, vineri, care dintre cele două instanțe vasluiene va examina cauza.

Validarea referendumului local de demitere a primarului de Pungești, Mircia Vlasă, se va face cel mai devreme săptămâna viitoare, după ce Curtea de Apel Iași a stabilit pentru vineri termenul de judecată a conflictului de competență în ceea ce privește instanța care va analiza cazul. Magistrații ieșeni au primit, miercuri, de la Tribunalului Vaslui dosarul cu rezultatul plebiscitului de la Pungești, precizând că tot o instanță din Vaslui este cea care va judeca speța.

Termenul în acest caz a fost stabilit pentru 25 martie și va fi judecat în Camera de Consiliu. Judecătorii vor decide care din cele două instanțe, respectiv Judecătoria sau Tribunalul Vaslui, este competentă să valideze referendumul”, a declarat purtătorul de cuvânt al Curții de Apel Iași, Diana Mihaela Micu Cheptene.

Dosarul referendumului de duminică de la Pungești a ajuns la Curtea de Apel Iași după ce Judecătoria și Tribunalul Vaslui și-au declinat reciproc competența, marți, pe marginea validării sau nu a rezultatului în funcție de prezența la vot. Astfel, Judecătoria Vaslui și-a declinat competența către Tribunalul Vaslui, instanță care, la rândul său, și-a declinat competența către Judecătoria Vaslui.

Autoritățile vasluiene au organizat, duminică, la Pungești, referendumul local privind demiterea primarului comunei, Mircia Vlasă. Prezența la vot a fost de 34,23%, din care 89,29% au votat pentru demiterea edilului în funcție. Însă, deocamdată, Prefectura Vaslui nu a luat nicio decizie cu privire la validarea sau nu a referendumului, având în vedere că nu s-a convenit asupra procentului de prezență la vot ce trebuie îndeplinit pentru validarea rezultatului, respectiv 30 sau 50%. În acest sens, prefectul Daniel Olteanu a solicitat, luni, lămuriri la Autoritatea Electorală Permanentă, Judecătoria Vaslui și Ministerul Afacerilor Interne. (Ionuț PREDA)

Prefectura Vaslui organizează referendum pentru demiterea primarului de Pungești, cu două luni înainte de alegeri

Prefectura Vaslui va organiza, cu două luni înainte de alegeri, referendum pentru demiterea primarului de Pungești, Mircea Vlasă, acuzat de localnici că a concesionat companiei Chevron o suprafață de teren pentru desfășurarea activităților de explorare și exploatare a gazelor de șist în comună.

Locuitorii cu drept de vot din comuna vasluiană Pungești vor merge la urne în a doua jumătate a lunii martie pentru a decide, în baza unui referendum solicitat chiar de către o parte din populația comunei, dacă îl vor mai menține în funcție pe actualul primar PSD Mircea Vlasă. Decizia organizării referendumului cu două luni înainte de alegerile locale la termen aparține Prefecturii Vaslui, în baza unei hotărâri definitive a instanței de judecată.

Așa după cum ne-a obligat Curtea de Apel Brașov, am dat ordin de constituire a comisiei privind organizarea referendumului de demitere a primarului comunei Pungești. Acum așteptăm publicarea în Monitorul Oficial a instrucțiunilor cu procedurile ce trebuie urmate. Cel mai probabil, referendumul se va organiza pe 20 martie”, a declarat, ieri, prefectul județului Vaslui, Andrei Puică.

Curtea de Apel Brașov a decis, în decembrie 2015, ca referendumul din comuna Pungești cu privire la demiterea primarului Mircea Vlasă să fie organizat, așa după cum au solicitat cei peste 1.000 de oameni care au semnat documentul de inițiere a procedurii. Inițial, în urmă cu aproape un an, Tribunalul Brașov a respins plângerile făcute de către mai multe asociații neguvernamentale împotriva deciziei prefectului de Vaslui din 2014, Radu Renga, care nu a admis cererea formulată de o parte din localnicii din Pungești cu privire la organizarea referendumului. Reprezentanții asociațiilor au făcut recurs și, după nouă luni de procese, au avut câștig de cauză.

Prefectura Vaslui a respins, în februarie 2014, cererea celor 1.004 locuitori din Pungești care, în noiembrie 2013, au solicitat în scris organizarea unui referendum pentru demiterea primarului Mircea Vlasă pe motiv că nu le mai reprezintă interesele, după ce a concesionat un teren firmei Chevron pentru explorarea gazelor de șist. În răspunsul transmis, după trei luni de analiză, către Primăria Pungești în atenția semnatarilor cererii, Prefectura Vaslui susținea că este întrunit procentul de minim 25 la sută din cei cu drept de vot din fiecare sat al comunei, chiar dacă 49 din cele 1.004 semnături sunt invalide. În schimb, reprezentanții Prefecturii au apreciat ca netemeinice motivele invocate în cererea de organizare a referendumului, așa cum sunt cerute de Legea 215/2001 privind administrația publică locală.

În urma analizării cererii sub aspectul motivelor invocate de inițiatorii organizării referendumului, apreciem că acestea nu pot fi reținute sub aspectul nesocotirii de către primar a intereselor generale ale colectivității locale sau al neexercitării de către acesta a atribuțiilor ce îi revin, potrivit legii, inclusiv a celor pe care le exercită ca reprezentant al statului. Astfel, se afirmă că primarul comunei Pungești nu a consultat cetățenii în legătură cu exploatarea gazelor de șist. Acest aspect nu poate fi reținut, în condițiile în care primarul comunei Pungești a inițiat un proiect de hotărâre privind interzicerea explorării și exploatării gazelor de șist prin metoda fracturării hidraulice pe teritoriul comunei Pungești, care a fost aprobat de Consiliul Local (CL) Pungești pe 27 februarie 2013 (n.r.- hotărâre revocată ulterior tot de CL Pungești, la solicitarea Prefecturii, din cauza nerespectării condițiilor legale). Totodată, în legătură cu afirmația că domnul primar Mircea Vlasă are «o conduită nedemn de un primar în funcție», amintim, pe de o parte, că aspectele susținute în cerere nu se regăsesc între cererile prevăzute de lege, iar pe de altă parte că acestea trebuie adresate și probate în fața organelor abilitate de lege să efectueze cercetările necesare stabilirii situației de fapt”, se arăta în motivarea Prefecturii Vaslui.

Cele 1.004 persoane care au solicitat organizarea unui referendum privind demiterea primarului în funcție, Mircea Vlasă, susțineau în cererea lor că edilul a concesionat firmei Chevron terenul unde urma să înceapă explorarea gazelor de șist. În solicitarea depusă la Prefectura Vaslui, cei care doreau organizarea referendumului menționau, printre altele, că edilul nu le mai reprezintă interesele, în condițiile în care nu i-ar fi consultat cu privire la explorarea gazelor de șist în comună. Mai mult decât atât, semnatarii cererii subliniau că primarul Mircea Vlasă a concesionat către firma Chevron suprafața de 1,92 hectare, teren pe care l-ar fi obținut ilegal și pe care compania petrolieră urma să-și amplaseze prima sondă de explorare a gazelor de șist din județul Vaslui. (Ionuț PREDA)

Autoritatea Electorală Permanentă propune ca alegerile locale să se desfășoare în 5 iunie 2016. Startul campaniei s-ar putea da pe 6 mai

Alegerile locale ar urma să aibă loc în data de 5 iunie 2016, urmând ca startul campaniei electorale să fie dat pe 6 mai 2016, potrivit unor proiecte de hotărâri ale Guvernului privind alegerea autorităților administrației publice locale, puse în dezbatere de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). 

Potrivit calendarului acțiunilor din cuprinsul perioadei electorale a alegerilor locale din anul 2016, pus în dezbatere de AEP, startul campaniei electorale ar urma să fie dat în data de 6 mai 2016, iar o zi mai târziu, pe 7 mai, ar urma să se stabilească prin tragere la sorți numărul de ordine de pe buletinele de vot.

Potrivit sursei citate, comunicarea listei cuprinzând denumirile și semnele electorale ale partidelor politice, ale alianțelor politice, ale alianțelor electorale, precum și ale organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, legal constituite, care au dreptul să participe la alegerea autorităților administrației publice locale, către toate birourile electorale de circumscripție trebuie să fie făcută cel târziu în data de 12 aprilie 2016.

Cu 30 de zile înaintea datei votării – cel târziu în ziua de 6 mai 2016 – vor trebui aduse la cunoștință publică numărul circumscripțiilor electorale, delimitarea și numerotarea fiecărei secții de votare, precum și sediile acestora.

Cel mai târziu cu 10 zile înaintea datei alegerilor locale – adică pe 26 mai 2016 – ar urma să fie tipărite buletinele de vot. În ziua de sâmbătă care precede data alegerilor, pe 4 iunie 2016, la ora 7: 00, este programată închiderea campaniei electorale.

Cetățenii vor putea merge la vot pentru a-și desemna aleșii locali în data de 5 iunie 2016, în intervalul 7:00-21:00.

După primirea dosarelor conținând procesele-verbale cu rezultatul numărării voturilor de la toate birourile electorale ale secțiilor de votare și după soluționarea contestațiilor formulate se va face totalizarea voturilor exprimate și atribuirea mandatelor de către biroul electoral de circumscripție comunală, orășenească, municipală, de sector al municipiului București și județeană, respectiv biroul electoral de circumscripție a municipiului București.

Pentru alegerile locale din data de 5 iunie 2016 au fost stabilite 42 de circumscripții electorale care includ municipiul București.

Potrivit proiectului de HG privind stabilirea cheltuielilor necesare pregătirii și desfășurării în bune condiții a alegerilor locale, președintele BEC, președinții birourilor electorale de circumscripție, locțiitorii acestora, membrii BEC și membrii birourilor electorale de circumscripție primesc o indemnizație de 85 lei pentru fiecare zi de activitate. Tot 85 de lei pe zi va primi și președintele biroului electoral al secției de votare și locțiitorul acestuia primesc, dar nu mai mult de 5 zile, la fel și operatorul de calculator al biroului electoral al secției de votare. Membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare primesc și ei câte o indemnizație de 85 de lei pentru fiecare zi de activitate pentru o perioadă care nu este mai mare de 3 zile.

Membrii birourilor electorale, personalul tehnic auxiliar și operatorii de calculator au dreptul, de asemenea, la o indemnizație pentru cheltuieli de protocol în valoare de 10 lei de persoană pentru fiecare zi de activitate. Persoanele care fac parte din personalul tehnic auxiliar al birourilor electorale primesc o indemnizație de 65 de lei pentru fiecare zi de activitate. AEP va cheltui 11.218 mii de lei. Suma va fi folosită pentru cheltuielile cu sediul, dotarea și funcționarea Biroului Electoral Central, indemnizațiile membrilor Biroului Electoral Central, ale personalului tehnic auxiliar al Biroului Electoral Central. În acești bani sunt incluse și cheltuielile pentru mentenanța Registrului electoral, precum și pentru activitățile specifice de gestionare a acestuia în perioada electorală, pentru aplicațiile și/sau serviciile informatice utilizate de Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votării, pentru programele informatice utilizate la desemnarea președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare și a locțiitorilor acestora, informarea alegătorilor, pentru organizarea examenelor de admitere în Corpul experților electorali, elaborarea, editarea și difuzarea gratuită de broșuri legislative și ghiduri specifice în materie electorală, cheltuielile de instruire a operatorilor de calculator, cheltuielile de instruire a mandatarilor financiari. 

Sursa; mediafax.ro

Pregătiri pentru alegerile din 2016

de Marian MOCANU
Dacă la nivel național, pentru recrutarea de operatori de calculator în cadrul birourilor electorale ale secțiilor de votare, numărul cererilor depășește deja pe cel al posturilor disponibile, nu același lucru se întâmplă în județul Vaslui. Sunt comune în care nu este nici un astfel de candidat, sau al căror număr nu este la jumătatea cererilor, cum este cazul inclusiv în municipiul Bârlad. Mai mult, a început și lupta pentru câștigarea alegerilor, prin „epurarea” la nivelul Direcțiilor Județene de Statistică, unde au fost scoase la concurs posturile de directori executivi, posturi care, până acum, erau ocupate de oameni din rândurile PSD.
 
Conform unui comunicat remis de Autoritatea Electorală Permanentă, în primele cinci săptămâni de la demararea campaniei de recrutare a operatorilor de calculator ai birourilor electorale ale secțiilor de votare, au fost înregistrate 23.778 de cereri la nivel național, pentru un necesar de 23.637  de astfel de posturi aferente 18.597 de secții de votare existente.
La nivelul județului Vaslui, se regăsește aceeași situație, până vineri, 11 decembrie, fiind înregistrate 742 de cereri în vederea ocupării unui post de operator de calculator în cadrul birourilor electorale ale secțiilor de votare, pentru un necesar de 656 posturi. Din păcate în acest caz, aritmetica nu corespunde cerințelor, dat fiind că, dacă în unele birouri electorale locale, numărul cererilor este dublu față de numărul locurilor disponibile, în altele, este departe de a fi acoperit. De exemplu La Arsura au fost depuse 15 cereri, de trei ori mai multe față de numărul posturilor disponibile, la Băcești, numărul candidaților este de 1,5 pe loc, la fel ca la Murgeni, sau ca în municipiul Vaslui – 100 cereri pentru 70 de posturi de operator calculator la secțiile de votare. La Epureni au fost depuse 11 cereri pentru 5 locuri disponibile. În același timp, la Bunești Averești, comună vecină cu Arsura, nu a fost nici o astfel de solicitare pentru cele 6 posturi disponibile, în timp ce, la Vinderei, este o singură cerere pentru opt posturi de operator calculator. În alte comune, cum ar fi Gherghești sau Gârceni, numărul cererilor este la jumătate față de ofertă. Aceeași problemă o are și Biroul electoral de la Bârlad, unde au fost depuse doar 34 de cereri pentru un număr de 56 de posturi de operator de calculator. La Negrești numărul cererilor depuse este de 18, pentru 12 posturi.
În situațiile în care numărul de posturi nu este acoperit de cel al cererilor, principalul motiv ar fi proasta popularizare a acestei acțiuni, dat fiind faptul că, pentru ocuparea acestui post nu este nevoie de specialiști în IT, condițiile minime fiind doar absolvirea învățământului general obligatoriu și cunoștințe minime de internet, introducerea și validarea datelor, abilități pe care le are aproape orice utilizator al unui computer.
Conform comunicatului AEP, “Persoanele interesate să devină operatori de calculator se pot adresa în acest sens birourilor județene ale Autorității, ale căror coordonate se găsesc la adresa de web http://www.roaep.ro/prezentare/filiala. Mai multe informații privind modalitatea de selectare și desemnare a operatorilor de calculator și formalitățile de înscriere la sesiunea de examinare practică a competențelor se regăsesc la adresa de web http://www.roaep.ro/instruire/?page_id=141. De asemenea, cei interesați să devină operatori ai secțiilor de votare se pot documenta rapid vizionând clipul de informare realizat de AEP, care se regăsește pe pagina oficială de Facebook a Autorității, accesibilă la următoarea adresă: https://www.facebook.com/AutoritateaElectoralaPermanenta/”.
În același timp cu acțiunea de recrutare a operatorilor de calculator a secțiilor de votare, cea de pregătire a alegerilor locale și parlamentare de anul viitor este în plină desfășurare. Guvernul tehnocrat a decis schimbarea tuturor șefilor Direcțiilor Județene de Statistică, directori care, în cea mai mare parte, fac parte din Partidul Social Democrat, fost până de curând la guvernare. Pentru a se da o alura de legalitate, posturile respective vor fi ocupate prin concurs, care va avea loc pe data de 11 ianuarie. Dat fiind perioada scurtă dintre publicarea anunțului de către Agenției Naționale a Funcționarilor Publici și data concursului, imediat după sărbătorile de iarnă, este de așteptat ca aceste posturi să fie ocupate de oameni apropiați actualei puteri, respectiv PNL, care se consideră la guvernare. Acest lucru este foarte important în perspectiva alegerilor.

Legea votului prin corespondență a fost PROMULGATĂ de președintele Klaus Iohannis

Președintele Klaus Iohannis a promulgat joi legea votului prin corespondență, Administrația Prezidențială precizând că acest “act normativ este unul așteptat de întreaga societate și asigură premisele respectării dreptului fundamental la vot pentru toți românii”. 

Klaus Iohannis a semnat joi decretul pentru promulgarea Legii privind votul prin corespondență, precum și modificarea și completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente.

“Legea votului prin corespondență a fost un obiectiv pe care președintele Klaus Iohannis și l-a asumat încă de la începutul mandatului. Acest act normativ este unul așteptat de întreaga societate și asigură premisele respectării dreptului fundamental la vot pentru toți românii, oriunde s-ar afla ei în lume”, se arată într-un comunicat de presă al Administrației Prezidențiale.

CC: Legea votului prin corespondență asigură caracterul secret al votului și alegeri corecte 

Legea votului prin corespondență asigură caracterul corect al alegerilor, precum și caracterul direct, secret și liber exprimat al votului, se arată în motivarea deciziei Curții Constituționale privind actul normativ care urmează să fie promulgat de președintele Iohannis.

“Curtea constată că legiuitorul, prin reglementarea votului prin corespondență, a păstrat un just echilibru între exigența asigurării universalității votului, pe de o parte, și a caracterului liber și corect al alegerilor, precum și a caracterului direct, secret și liber exprimat al votului, pe de altă parte”, se arată în motivarea deciziei de miercuri a Curții Constituționale prin care judecătorii au respins obiecțiile de neconstituționalitate înaintate de parlamentarii UDMR și ALDE.

Una dintre prevederile contestate se referea la faptul că  legea nu garantează corectitudinea votului prin corespondență, întrucât toți alegătorii din diaspora sunt trecuți pe o listă nepermanentă ce are, practic, un caracter provizoriu, întrucât numărul alegătorilor fluctuează de la scrutin la scrutin în funcție de un factor subiectiv: dorința persoanei de a vota prin corespondență, iar numărul birourilor electorale pentru votul prin corespondență nu este fix spre deosebire de secțiile de votare din țară. Judecătorii Curții Constituționale au considerat că aceste critici sunt neîntemeiate întrucât legea prevede obligația cetățeanului cu domiciliul sau reședința în străinătate de a se înscrie în Registrul electoral cu opțiunea pentru votul prin corespondență printr-o cerere depusă în acest sens începând cu data de 1 aprilie a anului în care au loc alegerile parlamentare și până la data expirării a 48 de ore de la data începerii perioadei electorale.

De asemenea, misiunile diplomatice și oficiile consulare verifică cererea depusă și înscriu această opțiune în Registrul electoral în termenul prevăzut de art.5 alin.(1) din lege. După expirarea acestui termen, cetățeanul poate verifica on-line înscrierea sa în Registrul electoral cu opțiunea pentru votul prin corespondență. Astfel, judecătorii CC precizează că procedura de înscriere în Registrul electoral cu opțiunea pentru votul prin corespondență este una transparentă, cetățeanul având dreptul atât de a solicita înscrierea, cât și de a verifica dacă această operațiune a fost realizată.

Autoritatea care înscrie datele cetățeanului în Registrul electoral va confrunta datele furnizate de acesta cu datele deja existente în registru. Astfel, înscrierea se realizează de către și sub controlul statului — misiunea diplomatică/oficiul consular corespunzător, dublat de dreptul alegătorului de a verifica, în mod direct, corectitudinea datelor înscrise.

O altă obiecție de neconstituționalitate ridicată de autorii sesizării se referea la votarea propriu-zisă și transmiterea buletinului de vot prin corespondență. Legea impune anumite cerințe în sarcina alegătorului cu privire la modul concret de votare, având în vedere specificul votului prin corespondență, și, de asemenea, impune obligația ca alegătorul să se asigure că livrarea plicului exterior se va face până cu 3 zile înaintea datei votării, inclusiv, la sediul biroului electoral pentru votul prin corespondență – cu alte cuvinte până în ziua de joi ora 24,00 din săptămâna în care au
loc alegerile.

În aceste condiții, judectării CC apreciază că livrarea plicului exterior într-un termen de trei zile inclusiv înainte de data alegerilor este o garanție a desfășurării corecte a alegerilor, evitându-se exprimarea votului de către alegător de două ori.

Referitor la obiecțiile privind faptul că cetățenii români cu domiciliul sau reședința din străinătate care doresc să voteze prin corespondență au alte drepturi decât cetățenii români cu domiciliul sau reședința în țară, întrucât primii își pot trimite plicurile cuprinzând voturile lor indiferent de locul în care se află în momentul alegerilor, spre deosebire de românii din țară, Curtea reține că tratamentul juridic diferențiat de care se bucură cele două categorii de cetățeni nu încalcă Legea fundamentală și se datorează unor situații obiective.

“Criteriul domiciliului în țară/străinătate este unul obiectiv și rezonabil pentru aplicarea unui asemenea tratament juridic. Astfel, se reține că în străinătate fiind organizate mai puține secții de votare pot exista dificultăți insurmontabile pentru alegători atât sub aspectul numărului acestora raportat la numărul secțiilor de votare, cât și sub aspectul distanțelor și al dispersiei teritoriale a alegătorilor/secțiilor de votare. În schimb, în țară, pentru a surmonta unele dificultăți specifice în exercitarea dreptului de vot, legiuitorul a pus la dispoziția alegătorilor o altă modalitate specifică de vot care nu presupune prezența fizică a acestora la secția de votare; această modalitate de votare vizează cetățenii cu drept de vot care nu se pot deplasa la sediul secției de votare din cauză de boală sau invaliditate în privința cărora se poate utiliza o urnă specială pentru exercitarea dreptului de vot”, se arată în motivarea CC.

Judecătorii Curții mai precizează că legea facilitează dreptul de vot al cetățenilor români cu domiciliul/reședința în străinătate și respectă și termenul pentru modificarea legislației electorale. “(…) aceasta a fost adoptată la 28 octombrie 2015, respectându-se, astfel, exigența constituțională de a nu se aduce modificări cadrului electoral cu mai puțin de un an înainte de data alegerilor. Într-adevăr, legea analizată aduce o modificare de substanță în ceea ce privește exercitarea dreptului de vot, respectiv introduce sistemul votului prin corespondență, sistem care nu a mai fost aplicat
în cadrul sistemului constituțional stabilit în anul 1991. De aceea, ea a trebuit adoptată cu cel puțin 1 an înainte de data alegerilor. Motivațiile care au stat la baza adoptării acestei legi nu se constituie în impedimente de natură să ducă la neaplicarea votului prin corespondență la alegerile parlamentare la termen din anul 2016”, se mai menționează în motivare.

Curtea Constituțională mai arată că o astfel de lege era necesară. “Este indubitabil că, după aderarea la Uniunea Europeană, în privința libertății de mișcare s-au produs mutații fundamentale, astfel
încât o mare parte a electoratului își are domiciliul/reședința în străinătate, ceea ce, în planul respectării exigențelor constituționale referitoare la alegerea Camerei Deputaților și Senatului, impune legiuitorului obligația de a reglementa modalități de vot care să se adapteze situației prezente. A refuza legiuitorului o atare competență ar echivala cu negarea evoluțiilor anterior menționate și cu limitarea modalităților de vot, acestea din urmă rămânând tributare unor realități apuse/depășite”, susțin magistrații CC.

Legea a fost adoptată pe 28 octombrie de Camera Deputaților, for decizional, și prevede introducerea votului prin corespondență pentru românii din diaspora la alegerile parlamentare.

Sursa: mediafax.ro

Măsurile privind TVA la apă de 9%, impozit pe dividende de 5%, impozitare IMM, aprobate de Guvern

Guvernul a aprobat, marți, măsurile fiscale privind devansarea cu un an a reducerii impozitului pe dividende, reducerea TVA la 9 la sută pentru livrarea apei și impozitarea diferențiată pentru microîntreprinderi. 

Noile măsuri fiscale au fost aprobate printr-o Ordonanță de Urgență, care se va aplica începând cu 1 ianuarie 2016.

“O măsură este cea a reducerii TVA, începând cu 1 ianuarie 2016, la tot ce înseamnă livrare, de la 20 la 9 la sută, pentru livrarea apei potabile și a apei pentru irigații în agricultură”, a declarat, marți, la finalul ședinței de Guvern, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici.

De asemenea, Guvernul a decis ca reducerea cotei de impozitare de la 16 la sută la 5 la sută, aplicabilă dividendelor distribuite persoanelor române, fizice și juridice, precum și dividendelor obținute, din România, de persoane nerezidente, să intre în vigoare începând cu 1 ianuarie 2016.

“Această măsură de reducere a impozitului pe dividende urmărește, în special, obținerea unor efecte economice pozitive prin creșterea volumului de investiții și favorizarea dezvoltării societăților de tip holding, încurajarea capitalului românesc, încurajarea păstrării în țară a capitalului românesc, încurajând, totodată, și restructurarea societăților comerciale în scopul adaptării lor la exigențele mediului economic și financiar, național și european”, a arătat ministrul Finanțelor, adăugând că se are în vedere și eliminarea riscului nedistribuirii dividendelor realizate de persoanele fizice în cazul păstrării cotei de impozit de 16 la sută în așteparea unui cadru legal mai favorabil, ceea ce ar putea genera “blocarea unor surse de venituri” la bugetul general consolidat.

O altă măsură inclusă în Ordonanța de Urgență se referă la impozitarea microîntreprinderilor și vizează două aspecte. Astfel, se majorează plafonul de încadrare în categoria microîntreprindere de la 65 mii euro la 100 mii euro cifră de afaceri pe an fiscal. Totodată, se introduce un sistem de cote de impozitare diferențiate, în funcție de numărul de salariați, între 1 la sută și 3 la sută.

“S-a majorat plafonul de încadrare în categoria de microîntreprinderi de la 65 de mii la 100 de mii de euro. De asemenea, s-a introdus și un sistem de cote de impozitare diferențiate în funcție de numărul de salariați între unu și trei la sută în vederea stimulării creării de noi locuri de muncă și pentru așezarea echitabilă a sarcinii fiscale între microîntreprinderile cu și fără salariați. Astfel, va fi unu la sută pentru microîntreprinderile cu peste doi salariați inclusiv, doi la sută pentru microîntreprinderile care au un salariat și trei la sută, așa cum este astăzi, pentru microîntreprinderile care nu au niciun salariat”, a spus ministrul Finanțelor.

Actul normativ adoptat de Guvern include și alte prevederi, respectiv extinderea categoriei persoanelor juridice române care nu datorează impozit pe profit pentru veniturile obținute și utilizate potrivit reglementărilor legale în domeniul educației naționale. În această categorie vor intra, potrivit acestui act normativ, și unitățile de învățământ particular preuniversitar. De asemenea, sunt prevăzute exceptarea de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate a persoanelor fizice care dețin o asigurare pentru boală și maternitate pe teritoriul unui stat cu care România aplică un acord bilateral de securitate socială cu prevederi pentru asigurarea de boală-maternitate, introducerea reglementării potrivit căreia, în cazul înmatriculării sau înregistrării unui mijloc de transport în cursul anului, proprietarul are obligația să depună o declarație la organul fiscal local în termen de 30 de zile de la data dobândirii.

Ordonanța adoptată de Guvern conține, de asemenea, o serie de prevederi care modifică și completează noul Cod de procedură fiscală. Una dintre modificări vizează desemnarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală drept autoritate competentă pentru efectuarea schimbului de informații cu statele cu care România s-a angajat printr-un instrument juridic, măsură menită să contribuie la combaterea evaziunii fiscale.

Sursa: mediafax.ro

Cum vor vota românii din străinătate. Proiectul AEP privind votul prin corespondență, însușit de Comisia de Cod electoral

Comisia de Cod electoral și-a asumat marți, în unanimitate, proiectul privind votul prin corespondență, elaborat de Autoritatea Electorală Permanentă, acesta urmând să intre miercuri în dezbaterea Senatului. 

Proiectul elaborat de AEP și obținut de MEDIAFAX prevede că alegătorii cu domiciliul sau reședința în străinătate care doresc să-și exercite dreptul de vot prin corespondență la alegerile parlamentare, prezidențiale sau europarlamentare se pot înscrie în Registrul electoral cu opțiunea pentru acest tip de vot.

“În sensul prezentului titlu, prin alegător se înțelege cetățeanul român cu drept de vot, având domiciliul sau reședința în străinătate, conform legii”, se precizează în proiect.

Alegătorul care a confirmat primirea documentelor necesare exercitării dreptului de vot prin corespondență nu își poate exercita dreptul de vot la acel scrutin în cadrul secției de votare. Acesta “are obligația de a respecta caracterul secret al votului, divulgarea opțiunii de vot exprimate prin corespondență către alte persoane fiind interzisă”. De asemenea, se stipulează că “exercitarea dreptului de vot prin corespondență în numele sau în locul altui alegător este interzisă”.

Cei cu domiciliul sau reședința în străinătate se pot înscrie la vot prin corespondență în Registrul electoral

În ceea ce privește înregistrarea alegătorilor, proiectul propune două modalități prin care cei cu domiciliul sau reședința în străinătate care doresc să-și exercite dreptul de vot prin corespondență se pot înscrie în Registrul electoral cu opțiunea pentru acest tip de vot: “prin cerere scrisă, datată și semnată depusă personal sau transmisă prin poștă către misiunea diplomatică sau oficiul consular din statul de domiciliu sau reședință, la care anexează o copie a oricărui înscris oficial emis de către statul străin din care rezultă adresa de domiciliu sau reședință unde locuiește, precum și o copie a actului de identitate” sau “prin intermediul formularului electronic pus la dispoziție on-line de către Autoritatea Electorală Permanentă la care anexează câte o copie, în format electronic, o fotografie sau imagine a actului de identitate, a oricărui înscris oficial emis de către statul străin din care rezultă adresa de domiciliu sau reședință unde locuiește, precum și a unei cereri scrise, semnate și datate”.

Perioadele de înscriere în Registrul electoral cu opțiunea pentru votul prin corespondență sunt următoarele: la alegerile parlamentare la termen și prezidențiale – între 1 martie și 30 iunie din anul în care au loc alegeri; la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European – între data de 30 noiembrie a anului anterior anului în care are loc scrutinul și data de 1 februarie a anului în care au loc alegerile pentru PE.

Înscrierea în Registrul electoral cu opțiunea pentru votul prin corespondență este valabilă numai pentru scrutinul pentru care s-a solicitat înscrierea.

Potrivit proiectului, în termen de 5 zile de la data începerii perioadei electorale, Autoritatea Electorală Permanentă întocmește și tipărește listele electorale din străinătate pentru votul prin corespondență, pe baza datelor și informațiilor din Registrul electoral. Acestea cuprind alegătorii, ordonați alfabetic pe state, care au solicitat transmiterea documentelor necesare votării la adresa de domiciliu sau reședință din străinătate.

AEP pune listele electorale din străinătate pentru votul prin corespondență la dispoziția biroului electoral de circumscripție pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării sau a biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate, în termen de 5 zile de la data constituirii acestuia.

Documentele necesare exercitării dreptului de vot prin corespondență care sunt transmise alegătorului sunt următoarele: un plic exterior prevăzut cu elemente de siguranță care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse plicul interior și certificatul de alegător; un plic interior prevăzut cu elemente de siguranță care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse opțiunea sau opțiunile de vot; certificatul de alegător; instrucțiuni privind exercitarea dreptului de vot.

Compania Națională “Poșta Română” S.A. asigură trimiterea plicurilor exterioare către alegători până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei alegerilor, prevede proiectul.

Buletinul de vot prin corespondență constă dintr-o singură foaie care conține un singur candidat sau listă de candidați, după caz.

Misiunile diplomatice, oficiile consulare, secțiile consulare și institutele culturale din străinătate ale României asigură imprimarea de buletine de vot prin corespondență cuprinzând toți candidații la scrutinul respectiv, precum și punerea liberă și gratuită a acestora la dispoziția alegătorilor, în spațiile accesibile publicului din sediile proprii. Prin derogare, buletinele de vot prin corespondență pot fi imprimate prin grija alegătorilor.

Modelul, dimensiunile buletinului de vot și condițiile de confecționare a buletinelor de vot prin corespondență sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului.

Biroul Electoral Central asigură publicarea variantei electronice a buletinelor de vot prin corespondență conținând fiecare candidat sau listă de candidați, după caz, pe pagina proprie de internet, în termen de cel mult 48 de ore de la data rămânerii definitive a machetei buletinului de vot.

Alegătorul introduce buletinul de vot ce conține opțiunea sa de vot în plicul interior, pe care îl sigilează. Acest plic, alături de celelalte documente – certificatul de alegător, cererea – se introduc în plicul exterior, care se sigilează. Acesta poate fi depus la orice oficiu poștal sau în orice cutie poștală.

Plicurile exterioare trebuie expediate de alegători cu suficient timp înaintea datei votării, pentru a asigura livrarea acestora până cu 3 zile înaintea datei votării, inclusiv, la sediul biroului electoral de circumscripție pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării.

În ziua votării, biroul electoral pentru votul prin corespondență desigilează urnele de vot și desigilează plicurile interioare.

Cheltuielile privind votul prin corespondență se suportă de la bugetul de stat.

Guvernul și Ministerul Afacerilor Externe asigură sediile și dotarea birourilor electorale pentru votul prin corespondență.

Autoritatea Electorală Permanentă și Ministerul Afacerilor Externe organizează și derulează campanii de informare a cetățenilor români cu drept de vot cu domiciliul sau reședința în străinătate, privind modalitatea de exercitare a dreptului de vot prin corespondență, se menționează în proiectul tehnic al AEP.

 AEP: Votul prin corespondență poate fi extins treptat și pentru cetățenii cu drept de vot din țară care din motive obiective nu se pot prezenta la urne

AEP a transmis, marți după-amiază, un comunicat de presă în care spune că a luat act, luni, de decizia politică și de punctele de vedere privind votul prin corespondență prezentate de reprezentanții partidelor politice, respectiv PSD, PNL și UDMR, în cadrul ședinței Comisiei comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale.

”Reamintim că, potrivit legii, AEP nu are drept de inițiativă legislativă, decizia politică și inițiativa legislativă aparținând membrilor Parlamentului. Rolul Autorității în elaborarea propunerii referitoare la votul prin corespondență este unul pur tehnic”, spune AEP.

Autoritatea Electorală Permanentă mai menționează că în cursul dimineții reprezentanții instituției au avut o întâlnire cu organizațiile neguvernamentale care se implică în îmbunătățirea cadrului legislativ în domeniul electoral, acestora fiindu-le prezentat proiectul elaborat, iar
ulterior AEP a transmis membrilor Comisiei parlamentare comune acest proiect tehnic privind votul prin corespondență.

”Punctul de vedere al Autorității Electorale Permanente este că votul prin corespondență poate fi extins și implementat treptat și pentru cetățenii cu drept de vot din țară care din motive obiective nu se pot prezenta la urne în ziua scrutinului, în funcție de deciziile politice și de evaluarea impactului implementării acestui tip de vot alternativ cu ocazia alegerilor parlamentare din anul 2016”, adaugă AEP.

Sursa: mediafax.ro

Cazanciuc: Votul din Senat privind Agenția Bunurilor Sechestrate, împotriva intereselor României

Ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, a declarat, marți seară, că votul Senatului de respingere a proiectul de lege pentru înființarea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Sechestrate este împotriva intereselor României. 

“Plecasem destul de optimist de dimineață la Senat, chiar îmi pregătisem un discurs în care încercam să spun că avem ocazia, împreună cu senatorii, să demitizăm acest marți 13 și să arătăm că lucrurile pot să fie și altfel decât în percepția populară. Din păcate nu a fost așa, am avut un vot împotrivă, împotriva unei legi, împotriva intereselor României”, a declarat Robert Cazanciuc, marți seară, la TVR, în legătură cu votul senatorilor.

Proiectul de lege pentru înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Sechestrate a fost respins, marți, de Senat, fiind înregistrate 66 de voturi “pentru”, 6 abțineri și 36 de voturi “împotrivă”.

Numărul voturilor favorabile înregistrate este insuficient pentru adoptarea unei legi cu caracter organic. Pentru aprobare, proiectul de lege ar fi trebuit să fie votat de minimum 84 de senatori.

Senatul este prima cameră sesizată cu acest proiect de lege.

Proiectul de lege prevede că agenția facilitează urmărirea și identificarea bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni și a altor bunuri având legătură cu infracțiunile și care ar putea face obiectul unei dispoziții de indisponibilizare, sechestru sau confiscare emise de o autoritate judiciară competentă în cursul unor proceduri penale. De asemenea, administrează, în unele cazuri, bunurile mobile sechestrate în cadrul procesului penal, valorifică bunurile mobile sechestrate în cadrul procesului penal, gestionează sistemul informatic național integrat de evidență a creanțelor provenite din infracțiuni.

De asemenea, se stipulează că agenția gestionează și ține evidența sumelor de bani care fac obiectul sechestrului, a sumelor de bani rezultate din valorificarea bunurilor perisabile, a sumelor de bani rezultate din cazurile speciale de valorificare a bunurilor mobile sechestrate, precum și a sumelor de bani datorate cu orice titlu suspectului, inculpatului ori părții responsabile civilmente, care fac obiectul popririi.

Luni, după participarea la ședința grupului PSD din Senat, ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, declara că a discutat cu președintele Camerei Deputaților pentru introducerea legii pentru înființarea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Sechestrate în “procedură accelerată”, dacă va fi adoptată marți în plenul Senatului.

“Am discutat deja cu președintele Camerei Deputaților și l-am rugat ca în situația în care vom primi mâine (marți – n.r.) un vot favorabil, să mergem într-o procedură accelerată”, a spus Cazanciuc. De asemenea, ministrul spunea că un termen rezonabil până când Agenția va deveni operațională ar fi sfârșitul acestui an.

“Am continuat astăzi (luni – n.r.) seria discuțiilor cu grupurile parlamentare pe marginea acestui proiect de lege în speranța unui vot favorabil mâine. Am avut discuții la grupul PNL și la grupul UDMR și astăzi am încercat să explic grupului PSD principiile acestei legi și am primit destul de multe întrebări referitoare la textul propus. Sper că am răspuns tuturor întrebărilor și sper ca mâine să am un vot favorabil din partea grupului PSD”, a mai spus Robert Cazanciuc.

Întrebat dacă au fost discutate și probleme de constituționalitate cu parlamentarii PSD, ministrul Justiției a spus că au fost discuții referitoare la valorificarea anticipată a unor bunuri, dacă această procedură nu ar afecta cumva dreptul de proprietate.

“Acest lucru a fost deja tranșat în 2012, când s-a transpus în dreptul intern o directivă europeană din 2005. Din păcate, au trecut șapte ani până la transpunerea ei, dar este o procedură prevăzută deja în lege în momentul de față, cu garanții prevăzute de lege. Agenția nu vine cu proceduri noi, încearcă să vină doar cu expertiză, să-i sprijine pe cei care, în baza Codului de procedură penală, pot să ia asemenea decizii”, a explicat ministrul.

Robert Cazanciuc a mai spus, referitor la eliminarea din textul legii a unei condiții, potrivit căreia cei din conducerea agenției să nu fi făcut parte niciodată dintr-un partid politic, că ar fi fost mai bine să fie păstrat acest criteriu, dar că sunt suficiente alte garanții pentru a nu fi nicio formă de interferență.

“Din perspectiva noastră, în această structură vor fi în principal magistrați, care oricum au aceste garanții, n-au voie să facă parte din nicio structură politică. E o formă de garanție pe care noi am vrut la vremea respectivă să o avem la nivelul textului de lege”, a spus ministrul.

Sursa; mediafax.ro

Elevii vor avea reprezentant în Consiliul de Administrație al școlii

de Roxana NĂSTASĂ

Din acest an școlar elevii vor avea un reprezentant cu drept de vot în Consiliul de Administrație al fiecărei unități de învățământ preuniversitar. Regulile pentru alegerea efectivă a reprezentantului elevilor au fost stabilite de Ministerul Educației si Cercetării Știintifice.

De pe 15 octombrie, un reprezentant al elevilor de la fiecare școală va face parte din Consiliul de Administrație a unității de învățământ. Acesta va fi desemnat prin vot direct și secret exprimat de colegii săi. În cazul școlilor gimnaziale, reprezentantul elevilor va avea doar statutul de observator, pe când în cazul liceelor, elevul votat trebuie să aibă vârsta de 18 ani și va ocupa un loc din cota repartizată părinților în Consiliu. Pentru desfășurarea alegerilor, directorii și cadrele didactice au obligația să asigure suportul logistic. La Vaslui, elevii au început deja să-și depună candidatura.
“La noi la liceu s-au demarat deja procedurile de alegere a unui reprezentant al elevilor pentru Consiliul de Administrație, iar elevii se înscriu deja. Oricum, mai au destul timp până pe 15 octombrie. Ca hotărâre, o consider bună. Prezența unui reprezentant al elevilor în Consiliul de Administrație este un lucru bun. Elevii pot avea și ei păreri despre anumite lucruri care se întâmplă și așa și le pot exprima”, ne-a declarat Cătălin Ignat, directorul Liceului “Mihail Kogălniceanu” Vaslui.

Directorii sunt obligați, potrivit Ordonanței nr. 4621/2015, să îi convoace la fiecare ședință de CA pe elevii cu drept de vot. În cazul celor minori, directorii au obligația de a-i convoca numai la ședințele în care se dezbat problematici privind elevii.

Vot de încredere pentru Adrian Tighici

de Marian MOCANU

Sâmbătă, 26 iunie, la Centrul de Afaceri, s-au desfășurat alegerile pentru desemnarea conducerii filialei municipale a PSD Vaslui pentru următorul mandat. Fostul președinte, Adrian Tighici, a fost reconfirmat în funcția de președinte al Filialei Municipale PSD Vaslui pentru încă un mandat de doi ani.

Adrian Tighici a fost votat de un număr de 186 de membri, înregistrându-se o abținere. Tighici va avea greaua misiune de a conduce PSD-iștii vasluieni în perioada alegerilor locale și parlamentare din 2016, când va încerca să obțină rezultate cel puțin la fel de bune ca la precedentele alegeri.

La alegerile din anul 2012, cu el la șefia filialei vasluiene a PSD, s-a reușit alegerea fără probleme din primul tur a primarului municipiului Vaslui, contribuind și la câștigarea funcției de președinte a Consiliului Județean Vaslui, dar și câștigarea, de către Victor Cristea și Doina Silistru, a fotoliilor de parlamentari.

Luând cuvântul pentru a mulțumi colegilor de partid pentru încrederea acordată, fostul și actualul președinte a PSD-iștilor vasluieni și-a anunțat și obiectivele pentru următorul mandat de doi ani. Adrian Tighici a anunțat că, în opinia sa, principalul obiectiv este întărirea organizației în vederea câștigării alegerilor locale și a celor județene de anul viitor.

„Pentru a reuși acest lucru, se impune mărirea numărului de membri a organizației, întărirea disciplinei de partid, dar și întinerirea echipei de conducere”, le-a declarat Adrian Tighici celor prezenți la ședința de sâmbătă.

Partidul Popular a câștigat alegerile din Spania, dar nu a obținut majoritatea absolută – exit-poll

Partidul Popular, aflat la putere, a câștigat alegerile locale și regionale de duminică din Spania, dar nu a reușit să obțină majoritatea absolută în cele 13 regiuni unde a avut loc scrutinul, potrivit unui sondaj al GAD3 pentru Antena 3, relatează Reuters în pagina electronică.

Partidul Popular al premierului Mariano Rajoy a câștigat alegerile în 11 din cele 13 regiuni spaniole unde a avut loc scrutinul, însă a pierdut capitala Madrid, după 24 de ani. Potrivit sondajului, PP a obținut 27% din voturi, cu 10% mai puțin decât acum patru ani. Partidul Socialist (PSOE), aflat în opoziție, s-a clasat pe locul doi, cu 25% din voturi.

Alegerile municipale și regionale din Spania au relevat, conform așteptărilor, un progres al noilor forțe politice Podemos (10%) și Ciudadanos (centru, 7%). Cele două formațiuni politice au acces în toate parlamentele regionale. De asemenea, alegerile de duminică din Spania, considerate un test înaintea scrutinului național de la sfârșitul anului, au relevat o scădere a influenței principalelor două partide din țară, PP și PSOE.

Ciudadanos ar putea fi cheia prin care PP și-ar păstra puterea în mai multe parlamente regionale, potrivit sondajului publicat de GAD3.

Sursa: mediafax.ro

Senatul a adoptat legea alegerilor locale: Primarii, aleși într-un tur. Președinții CJ, de membrii CJ

Senatul a adoptat, luni, cu 114 voturi pentru, 3 împotrivă și 4 abțineri, proiectul de lege privind alegerile locale, astfel încât președinții consiilor județene vor fi aleși indirect prin vot secret al consilierilor județeni, cu majoritate simplă, iar primarii vor fi aleși într-un singur tur.

Astfel, proiectul prevede că președinții consiliilor județene, dar și vicepreședinții și viceprimarii să fie aleși în mod indirect, prin vot secret de consiliul județean, cu majoritate simplă. Aceștia pot fi demiși, însă, la inițiativa a cel puțin o treime din numărul consilierilor județeni, cu majoritate calificată, adică voturile a două treimi din numărul total, și motivat.

O altă prevedere a proiectului de lege este că primarii se vor alege într-un singur tur, ca și în prezent.

Toate candidaturile vor trebui să fie însoțite de liste de susținători de minimum 1% din numărul total al alegătorilor, dar nu mai puțin de 100 de susținători pentru comune, 500 pentru orașe de rangul 2 și 3 și 1000 de susținători pentru municipii și pentru București.

Toate cheltuielile din procesul electoral se vor recupera de la bugetul de stat, nu de la bugetele locale, cum este în prezent, precum și implementarea registrului electoral al AEP pentru gestionarea cetățenilor cu drept de vot și introducerea sistemului informatic de monitorizare a prezenței la vot și a votului.

În cazul în care consilierii părăsesc partidele pe listele cărora au candidat, prefecții să fie cei care vor constata încetarea mandatului și nu prin votul consilierilor, cum era până acum.

Proiectul care modifică trei legi, și anume legea alegerilor locale, administrației locale și statutul aleșilor locali, a fost adoptat în forma stabilită de Comisia de cod electoral și urmează să intre în dezbaterea Camerei Deputaților.

Sursa: mediafax.ro

Legea alegerilor locale: Comisia de cod electoral a respins amendamentul depus de liberali pentru reintroducerea votului in doua tururi pentru alegerea primarului. Comisia a finalizat raportul, urmeaza votul in Senat

Comisia parlamentara de cod electoral a finalizat raportul pe proiectul legii alegerilor locale si probabil ca saptamana viitoare va fi dat si votul in Senat pe acest proiect, a declarat miercuri Mihai Voicu, presedintele Comisiei. Deputatul PSD Gabriela Podasca, membru in comisie, a precizat, pentru HotNews.ro, ca in sedinta de miercuri au fost discutate amendamente la legea alegerilor locale, intre acestea numarandu-se si amendamentul depus de liberali pentru reintroducerea alegerii primarilor in doua tururi de scrutin, care a fost respins.

“Astazi au fost amendamente depuse de catre colegi de la PNL, PSD si UDMR. PNL a avut amendament reintroducerea in doua tururi a alegerii primarilor si alegerea directa a presedintilor de consilii judetene si a fost respins. UDMR a avut ca amendament scaderea pragului de la 5% la 3%”, a declarat Podasca pentru HotNews.ro.

Mai exact este vorba de urmatorul amendament: “Pentru repartizarea mandatelor de consilier, biroul electoral de circumscriptie stabileste pragul electoral al circumscriptiei, reprezentand 3% din numarul total al voturilor valabil exprimate in circumscriptia respectiva. In cazul aliantelor politice sau aliantelor electorale, la pragul de 3% se adauga pentru al doilea membru al aliantei 2%. Pentru aliantele cu cel putin 3 membri, pragul electoral este de 6%.”

Podasca a explicat ca aceste amendamente erau “contrare principiilor adoptate de comisia de cod la inceputul lucrarilor, principii votate cu doua treimi de membri acesteia.”

In ceea ce priveste legea partidelor politice, trimisa spre reexaminare de presedintele Klaus Iohannis, aceasta a declarat ca PSD urmeaza sa discute cu ce mandat merge in comisie cel mai probabil luni, in cadrul Biroului Permanent al partidului.

Ce a declarat miercuri Mihai Voicu

“Pentru legea alegerilor locale a fost dat raportul in urma analizarii amendamentelor depuse la Senat. Comisia de Cod electoral a finalizat raportul legii alegerilor locale analizand amendamentele transmise de senatori, nu s-a modificat nimic important, doar chestiuni tehnice, in acest moment raportul pleaca la Biroul permanent al Senatului, lucrul acesta se va intampla cel mai tarziu vineri, astfel incat luni la Biroul permanent al Senatului raportul sa fie introdus pe ordinea de zi si eu cred ca votul in Senat poate fi dat chiar saptamana viitoare. Apoi va veni la Camera unde reluam procedurile”, a spus Voicu, la finalul sedintei Comisiei de Cod electoral, citat de Agerpres.

In ce priveste proiectul legii alegerilor parlamentare, el a mentionat ca termenul pentru depunerea raportului, care a fost 15 aprilie, este putin depasit.

“Proiectul este gata din punctul de vedere al subcomisiei, urmeaza ca membrii comisiei si grupurile partidelor parlamentare, timp de o saptamana, pana la sedinta de martea viitoare, sa formuleze observatii sau amendamente, iar in cursul saptamanii viitoare, chiar daca vom lucra doua sedinte, marti si miercuri, vom putea elabora proiectul de lege pe care il vom trimite Senatului in calitate de prima camera sesizata”, a precizat Voicu.

Urmatoarea sedinta a Comisiei pentru Cod electoral va avea loc martea viitoare, la ora 16.00, iar in cadrul ei vor fi luate in discutie proiectul de lege privind alegerile parlamentare si cererea de reexaminare trimisa de presedintele Klaus Iohannis la legea finantarii partidelor politice.

Reamintim ca Parlamentul discuta de la inceputul anului un pachet de cinci legi, esentiale pentru sistemul de vot. Un proiect – cel al finantarii partidelor – a fost votat deja de Parlament, dar a fost trimis spre reexaminare de presedintele Iohannis. Alte trei proiecte – legea alegerilor locale, legea alegerilor parlamentare si legea infiintarii partidelor – sunt in circuitul parlamentar, iar al cincilea proiect – votul prin corespondenta, tocmai a fost lansat in dezbatere.

Sursa; hotnews.ro

Caragață, mai tare ca Iohannis!

de Marian MOCANU

Valeriu Caragață, administratorul județului Vaslui și consilier local, a fost ales de 21% din votanți drept „politicianul anului în domeniul asistenței sociale” în cadrul Galei Naționale a Excelenței în Asistența Socială. Acesta l-a devansat ca număr de voturi acordate chiar și pe președintele Klaus Johannis, care a obținut doar 9% din totalul de 7.885 voturi exprimate, dar și pe alți politicieni nominalizați, cum ar fi prim ministrul Victor Ponta (4%), Cătălin Predoiu, fostul ministru al justiției, ori Mihai Răzvan Ungureanu. Aproape la fiecare secțiune din cadrul galei se regăsesc asistenți sociali sau persoane care activează în acest domeniu din județul Vaslui.

Pe 17 martie, la Ateneul Român din București va avea loc a doua ediție a Galei Naționale a Excelenței în Asistența Socială, eveniment organizat de Colegiul Național al Asistenților Sociali din România și care celebrează Ziua Mondială a Asistenței Sociale. Astfel, se dorește recompensarea performanței și excelenței celor care și-au adus contribuția la dezvoltarea asistenței sociale și la promovarea profesiei de asistent social în anul 2014. Pentru cele 18 premii care se vor decerna la Gala Națională a Excelenței în Asistența Socială au fost nominalizate 599 de persoane. În etapa de vot online s-au înregistrat 105,146 de voturi pentru persoanele nominalizate.

Îmbucurător pentru județul Vaslui este faptul că, la mai toate secțiunile, au fost nominalizați vasluieni, atât dintre asistenții sociali cu legătură directă cu acest domeniu, cât și în ceea ce privește ziariști care s-au implicat în promovarea în presa scrisă, ori a oamenilor politici care s-au dedicat acestui fenomen.

Astfel, la secțiunea Premiul asistentului social a anului 2014, printre cei cinci finaliști a fost nominalizată Monica Mereuță, în timp ce, pentru premiul de cel mai bun asistent social în domeniul protecției copilului concurează Gabriel Cătălin Broștic.

Nu sunt singurele domenii în care vasluienii au fost nominalizați la diferite categorii în cadrul Galei Naționale a Excelenței în Asistența Socială. Astfel, la secțiunea „asistentul social pentru persoane cu dezabilități” a fost nominalizat Ionuț Bogdan Stan, la secțiunea „asistentul anului 2014 din domeniul sănătate – servicii medicale”, este nominalizat Viorel Sergiu Stratulat, la secțiunea „Premiul pentru asistentul social din domeniul reintegrarea socială a persoanei private de libertate” a fost desemnat, printre alte cinci persoane din țară, și vasluianca Andreea Golovatii, iar Daniela Urumov a fost nominalizată la categoria „Premiul pentru asistentul social din domeniul persoanelor vârstnice și îngrijirii la domiciliu.

Mirela Petcu

Mirela Petcu

Asistentul social Mirela Petcu a fost nomializată pentru activitatea în domeniul incluziunii sociale – economie socială, munca vasluiancei Gabriela Pitaru este recompensată prin nominalizarea la categoria asistență socială comunitară, iar Direcția Generală pentru Asistență Socială și Protecția Copilului Vaslui este una din cele doar cinci instituții din țară de profil nominalizatede către Colegiul Național al Asistenților Sociali, și Federația Internațională a Asistenților Sociali (IFSW) la premiul „Instituția anului 2014”.

Valeriu Caragață, cel mai votat politician în domeniul asistenței sociale

În cadrul celei de-a II-a ediții a Galei Naționale a Excelenței în Asistența Socială 2015, un vasluian, Valeriu Caragață, administratorul județului Vaslui, nominalizat la categoria „Politicianul anului în domeniul protecției sociale”. Din totalul de 7885 voturi exprimate pe portalul Galei Naționale a Excelenței în Asistența Socială, Valeriu Caragață a primit 1.625 voturi, repspectiv 21% din totalul opțiunilor, urmat, la 145 voturi, de Mariana Gâju, primarul comunei Cumpăna, județul Constanța.

Interesant este că vasluianul Caragață, fost viceprimar până în anul 2012, actualmente consilier local și administrator al județului Vaslui, a depășit, în clasamentul personalităților implicate în domeniul asistenței sociale, mulți politicieni cunoscuți, printre care președintele Klaus Johannis, care a obținut doar 9% din totalul de 7.885 voturi exprimate, dar și pe alți politicieni nominalizați, cum ar fi prim ministrul Victor Ponta (4%), deputați sau primari cunoscuți, dar și Cătălin Predoiu, fostul ministru al justiției, ori Mihai Răzvan Ungureanu, ultimii doi fiind creditați cu mai puțin de 100 voturi, respsctiv sub 1% din totalul sufragiilor.

„Vis-a-vis de Gala Națională a Excelenței în Asistență Socială, doresc să declar că pentru mine a fost o provocare faptul că am fost nominalizat pentru premiul de Politicianul Anului, printre atâtea personalități ori reprezentanți ai ONG-urilor care fac din acest domeniu o preocupare constantă. Consider că un astfel de eveniment poate deveni o provocare pentru toți politicienii, un exemplu de bună pratică pentru ca, dincolo de calitatea de poitician, scopul principal este de a ajuta oamenii aflați în nevoie. În afara calității de administrator a județului și de cea de consilier local, calități din care am militat activ pentru persoanele care au nevoie de asistență socială, bănuiesc că un cuvânt important pentru această nominalizare l-a avut și munca mea în cadrul celor două ONG-uri, Lyons și Rotary, organizații care sunt deplin implicate în acest domeniu, cel a ajutorării semenilor aflați în nevoie. Pentru mine, nominalizarea în cadrul Galei Naționale a Excelenței în Asistența Socială și mai ales a faptului că am fost votat de atât de multe persoane care mi-au apreciat activitatea și eforturile reprezintă nu doar o mulțumire, cât mai ales un imbold să continui pe aceeași cale, să depun mai multe eforturi pentru ajutorarea semenilor aflați în dificultate”, a declarat Valeriu Caragață, administratorul județului Vaslui, omul politic care a primit cele mai multe voturi la categoria „Politicianul anului 2014 în domeniul protecției sociale”.

Nouă vasluieni, nominalizați la premiile din cadrul Galei Naționale a Excelenței în Asistență Socială 2015

de Roxana NĂSTASĂ

Colegiul Național al Asistenților Sociali din România organizează, pentru a doua oară, Gala Națională a Excelenței în Asistență Socială 2015, eveniment prin care se recompensează performanța și excelența celor care și-au adus contribuția la dezvoltarea asistenței sociale și la promovarea profesiei de asistent social. Printre nominalizații galei, se regăsesc și nouă vasluieni. Aceștia vor intra în secțiunea finaliștilor numai dacă vor obține un număr suficient de voturi la prima secțiune a Galei: site-ul www.gala.cnasr.ro «vot online».

În cadrul Galei se vor acorda distincții atât asistentilor sociali care au performat în activitatea lor de-a lungul anilor, cât si personalităților din diverse domenii care au contribuit la promovarea imaginii profesiei de asistent social sau la la îmbunătățirea situației pentru anumite categorii de beneficiari ai sistemului de asistență socială. Organizatorii au decis acordarea unui premiu pentru Asistentul Social al Anului 2014 pentru contribuția la dezvoltarea Asistenței Sociale în România și promovarea profesiei de Asistent Social, alte 10 premii la categoria „Asistenți Sociali“ și șapte premii pentru categoria „Personalități care susțin Asistența Socială“. Printre persoanele nominalizate pentru aceste premii se regăsesc și nume din județul nostru. Astfel, vasluienii nominalizați de către Structura Teritorială a CNASR Vaslui la Gala Națională a Excelenței în Asistență Socială 2014 sunt: Premiul Asistentul Social al Anului 2014 – Monica Mereuță, Șef birou – Biroul Zonal Bârlad din cadrul Serviciului de monitorizare și management de caz pentru copii în asistență maternală și asistenți maternali profesioniști – DGASPC Vaslui, la categoria „Asistenții Sociali ai Anului 2014“, premiul pentru asistentul social din domeniul protecției copilului – Brostic Gabriel Cătălin, asistent social – Serviciul de monitorizare și management de caz pentru copii în asistență maternală și asistenți maternali profesioniști – Biroul Zonal Bârlad – DGASPC Vaslui, premiul pentru asistentul social din domeniul persoanelor cu dizabilități – Stan Bogdan Ionuț, asistent social principal în cadrul Centrului de servicii de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu Bârlad, președinte Asociația “Copilărie-Tinerețe-Bătrânețe” Tutova, premiul pentru asistentul social din domeniul sănătate – servicii medicale – Sergiu-Viorel Stratulat, asistent social principal în cadrul Spitalului de Psihiatrie Murgeni, premiul pentru asistentul social din domeniul persoanelor vârstnice și îngrijrii la domiciliu – Daniela Urumov, șef serviciu monitorizare și management de caz a serviciilor sociale pentru adulți, asistență persoane vârstnice și prevenirea marginalizării sociale din cadrul DGASPC Vaslui, premiul pentru asistentul social din domeniul incluziunii sociale – economie socială – Mirela Petcu, șef Complex Servicii Comunitare pentru persoane cu handicap Bârlad/DGASPC Vaslui, Coordonator programe în cadrul Asociatiei „ChildsLife” Bârlad, și premiul pentru asistentul social din domeniul asistenței sociale comunitare – Gabriela Pitaru, asistent social principal și coordonator al Centrului de zi Negrești, membru fondator al asociației “Pentru o viață mai bună Pro – Life” Negrești.
La categoria „Personalități care susțin Asistența Socială“: Premiul pentru jurnalism – Mihaela Zărnescu (ziarul Monitorul de Vaslui), activități de conștientizare a problemelor sociale și implicarea activă în soluționarea lor; premiul politicianul anului – Valeriu Caragață, administrator public al județului Vaslui, premiul instituția anului – Direcția Generală de Asistență Soicială și Protecție a Copilului Vaslui; Instituția județeană de protecție socială a copilului, persoanelor cu dizabilități și a persoanelor vârstnice, premiul pentru întreaga carierã în promovarea asistentei sociale – prof. Toma Mares.
Potrivit regulamentului, în perioada 16-22 februarie, persoanele nominalizate vor fi supuse votului public în vederea stabilirii finaliștilor. Membrii juriului vor stabili câștigătorii fiecărei secțiuni din lista finaliștilor. Tot în această perioadă, Structura Teritorială CNASR Vaslui lansează campania de promovare a celor nouă persoane nominalizate sub sloganul „Mereu alături de colegi și împreună cu ei pentru noi toți!” și invită, cu această ocazie, toți vasluienii spre a susține candidaturile acestor oameni deosebiți, care sunt implicați și dedicați profesiei de asistent social sau, prin activitățile curente desfășurate, au contribuit substanțial la îmbunătățirea serviciilor sociale destinate persoanelor aflate în dificultate. Votul poate fi exprimat o singură dată de pe un echipament IT (PC, telefon, tabletă, etc.), accesând site-ul gala.cnasr.ro, vot online.

Culpa medicală sancționată cu vot de blam!

În urma anchetei desfășurate în cazul fetiței de patru ani, moartă la 40 de minute de la internare, Colegiul Medicilor Vaslui a constatat că a fost vorba de o culpă medicală. Pentru acest lucru, pediatrul Floreta Bianu, care a tratat-o pe micuță a fost sancționat cu „vot de blam” pentru că nu a direcționat-o către Urgențe.

Roxana NĂSTASĂ

Medicul pediatru, Floreta Bianu de la Spitalul „Dimitrie Castroian” Huși, care a tratat-o pe fetița de patru ani, moartă ulterior la 40 de minute de la internare, a fost găsit vinovat de Colegiul Medicilor Vaslui, în urma anchetei desfășurate în acest caz.
Aceasta este acuzată că nu a direcționat-o pe copilă, care avea insuficiență respiratorie din cauza complicațiilor date de laringita acută cu care fusese internată, către specialistul de la Compartimentul Primiri Urgențe din același spital.
„Problema în acest caz analizat de Colegiul Medicilor nu este tratamentul aplicat de medicul pediatru, ci faptul că, în primul rând, trebuia asigurată respirația normală pentru pacient, care fusese diagnosticat și cu epiglotită acută. Concret, medicul pediatru trebuia să apeleze la un specialist de la Compartimentul de Primiri Urgențe în momentul în care a constatat o insuficiență respiratorie la pacient. Cu alte cuvinte, nu a fost respectat protocolul”, a declarat vicepreședintele Colegiului Medicilor Vaslui, Mircea Zavate.
Potrivit acestuia, Colegiul Medicilor Vaslui a sancționat-o pe medicul Floreta Bianu cu „vot de blam”, ultima pedeapsă ce poate fi aplicată unui medic pe plan profesional de către organizație înainte de interdicția de a mai exercita profesia.
spitalul husiColegiul Medicilor Vaslui a declanșat, în paralel cu Poliția și Direcția de Sănătate Publică, o anchetă în acest caz, în urma plângerii făcute de către părinții copilei decedate, care acuză cadrele medicale de malpraxis.
De asemenea, a existat și un control desfășurat la Spitalul Huși, timp de patru zile, de către o comisie de anchetă desemnată de Ministerul Sănătății, mai multe instituții și persoane responsabile de buna desfășurare a actului medical fiind sancționate cu amenzi cuprinse între 1.000 și 25.000 de lei, pentru nerespectarea procedurilor.
Fetița de patru ani, din localitatea vasluiană Bunești-Averești, a fost diagnosticată la internare cu laringită acută, cu sindrom febril, și a primit tratament cu antibiotic. Ea a murit pe 4 octombrie 2014, la 40 de minute de la internare, părinții copilei acuzând medicul de gardă că i-a administrat antibiotic fără a-i face înainte un test în urma căruia să se stabilească dacă este alergică la respectivul medicament.

Retrospectiva politică

Scena politică a anului 2014 a fost plină de evenimente și de frământări. Românii au votat în cadrul alegerilor parlamentare și au asistat la certuri și înțelegeri politice. Oamenii au privit cum aleșii lor dezertează la alte partide și și-au ales noul președintele. Politic, anul 2014 a fost jun an plin.

Totul a început în februarie, când liderii PNL au decis să iasă de la guvernare și să rupă alianța cu PSD, după trei ani și 20 de zile de concubinaj politic în cadrul USL. În momentul deciderii separării de USL, Călin-Popescu Tăriceanu membru PNL și fost șef al partidului s-a declarat contra ideii de rupere a alianței, împreună cu alți trei miniștri liberali demisionari. Zece luni mai târziu, Tăriceanu și-a menținut simpatia pentru social-democrați, acordându-i lui Victor Ponta sprijinul său, în cadrul celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale.

Cursul evenimentelor politice a continuat cu alegerile europarlamentare, din luna mai, în urma cărora alianța electorală PSD-UNPR-PC a obținut 44,62% din voturile alegătorilor din județul Vaslui. PNL a obținut în județ 14,86% don sufragii, PDL a revendicat 11,51%, PMP 6,04%, iar candidatul independent Mircea Diaconu – omul politic al anului – a reușit să convingă 5,93% din vasluienii cu drept de vot. Partidul lui Dan Diaconescu a obținut 4,02% din totalul de voturi.

În luna iulie, un alt eveniment politic foarte important s-a produs în peisajul politic național. După ce Forța Civică a fuzionat cu PDL, democrat liberalii au decis să se alieze cu PNL, într-o grupare politică numită Alianța Creștin Liberală. De asemenea, la conducerea partidului liberal a fost numit Klaus Iohannis, în locul lui Crin Antonescu și tot Iohannis a fost desemnat candidatul ACL la alegerile prezidențiale.

Următorul eveniment major, care a schimbat radical echilibrul forțelor politice la nivelul județului a fost emiterea controversatei ordonanțe de urgență ce a dat liber traseismului politic.

În județul Vaslui, PSD a rămas practic fără opoziție, după ce 184 de aleși locali au renunțat la demnitate și au semnat adeziunea la social-democrați. PNL, PDL și alte partide politice din județ au pierdut 20 de primării. Astfel că înainte de alegerile prezidențiale, PSD avea la cherem un număr de 64 de primari din 86. Slab reprezentați în județ, liberalilor vasluieni le-au rămas loiali 10 primari, din 22, iar democrat-liberalilor doar 7 dintr-un total de 11. Primarii liberali care au dat bir cu fugiții sunt cei din Băcești, Boțești, Bogdănești, Deleni, Ferești, Fruntișeni, Ivești, Găgești, Puiești, Rafaila, Todirești și Vulturești. Primarii PDL traseiști sunt cei din comunele: Banca, Dănești, Ibănești și Muntenii de Jos. Din rândul edililor PPDD, doi la număr în tot județul, social democrații au recrutat unul (primarul din Murgeni). Primarilor dezertori li s-au adaugat un număr de nouă viceprimari.

Dezertori au exitat și în rândul consilierilor județeni:Consiliului Județean (CJ), pedeliștii Ionuț Ghețău și Gigi Brănici, ambii membri PDL, trecând unul la PMP, celălalt la PSD. Un traseist este ăi consilierul Viorel Istrate, care a renunțat la carnetul de membru PPDD pentru unul de pesedist.
După ce Guvernul PSD a lansat bomba traseismului, social-democrații vasluieni au luat în stăpânire Consiliul Județean.

Cam în acest context s-au desfășurat alegerile prezindențiale din luna noiembrie. Poate că astfel se explică faptul că Iohannis a ratat cu brio alegerile în județul Vaslui. Candidatul PSD-UNPR-PC, Victor Ponta, a câștigat detașat alegerile în județul Vaslui în ambele tururi de scrutin. Cu toate că pierdut bătălia la Vaslui, Iohannis a câștigat războiul. În cel de-al doilea tur de scrutin, Iohannis a fost votat de 54,43% din alegătorii români din țară și diaspora care s-au prezentat în secțiile de votare. Guvernul Ponta și majoritatea parlamentară s-au menținut. După zece ani de mandat, Traian Băsescu a ieșit din funcția de președinte al statului român. (Bogdan RUSU)

Cetățenii moldoveni votează pentru a-și alege noul Parlament. Peste 43.000 de oameni au votat în decurs de o oră de la deschiderea urnelor

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova a obținut 22.91% din voturi la alegerile parlamentare de duminică din Republica Moldova, la numărarea a 35.07% din buletinele de vot, a anunțat Comisia Electorală Centrală, potrivit site-ului Unimedia.info.

UPDATE 23:22 – PSRM este pe primul loc în urma alegerilor din Republica Moldova – rezultate parțiale

Partidul Comuniștilor (PCRM) a obținut 19.75%, fiind urmat de Partidul Liberal-Democrat (PLDM), cu 16.69% din voturi, Partidul Democrat – 16.4%, Partidul Comunist Reformator – 5.93% și Partidul Liberal cu 6.59% din voturi.

Majoritatea secțiilor de votare s-au închis la ora 21.00, programul votului fiind prelungit la Chișinău, Bălți, Anenii Noi și Nisporeni.

 În total, peste 55,86% dintre alegătorii moldoveni au votat până la ora 21.00, adică 1 565 591 din alegătorii înscriși în listele de bază.

Peste trei milioane de cetățeni moldoveni au fost chemați duminică la urne pentru a-i alege pe cei 101 deputați, într-un scrutin crucial care va decide dacă țara continuă pe calea europeană sau se apropie de Rusia.

UPDATE 22:26 – Sute de persoane cer prelungirea votului la ambasada Republicii Moldova din Moscova – presă

Sute de moldoveni scandau duminică seara “lăsați-ne să votăm!”, cerând prelungirea programului de votare după ora locală 21.00, relatează agenția rusă Tass, în pagina electronică.

“A fost luată decizia de a nu prelungi programul secției de votare de la ambasadă, deoarece toate cele 3.000 de buletine de vot au fost utilizate”, a declarat presedintele biroului electoral din Moscova, Anatol Patrașcu.

Potrivit Tass, în fața ambasadei se află în continuare sute de persoane care doresc să voteze. Cetățenii moldoveni scandează “Lăsați-ne să votăm!” și “Suntem pentru Rusia!”.

Forțele de ordine ruse încearcă să disperseze mulțimea.

Totodată, potrivit RIA Novosti, programul de votare în orașul Ramenskoe, din suburbia Moscovei, a fost prelungit.

“Am luat decizia de a prelungi programul de votare în Ramenskoe, secția de la ambasadă a fost închisă”, a declarat președintele Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan.

Pe teritoriul Rusiei au fost deschise în total cinci secții de votare, dintre care două la Moscova și celelalte trei la Sankt-Petersburg, Soci și Novosibirsk. Mii de moldoveni au stat la coadă duminică pentru a putea vota în cadrul scrutinului parlamentar la secția de votare deschisă la ambasada Republicii Moldova din Moscova.

UPDATE 22:08 – Reniță: Peste 10.000 de moldoveni au votat în România; nu s-a prelungit programul la nicio secție

Ambasadorul R. Moldova, Iurie Reniță, a declarat, duminică, pentru MEDIAFAX, că la cele 11 secții de votare au votat peste 10.000 de cetățeni moldoveni, nefiind necesară prelungirea programului de vot la nicio secție.

“La cele 11 secții de pe teritoriul României au votat 10.456 de cetățeni moldoveni, în timp ce la cele două secții din București, de la ambasadă și de la secția consulară, și-au exprimat votul 4.098”, a declarat, pentru MEDIAFAX, ambasadorul Iurie Reniță, după închiderea urnelor, la ora 21:00.

Totodată, diplomatul moldovean a precizat că la nicio secție de votare din România nu a fost necesară prelungirea programului de vot.

Prezența la vot este comparabilă cu cea de la precedentele alegeri, din 2010, când în România au votat în jur de 11.000 de cetățeni.
Votul în România s-a desfășurat fără incidente.

Urnele s-au închis în România la ora 21:00, concomitent cu cele 2.066 de secții de votare de pe teritoriul Republicii Moldova.

UPDATE 21:30 – Secțiile de votare de pe teritoriul Republicii Moldova s-au închis

Cele aproximativ 2.000 de secții de votare de pe teritoriul Republicii Moldova s-au închis duminică, la ora locală 21.00, relatează cotidianul Timpul în ediția electronică.

Concomitent, procesul electoral s-a încheiat în România și în Ucraina. Totuși, în cazul în care mai sunt alegători care nu au reușit să-și exprime opțiunea electorală, programul votului ar putea fi extins cu cel mult două ore.

În Occident, la secțiile amenajate în Italia, Austria, Portugalia sau în Statele Unite ale Americii, votul continuă, date fiind diferențele de fus orar.

Peste trei milioane de cetățeni moldoveni au fost chemați duminică la urne pentru a-i alege pe cei 101 deputați, într-un scrutin crucial care va decide dacă țara continuă pe calea europeană sau se apropie de Rusia.

Observatorii naționali ai Asociației Promo-LEX au semnalat o serie de derapaje în timpul votării, precum tentative de a corupe alegătorii, buletine de vot fără ștampila “retras” în dreptul Partidului Patria sau buletine anulate nefondat, relatează agenția IPN.

Potrivit președintelui Efortului de monitorizare a alegerilor, Pavel Postica, observatorii au menționat că, în cel puțin trei cazuri, cabinele de vot nu erau amplasate în așa mod încât să asigure dreptul la vot secret. Iar la secția de votare din satul Clișova, raionul Orhei, s-a descoperit că primarul localității era și observator.

“Am atestat încă două secții de votare la care s-au eliberat mai multe buletine de vot decât persoane înscrise pe listele de votare. Iar la secția de votare Leușeni, raionul Hâncești, nu a fost aplicată ștampila „retras” în dreptul concurentului Patria, membrii biroului motivând că nu au primit indicații clare”, a spus Pavel Postica.

Au fost semnalate de asemenea noi cazuri în care buletinele de vot au fost fotografiate și publicate pe Internet, precum și situații în care era amplasat afișaj electroal în preajma secțiilor de votare. “Am atestat situații în care alegătorilor li s-a permis să voteze în baza pașaportului. Mai sunt înregisrate cazuri de transportare organizată a alegătorilor la secțiile de votate. Mai grav e că s-a observat transportarea acestora și cu un automobil guvernamental”, a adăugat Pavel Postica.

Observatorii au mai semnalat și două tentative de corupere a alegătorilor. Acestora li s-au procurat produse alimentare și li s-a oferit alcool pentru a vota cu un anumit concurent electoral. S-a înregistrat un incident când un alegător a încercat să părăsească biroul electoral cu buletinul de vot.

UPDATE 21:08 – Miliția transnistreană a încercat să împiedice locuitorii din Corjova să meargă la vot

Alegătorii moldoveni din Corjova, raionul Dubăsari, au fost nevoiți să voteze în satul vecin, pentru că miliția transnistreană a împiedicat deschiderea unei secții de votare în localitatea lor, relatează Jurnal de Chișinău în ediția electronică.

Echipe ale miliției separatiste, mobilizate în localitate, i-au intimidat pe cei care voiau să participe la alegeri, în condițiile în care în localitatea Corjova sunt aproximativ patru mii de persoane cu drept de vot.

Comisia Electorală Centrală a fost nevoită să mute secția de votare din localitatea Corjova la Cocieri, pentru a evita eventuale provocări din partea autorităților separatiste de la Tiraspol.

Totuși procesul electoral a fost dificil, pentru că milițienii transnistreni opreau, fără niciun motiv, mașinile care mergeau din Corjova spre secția de votare din Cocieri.

UPDATE 19:53 – Peste 51 la sută dintre alegătorii din Republica Moldova au votat până la ora 18.30

Aproximativ 1,4 milioane de persoane au votat până la ora 18.30 în cadrul scrutinului legislativ din Republica Moldova, reprezentând 51,2 la sută din numărul alegătorilor înscriși pe listele electorale, relatează agenția de presă IPN.

Președintele Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, a anunțat că cea mai înaltă rată de participare s-a înregistrat în raioanele Rezina – 56% și Criuleni – 55,87%. În municipiul Chișinău, 55,7% din alegători s-au prezentat la urne. Cei mai pasivi sunt alegătorii din Basarabeasca, unde până la ora 18.30 au votat 39,24% dintre cei înscriși pe listele electorale.

În diaspora, până la ora 18.00, au votat peste 40.000 de alegători. Cei mai mulți s-au prezentat la secțiile de votare din Italia (18.000), în timp ce în Rusia au votat 7.000 de persoane, iar în România 6.200.

UPDATE 18:40 – Reniță: 9.000 de cetățeni moldoveni au votat în România până la ora 18:00

Ambasadorul R. Moldova, Iurie Reniță, a declarat că 9.000 de cetățeni moldoveni au votat, în cadrul alegerilor parlamentare, la cele 11 secții de votare din România, până la ora 18:00, cei mai mulți votanți înregistrându-se la sediul ambasadei, peste 2.300.

“Până la ora 18:00, și-au exercitat dreptul de vot în România, la cele 11 secții de votare, 9.000 de cetățeni ai Republicii Moldova (…). Cele mai multe persoane au votat la sediul ambasadei, e o cifră impresionată, peste 2.300 de persoane”, a declarat, duminică, ambasadorul moldovean Iurie Reniță.

Acesta a mai spus că la cealaltă secție de votare din București, de la secția consulară, au votat peste 1.000 de persoane.

Totodată, ambasadorul a precizat că la secțiile de votare din România nu a fost constatat “niciun incident și niciun impediment”. “Decurge totul normal, cozile, chiar dacă apar, imediat și dispar”, a afirmat Reniță.

Diplomatul a subliniat că toate secțiile de votare pot prelungi programul, în caz de necesitate, cu încă două ore, dar a precizat că, momentan, nu a fost informat că ar fi astfel de solicitări.

Pe de altă parte, Iurie Reniță a făcut apel la moldoveni să se prezinte la vot în cele trei ore până la închiderea urnelor.

“Fac apel către cetățenii moldoveni ca să vină în continuare să-și exercite votul, în special din zona Sucevei, de la Bacău, de la Iași, de la Galați, Constanța. Mai avem trei ore care contează foarte mult și de aceea vă rugăm să fiți pezenți alături de secțiile de votare din toată România (…), astfel consolidând votul nostru aici, votul de pe teritoriul României, care va fi unul important în contextul general al alegerilor parlamentare din R. Moldova”, a precizat ambasadorul moldovean.

UPDATE 18:02 – Observatorii anunță o serie de nereguli la scrutinul parlamentar din Republica Moldova

Observatorii naționali la alegerile parlamentare de duminică din Republica Moldova au anunțat o serie de nereguli în desfășurarea procesului electoral, în timp ce misiunea internațională de monitorizare a OSCE a precizat că scrutinul se desfășoară fără probleme, relatează agenția de presă IPN în pagina electronică.

Observatorii Promo-LEX au semnalat cazuri de agitație electorală în fața secțiilor de votare, dar și transportarea organizată a alegătorilor sau deteriorarea echipamentului din secțiile de votare.

Pavel Postica, președintele Efortului de monitorizare a alegerilor, a informat, într-o conferință de presă, că la o secție de votare din Cahul s-a spart o urnă pentru buletinele de vot, iar la una din Orhei s-au atestat deficiențe la sigilarea urnelor. În unele secții, mai mulți alegători nu s-au regăsit pe listele electorale, iar la alte secții au fost constatate cazuri când, venind să voteze, alegătorii au constatat că cineva deja a votat în locul lor.

La secția de votare din satul Sănătăuca, raionul Florești, unde pot vota și cetățenii din regiunea transnistreană, s-a constatat că autoritățile nu au eliberat destule liste suplimentare. După ce au fost înregistrați 150 de cetățeni din regiunea transnistreană, listele s-au terminat și a fost nevoie să se meargă după alte liste în satul Bursuc din comuna Japca.

Pavel Postica a remarcat că s-au înregistrat cazuri izolate când pe fișa de însoțire a buletinului de identitate nu s-a aplicat ștampila “Alegeri 30.11.2014”, care confirmă că titularul acestuia a votat. Șeful Efortului de monitorizare a alegerilor a mai spus că se depistează cazuri de încălcare a legislației prin fotografierea și postarea pe Internet a buletinului de vot cu ștampila “Votat” aplicată, iar acest lucru este ilegal.

S-au depistat de asemenea patru cazuri de transportare organizată a alegătorilor cu autocare și microbuze la secțiile de votare. De asemenea, observatorii au sesizat că administrația de la Tiraspol a verificat minuțios cetățenii din stânga Nistrului care se deplasau pe malul drept pentru a vota.

Anterior, reprezentantul Promo-LEX anunțase că 26 de secții de votare din Republica Moldova s-au deschis cu o întârziere de până la 55 de minute, în timp ce o secție din Chișinău s-a deschis cu cinci minute mai devreme. Asociația are câte un observator în majoritatea secțiilor de votare.

Potrivit rapoartelor observatorilor, în unele secții de votare iluminatul a fost slab, iar în două secții nu există seif. De asemenea, în unele secții lipseau agentul termic și energia electrică.

Referitor la registrul electronic, Pavel Postică a spus că au fost întâlnite deficiențe tehnice imediat după deschiderea urnelor. De asemenea, în unele secții de votare s-au creat cozi.

Pe de altă parte, potrivit observatorilor internaționali ai Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), la primele ore ale dimineții, alegerile s-au desfășurat normal, fără probleme sau încălcări semnificative. “Am vizitat mai multe secții de votare, era o atmosferă normală și am fost foarte bine primiți”, a declarat Arta Dade, șefa Delegației de Observatori a Adunării Parlamentare a OSCE.

“Totul este în regulă, noi n-am observat nimic diferit sau vreo situație mai rea”, a confirmat și liderul misiunii de observare de scurtă durată a OSCE la alegerile parlamentare din R. Moldova, Emin Onen. Acesta a declarat că misiunea pe care o conduce se află în țară pentru două zile și a avut mai multe întâlniri cu politicieni și ONG-uri, iar luni va organiza o conferință de presă în care se vor anunța rezultatele prealabile ale monitorizării și evaluării scrutinului.

UPDATE 17:51 – Participarea la alegerile din Republica Moldova a depășit 39%, astfel că scrutinul va putea fi validat

Rata de participare la scrutinul parlamentar de duminică din Republica Moldova era de 39,21 la sută la ora 15.30, a anunțat Comisia Electorală Centrală (CEC), ceea ce înseamnă că alegerile pot fi validate, relatează Jurnal de Chișinău în ediția electronică.

Până la ora 15.30 au reușit să voteze 1.098.227 de cetățeni, reprezentând 39, 21% din electorat. “Această prezență la vot ne permite să spunem că alegerile parlamentare de astăzi sunt valabile din punct de vedere al prezenței la vot”, a anunțat șeful CEC, Iurie Ciocan.

Cea mai înaltă rată de participare se menține la Șoldănești – 45,83%, urmată de Ocnița cu 44%. Și locuitorii capitalei au devenit mai activi, rata de participare în Chișinău fiind mai mare decât media pe țară – 39,35%. La Bălți este înregistrată o rată de participare de 35%, iar în Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia – 34,78%.

Cea mai mică prezență de vot este în Basarabeasca – 30,8%. Pe liste suplimentare, până la această oră, au votat 47.331 de alegători.

UPDATE 15:51 – Cetățeni moldoveni spun că au votat pentru ca țara lor să urmeze mai departe calea europeană

Cetățeni moldoveni care au votat, duminică, la Galați spun că vor ca țara lor să urmeze mai departe calea europeană, să se integreze în Uniunea Europeană, să se schimbe în bine, ”cu realizări corecte, fără corupție”, iar toți cei care au plecat peste hotare să se întoarcă.

La Galați, pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova, a fost organizată o singură secție de votare la sediul central al Universității ”Dunărea de Jos”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Procesul electoral se desfășoară fără incidente, existând totuși momente în care se formează grupuri de șase-șapte persoane care trebuie să aștepte la rând câteva minute pentru a vota.

O tânără din Republica Moldova, studentă la universitatea din Galați, a declarat că a votat pentru o schimbare în țara sa, pentru că dorește să se întoarcă.

”Vreau o schimbare în țara mea, vreau să mă întorc acasă neaparat, vreau ca părinții mei să trăiască bine în țara de unde am plecat. Am votat cu oamenii despre care știu că pot să schimbe țara mea. A fost un vot pentru parcursul european. Fiecare poate să facă astăzi ceva pentru Republica Moldova și pentru el, exprimându-și votul. Eu vreau să ma întorc în Moldova să fac teatru, să fiu actriță și cântăreață”, a spus Cristina, studentă la Facultatea de Arte de la Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galați.

O altă tânără din Republica Moldova care studiază la Galați a afirmat că își dorește ”un viitor mai bun pentru Republica Moldova” și din acest motiv a ținut neapărat să voteze.

Printre studenții moldoveni care au votat până acum s-a aflat și Andrei Jurcăneanu, președintele Clubului Studenților Basarabeni și Bucovineni ”Ștefan cel Mare și Sfânt” din cadrul Ligii Studenților de la Universitatea ”Dunărea de Jos”.

”Am votat cu gândul să avem o țară competitivă care să urmeze mai departea calea europeană, în contextul în care există deja un acord de asociere cu Uniunea Europeană. Sper să facem cât mai curând parte din marea familie europeană”, a afirmat Adrian Jurcăneanu.

Potrivit acestuia, aproximativ 200 de studenți basarabeni au rămas în acest weekend în Campusul universității de la Galați, însă cei mai mulți, circa 300, au plecat acasă pentru a profita de minivacanța prilejuită de Ziua Națională a României.

La Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galați învață aproximativ 1.560 de studenți din Republica Moldova, iar mare parte dintre aceștia aparțin secției transfrontaliere de la Cahul a instituției superioare de învățământ, în timp ce la facultățile din Galați studiază circa 450 de tineri moldoveni.

Nu doar studenți se prezintă la vot la secția de la universitatea gălățeană, ci și persoane mai în vârstă, cu dublă cetățenie, română și moldovenească.

”Eu am votat pentru ce trebuie să voteze toată lumea normală la cap: pentru integrarea în Europa a Republicii Moldova. Cine nu știe ce a făcut comunismul să dea Dumnezeu să mai trăiscă odată în acea perioadă sau să meargă în Coreea de Nord – acolo e un exemplu cunoscut de toată lumea ce înseamnă comunismul”, a afirmat Jan Ștefan Crivăț, în vârstă de aproximativ 60 de ani, cu dublă cetățenie, stabilit de mult timp în municipiul Galați.

O femeie de 40 ani, Silvia Neagu, a venit la vot împreună cu soțul, afirmând că își dorește o schimbare în bine pentru Republica Moldova.

”Veau o schimbare în bine, cu realizări corecte, fără corupție, copiii să poată învăța în țară, toți care au plecat peste hotare să se întoarcă în țară. Îmi doresc să avem cele mai bune realizări, iar investiițiile din țară, banii, să se folosească corect. Vă dau un exemplu – se organizează multe concerte, spectacole în R. Moldova, e bine, dar banii puteau fi îndreptați și în alte părți: la grădinițe, drumuri pentru sate, sunt multe. Politicienii trebuie să știe că nu pot cumpăra votul poporului cu spectacole”, a spus femeia.

Și la Iași, majoritatea celor care s-au prezentat la vot sunt tineri basarabeni aflați la studii în România. Ei au spus că au votat pentru Europa și pentru un trai mai bun în Republica Moldova.

La cele două secții de votare deschise la Iași – la Consulat și la Școala “Gheorghe Asachi – au fost distribuite în total 6.000 de buletine de vot.

La secția de votare de la Școala ”Gheorghe Asachi” au votat, până la prânz, aproximativ 200 de cetățeni moldoveni.

Și la Suceava, 179 de cetățeni moldoveni, majoritatea studenți, au votat până la ora 14.00 la secția de votare 352 amenajată la Universitatea “Ștefan cel Mare” din Suceava, potrivit președintelui secției, Arghir Maxim.

La secția de votare din Universitatea Suceava era liniște la orele prânzului, iar studenții vin în grupuri de câte cinci-șase.

La vot a venit și un cetățean moldovean, fost absolvent al universității. El a declarat corespondentului MEDIAFAX că a studiat în urmă cu mai mulți ani la universitatea suceveană și că nu mai recunoaște instituția după amplele modernizări aduse și că a căutat mai multe minute locul unde a fost organizată secția de votare.

“Am venit să votez pentru că m-a sunat sora mea care e în Franța și mi-a spus că trebuie să merg la vot”, a spus bărbatul.

La Suceava este pentru prima dată când se înființează o secție de votare pentru cetățenii din Republica Moldova.

În județul Suceava sunt 726 de rezidenți din Republica Moldova, din care 506 sunt la studii, iar 220 prin căsătorie. Din cei aflați la studii, circa 300 sunt studenți, iar restul sunt liceeni.

UPDATE 15:45 – Renato Usatîi a votat la ambasada R.Moldova din Moscova, fiind aclamat de mulțime

Controversatul om de afaceri Renato Usatîi, al cărui partid Patria a fost exclus din cursa electorală din Republica Moldova, a fost aclamat duminică de mulțimea de alegători de la ambasada din Moscova, unde a mers să voteze.

Renato Usatîi a votat la una dintre cele două secții de votare deschise la Moscova. Mulțimea l-a întâmpinat pe omul de afaceri cu aplauze și a scandat “Usatîi”, “Renato” și “Puterea e în adevăr”, relatează site-ul Unimedia.info.

Chiar dacă în fața ambasadei Republicii Moldova la Moscova era o coadă imensă, oamenii și poliția i-au permis lui Usatîi să voteze fără a ține cont de numărul de persoane care așteptau de câteva ore la ușa secției de votare.

De asemenea, Usatîi a filmat momentul în care a pus ștampila pe buletinul de vot. El a votat partidul Patria, care a fost exclus zilele trecute din cursa electorală.

“Noi oricum vom câștiga și mă bucur că sute de mii de oameni ne susțin”, a declarat Usatîi, adăugând că moldovenii nu au fost întrebați unde vor să meargă, ci li s-a impus drumul spre UE, potrivit site-ului ÎnProfunzime.md.

“Cât despre excluderea partidului Patria din cursa electorală, au spus că ei cred că suntem finanțați de peste hotare, adică ei cred, li se pare… sunt niște aiureli”, a afirmat politicianul.

“Aceasta a fost o înțelegere cu UE pentru a mă scoate din cursă, potrivit sondajelor, suntem pe locul doi, după comuniști. O să vedeți că sute de mii de buletine o să fie cu ștampila la partidul Patria, ăsta e un protest, cu toate că nu vor fi considerate valabile”, a conchis Renato Usatîi.

Curtea Supremă de Justiție din Republica Moldova a hotărât sâmbătă să mențină decizia Curții de Apel din Chișinău cu privire la excluderea Partidului politic Patria din cursa pentru scrutinul legislativ de duminică. Astfel, potrivit deciziei Curții Supreme, Partidul politic Patria va fi exclus definitiv din cursa electorală, iar în dreptul acestuia, în buletinele de vot va fi aplicată ștampila “RETRAS”.

UPDATE 15:21 – Numeroși moldoveni stau la coadă pentru a putea vota la o secție din Moscova

Numeroși cetățeni moldoveni stau la coadă duminică pentru a putea vota în cadrul scrutinului parlamentar la secția de votare deschisă la ambasada Republicii Moldova din Moscova, iar la secțiile de votare din Roma și Timișoara, deși s-au format cozi, procesul avansează rapid.

Un rând imens s-a format la secția de votare de la Ambasada Republicii Moldova în Rusia, relatează PRO TV Chișinău, adăugând că într-o înregistrare video postată pe o rețea de socializare se poate vedea că zeci de oameni așteaptă să-și exercite dreptul la vot.

“Rușine. Cu fiecare minut rândul devine tot mai mare”, a scris Aleoshka Ciukin pe Facebook, informează Jurnal de Chișinău, care precizează că în Rusia au fost deschise în total cinci secții de votare, dintre care două la Moscova și celelalte trei la Sankt-Petersburg, Soci și Novosibirsk.

Potrivit postului mir24tv.ru, citat de site-ul ÎnProfunzime.md, la Moscova, sute de moldoveni au stat la coadă de la ora 5. Unii oameni au venit cu copii mici în fața ambasadei R. Moldova, formând o coadă de zeci de metri. La un moment dat, aceștia au încercat să intre cu forța în clădire, transmite mir24tv.ru. Pentru a evita altercațiile, la fața locului au venit echipe ale forțelor speciale ruse. “Unii alegători au venit cu mașinile, alții au fost aduși de autobuze”. Potrivit vesti.ru, în fața secției de votare s-au adunat aproximativ 15.000 de alegători.

PRO TV Chișinău informează de asemenea că și la secția de votare deschisă la Roma s-a format o coadă, însă aceasta nu este nici pe departe atât de mare ca la Moscova.

Un moldovean, care a votat la secția de la Ambasada Republicii Moldova în Italia, a postat o fotografie pe Facebook, unde arată că deja s-a format rând, însă oamenii trec destul de repede. “Am votat alături de basarabenii din Diaspora, la secția de vot de la Ambasada Republicii Moldova de la Roma, Italia. Când am intrat, în fața mea erau vreo 10 persoane. Peste 15 minute, la ieșire, coada era deja de peste 50 de persoane. Diaspora se mobilizează!”, scrie Dorin Dusciac pe Facebook.

De asemenea, zeci de moldoveni așteaptă în fața secției amenajate la Timișoara ca să își exercite dreptul la vot, potrivit unei înregistrări video postate pe Facebook de Ghenadie Rudei. Câțiva dintre aceștia flutură drapelele, iar unii chiar au început să cânte piese patriotice.

La secția de votare din Paris, până la ora 14.00 (ora României), au votat circa 700 de moldoveni, procesul decurgând în regim normal. La Atena, au votat peste 400 de alegători. În prima jumătate a zilei au fost și momente în care s-au format cozi, dar acum nu mai este aglomerație, transmite agenția de presă IPN.

În Ucraina, la secția de votare de la Kiev, au votat peste 70 de cetățeni moldoveni, iar procesul de votare se desfășoară în regim normal. La secția de votare de la Ankara, au votat aproximativ 90 de moldoveni și nu au fost semnalate incidente.

UPDATE 14:00 – Aproape 21 la sută dintre alegătorii din R. Moldova au votat până la ora 12.30

Aproape 21 la sută dintre alegători au votat până la ora 12.30 în cadrul scrutinului parlamentar de duminică din Republica Moldova, a anunțat președintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Iurie Ciocan, citat de site-ul Unimedia.info.

Potrivit CEC, 587.930 de cetățeni (20,98 la sută) și-au exprimat opțiunea de vot până la ora 12.30. Pe listele suplimentare au votat 25.725 de alegători.

Cei mai activi votanți sunt la Șoldănești -29.34% și Rezina – 29,01%. Cea mai mică rată de participare a fost înregistrată în raionul Cantemir – 12,97%.

În municipiul Chișinău au votat 110.102 alegători (17,78%), în municipiul Bălți au votat 19.761 alegători (18,73%), iar în Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia – 24.280 alegători (18,68 %).

UPDATE 13:00 – Forțele speciale, mobilizate la ambasada R.Moldova din Rusia pentru a asigura ordinea

Forțele speciale ruse au fost mobilizate duminică în apropierea ambasadei Republicii Moldova la Moscova, pentru a asigura ordinea publică, în condițiile în care numeroși cetățeni moldoveni stau la coadă pentru a putea vota în cadrul scrutinului legislativ, relatează PRO TV Chișinău.

Fotografii postate pe Facebook prezintă membri ai forțelor speciale (Omon) printre mulțimea de oameni veniți să voteze. “Rușii erau nevoiți să aducă Omon-ul. Din cauză că mii de moldoveni vor să voteze dar nu pot”, scrie Alex Sîrbu pe Facebook. “Foarte mulți oameni s-au adunat în Moscova dar nu vor avea șansa să voteze. Fizic e imposibil ce se face. Organizare foarte proastă”, adaugă acesta.

Un vizitator al site-ului protv.md, care a trimis imagini video, afirmă că procesul de votare este anevoios, iar alegătorii adunați în fața ambasadei scandează pentru a intra să voteze.

Informația este confirmată și de site-ul Unimedia.info, care scrie că mai mulți cetățeni ai Republicii Moldova, care se află la Moscova, au postat pe rețelele de socializare o serie de fotografii cu cozile imense de la secțiile de votare din Federația Rusă.

“La ora 08.40, la secția de vot din Moscova erau circa 1.500 persoane. La ora 10.00 am plecat de la secția de vot și erau aproximativ 2.000-3.000 de persoane. Erau prezente trei autobuze cu miliție rusă. Este o zonă pietonală”, a declarat cetățeanul moldovean Andrei Țurcanu, locuitor al capitalei ruse, contactat de Unimedia.

Țurcanu a adăugat că nu a reușit să voteze din cauză că numărul persoanelor a crescut considerabil, iar coada era mult prea mare. “La Moscova sunt minus 10 grade. Nu am mai putut aștepta la coadă. Din acest motiv am decis să plec”, a subliniat Andrei Țurcanu.

UPDATE 12:40 – Observatorii anunță primele nereguli la scrutinul parlamentar

Observatorii naționali la alegerile parlamentare de duminică din Republica Moldova au anunțat primele nereguli în desfășurarea procesului electoral, în timp ce misiunea internațională de monitorizare a OSCE a precizat că scrutinul se desfășoară fără probleme.

Potrivit reprezentantului Promo-LEX, Pavel Postică, 26 de secții de votare din Republica Moldova s-au deschis cu o întârziere de până la 55 de minute, în timp ce o secție din Chișinău s-a deschis cu cinci minute mai devreme. Asociația are câte un observator în majoritatea secțiilor de votare, transmite agenția de presă IPN.

Potrivit rapoartelor observatorilor, în unele secții de votare iluminatul a fost slab, iar în două secții nu există seif. De asemenea, în unele secții lipseau agentul termic și energia electrică.

Referitor la registrul electronic, Pavel Postică a spus că au fost întâlnite deficiențe tehnice imediat după deschiderea urnelor. De asemenea, în unele secții de votare s-au creat cozi.

Pe de altă parte, potrivit observatorilor internaționali ai Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), la primele ore ale dimineții, alegerile s-au desfășurat normal, fără probleme sau încălcări semnificative. “Am vizitat mai multe secții de votare, era o atmosferă normală și am fost foarte bine primiți”, a declarat Arta Dade, șefa Delegației de Observatori a Adunării Parlamentare a OSCE.

“Totul este în regulă, noi n-am observat nimic diferit sau vreo situație mai rea”, a confirmat și liderul misiunii de observare de scurtă durată a OSCE la alegerile parlamentare din R. Moldova, Emin Onen. Acesta a declarat că misiunea pe care o conduce se află în țară pentru două zile și a avut mai multe întâlniri cu politicieni și ONG-uri, iar luni va organiza o conferință de presă în care se vor anunța rezultatele prealabile ale monitorizării și evaluării scrutinului.

UPDATE 09:15 – Peste 43.000 de cetățeni moldoveni au votat în decurs de o oră de la deschiderea urnelor

Comisia Electorală Centrală a anunțat duminică dimineață că peste 43.000 de cetățeni moldoveni și-au exercitat dreptul la vot până la ora 08.00, relatează Jurnal de Chișinău în ediția electronică.

Președintele Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, a anunțat de asemenea că s-au înregistrat o serie de probleme tehnice la implementarea Registrului electronic al alegătorilor. Două sute de computere nu au putut fi conectate din prima încercare la sistem, însă procesul electoral nu a fost periclitat.

“La sistem au fost conectate 93 la sută dintre birourile electorale. Două sute de computere nu au putut fi conectate din prima, dar ulterior s-a reușit. Este vorba de câteva localități din raioanele Cimișlia și Florești. Au fost unele defecțiuni ale computerelor sau pană de curent”, a declarat Iurie Ciocan. “Procesul electoral nu este periclitat”, a subliniat președintele Comisiei Electorale Centrale.

El a mai anunțat că toate secțiile de votare de pe teritoriul Republicii Moldova s-au deschis, iar deocamdată nu a fost depusă nici o contestație cu privire la eventuale nereguli. “O parte dintre cele 95 de birouri electorale de peste hotare au fost deschise. Altele vor fi deschise în conformitate cu ora locală”, a pecizat Ciocan.

Registrul electronic este implementat pentru prima dată în Republica Moldova, astfel că alegătorii care vor încerca să voteze de mai multe ori vor putea fi identificați imediat. În cazul în care vor exista tentative de a vota repetat, sistemul electronic va da un semnal de alarmă, iar operatorul va anunța poliția.

Urnele s-au deschis la ora 07.00 și se vor închide la ora 21.00, urmând ca primele rezultate să fie anunțate de Comisia Electorală Centrală la ora 23.00.

Cei 3,2 milioane de alegători pot vota în una dintre cele 2.073 de secții de votare, dintre care 95 se află în străinătate. Cetățenii pot vota în baza buletinului de identitate, indiferent dacă este sau nu valabil, a actului de identitate provizoriu, precum și a legitimației de serviciu pentru militarii în termen. Alegătorii din străinătate își vor putea exprima dreptul la vot cu pașaportul sau livretul de marinar, dar nu înainte de a semna o declarație pe proprie răspundere.

Alegerile parlamentare din Republica Moldova, în urma cărora vor fi desemnați 101 deputați pentru un mandat de patru ani, se desfășoară în baza scrutinului proporțional, pe liste. Numărul participanților era, miercuri, de 20 de partide și coaliții și patru candidați independenți, dar o decizie a Curții de Apel din Chișinău, confirmată de Curtea Supremă de Justiție, a exclus în ultimul moment din cursa electorală Partidul Patria al lui Renato Usatîi, la solicitarea Comisiei Electorale Centrale. Aceasta din urmă a acuzat formațiunea că a primit bani din străinătate.

Scrutinul este monitorizat de circa 4.000 de observatori naționali și internaționali. Observatorii internaționali vor prezenta declarația preliminară post-electorală în cadrul unei conferințe de presă luni, la ora 15.00. Misiunea internațională de observare a alegerilor cuprinde aproximativ 420 de observatori din 43 de țări, relatează Jurnal de Chișinău în ediția electronică.

O noutate a acestui scrutin este registrul electronic, implementat pentru prima dată în Republica Moldova. Astfel, alegătorii care vor încerca să voteze de mai multe ori vor putea fi identificați imediat. În cazul în care vor exista tentative de a vota repetat, sistemul electronic va da un semnal de alarmă, iar operatorul va anunța poliția.

Aceste alegeri pot fi declarate valabile doar dacă la urne se vor prezenta cel puțin 33,3 la sută dintre alegători. Dacă în procesul alegerilor sau la numărarea voturilor vor fi comise încălcări ale Codului Electoral, alegerile pot fi declarate nule de Curtea Constituțională.

Opinia publică din R.Moldova este împărțită între apropierea de Uniunea Europeană și participarea la Uniunea Vamală susținută de Rusia. O majoritate solidă continuă să susțină relații foarte bune cu Rusia, în pofida semnării Acordului de Asociere cu UE, atât dintr-o teamă față de Rusia, cât mai ales din motive economice, consideră analiștii. Un număr mare de moldoveni aleg să meargă să muncească în Rusia, în condițiile în care R.Moldova supraviețuiește economic din banii pe care aceștia îi trimit acasă. Această diviziune se va reflecta, cel mai probabil, și în noul Legislativ.

Sursa: mediafax.ro

Realitatea paralelă a premierului. Ponta nu a văzut fraudele de la prezidențiale, observatorii independenți îl contrazic CU EXEMPLE CONCRETE. „În Olt, au fugit cu urna din secția de votare”

Un raport preliminar al Centrului Pentru Resurse Civice a contabilizat câteva sute de nereguli constatate în timpul celor două runde ale alegerilor prezidențiale. Raportul asociației care a monitorizat alegerile contrazice afirmarțiile lui Victor Ponta, care a declarat că la aceste alegeri nu au existat elemente de fraudă. Gândul a colectat câteva din relatările observatorilor CRC din ziua alegerilor. Unul a povestit că în Colonești, Olt, în două secții de votare urnele cu buletinele de vot au fost sustrase din secția de votare. Un alt observator a fost agresat în secția de votare de un primar. La Popești-Leordeni un observator a sesizat că voturile sunt cumpărate cu 50 de lei.

“A fost primul scrutin electoral la care nimeni n-a acuzat elemente de fraudă”, a declarat ieri Victor Ponta în Parlament. El este însă contrazis de sutele de sesizări trimise la Ministerul de Interne de ONG-urile care au monitorizat alegerile. MAI a aplicat zeci de sancțiuni după ce a constat încălcări ale legii electorale. Însuși Liviu Dragnea a acuzat în primul tur ACL că a cumpărat voturile studenților din București. Un raport emis ieri de Centrul pentru Resurse Civice a constatat sute de astfel de încălcări.

Asociația Centrul pentru Resurse Civice (CRC), înființată în 2006, a monitorizat turul doi al alegerilor prezidențiale cu câteva sute de observatori în toată țara. La turul I, asociația a primit 250 de cereri de acreditare de la tineri care dorea să fie observatori în secțiile de votare, iar pentrul primul tur au primit suplimentar alte 450 de cereri. CRC a menționat că s-au emis 973 de acreditări pentru secțiile de vot din țară și străinătate.“Acest număr nu reflectă, însă, numărul total de observatori prezenți pe teren în zilele de 2 și 16 noiembrie (o parte dintre aceștia au solicitat acreditarea ca observator independent în mai mult de un județ sau sector) și nici numărul de secții supravegheate (majoritatea au ales să observe o singură secție de vot, însă o parte au optat pentru funcționarea ca observator mobil, acoperind mai multe secții de vot apropiate)”, precizează CRC. Asociația a emis un raport preliminar pe baza a 200 de fișe de observații redactate de observatorii acreditați. În raportul final, CRC va contabiliza exact numărul total de observatori prezenți în secțiile de votare.

“Un aspect evident, dar pe care îl vom menționa totuși, este acela că județele cu un adevărat istoric de fraudă electorală au fost printre primele opțiuni consemnate în cererile de acreditare (Teleorman – 59 observatori, Olt- 31 observatori, Ilfov – 46 observatori, Contanța – 36 observatori etc.)”, se menționează într-un raport al CRC bazat pe raportările observatorilor.

Raportul preliminar al CRC arată că observatorii au consemnat suspiciuni consistente de încălcare a legislației electorale. Observatorii CRC au constat că în secțiile de votare s-a practicat turismul electoral – în 16% din secțiile de votare observate – și în 23 % din cazuri, primarul era prezent în secție. Au fost raportate și cazuri de manipulare a votului.

Redăm mai jos concluziile raportului preliminar al CRC:

Indicii de turism electoral”.

Stabilirea cu certitudine a cazurilor de turism electoral este, desigur, dificilă, deoarece presupune ca observatorii să se poată deplasa fără restricții de la o secție de votare la alta. De asemenea, numai un număr foarte restrâns de observatori au fost organizați în echipe mobile care au monitorizat și împrejurimile secțiilor de votare. Cu toate acestea, indicii de turism electoral au fost semnalate în 16% din totalul secțiilor de votare observate. De cele mai multe ori, observatorii au raportat sosirea la secțiile de votare a unor grupuri mari de alegători din afara localității, uneori însoțiți de persoane care le îndrumau.

„Accesul neautorizat al administrației locale în secțiile de votare

Prezența primarilor în secțiile de votare (pentru o perioadă mai lungă decât timpul necesar votării, iar în unele cazuri pe toată durata zilei alegerilor) sau la intrarea în secțiile de votare a fost semnalată la 23% din secțiile de votare observate; toate aceste cazuri au fost observate în mediul rural și în general în comunități mici, unde influența primarilor asupra cetățenilor este mai mare decât în zonele urbane. Observatorii au mai notat și faptul că un număr mare de alegători s-au adresat primarilor, fie ca să întrebe cu cine să voteze, fie ca să îi asigure că au votat potrivit indicațiilor acestora.

„Manipularea intenției de vot și influențarea alegătorilor prin diverse mijloace

Pentru majoritatea secțiilor de votare observate în mediul rural, observatorii au exprimat îndoieli cu privire la legitimitatea asistenței oferite unor alegători în cabina de vot.

Potrivit legii, “alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.” În fapt, observatorii au semnalat cazuri foarte frecvente în care persoanele care însoțesc alegătorii în vârstă în cabina de vot nu o fac pentru a-i ajuta să-și exprime opțiunea de vot proprie, ci votează efectiv în locul acestora.

De asemenea, s-au semnalat cazuri în care autoritățile locale, persoane influente din comunitate sau chiar membrii comisiei au încercat manipularea intenției de vot a alegătorilor. Un caz care trebuie menționat este acela al unei secții de votare din județul Olt, unde locuitorilor li s-au distribuit lemne de foc (ajutor din partea primăriei) chiar în curtea clădirii în care se afla secția de votare, în timpul votării, de către primar.

„Condiții improprii de observare

Observatorii au raportat că activitatea lor a fost împiedicată prin diverse mijloace (de cele mai multe ori prin interzicerea accesului în secția de votare, prin împiedicarea observatorilor de a asista la unele etape ale procesului electoral sau prin refuzul președinților BESV de a le pune la dispoziție informații de interes public) în 25% din totalul secțiilor de votare observate. Toate aceste cazuri au coincis cu o atitudine ostilă din partea membrilor BESV față de observatori, iar unele au dus la situații foarte tensionate și la intimidarea, amenințarea și chiar agresarea fizică a observatorilor. De asemenea, mulți dintre președinții secțiilor de votare au refuzat să primească sesizări scrise din partea observatorilor, ceea ce potrivit legii constituie o contravenție. De aceea, considerăm că sunt necesare prevederi legale mai clare referitoare la drepturile și obligațiile observatorilor și o mai bună instruire a președinților BESV în acest sens.

Pe lângă aceste probleme, rapoartele de observare au mai menționat că un număr mare de secții de votare nu sunt accesibile persoanelor cu dizabilități, că alegătorii, în special în mediul rural, sunt insuficient familiarizați cu procedurile de votare și că unele dintre secțiile de votare s-au aglomerat excesiv în anumite perioade ale zilei. De asemenea, mulți observatori au menționat faptul că unii membri BESV care reprezentau partidele mai mici erau în fapt, în mod explicit și declarat, afiliați altor partide decât cele care i-au nominalizat” – SURSA: Raport preliminar al CRC

CITEȘTE AICI RAPORTUL INTEGRAL

Dacă Victor Ponta susține că nu s-au înregistrat fraude, numărul 2 din PSD, Liviu Dragnea, a afirmat atât la turul I, cât și după turul II că social-democrații au sesizat numeroase fraude electorale.

După primul tur, Liviu Dragnea acuza ACL de mită electorală. Dragnea acuza că studenții din București și-au vândut voturile pentru ACL.

“Sunt mulțumit că oamenii nu au fost speriați să vină la vot, indiferent de încercările de intimidare.(…) Vreau să spun că am o nemulțumire, pentru că acești oameni fără Dumnezeu și-au permis să manipuleze studenți și să-i convingă să-și vândă viitorul pe 30 de euro. S-au cumpărat voturi în Regie, în Grozăvești și în campusul studențesc din Iași. Noi am făcut sesizări de sâmbătă la poliție, având aceste informații. Nu știu daca au acționat, dar este o realitate”, a spus Dragnea.

“Vreau să fac un apel către tinerii studenți: să voteze așa cum cred ei. 30 de euro s-ar putea să fie o plată mult prea mică pentru un viitor pe care și l-ar putea distruge votând un anumit candidat, respectiv Klaus Iohannis”, a subliniat Dragnea citat de Antena 3.

De asemenea, după turul 2 Liviu Dragnea declara că PSD a făcut numeroase sesizări în care indica suspiciuni de fraudă electorală.

Au fugit cu urna de vot

La Colonești-Olt, în două secții de votare urnele cu voturi au fost sustrase. Observatorii au raportat că după închiderea scrutinului mai multe persoane au luat pur și simplu urnele de vot din secțiile 154 și 155 din Colonești le-au pus într-o mașină și au plecat. “Acest X6 a plecat cu voturile, cu observatorii lui Bulă, malaci de doi pe doi și un prăpădit de la ACL. Fără președinte, fără nimeni, doar ei! Să mai zic că nu au făcut procesul verbal?”, a scris pe Facebook unul dintre observatorii independenți din Colonești care a postat și o poză

Același observator a explicat că Biroul Electoral Județean a anulat voturile din cele două secții de vot. În plus, presa locală a relatat că procurorii investighează acest caz.

“La Parchetul de pe lângă Judecătoria Slatina au fost înregistrate în data de 17.11.2014 două plângeri penale având ca obiect comiterea infracțiunilor de Abuz în serviciu, faptă prevăzută de art. 297 alin. 1 C.pen și Falsificarea documentelor și evidențelor electorale, faptă prevăzută de art. 391 alin.l C.pen., constând în faptul că, președinții și vicepreședinții a două secții de votare de pe raza localității Colonești, jud.Olt, împreună cu membrii birourilor secțiilor de votare, ar fi părăsit secțiile de votare, deplasându-se la Primăria Colonești, anterior încheierii procesului electoral și fără a se consemna acel aspect în procesul-verbal privind rezultatul scrutinului, împrejurări pretins a fi constatate și de către organele de poliție”, se arată într-un comunicat al Parchetului de pe lângăJudecătoria Slatina citat de Gazeta Oltului 

Turism electoral cu microbuzul

Silviu Cârligeanu a fost observator în turul II al prezidențialelor în Sănduleni, Bacău. A relatat pe larg pe pagina lui de Facebook despre suspiciunile de turism electoral și posibile fraude. Acesta a povestit cum au fost aduși la vot alegătorii cu microbuzul:

“Dintr-o dată, pe la ora 9:20, aflându-mă în holul școlii cât să mă încălzesc puțin, observ cum intră un grup dubios de mare pentru ora aia, nefiind încă grupul așteptat de la biserică care în mod normal ar fi ajuns pe la ora 14. În secunda 1 am ieșit afară și, desigur, din fața școlii pleca un microbuz. Am reușit să-l fotografiez, dar în niciun caz să-i iau numărul. “Vine înapoi”, îmi spune cineva. Am așteptat 15 min, timp în care am văzut cum ieșeau deja din secția de votare și se adunau în fața porții, mai disciplinat decât în stația de autobuz.

Trec minutele, microbuzul apare. În acel moment am început să-l filmez, chiar de când era la distanță, iar când s-a oprit m-am îndreptat cu telefonul spre geamul șoferului și l-am întrebat “Ce căutați aici ? De ce aduceți oameni cu microbuzul ? Am sunat la poliție.”. Șoferul a avut grija să-și cenzureze fața, iar persoanele care coborau, dar și care vroiau să urce, au început să strige la mine. După câteva minute m-am dus în secție și i-am relatat totul președintelui de comisie, cu precizarea că vreau să fac o sesizare în scris. Dânsul mi-a oferit o coală de hârtie, iar în timp ce scriam, cam la 10 minute după toată scena de afară, apare domnul primar, Petrea Clopotaru, care mă roagă să nu mai depun sesizarea cu garanția că nu va mai circula niciun microbuz. Așa i-am spus că fac, cât să mă lase în pace”, a relatat Slivuiu Cârligeanu

“Se făcea schimb de buletine în secția de votare”

Denis Binișor a fost observatoare din partea Centrului pentru Resurse Civice de la secția de votare din localitatea Naipu, județul Giurgiu. În ziua alegerilor a relatat, pentru gândul, că a încercat să fie cât mai atentă în legătură cu modul în care s-au desfășurat alegerile și a constat o serie de nereguli.

”Erau persoane care veneau cu mai multe buletine și încercau să obțină mai multe buletine de vot în baza acelor cărți de identitate. Am sesizat verbal președintele secției de votare (…) Înclin să cred că unul dintre alegătorii care s-a prezentat mai de dimineață a introdus în urmă mult mai multe buletine pliate. În general erau destul de dese situațiile în care se făcea schimb de buletine în secția de votare”, ne-a spus femeia.

În opinia sa, cei din secția de votare i-ar fi avertizat pe cetățenii care încercau să fraudeze votul în legătură cu prezența observatorului.

”Îmi aduc aminte de încă o situație în care a venit un domn foarte hotărât. S-a dus către unul dintre cei din secția de votare, iar acesta i-a făcut semn discret cu un deget ridicat, ceva de genul <<doar unu>> pentru că eram eu acolo. Altfel înclin să cred că folosea mai multe buletine și vota de mai multe ori”, a povestit Denis Binișor.

La un moment dat, văzând că nu există un sigiliu pe un geam, femeia a făcut o poză, fiind atenționată de membrii comisiei că nu are voie să facă acest lucru.

”În această poză nu apare absolut nimic altceva, nici membri ai comisiei, nici alegători, nici alte elemente legate de vot, ștampile, urne”, spune ea.

Lucrurile s-au rezolvat la fața locului, însă, după o oră, a apărut primarul, iar când femeia a propus să sune la BEJ Giurgiu pentru a lămuri incidentul legat de poza făcută înainte, primarul ar fi încercat să-i ia telefonul.

”Primarul a încercat să-mi smulgă telefonul de la ureche, timp în care efectiv trăgea de mine și de părul meu. Am fost plimbată dintr-o parte în alta a sălii. Am reușit totuși după vreo trei încercări să apelez 112 și a venit poliția”, a mai povestit observatorul.

50 de lei votul la Popești-Leordeni

Unul dintre observatorii Centrului pentru Resurse Civice a declarat pentru gândul că a văzut cum alegătorii de pe listele suplimentare din Popești-Leordeni au primit după vot câte 50 de lei. Acesta a relatat pentru gândul că, după ce a încercat să îi fotografieze pe cei care împărțeau banii, a fost amenințat.

Florin C. este observator pentru Centrul pentru Resurse Civice într-una din secțiile de votare din Popești Leordeni. El a povestit pentru gândul că a depistat persoane care plăteau alegătorii.

„Alegătorii erau aduși cu mașina. Grupuri de votanți coborau și, după ce votau, am văzut cum primeau. La colțul școlii, am văzut cum primeau bani. Apoi s-au mutat pe o altă stradă. Acolo se duceau majoritatea celor care votau pe liste suplimentare și își primeau banii. Am văzut cum un tip cu geacă albastră înmâna câte 50 de lei unui grup de 5 – 6 votanți. Am sunat la poliție. A venit un echipaj și am dat o declarație. Am fost amenințat pentru că încercam să îi pozez. Cel care mă amenința era așa-zisul Lăutaru, care face parte din clanul Sportivilor”, a declarat pentru gândul Florin C.

96 de infracțiuni constatate de MAI

Un număr de 96 de infracțiuni au fost constatate în turul doi al alegerilor prezidențiale, pentru care o persoană a fost reținută și alte 86 sunt cercetate, cele mai multe pentru fapte de corupere a alegătorilor și vot multiplu, a anunțat, luni, Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Potrivit purtătorului de cuvânt al MAI, Monica Dajbog, duminică 16 noiembrie au fost înregistrate 124 de sesizări privind săvârșirea unor fapte penale.

“În urma verificărilor efectuate până în prezent, s-au constatat 96 de infracțiuni pentru care sunt cercetate 87 de persoane, una în stare de reținere. Cele mai multe dintre aceste persoane sunt cercetate pentru coruperea alegătorilor, pentru că au votat de două sau de mai multe ori și pentru violarea confidențialității votului. În toate cazurile, cercetările se fac sub coordonarea unităților de Parchet competente. Precizez că la alegerile din 2009, în cel de-al doilea tur de scrutin, s-au efectuat cercetări cu privire la 160 de persoane”, a spus Monica Dajbog.

Sursa: gandul.info

Criveștenii au votat în masă, chiar și în comuna vecină – Pochidia, paradisul micului turist electoral

La zece zile după finalizarea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, Instituția Prefectului a sesizat Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui în legătură cu un posibil caz de fraudare a alegerilor. Este vorba de o acuzație privind infracțiunea de vot multiplu, care s-ar fi petrecut în două localități din comuna Pochidia, unde 80 de persoane dintr-un sat învecinat ar fi votat, pentru a doua oară, pe listele suplimentare. În caz că reclamația Prefecturii se va dovedi întemeiată, “turiștii” din Crivești riscă între șase luni și un an de închisoare.

Bogdan RUSU

Un număr de 80 de criveșteni, comuna Tutova, au fost luați în vizor de autorități, fiind suspecți de vot multiplu în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2 noiembrie. Persoanele sunt bănuite că, după ce au votat pe listele permanente din localitatea de domiciliu, s-ar fi deplasat în satele din Sălceni și Borodești din comuna vecină Pochidia, unde au votat pe liste suplimentare. În Sălceni au votat 52 de turiști electorali, iar în Borodești 49.

La numărarea voturilor, în Sălceni, Victor Ponta a obținut 228 de voturi, iar Iohannis 167. La Borodești, Ponta a câștigat 83 de voturi, iar Iohannis 55. Nefiind o diferență colosală între principalii candidați care au intrat în al doilea tur de scrutin, nu se poate ști exact de partea cărui candidat au fost criveștenii migratori în plin sezon electoral. Interesant este de aflat de ce președinții și vicepreședinții celor două secții de votare în care s-a votat “turistic” nu s-au sesizat când au observat că sunt “asaltați” de zeci de turiști electorali din Crivești. Căci din moment ce într-o secție de votare apar zeci de persoane din satul vecin, situat la o aruncătură de băț, era firesc ca șefii celor două birouri să anunțe autoritățile compentente. Era de bun simț, din moment ce de la Crivești la Sălceni sunt aproximativ 2,5 km, iar de la Crivești la Borodești aproximativ 4,5 km. Menționăm că în Sălceni, secția de votare a fost condusă de echipa Alina-Mihaela Dogaru (președinte) – Dragoș Alexandru Gliga (vicepreședinte), iar secția din Borodești de perechea Costel Baltag (președinte) – Simona Obreja (vicepreședinte).

De asemenea, și mai ciudat a fost că nici membrii, respectiv delegații partidelor politice, nu au avut la acea dată nimic de comentat.

Pe 2 noiembrie, Biroul Electoral Județean Vaslui, transmitea presei în timp real, că în județul Vaslui nu au fost probleme legate de desfășurare al alegerilor.

Andrei Puica

Andrei Puica

Procurorii vor face lumină în acest caz. Adăugăm că Prefectura nu a precizat exact de ce informații a dispus și nici de la cine, în momentul în care a sesizat Parchetul.

De asemenea, nu se știe nici motivul pentru care s-au dat publicității aceste informații abia acum, după 24 de zile de la data producerii presupusului eveniment.

„În baza unor informații pe care le-am primit, există suspiciunea că persoane din satul Crivești ar fi votat în două secții din comuna Pochidia. În acest sens, am sesizat Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui pentru a face verificări în urma cărora să se stabilească dacă persoane din listele permanente se regăsesc pe listele suplimentare. Instituția Prefectului nu are competență să se pronunțe cu privire la această problemă sesizată și tocmai de aceea ne-am adresat organelor de cercetare penală”, a declarat Andrei Puică, prefectul județului Vaslui.

Pedeapsa pentru acest tip de infracțiune este menționată în Codul Penal: închisoare de la 6 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi (art.387 din Codul Penal, privind Frauda la vot.

Cum au votat românii din străinătate: Iohannis, votat de 89,73% dintre alegători. Ponta a câștigat doar în Palestina – REZULTATE FINALE

Klaus Iohannis a obținut 89,73% din voturi în străinătate, unde la al doilea tur al alegerilor prezidențiale au votat 377.651 de români, el câștigând alegerile în toate secțiile de votare din diaspora, cu excepția celei din Palestina, unde Victor Ponta a avut cu un vot în plus, potrivit BEC.

Conform rezultatelor finale ale scrutinului de duminică, date publicității joi de BEC, la alegerile prezidențiale din 16 noiembrie în străinătate s-au prezentat la urne 377.651 de români, iar dintre aceștia 38.778 (10,26%) au votat pentru Victor Ponta și 338.873 (89,73%) pentru Klaus Iohannis.

De altfel, Klaus Iohannis a câștigat alegerile în toate cele 294 de votare organizate în străinătate, cu excepția celei din Palestina. În această țară au votat 19 români, iar zece dintre aceștia (52,63%) au votat cu Victor Ponta.

În multe dintre țări, precum Spania, Marea Britanie, Franța, Germania, Elveția, Norvegia, Olanda, Danemarca, peste 90% dintre alegători au votat cu Klaus Iohannis.

Cei mai mulți români au votat în Italia, unde la cel de-al doilea tur de scrutin s-au prezentat la urne 96.600 de români. Dintre aceștia, 85.579 (88,59%) au votat cu Klaus Iohannis, iar 11.021 (11,40%) cu Victor Ponta.

În Spania, au votat 82.744 de români. Dintre aceștia, 74.995 (90.63%) au votat cu Iohannis, iar 7.749 (9.36%) cu Ponta.

Un număr mare de români – 35.543 – s-a prezentat la vot în 16 noiembrie și în Republica Moldova. Dintre aceștia, 27.933 (78.58%) au votat cu Klaus Iohannis, iar 7.610 (21.41%) cu Victor Ponta.

În Marea Britanie, s-au prezentat la urne 25.850 de români, iar 24.533 (94,90%) au votat cu Klaus Iohannis.

În Franța, s-au prezentat la urne 16.053 de români, iar 93,46% (15.004) au votat pentru Klaus Iohannis, în Belgia au mers la urne 13.040 de români, 93,72% votând cu Iohannis, în timp ce în Austria au votat 9.533 de români, 94.12% dintre aceștia preferându-l tot pe Iohannis.

În Australia, au votat 1.499 de români, 92,39% dintre aceștia votând cu Klaus Iohannis, în timp ce în Noua Zeelendă au mers la urne 330 de români, dintre care 309 au votat cu Iohannis.

În Canada, la cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale au votat 6.490 de români, dintre care 6.067 (93.48%) l-au preferat pe Klaus Iohannis, iar în Statele Unite ale Americii au mers la vot 17.683 de cetățeni români. Dintre aceștia, 16.388 (92,67%) au votat cu Klaus Iohannis.

În Danemarca, au votat 4.813 de români, dintre care 4.579 (95,13%) pentru Klaus Iohannis, în timp ce în Elveția au mers la vot 3.758 de români, din care 3.504 (93.24%) au votat cu Klaus Iohannis, iar în Olanda au votat 3.818 români, dintre care 92,5% cu Klaus Iohannis.

În Irlanda, au mers la urne 3.718 de români, din care 3.560 (95,75%) au votat cu Iohannis.

În străinătate au fost organizate 294 de secții de votare, în: Afganistan, Africa de Sud, Albania, Algeria, Arabia Saudita, Argentina, Armenia, Australia, Austria, Azerbaidjan, Angola, Belgia, Bosnia Herțegovina, Brazilia, Belarus, Bulgaria, Canada, Chile, Cipru, Columbia, Croația, Cuba, Coreea de Nord, Coreea de Sud, Danemarca, Egipt, Elveția, Emiratele Arabe Unite, Etiopia, Federația Rusă, Filipine, Finlanda, Franța, Georgia, Grecia, India, Iordania, Irak, Irlanda, Israel, Italia, Japonia, Kazahstan, Kenya, Kuweit, Letonia, Liban, Lituania, Luxemburg, Macedonia, Malaezia, Malta, Marea Britanie, Maroc, Mexic, Muntenegru, Nigeria, Norvegia, Noua Zeelanda, Olanda, Pakistan, Palestina, Peru, Polonia, Portugalia, Qatar, Republica Arabă Siriană, Republica Cehă, Republica Chineză, Germania, Indonezia, Iran, Republica Moldova, San Marino, Turcia, Senegal, Serbia, Singapore, Slovacia, Slovenia, Spania, Sri Lanka, SUA, Sudan, Suedia, Thailanda, Tunisia, Turkmenistan, Ucraina, Ungaria, Uruguay, Uzbekistan, Venezuela, Vietnam și Zimbabwe.

La ambele tururi ale alegerilor prezidențiale, în mai multe capitale europene cozile de la secțiile de votare au fost uriașe, iar mii de oameni nu au mai putut vota.

Problemele legate de votul din diaspora au dus la demisia ministrului de Externe, Titus Corlățean. Înlocuitorul acestuia, Teodor Meleșcanu, a demisionat și al la două zile de la cel de-al doilea tur de scrutin. El și-a cerut scuze românilor din diaspora care nu au putut vota și a susținut că trebuie identificate soluții legislative pentru a asigura condițiile ca românii să-și exercite dreptul de vot oriunde s-ar afla în străinătate.

Joi, procurorul general al României, Tiberiu Nițu, a anunțat, joi, că după turul întâi al alegerilor prezidențiale a fost deschis un dosar în care a început urmărirea penală in rem, respectiv față de fapta de încălcare a dreptului la vot, ca urmare a problemelor la scrutinul din diaspora.

Tot joi, președintele instanței supreme, Livia Stanciu, a declarat, legat de problemele din diaspora de la scrutinul prezidențial, că “strict pe lege” putea fi emisă o Ordonanță de Urgență a Guvernului pentru înființarea unor noi secții de votare în turul al doilea.

Sursa: mediafax.ro

REZULTATE ALEGERI PREZIDENȚIALE 2014, turul II – HARTA votului. Klaus Iohannis a câștigat cu peste 70% în unele județe

Mediafax.ro prezintă în timp real rezultatele din turul al doilea al alegerilor prezidențiale, pe măsură ce sunt anunțate de Birourile Electorale Județene. Klaus Iohannis a câștigat cu peste 70% în unele județe.

REZULTATE ALEGERI PREZIDENȚIALE 2014, turul II – HARTA votului. Klaus Iohannis a câștigat cu peste 70% în unele județe

REZULTATE FINALE Suceava: Klaus Iohannis a câștigat cu 51,50%

REZULTATE FINALE Mureș: Iohannis a câștigat cu 68,63%

REZULTATE PARȚIALE Arad: Iohannis a câștigat detașat, cu 68,24% din voturi

REZULTATE FINALE Bistrița-Năsăud: Klaus Iohannis a obținut 62,27%, Victor Ponta – 37,73%

REZULTATE FINALE Timiș: Klaus Iohannis a câștigat cu 66,73%

REZULTATE FINALE Covasna: Iohannis a câștigat detașat, cu 77,95% din voturi

REZULTATE FINALE Cluj: Iohannis a obținut 73,82% din voturi

REZULTATE FINALE Iași: Klaus Iohannis câștigă alegerile în județ, cu 54,82% din voturi

REZULTATE FINALE Harghita:  Klaus Iohannis a obținut aproape 80% din voturi

REZULTATE FINALE Sibiu: Iohannis a câștigat alegerile cu 79,48% din voturi

REZULTATE FINALE Brașov: Klaus Iohannis a câștigat alegerile cu 63,09%

REZULTATE FINALE Prahova:  Klaus Iohannis a câștigat cu 52,4%

REZULTATE FINALE Caraș-Severin: Iohannis a câștigat cu 51,93%

REZULTATE FINALE Bihor: Klaus Iohannis a câștigat cu 63,48 %

REZULTATE FINALE Alba: Klaus Iohannis a câștigat alegerile cu 69,59%

REZULTATE FINALE Tulcea: Iohannis a câștigat la o diferență de 6.027 de voturi

REZULTATE FINALE Satu Mare: Klaus Iohannis a câștigat alegerile cu peste 65% din voturi

REZULTATE FINALE Maramureș: Klaus Iohannis a câștigat alegerile cu peste 60% din voturi

REZULTATE FINALE Sălaj: Iohannis a câștigat cu 62,93%

REZULTATE FINALE Constanța: Klaus Iohannis a câștigat alegerile în județ cu 57,06%


REZULTATE FINALE Galați: Victor Ponta a obținut 54,02% din voturi, iar Klaus Iohannis 45,97%

REZULTATE FINALE Buzău: Ponta obține peste 60% în județ, iar Iohannis aproape 40%

REZULTATE FINALE Vaslui: Victor Ponta a câștigat alegerile cu 59,7%

REZULTATE FINALE Gorj: Victor Ponta a câștigat alegerile cu 58,29%

REZULTATE FINALE Hunedoara: Ponta a obținut 50,37% din voturi, iar Iohannis 49,63%

REZULTATE FINALE Argeș: Victor Ponta a câștigat alegerile cu 59,27%

REZULTATE FINALE Mehedinți: Victor Ponta a obținut 63,26% din voturi

REZULTATE FINALE Bacău: Victor Ponta a obținut 53,55% din voturi

REZULTATE FINALE Dâmbovița: Ponta a câștigat cu peste 58% din voturi

REZULTATE FINALE Giurgiu: Ponta a câștigat alegerile cu aproape 70%

REZULTATE FINALE Neamț: Victor Ponta a obținut 54,95% din voturi

REZULTATE FINALE Vrancea: Ponta câștigă cu 53,77%

REZULTATE FINALE Dolj: Victor Ponta a câștigat cu 60,60%

REZULTATE FINALE Botoșani: Victor Ponta a obținut 62,72%, iar Klaus Iohhanis, 37,28%

REZULTATE FINALE Teleorman: Victor Ponta câștigă cu peste 63% din voturi

REZULTATE FINALE Ialomița: Victor Ponta a obținut peste 61% din voturi

REZULTATE FINALE Brăila:  Ponta a câștigat cu 57,94% din voturi

REZULTATE FINALE Vâlcea: Ponta a câștigat alegerile cu puțin peste 50%

REZULTATE FINALE Călărași: Ponta a obținut peste 55% din voturi

REZULTATE FINALE Olt: Victor Ponta a câștigat alegerile cu 64,77% din voturi

  • Ce spun filialele PSD din teritoriu despre rezultatul alegerilor și eventuala demisie a lui Victor Ponta

Liderii organizațiilor din teritoriu ale Partidului Social Democrat au comentat, luni, rezultatul alegerilor prezidențiale, în urma cărora candidatul partidului s-a plasat pe locul al doilea și eventuala demisie a acestuia.

Sursa: mediafax.ro

Chiar dacă a punctat în județ, Ponta a ratat Cotroceniul – Cum s-a votat la Vaslui

Privați de dreptul fundamental de a vota, românii din diaspora și rudele lor din țară le-au dat guvernanților o lecție pe care o vor ține minte. Deși a câștigat la nivel național cu 54,50% (potrivit raportării Biroului Electoral Central realizată luni, la ora 11), Klaus Iohannis nu se poate lăuda cu aceeași performanță la Vaslui, unde oponentul său, Victor Ponta a marcat bine, dar nu suficient de puternic. Căci chiar și în județul Vaslui, în care decizia politică aparține PSD de peste 20 de ani, diferența dintre procentele obținute de candidații PSD-ACL în unitățile administrativ teritoriale nu au fost foarte mare. Chiar dacă a pierdut o luptă la Vaslui, conducerea ACL a câștigat războiul. Un alt motiv de bucurie pentru PNL-PDL: câștigarea a unui procent de peste 40%, într-un județ PSD.

Bogdan RUSU

La finele primului tur de scrutin, toate sondajele îl prezentau pe Victor Ponta candidatul PSD-UNPR-PC, drept viitorul președinte al țării. Cei care au produs acele sondaje nu au luat însă în calcul faptul că românii pot fi imprevizibili. La nivel național, Ponta a luat 45,49% din voturile românilor, în timp ce în județul Vaslui procentul a fost de 59,7%. Asta în condițiile în care prezența vasluienilor la vot la cel de-al doilea tur de scrutin a fost de 52,02%, fapt care a situat Vasluiul pe unul din ultimele locuri în topul prezenței la vot pe județe.

Potrivit datelor finale furnizate de Biroul Electoral Județean (BEJ) Vaslui, la vot au fost așteptați 375.793 de alegători înscriși în listele electorale permanente și s-au prezentat 199.273. La ora 22, după centralizarea datelelor din teren, BEJ a precizat că, din numărul total de alegători care și-au exercitat dreptul la vot pe raza județului, 180.927 au votat pe listele permanente, 16.695 au fost înscriși pe listele suplimentare, iar urna mobilă a fost folosită de 1.651 de persoane.

Ieri dimineață, la finalizarea numărării voturilor, BEJ a dat publicității faptul că 117.197 persoane au ștampilat chenarul cu Ponta (59,7%), în timp ce Klaus Iohannis a fost votat de 79.084 de persoane (40,29%).

Contrar tuturor așteptărilor, în județul Vaslui, fief al social -democraților, locuitorii din trei comune au votat cu Iohannis: Șuletea, Pungești și Ciocani. În Șuletea, Iohannis a fost votat de 55,02% din alegători (Ponta de 44,98%). La Pungești, oamenii puternic afectați de autorități prin favorizarea activității Chevron i-au dat lui Iohannis 53,84 din numărul de voturi înregistrate în comună (Ponta a fost votat de 46,16%). În Ciocani, 51,51% din cei cu drept de vot l-au dorit președinte pe Iohannis, în timp ce doar 48,49% din locuitori au crezut în Victor Ponta. În rest, procentele pe unități administrativ teritoriale s-au menținut, cu aproximație, la aceleași valori ca în primul tur de scrutin.

Menționăm că în Șuletea, în primul tur de scrutin Ponta a luat 46,74% din voturi cu 1,74% mai mult ca în turul doi. La Pungești, în primul tur, Ponta a obținut 39,82%, dar în turul al doilea a crescut în statistici, ajungând la 46,16%, iar în comuna Ciocani Ponta a revendicat în primul tur un procent de 55,21% din totalul de voturi valabil exprimate, dar în turul al doilea doar 48,49%, cu 6,72% mai puține voturi.

UAT-urile cu istoric PSD: Ponta la foc continuu

În general, în mediul urban și rural, poziția valuienilor a rămas la fel ca în primul tur. Mari schimbări de opinie politică nu s-au înregistrat la nivel local.

Majoritatea celor care au votat PSD în turul I, au făcut-o și în cel de-al doilea tur. Astfel că Iohannis a luat voturi în plus de la cei care au optat pentru candidații care nu au trecut de turul I. În municipiul Vaslui, Ponta a obținut 44,42% din voturi la primul tur de scrutin și 51,81% în turul al doilea.

La Huși, candidatul PSD a obținut 48,90% în turul I și 55,65% în turul II, la Negrești 52,76% în turul I și 60,01% în turul II, iar la Murgeni 60,91% în turul I și 67,16% în cel de-al doilea tur de scrutin.

Cu toate acestea, statistic, diferența dintre procentele de voturi luate de Ponta în primul tur și în cel de-al doile nu este foarte mare, așa cum se aștepta. Dacă liberalii lui Tăriceanu sau cei care l-au votat pe Vadim Tudor, deveniți aliați ai PSD după primul tur, ar fi optat pro Ponta, statisticile ar fi fost altele. De exemplu, în comuna Hoceni (adevărat fief social-democrat), PSD a câștigat în primul tur inimile a 78,52% din alegători. În cel de-al doilea, 82,13% din alegători au votat pe candidatul PSD. Diferența nu este foarte mare, fiind vorba doar de 3,61 preocente. Asta în condițiile în care în primul tur, la Hoceni, Dan Diaconescu a luat 4,18% din voturi, Vadim Tudor 1,90%, Tăriceanu 0,76%,

Singurul caz deosebit de reorientare spre ACL, a fost cel al locuitorilor municipiului Bârlad, unde la finele primului tur, Ponta a avut cel mai mare punctaj 42,25%, iar Iohannis 26,32% din voturi. În cel de-al doilea tur însă, bârlădenii l-au creditat pe Iohannis cu 50,39% din voturi, iar pe Victor Ponta cu 49,61%.

Vasluienii cu idei social-democrate, dezamăgiți

După ce PSD a ratat alegerile la nivel național, peste cei care l-au susținut pe Ponta din muncipiul Vaslui s-a instalat o stare de dezamăgire, firească, de altfel.

Dumitru Buzatu, președintele PSD Vaslui, a precizat că a din punctul său de vedere s-a făcut tot ce s-a putut pentru ca Victor Ponta să câștige.

Un alt răspuns dat publicității a fost cel al lui Adrian Solomon, primarului municipiului Bârlad: „Poporul a votat, poporul fie lăudat! Nu mai este nimic de comentat acum. În județ electoratul a fost în continuare fidel opțiunii de stânga. De altfel, cred că cetățenii din județul Vaslui au dovedit mereu că sunt mai inteligenți decât cei din țară, pentru că nu i-au păcălit niciodată Băsescu și cu oamenii lui”.

De cealaltă parte a baricadelor, Dan Marian, copreședinte ACL a declarat ieri că România ar fi avut nevoie acum 20 de ani de un șef de stat ca Iohannis și s-a arătat foarte mulțumit de procentul de 40,29 obținut în județ, în condițiile în care Vasluil este cunoscut ca fief PSD.

„Rezultatul acestor alegeri este o victorie a românilor și, fără să exagerez, este o nouă revoluție. Prezența atât de mare la vot a arătat că oamenii își doresc drept președinte un om cu bun-simț, un om serios, președintele de care România ar fi avut nevoie încă de acum 20 de ani. În județul Vaslui, care este un județ dominat de PSD, am obținut un rezultat foarte bun, practic ne-am atins obiectivul”, a declarat senatorul Dan Marian.

Deputatul Florin Ciurariu, liderul liberalilor din județ a lăudat munca depusă de susținătorii ACL în județ: „Sunt bucuros și încrezător că România va intra în normalitate. Pentru județul Vaslui, ne-am atins ținta de 40%. E un scor bun într-un județ îngenuncheat de PSD, un județ greu, plin de asistați social. Le mulțumesc tuturor celor care au fost alături de Klaus Iohanis”.

Duminică seara, în timp ce românii defilau prin orașele din țară de bucurie că a câștigat Klaus Iohannis, municipiul Vaslui părea un oraș părăsit. Luni dimineață, până și aliații PSD s-au dezis de Victor Ponta. La sediul Partidului Conservator, coducerea a ordonat, la prima oră a dimineții, eliminarea tuturor posterelor cu Victor Ponta. La fel s-a întâmplat și în satul Tanacu, unde s-au eliminat majoritatea bannerelor dedicate candidatului PSD.

Turismul electoral, mare dar nu excesiv pe secție

Comparativ cu primul tur de scrutin, când 14.497 de alegători au votat pe liste speciale, la cel de-al doilea numărul de turiști care au votat în alte localități a fost de 16.695, fiind înregistrate cu 2.198 mai multe cazuri de acest gen. Cu toate acestea, nu au mai fost atât de multe cazuri în care să existe foarte mulți turiști de profil per secție. Au fost totuși și câteva excepții. În comuna Tanacu, la o singură secție de votare, au existat 100 de turiști la primul tur al alegerilor și 129 la cel de-al doilea. La Deleni a mei existat un caz în care numărul de turiști a crescut de la 90 în primul tur, la 110 în al doilea.

Klaus Iohannis, pe prima pagina in presa germana: “O surpriza si o victorie istorica”. Ce scriu agentiile straine despre alegerile de la Bucuresti

Presa germana relateaza, in editiile online, despre victoria etnicului german Klaus Iohannis la alegerile prezidentiale din Romania, notand ca succesul acestuia reprezinta “o surpriza”.

Romanul de origine germana Iohannis a devenit noul sef al statului, titreaza cotidianul Die Welt, precizand ca actualul premier, Victor Ponta, a inceput campania electorala in calitate de favorit. “Toti vor fi surprinsi, voi castiga”, sunt cuvintele cu care si-a inceput campania Klaus Iohannis, scrie Die Welt, care noteaza ca victoria lui Iohannis reprezinta “o surpriza” dar si “o victorie istorica”, scrie Mediafax. “Cu cea mai mare participare din anii ’90 pana in prezent (mult peste 60%) a reusit sa castige Iohannis (…) Favorit a fost actualul premier Victor Ponta, care a obtinut victoria in primul tur, de acum doua saptamani, cu 40% si parea de neinvins de Iohannis (30%). Toate sondajele de opinie il dadeau invingator pe Ponta”, noteaza Die Welt.
“Klaus Iohannis – presedinte. Victor Ponta isi recunoaste infrangerea”, titreazaDeutsche Welle, citandu-l pe Victor Ponta, care “le-a multumit tuturor romanilor care s-au prezentat la vot, afirmand: Poporul are intotdeauna dreptate”.
“Ponta l-a felicitat pe contracandidatul sau Iohannis pentru victorie”, titreazaFrankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), care scrie si despre protestele impotriva lui Ponta de la Bucuresti, imediat dupa incheierea scrutinului.
Pentru FAZ victoria candidatului ACL reprezinta “o senzatie”. Si Der Spiegelanunta faptul ca premierul Victor Ponta si-a recunoscut infrangerea, dar a precizat ca nu va demisiona. Die Zeit noteaza ca romanul de origine germana Iohannis este castigatorul alegerilor din Romania si va fi noul presedinte.
Victoria lui Klaus Iohannis este anuntata si de publicatiile economiceHandelsblatt si Wirtschaftsblatt, din Austria, care preiau agentiile internationale de presa.
Si presa din Austria relateaza despre victoria lui Iohannis, Der Standardremarcand prezenta record de participare – peste 65%. Der Standard aminteste de cozile imense formate de diaspora romaneasca, atat din turul II, cat si din turul I, cand au provocat demisia lui Titus Corlatean din fruntea diplomatiei.
Publicatia Die Presse scrie ca premierul Victor Ponta l-a sunat pe Klaus Iohannis pentru a-l felicita, dupa ce “plecase in turul II ca favorit”.
Agentia austriaca APA abordeaza problema votului din diaspora unde oamenii s-au asezat la coada in unele orase europene inca din timpul noptii.
“Opozitia a acuzat guvernul ca a incercat sa impiedice votul din strainatate. Cei aproximativ trei milioane de romani din diaspora au votat mereu impotrivia Partidului Social-Democrat, pe care il considera un urmas al Partidului Comunist, corupt si rezistent la reforma”, scrie APA.
Principalele agentii de presa internationale relateaza despre victoria surprinzatoare a lui Iohannis
Agentia France Presse, Reuters, Associated Press si ANSA, citate de Mediafax, relateaza despre victoria surprinzatoare a lui Klaus Iohannis in alegerile prezidentiale din Romania, notand ca scrutinul a fost marcat de probleme pentru romanii din diaspora.
“Denigrat de adversari din cauza originilor germane, Klaus Iohannis, care a creat surpriza castigand scrutinul prezidential din Romania, a reusit sa convinga electoratul pledand pentru o Romanie «normala», libera de coruptie”, noteaza Agentia France Presse intr-un material cu titlul “Klaus Iohannis, parcursul atipic al «germanului de Transilvania» devenit presedinte”.
“Liderul Partidului National Liberal pare absolut atipic pe scena politica a acestui stat fost comunist: este membru al minoritatii germane din Transilvania – fiind supranumit de pe o pozitie de superioritate «germanul» – si este de confesiune protestanta, intr-un stat in care aproape 90% din populatie este ortodoxa”, adauga AFP, potrivit Mediafax.
“Victor Ponta isi recunoaste infrangerea in cursa prezidentiala”, titreaza agentia Reuters: “Premierul Victor Ponta a admis o infrangere socanta in scrutinul prezidential din Romania, dupa ce sondajele la iesirea de la urne au aratat ca adversarul sau de centru-dreapta Klaus Iohannis are o revenire surprinzatoare”.
“Mii de oameni au iesit pe strazi la Bucuresti pentru a celebra, dupa ce premierul Ponta si-a recunoscut infrangerea in fata primarului de etnie germana al Sibiului, intr-un scrutin prezidential foarte strans. Premierul Victor Ponta era favorit, dar era urmat indeaproape de Klaus Iohannis, primarul Sibiului care promite combaterea coruptiei”, scrie Associated Press.
“Klaus Iohannis castiga in Romania, Victor Ponta isi recunoaste infrangerea”, titreaza agentia italiana ANSA, notand ca scrutinul prezidential a fost marcat de probleme in diaspora, in principal la Paris si Torino.
“Premierul Victor Ponta si-a recunoscut infrangerea in turul doi al alegerilor prezidentiale din Romania”, titreaza agentia rusa TASS.
Sursa: mediafax.ro

INCIDENTE la secțiile de votare din străinătate: Gaze lacrimogene la Torino și Paris. Peste 360.000 români din diaspora au votat până la ora 23.00

Mai mulți români care așteptau să voteze în fața secției din Torino, în jurul orei locale 20.45, au avut nevoie de îngrijiri medicale, după ce, potrivit relatărilor unor persoane aflate acolo, jandarmii ar fi intervenit cu gaze lacrimogene. Forțele de ordine au intervenit cu gaze lacrimogene, duminică seară, în fața secțiilor de votare de la Paris, unde sute de oameni protestează, la ora transmiterii acestei știri, pentru că nu au putut să voteze, secțiile de votare închizându-se. Mediafax.ro transmite în timp real evenimentele de la secțiile de votare din străinătate.

UPDATE 01:20 – Peste 360.000 români au votat în diaspora; cei mai mulți – în Italia, Spania și R. Moldova

Peste 360.000 români din diaspora au votat până la ora 23.00 la cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, față de peste 150.000 la scrutinul din 2 noiembrie, cei mai mulți votanți înregistrându-se în Italia, Spania, Republica Moldova, Marea Britanie, Franța și Germania.

Potrivit rezultatelor centralizate de Biroul Electoral Central din cele 294 de secții de votare din străinătate, până la 23.00, ora României, au votat 362.692 de români.

Cei mai mulți au votat în Italia – 94.758, în Spania – 83.153, Republica Moldova – 35.630, Marea Britanie – 24.474, Franța – 16.114 și Germania – 16.716.

În Belgia au votat 11.435 persoane, iar în Austria – 9.565.

De asemenea, 4.852 au votat în Danemarca, 4.491 în Cipru, 3.842 în Olanda 3.451 în Grecia, 3.249 în Ungaria și 2.850 în Portugalia.

În SUA, au votat 11.363 de persoane, iar în Canada 3.907.

La primul tur al alegerilor prezidențiale, până la ora 23.00 votaseră 153.677 de români.

Astfel, în 2 noiembrie, până la ora 23.00 în Spania votaseră 33.053 de români, în Republica Moldova – 21.980, Marea Britanie – 7.977, Germania – 7.320 – și în Franța – 7.119. În Belgia votaseră 5.951 de persoane, în Austria – 2.933, iar în Cipru – 1.784.

Zeci de mii de români au stat la cozi la secțiile de votare din Europa, unii dintre ei așteptând încă de la orele 5.00-6.00 dimineața, înainte de deschiderea secțiilor de votare.

UPDATE 23:30 – Mulțimi de oameni așteaptă în continuare să voteze în New York, cu 5 ore înainte de încheierea votului

UPDATE  – Muhuleț: BES a transmis o circulară către secțiile din străinătate – votarea se închide la ora 21.00

Biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate a transmis o circulară către toate secțiile din diaspora să respecte prevederile legale potrivit cărora votarea se închide la ora 21.00, a anunțat, duminică, purtătorul de cuvânt al BEC, Marian Muhuleț.

”Am văzut și eu imaginile cu documentele de la Torino, la o televiziune. Nu pot să comentez mai mult decât atât. Am luat legătura cu colegii de la Biroul 48 (pentru secțiile de votare din străinătate n.r.), ne-au spus că încearcă să vorbească cu cineva de la secția de votare de acolo. Au transmis circulară către toate secțiile de votare din străinătate să respecte prevederile legale și că votarea se închide la ora 21.00”, a spus Marian Muhuleț, întrebat despre incidentele de la unele secții de votare din străinătate.

UPDATE 23:25 – Mai mulți polițiști și circulație restricționată la Ambasada României din Bruxelles

Mai mulți polițiști se aflau duminică seara în fața Ambasadei României de la Bruxelles, unde mii de persoane așteaptau la coadă pentru a vota, relatează postul de televiziune RTL Belgium, în pagina electronică, menționând că strada unde se află reprezentanța este închisă circulației.

Mii de cetățeni români care locuiesc în Belgia sau nordul Franței s-au deplasat duminică în comuna Uccle din Bruxelles, unde se află trei din cele patru secții de votare din Belgia.

Mai mulți români din Franța au preferat să meargă să voteze la Bruxelles, sperând că vor avea de așteptat mai puțin la coadă.

Potrivit RTL, coada se întindea pe distanțe de câteva sute de metri duminică seara.

În acest context, la ora locală 21.00 (22.00, ora României) în zonă au fost trimise mai multe echipe de polițiști, iar circulația pe strada unde se află ambasada a fost închisă.

“I-am spus ambasadorului că ar trebui să accelereze procesul în secțiile de votare pentru ca lucrurile să meargă mai repede și cât mai mulți oameni posibil să voteze cât mai repede posibil”, a declarat Armand de Decker, primarul comunei Uccle din Bruxelles.

Totuși, potrivit ambasadorului Ștefan Tinca, situația este sub control.

“Am început pregătirile normale în urmă cu câteva luni și am reușit în ultimele săptămâni să ameliorăm, să asigurăm un flux optim. În opinia mea, (sectiile de de vot) funcționează deja la o viteză maximă”, a declarat duminică ambasadorul României în Belgia pentru RTL.

“Sperăm că lucrurile se vor calma un pic”, a adăugat el.

UPDATE – Austria: Toți cei peste 8.000 de români care s-au prezentat la urne au reușit să voteze

Toți cei peste 8.000 de cetățeni care s-au prezentat la cele trei secții de vot organizate pe teritoriul Austriei la scrutinul de duminică au reușit să își exprime opțiunea electorală, fapt posibil și datorită sprijinului acordat de aproximativ 20 de voluntari.

 Încă de la ora locală 20.00, în fața secțiilor de vot din Viena nu se mai aflau alegători, precizează un comunicat al MAE.

O tânără din grupul de voluntari a explicat că după primul tur de scrutin, mai mulți tineri au înaintat o plângere ambasadei, care i-a invitat la discuții.

“Inițial am fost opt sau zece la discuțiile de la ambasadă, iar echipele de voluntari le-am format ulterior sunând alți prieteni”, a explicat ea.

Tânăra a precizat că printre măsurile luate pentru fluidizarea fluxului de alegători au fost crearea echipelor de voluntari, care au verificat încă de afară validitatea declarațiilor completate pe propria răspundere, dar și a actelor de identitate, astfel încât atunci când au intrat în sediile în care funcționau secțiile de votare nu s-a mai pierdut timp pentru verificare. De asemenea, a menționat și crearea paginii de Facebook unde au fost postate în timp real informații cu privire la situația votului.

UPDATE 22:30 – Incidente și la secțiile de votare de la Paris, unde s-a intervenit cu gaze lacrimogene

La închiderea urnelor la ora locală 21.00 (22.00, ora României), câteva sute de români au rămas în fața porților, nereușind să voteze.

De asemenea, mai multe persoane care au votat sunt blocate în curtea ambasadei, întrucât nu li se dă voie să iasă.

“Ultimii care au votat sunt ținuți la porți în curte pentru a-i lăsa să iasă toți odată. În spatele porților, oamenii urlă: «Nu plecăm!! Vrem să votăm!!»”, scrie o tânără prezentă la secția de vot de la Ambasada din Paris.

De partea cealaltă, cei care au rămas afară strigă: “Hoții!”, Hoții!”, “Demisia”.

Forțele de ordine au folosit gaze lacrimogene împotriva românilor care nu vor să plece.

UPDATE 22:10 – Gaze lacrimogene la Torino, în fața secției de votare, unde se află încă sute de români

Câteva sute de persoane se aflau, duminică, în jurul orei locale 20.45, în fața secției de votare din Torino – Italia, unde la un moment dat au fost împrăștiate gaze lacrimogene.

Potrivit unor relatări ale românilor aflați la coadă pentru a-și exercita dreptul la vot, gazele lacrimogene ar fi fost împrăștiate de către forțele de ordine italiene.

În urma incidentului, unele persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale.

Unii dintre românii aflați la coadă și care voiau să voteze au reacționat vehement, huiduind și scandând: “Hoții! “Hoții!”.

Mai multe filmulețe cu incidentul de la Torino au fost postate pe Facebook de către consilierul local din Verbania Adrian Chifu. În imaginile respective se poate vedea mult fum provenit de la gazele lacrimogene și oameni care-și acoperă fețele cu fulare. El prezintă unul dintre filmulețe astfel: “E război la Torino! Au dat cu gaze jandarmii! Stat român, rușine!”

De asemenea, un alt român aflat la coadă, Pavel Croitoru, a postat pe aceeași rețea de socializare poze cu oameni întinși pe jos, afectați de gazele lacrimogene, și care primesc ajutor de la ceilalți oameni.

UPDATE 21:21 Ambasadorul la Dublin cere BEC să prelungească votarea; Muhuleț: Votarea se încheie la 21:00

Ambasadorul României la Dublin, Manuela Breazu, a cerut, duminică seară, Biroului Electoral Central, prelungirea programului de vot, în condițiile în care mai mult de 2.000 de români stau încă la coadă pentru a vota.

Purtătorul de cuvânt al BEC, Marian Muhuleț, a confirmat că această solicitare a fost primită.

El a spus, într-o declarație de presă, că procesul de votare începe la 7.00 dimineața și se încheie la ora 21.00: “În momentul actual, textul de lege este foarte precis: votarea începe la 7.00 dimineața și se încheie la ora 21.00”.

El a reiterat faptul că ministrul de externe, Teodor Meleșcanu, nu a trimis BEC nicio cerere pentru prelungirea votării în diaspora.

UPDATE 20:53 – Aproape 285.000 de români au votat în diaspora până la 19.00, ora României

Aproape 285.000 de persoane au votat în diaspora până la 19.00, ora României, cei mai mulți, peste 18.000, votând în Marea Britanie.

Potrivit datelor furnizate de Biroul Electoral Central (BEC), la 19.00, ora României, în diaspora au votat 284.970 de români.

În Marea Britanie, au votat 18.030 de români, dintre care 8.387 la cele trei secții de votare din Londra.

În Franța au votat 13.032 de persoane, dintre care 5.800 la cele două secții din Paris.

În Germania au votat 11.426 de persoane.

UPDATE 20:45 – Câteva mii de români, încă la coadă la secțiile de votare din Londra, Munchen, Republica Moldova

La Paris, la secțiile de votare de la Ambasadă și ICR cozile s-au scurtat, însă duminică seară, la ora 20.30, ora României, mai erau aproximativ 1.000 de românii care așteptau să voteze. Oamenii sunt nemulțumiți că după ore în șir de așteptare nu au reușit încă să voteze, iar din când în când scandează.

 Și la ICR Londra peste 1.000 de romîni așteaptă încă la coadă, unii dintre ei de cel puțin nouă ore.

La secția de votare din Munchen, la ora transmiterii acestei știri mai așteptau să ajungă la urne aproximativ 800 de români, ca și la Chișinău, unii dintre ei așteptând să voteze de mai bine de 11 ore.

UPDATE 20:00  – New York: 840 de persoane votaseră până la ora prânzului; alte câteva sute așteaptă

Peste 800 de persoane votaseră, până la ora prânzului, la Consulatul României din New York și alte câteva sute de persoane așteaptă la coadă care se întinde de-a lungul a două străzi, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Comisia de votare a fost suplimentată la 7 persoane față de 3 data trecută, iar secția de vot a fost mutată într-o sală mai încăpătoare, astfel că 840 de persoane au votat până în jurul orei locale 12.00, aproape de două ori și jumătate mai mult decât la turul precedent.

De această dată, însă, și numărul celor care așteaptă este mai mare. Câteva sute de persoane așteaptă la coadă, așteptarea durând în prezent aproximativ două – trei ore.

Politia metropolitană are un echipaj stationat pe strada pe care se află intrarea la secția de vot din incinta consulatului, pentru a asigura fluiditatea traficului.

UPDATE 19:30 – Sute de români, la cozi în Montreal pentru vot

Sute de români au fomat cozi și în Montreal pentru a vota în turul II al alegerilor prezidențiale.

Imagini: Monica Medea

UPDATE 19:07 – Lazurca: Cozi foarte mari la Chișinău; îi îndemn pe români să voteze la secții din afara capitalei

Situația a început să se tensioneze la Chișinău duminică după-amiază pe măsură ce cozile de la secțiile de vot pentru prezidențiale s-au îngroșat, condiții în care ambasadorul României, Marius Lazurca, i-a îndemnat pe români să se ducă să voteze la secțiile de votare din apropierea Capitalei.

Românii din R. Moldova s-au prezentat la vot cu două ore înainte de deschiderea urnelor și au stat ore în șir la coadă. Dacă la început timpul de așteptare era de o oră, două, cei care au venit după ora 10:00 au reușit să voteze după 5 ore de stat.

După-amiază oamenii au început să forțeze gardurile de protecție și au scandat “Vrem să votăm!” și “Rușine!”. Carabinierii (jandarmii moldoveni – n.r.) încearcă să păstreze ordinea.

“Interesul pentru scrutin este foarte mare. Deși am eficientizat cu mult procesul de vot, cozile sunt foarte mari în Chișinău. Îi îndemn pe românii din Chișinău, care au posibilitatea, să meargă și să-și exercite dreptul de vot la secțiile de votare din Hâncești, Călărași, Orhei. Secțiile din Ialoveni și Chișinău sunt foarte aglomerate”, a declarat, pentru Unimedia, Marius Lazurca, Ambasadorul României în R. Moldova.

La secția de la Ialoveni, o femeie și-a uitat pașaportul dar a plecat cu ștampila, astfel că votul a fost oprit pentru 15 minute.

Pe de altă parte, presa din R. Moldova susține că secțiile din Chișinău, Ialoveni, Hâncești și Orhei sunt aglomerate.

Potrivit datelor de la ora 10:00, la Chișinău au votat un număr dublu de persoane față de primul tur.

ProTV Chișinău susține că până la ora 16:00 au votat, potrivit unor surse, aproximativ 23.000 de români.

Pe 2 noiembrie la cele 21 de secții din R. Moldova au votat aproape 20.000 de români.

UPDATE 19:00 – Sute de români au stat la rând chiar și cinci ore pentru a vota în Florența – presă

Sute de români așteaptă la coadă pentru a vota într-o secție de votare amenajată în orașul italian Florența,relatează site-ul publicației La Repubblica, prezentând imagini.

Sute de români au așteptat aproximativ cinci ore pentru a vota la secția amenajată pe strada Agnolo din Florența.

Potrivit ziarului La Repubblica, românii au așteptat calmi și nu s-au înregistrat incidente.

Mii de cetățeni români așteaptă ore întregi pentru a vota în secții amenajate în Torino, Veneția, Bologna și Roma.

UPDATE 18:29 – Muhuleț: Președintele secției de votare 151 din Londra a cerut BEC prelungirea votării după ora 21.00

Președintele secției de votare 151 din Londra a cerut Biroului Electoral Central să dispună prelungirea după ora 21.00 a programului de votare la această secție, a declarat, duminică, purtătorul de cuvânt al BEC, Marian Muhuleț.

Potrivit acestuia, solicitarea urmează să fie discutată de membrii BEC.

El a adăugat că mai multe persoane au trimis la BEC cereri pentru prelungirea votării, însă aceasta este singura ”oficială” până la această oră.

UPDATE – Germania: Peste 10.000 de români așteaptă să voteze la cele cinci secții de vot

Peste 10.000 de români stau, duminică seară, la coadă la secțiile de vot din Germania (Munchen, Stuttgart, Bonn, Berlin și Hamburg), unde timpul de așteptare este de ore bune, iar oamenii continuă să vină.

Mihai Rusu, român din diaspora, a povestit pentru MEDIAFAX că a reușit să voteze după 7 ore de stat la coadă. “Am ajuns la 7.30, erau deja peste 800 de oameni la coadă, și am ieșit din sala de votare după ora 14:20”, a spus acesta, acuzând faptul că logistica este “catastrofală”.

“Sunt 7 cabine de vot, 7 ștampile, dar nu sunt prezenți toți reprezentanții biroului secției de votare, sunt doar 5, iar procesul este foarte greoi. Se intră prin două părți și oamenii sunt triați, se intră alternativ de la cele două cozi. Apoi le sunt verificate declarațiile pe propria răspundere. Totul merge foarte încet, au fost și cazuri în care oamenii au fost nevoiți să completeze din nou, dar s-a votat în prima jumătate a zilei cât s-a votat în total în primul tur”, a precizat Rusu, potrivit căruia până la ora locală 14:30 au votat 1.700 de persoane.

Acesta a asistat și la un incident provocat de un grup de 4-5 cetățeni români, de etnie romă, care nu au dorit să stea la coadă și au avut o mică altercație cu Poliția.

“Până acum lumea a fost calmă, dar pe măsură ce timpul trece oamenii au devenit teribil de nervoși, le scade răbdarea și cer demisia lui Teodor Meleșcanu și a întregului Guvern”, a spus Rusu.

“Ponta, Ponta, nu uita România nu e a ta!”, au mai strigat oamenii, potrivit lui Mihai Rusu. Acesta a mai spus că a existat o perioadă de stagnare între 13:00-13:30, când oamenii de la coadă nu au putut vota, pentru a le permite femeilor cu copiii să voteze.

La ora publicării, la Munchen se aflau la coadă circa 3.000 de români. Tot 3.000 de persoane sunt și la Consulatul de la Hamburg, dar atmosfera este mai liniștită.

De asemenea, la secțiile de vot de la Stuttgart (unde clădirea Consulatului este mică) și Bonn sunt câte 3.000 de români la coadă, iar la Berlin sunt mai multe sute.

Mai mulți români și-au exprimat indignarea pentru faptul că în întreaga Bavarie există o singură secție de vot, deși acest land este cel mai mare din Germania ca suprafață, iar comunități de români sunt împrăștiate în localități aflate la sute de kilometri de Munchen.

Totodată, mulți sunt nemulțumiți de faptul că România nu are un Consulat în capitala financiară a Germaniei, Frankfurt am Main, unde există o comunitate mare de români, nevoiți să se ducă sute de kilometri cu trenul sau mașina până la Berlin sau Bonn.

Potrivit datelor anunțate de BEC, până la ora locală 13:00, în Germania au votat 5.635 de persoane.

Conform MAE, la nivelul anului 2013 în Germania trăiesc 236.000 de români.

UPDATE 18:10 – FADERE: Cinci ore pentru a putea vota la Paris, coadă de 5.000 de oameni în Bruxelles

Timpul de așteptare pentru a putea vota, duminică seară, la Paris este estimat la cinci ore, iar în Bruxelles coada celor care așteaptă să ajungă la urne este de circa 5.000 de persoane și s-a solicitat intervenția Poliției, pentru a face un cordon de protecție, potrivit FADERE.

Tot cinci ore se estimează că au de așteptat și românii din Spania care stau la rând în suburbia madrilenă Coslada, conform aceleiași surse.

FADERE mai informează că în mai multe secții de vot “se simte o îmbunătățire a serviciilor, ca efect al măririi numărului personalului din secții cu personal MAE”. “Totuși, și această măsură este absolut insuficientă, având în vedere numărul românilor prezentați să-și exercite dreptul de vot”, susține Federația asociațiilor de români din Europa – FADERE.

“Dacă solicitările FADERE ar fi fost luate în seamă de către Biroul Electoral Central și de către Ministerul Afacerilor Externe, toate aceste lucruri nu s-ar fi întâmplat. FADERE a cerut în nenumărate rânduri 1.000 secții de vot și dublarea numărului personalului în secțiile deja existente. Solicităm, pe această cale, mărirea programului secțiilor de vot, în așa fel încât toți românii aflați la coadă la ora 21:00 să poată vota”, a declarat președintele federației, Daniel Tecu.

Cozi de sute și chiar mii de oameni s-au format, duminică, și în fața altor secții de votare din diaspora.

UPDATE 18:00 – Mii de români stau la coadă pentru a vota în orașul britanic Portsmouth

Mii de cetățeni români așteaptă să voteze la o secție amenajată în orașul britanic Portsmouth, situat în sudul Angliei, relatează presa locală.

Potrivit site-ului de știri Portsmouth.co.uk, oamenii așteaptă într-o coadă de sute de metri formată la o secție de votare din Centrul comunitar Fratton.

Un oficial de la secția de votare din Portsmouth a declarat că la urne sunt așteptați 10.000 de români.

Orașul britanic Portsmouth este situat în comitatul Hampshire, într-o zonă de coastă, în sudul Angliei.

UPDATE 17:00 – Mii de români așteaptă ore întregi pentru a vota în Roma, Veneția și Bologna

Mii de cetățeni români așteaptă ore întregi pentru a vota în secții amenajate în Veneția, Bologna și Roma, afirmă surse citate de ziarul La Repubblica.

La Veneția, aproximativ 600 de persoane așteaptă la voteze la o filială a Institutului Cultural Român, perioada de așteptare fiind de patru-cinci ore, precizează La Repubblica.

“Cozi nesfârșite și la Bologna, în fața Consulatului român, situat pe strada Guelfa”, notează publicația italiană.

La Roma, autoritățile au interzis circulația rutieră pe strada Serafico, unde este coadă la vot în fața Consulatului României.

UPDATE – Aproximativ 700 de români așteaptă să voteze în fața ambasadei României din Dublin. Mulți au fost îndemnați să meargă să voteze la Belfast.

UPDATE – Sute de români așteaptă să voteze la Bruxelles

Europarlamentarul Siegfried Mureșan a postat pe pagina sa de Facebook o fotografie cu românii care așteaptă să voteze în fața Ambasadei României de la Bruxelles.

UPDATE 16:25 – Români din Norvegia, 550 de kilometri cu avionul pentru a vota la Oslo

Un grup de zece români care lucrează în orașul Stavanger din Norvegia au mers cu avionul, duminică, pentru a vota la Ambasada României de la Oslo, situată la o distanță de peste 550 de kilometri, unde au stat la coadă două ore și jumătate pentru a-și exprima opțiunea electorală.

Ioana Stan, una dintre membrele grupului de români, a declarat, duminică, pentru MEDIAFAX că a meritat tot efortul depus pentru a vota la alegeri.

“Suntem un grup de români care lucrăm în Stavanger și am luat avionul pentru a ajunge să votăm la Ambasada României din Oslo, situată la peste 550 de kilometri distanță. Am luat bilete dus-întors cu preț redus, pentru grup, ne-a costat circa 200 de euro, am luat trenul de la aeroport până în centrul capitalei Norvegiei, dar a meritat tot efortul făcut, și timpul petrecut pe drum, și distanța, și costurile, pentru a putea vota la alegeri. În fața ambasadei au fost câteva sute de persoane, am stat la coadă două ore și jumătate până am reușit să votăm”, a spus Stan.

Aceasta a subliniat că lucrează șase zile pe săptămână la o companie de explorări petroliere și sâmbătă avea zi liberă, dar a făcut schimb pentru a putea vota duminică.

“În primul tur nu am votat, dar acum am făcut schimb cu ziua liberă pentru a putea ajunge la Oslo”, a precizat Ioana Stan.

Un alt membru al grupului, Florin Focșăneanu, a spus, la rândul său, că a votat și în primul tur și că a meritat să meargă și în turul al doilea la Ambasada României din Oslo, “indiferent de efortul depus”.

UPDATE 16:20 – Cozi kilometrice la secțiile de votare de la Londra. Peste 12.000 de români stau la coadă

Peste 12.000 de români stau la coadă, duminică după-amiază, la cele trei secții de votare din Londra, oamenii așteptând ore în șir și fiind hotărâți să nu plece, deși nu sunt convinși că vor ajunge să voteze, iar afară a început să plouă.Cozile la cele trei secții de votare din Londra se întind pe câțiva kilometri, iar oamenii continuă să vină la vot.

Tommy Tomescu, lider al Partidului Europenilor, a declarat, pentru MEDIAFAX, că, potrivit unor estimări oficiale, la cele trei secții de votare din Londra s-ar afla peste 12.000 de români.

“Cozile sunt kilometrice, la secția de la Institutul Cultural Român coada se întinde în jurul clădirii, ajungând de unde începe”, a apus Tommy Tomescu.

Acesta susține că partidele din România au fost avertizate înainte de vot că “va fi mai rău” decât în 2 noiembrie, dar nimeni nu a făcut nimic, nici măcar deputații de diaspora și partidele de opoziție.

“Numărul celor care se așează la coadă este în creștere. Sunt foarte mulți”, a mai spus Tomescu.

Ela precizat că nu a reușit să voteze, întrucât se ocupă de împărțirea de ceai și cafea pentru cei de la coadă.

Conform estimărilor sale, oamenii așteaptă mai multe ore pentru a vota, la ICR votând cam patru sute de oameni pe oră, iar britanicii care trec prin zonă se opresc să întrebe ce se întâmplă

La rândul său, o altă româncă, Silvia Dan a precizat, pentru MEDIAFAX, că stă la coadă la secția de la Consulat de la 7.30, ora locală, și nu reușise să voteze până la 13.00, ora locală.

La secția de la Consulat coada se întinde pe o distanță de aproximativ doi kilometri, fiind peste 2.000 de persoane.

“Totul merge foarte încet, în ritm de melc, nu există acea fluiditate. Eu mai am în fața mea în jur de 200 de persoane și cred că mai am de așteptat cel puțin două ore”, a spus românca, precizând că, totuși, atmosfera ”este în general calmă și au venit mai mulți voluntari care au încercat să liniștească spiritele”.

Din când în când, oamenii de la cozi strigă “Jos Ponta!” și “Vrem să votăm!.

“La un moment dat, au venit doi paznici care le-au cerut oamenilor să nu afișeze pancarte cu  «Jos Ponta!», deoarece nu ar fi corect să fie nominalizat numele unui candidat. Acum domnește în general un spirit calm, pasiv, se împart ceai, cafea, cornuri. Dar rândurile se îngroașă, de obicei la Londra oamenii vin să voteze după-amiază, astfel că există pericolul ca spre seară oamenii să se revolte în momentul în care vot constata că nu vor mai putea vota”, a mai spus Silvia Dan.

O coada imensă, unde oamenii asteaptă mai bine de doua ore, s-a format și la sectia de la Portsmouth, la circa 120 de kilometri de Londra.

UPDATE 16:20 – Cozi de un kilometru la secția de votare din Stuttgart

Mii de români stau la coadă, duminică după-amiază, în fața secției de votare deschise la consulatul onorific din orașul german Stuttgart, unde așteaptă pe două rânduri care se întind pe câte un kilometru, unul fiind destinat celor care au venit cu copiii.

This content requires the Flash Player. Download Flash Player. Already have Flash Player? Click here.

Potrivit celor aflați la fața locului, numărul românilor care așteaptă în stradă să voteze este mult mai mare decât al celor veniți la urne în primul turul al alegerilor prezidențiale.

“La Stuttgart, coada e cel puțin dublă față de primul tur. Data trecută, am așteptat șase ore până să pot vota”, susține, pe pagina sa de Facebook, un român care a votat în Stuttgart.

O parte a celor aflați la coadă nu cred că vor mai putea ajunge la urne, însă, cu toate astea, nu pleacă din fața secției de votare.

În Luxemburg, coada este de sute de oameni.

UPDATE 15:30 – Aproape 115.000 români au votat în diaspora. Cei mai mulți – în Italia, Spania, Franța și Republica Moldova

Aproape 115.000 de români din diaspora au votat până la ora 13.00 la cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, de aproape trei ori mai mult față de scrutinul din 2 noiembrie, cei mai mulți votanți înregistrându-se în Italia, Spania, Republica Moldova, Marea Britanie, Franța și Germania.

Potrivit rezultatelor centralizate de Biroul Electoral Central din 263 din cele 294 de secții de votare din străinătate, până la 13.00, ora României, au votat 114.607 români.

Cei mai mulți au votat în Italia – 29.262, în Spania – 24.077, Republica Moldova – 15.328, Marea Britanie – 5.893, Franța – 5.685 și Germania – 5.635.

În Belgia au votat 4.213 persoane, în Austria – 3.106 și în Cipru 1.724.

De asemenea, 1.324 de români au votat în Grecia, 1.522 în Danemarca și 1.542 în Olanda.

La primul tur al alegerilor prezidențiale, până la ora 13.00 votaseră 40.206 de români, potrivit datelor centralizate de BEC din 262 din cele 294 de secții de votare.

Astfel, în 2 noiembrie, până la ora 13.00 în Spania votaseră 6.959 de români, în Republica Moldova – 9.087, în Franța – 2008, Germania – 1.560, Marea Britanie – 1.243. În Austria, votaseră 845 de persoane, în Belgia – 1.732, iar în Cipru – 643.

În Birmingham, românii stau la coadă și câte patru ore pentru alegerea viitorului șef de stat.

UPDATE 15:30 Coadă de sute de oameni în Londra

La Londra, în stradă așteaptă să voteze sute de români. Mulți dintre ei stau la rând de două sau chiar trei ore și cred că abia peste o oră vor ajunge să pună ștampila pe buletinul de vot.

UPDATE 14:30 – Peste 4.000 de români protestează la Munchen

“Peste 4.000 de oameni protestează la Consulatul României de la Munchen, întrucât sunt teribil de supărați și nemulțumiți de modul de organizare din partea Ministerului de Externe și Guvernului și cer demisia lui Ponta”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Mihai Rusu, membru al diasporei române din Germania.

El a spus că mulți dintre cei care așteaptă la coadă au venit de la distanțe de peste 300 de kilometri pentru a vota întrucât secția de votare de la Munchen este singura din întreaga Bavarie.

Mihai Rusu a venit la vot, împreună cu mai mulți prieteni, încă de la deschiderea urnelor, iar până la ora transmiterii acestei știri el și cei din grupul său nu reușiseră să voteze.

Rusu estimează că va mai trebui să aștepte alte două ore pentru a putea vota.

“Demisia, demisia Ponta!”, “Noi de aici nu plecăm până nu votăm!”, strigă oamenii la coadă.

Până la ora locală 13.00 (14.00, ora României), din cei 4.000 de oameni care stau la coadă reușiseră să voteze 1.355.

Mihai Rusu consideră că situația de la Munchen și de la alte secții din diaspora reprezintă “o gravă încălcare a dreptului de vot”

UPDATE 13:30 – Jandarmi italieni, la Consulatul român de la Torino,  unde 5.000 de oameni stau la coadă

Jandarmi italieni au sosit, pentru a asigura ordinea, la Consulatul român de la Torino, unde peste 5.000 de oameni stau la coadă pentru a-și exercita dreptul de vot.

La orele prânzului, la Consulatul român de la Torino au sosit mai mulți jandarmi italieni pentru a asigura ordinea, în condițiile în care peste 5.000 de români stau la coadă pentru a vota, iar unii au început să scandeze mesaje antiguvernamentale, nemulțumiți că trebuie să aștepte ore în șir pentru a putea vota.

UPDATE Zeci de români așteaptă și la Oslo să voteze

Zeci de români așteaptă și la Oslo să voteze, iar cei prezenti acolo spun că coada este mult mai lungă decât în primul tur de scrutin. Oamenii spun că pentru a ajunge la urne trebuie să aștepte în jur de două ore, iar numărul celor care vin la ambasada României din Oslo este în continuă creștere.

UPDATE  Zeci de români așteaptă la coadă să voteze în capitala Danemarcei

Zeci de români așteaptă la coadă să voteze în capitala Danemarcei, Copenhaga, unde numărul cabinelor de vot a fost mărit de la două, câte au fost în primul tur, la opt, duminică.

La primele ore ale dimineții, spun românii de acolo, votul s-a desfășurat normal, însă, în jurul prânzului, numărul celor care au venit să-și exercite dreptul de a alege a crescut, fiecare dintre aceștia așteptând, în medie, o oră pentru a ajunge la urne.

Coadă este și la cea de-a doua secție de votare din Danemarca, deschisă în orașul Ikast. Cei prezenți acolo spun că deși stau de aproximativ trei ore pentru a ajunge la urne, ei preconizează că abia peste încă o oră vor putea în sfârșit să voteze.

UPDATE 12:30 – Atmosferă tensionată la Paris, unde românii sunt nevoiți să aștepte câteva ore pentru a putea vota

Românii care stau câteva ore la coadă pentru a putea vota la cele două secții de la Paris scandează mesaje antiguvernamentale și “Vrem să votăm”, unii dintre votanți cerând prezența ministrului de Externe, Teodor Meleșcanu, printre ei.

La cele două secții de votare de la Paris, numărul românilor care stau la coadă să voteze este estimat de RFI la 5.000 de persoane, primii venind să voteze încă înainte de deschiderea urnelor.Potrivit unor martori oculari, atmosfera este tensionată, oamenii strigând “Vrem să votăm!”, “Jos Ponta!”, “Jos comuniștii!”, dar nu până în prezent nu s-au înregistrat incidente.

UPDATE 11:15 – Ambasadorul Ioan Jinga stă la coadă la ICR Londra să voteze

Ambasadorul României în Marea Britanie, Ion Jinga, așteaptă alături de numeroși români să voteze la ICR Londra, unde coada la secția de votare era de peste 1.000 de oameni încă de la ora locală 8.00.

Ambasadorul României la Londra, Ion Jinga, așteaptă la coadă să voteze la secția de votare de la sediul ICR.

La 8:00, la o oră de la deschiderea scrutinului, se formase deja o coadă de peste 1.000 de oameni.

Potrivit unor martori oculari, procesul de vot merge “relativ repede”, timpul de așteptare fiind de aproximativ o oră.

Cozi s-au format de la primele ore ale dimineții și la celelalte două secții din capitala britanică, de la Ambasadă și Consulat.

Primii români au venit încă din timpul nopții și au așteptat deschiderea urnelor.

În Marea Britanie, unde, potrivit datelor MAE, trăiesc circa 144.000 de români, au fost înființate 11 secții de vot.

UPDATE 10:15 – Peste 3.000 de oameni, la cozi la Consulatul din Torino. Oamenii se plâng că sunt ținuți ”ca la Zoo”

Peste 3.000 de români așteaptă să voteze, la ora transmiterii acestei știri, în fața Consulatului României de la Torino, unii dintre aceștia reclamând că, după ce se intră în grupuri de câteva zeci de persoane, se închid porțile cu lanțuri, iar ei sunt ținuți ”ca la grădina zoologică”.

Adrian Chifu, consilier local în Verbania, a declarat la Realitatea TV că în prezent peste 3.000 de români stau la cozi în fața Consulatului de la Torino, așteptând să voteze.

”Se intră în grupuri de câte 50 de persoane, apoi se închide poarta. Suntem ținuți ca la grădina zoologică, cu lanțurile puse la porți. Cerem Ministerului Afacerilor Externe să ia măsuri”, a afirmat Chifu.

Primii români s-au așezat la coadă în fața Consulatului de la Torino încă de la ora 6.00.

În Italia trăiesc cei mai mulți români din dispora, respectiv aproximativ 993.000, potrivit datelor MAE, dar numărul lor a scăzut în ultimii ani. În consecință, Ministerul de Externe a decis ca la alegerile prezidențiale de anul acesta să reducă, față de 2009, numărul secțiilor de votare, de la 55 la 51.

Publicația La Stampa a scris, în 3 noiembrie, că scrutinul prezidențial din România a generat tensiuni la Consulatul român din Torino, unde au existat doar trei secții de votare pentru aproximativ 50.000 de persoane, iar oamenii au stat ore în șir la coadă.

UPDATE 09:30 – Sute de oameni așteaptă la Chișinău să voteze; cozile s-au format încă de la ora 5.00

Câteva sute de persoane așteaptă la rând, duminică dimineață, la cele patru secții de votare din Chișinău, cozile formându-se încă din jurul orei 5.00, cu două ore înainte de începerea votului pentru alegerea președintelui României.

Sute de români s-au prezentat la cele patru secții de votare din Chișinău (două la Consulat și câte una la Ambasadă și la ICR) încă de la ora 5.00 dimineața, cu două ore înainte de deschiderea urnelor, la ora locală 7.00 (aceeași cu ora României).

Românii din Republica Moldova au la dispoziție 21 de secții de votare pentru a-și alege președintele.

În primul tur al alegerilor prezidențiale, zeci de români din Republica Moldova nu au putut să voteze până la închiderea urnelor la secțiile din capitală și la cea din Ialoveni, în apropiere de Chișinău.

La primul tur al alegerilor prezidențiale, în Republica Moldova au votat aproape 20.000 de persoane.

UPDATE 09:00 – Mii de români la cozi în fața secțiilor de votare din Paris, Torino, München, Viena

La Paris, unde sunt amenajate două secții de votare, la deschiderea secțiilor sute de oameni erau deja la coadă.

Alexandru Urdaș, coordonator al Ligii Studenților din Franța, aflat la Paris, a spus că în fața secțiilor de votare s-au format două cozi, la una dintre acestea aflându-se aproximativ 800 de oameni, iar la cealaltă peste 1.000 de persoane.

”Cam 800 de oameni sunt la coada mai mică și peste o mie la cealaltă. 800 coada mai mica si peste o mie. Poliția e cu noi, e liniște, a început ploia. Toată lumea este foarte motivată” a afirmat Urdaș la Realitatea TV.

El a spus că se intră în grupuri organizate și că ”totul merge foarte repede”, însă cozile sunt mult mai mari față de primul tur al alegerilor.

Situația de la Paris nu este singulară, mii de români stând la cozi și în fața secțiilor de votare din Torino, München, Berlin sau Viena.

De asemenea, în Spania, la Alcala de Henares, de la 4.45, ora locală, sute de români stăteau la coadă în fața secției de votare, potrivit Digi24.

UPDATE Zeci de români din diaspora, la coadă încă de sâmbătă seară pentru a putea vota

Primul român din diaspora care a votat la alegerile de duminică este un clujean stabilit în Noua Zeelandă, unde singura secție de votare, aflată la Auckland, s-a deschis sâmbătă la 20.00, ora României.

Pentru a fi siguri că vor ajunge la urne, zeci de români stabiliți în Europa de Vest s-au așezat la coadă încă de sâmbătă seară.

La München, câțiva tineri s-au așezat la rând, în fața secției de votare, cu mai bine de 12 ore înainte de deschiderea urnelor. În fotografii postate pe Facebook, tinerii, care au venit la secția de votare cu un steag al României, au în mâini periuțe de dinți.

Și la secția de votare organizată la ICR Londra, mai mulți români au ajuns încă de sâmbătă seara. Ei au adus pancarte cu mesaje precum “Nu vă înghesuiți”, “Țin rând pentru democrație” și “Vrem să votăm!”.

Tot în Anglia, zeci de români aflați la sute de kilometri de secțiile de votare s-au mobilizat pe Facebook pentru a închiria autocare cu care să ajungă la vot. Prețul unui loc în autocar a variat între 11 și 13 lire sterline, dus-întors.

La fel au făcut români stabiliți în Suedia, la Göteborg, care au închiriat un autobuz pentru a ajunge să voteze la secția din capitala Danemarcei, Copenhaga.

Sursa: mediafax.ro

REZULTATE ALEGERI PREZIDENȚIALE, turul II – BEC: Klaus Iohannis – 54,81%, Victor Ponta – 45,18%, după numărarea voturilor din 76,53% din secții

Klaus Iohannis a obținut 54,81 % din voturi, iar Victor Ponta a obținut 45,18%, după numărarea voturilor din 76,53% din secții.

UPDATE 05:00 – Klaus Iohannis – 54,81%, Victor Ponta – 45,18%, după numărarea voturilor din 76,53% din secții

Au fost introduse în sistemul de calcul, potrivit purtătorului de cuvânt al BEC, Marian Muhuleț, rezultatele din 14.424 de secții de votare, din cele 18.847, adică, 76,53%.

Astfel, au fost înregistrate rezultate finale în 12 județe. Numărul total al alegătorilor înscriși în listele permanente este de 14.255.470, iar voturile valabil exprimate sunt de 8.904.685 (98,55%), în timp ce 130.887 au fost voturi nule (1,44%). Klaus Iohannis a obținut 4.881.140 de voturi (54,81%), iar Victor Ponta a obținut 4.023.545 (45,18%). Informațiile au avut în vedere situația de la ora 03.00.

Următoarea raportare a BEC va fi făcută luni dimineață la ora 09.00.

02:00 – Rezultate oficiale BEC: Klaus Iohannis – 55,79%, Victor Ponta – 44,2%, după numărarea voturilor din 33% din secții

Klaus Iohannis a obținut 55,79% din voturi la turul doi al prezidențialelor, iar Victor Ponta – 44,20%, după centralizarea rezultatelor din 6.215 de secții de votare din 18.847, reprezentând aproape 33% din secții.

Astfel, numărul voturilor valabil exprimate a fost de 3.862.330 (98,51%), iar cel al voturilor nule, de 58.337, reprezentând 1,48%.

Klaus Iohannis a obținut 2.155.128 de voturi, în timp ce Victor Ponta a obținut 1.707.202 de voturi după centralizarea informațiilor din 6.215 de secții.

Următoarea a BEC va fi făcută la ora 05.00.

Sursa: mediafax.ro

PROTESTE ÎN TOATĂ ȚARA cu două zile înainte de alegerile prezidențiale. 10.000 de oameni au manifestat la Cluj, 2.000 în București. Protestatarii au scandat “Plagiatorul ne fură viitorul” și “Klaus, Klaus, Klaus, scapă-ne de Mickey Mouse!”

Mii de persoane au participat, vineri seară, în mai multe orașe din țară, la mitinguri pentru organizarea de alegeri libere, protestatarii scandând lozinci și la adresa guvernării și a premierului Victor Ponta.

UPDATE 23:00 Manifestația din București s-a încheiat

Manifestația de vineri seară din Capitală, la care aproximativ două mii de oameni au cerut vot corect în turul 2 al prezidențialelor, dar au și scandat contra premierului Victor Ponta și a PSD, s-a încheiat în jurul orei 22.15, fără să fie înregistrate incidente.

Participanții au început să plece după ultimul popas al manifestației, făcut la sediul PSD din Șoseaua Kiseleff, deși se anunțase că o parte a lor urmau să se întoarcă în Piața Universității.

Manifestanții, în majoritate tineri, s-au adunat, începând cu ora 18.00, în Piața Universității, pe trotuarul din fața Teatrului Național. Inițial, în piață au fost circa 300 de persoane, numărul acestora crescând apoi la peste 500.

Cei veniți la Universitate au scandat mesaje pentru un vot corect duminică, dar și contra premierului: “Plagiatorul ne fură viitorul” și “Klaus, Klaus, Klaus, scapă-ne de Mickey Mouse!”.

La manifestație au fost aduse și jucării cu Mickey Mouse, încadrate în bare de fier dispuse în formă de X.

Participanții au scandat și “Azi plagiator, mâine dictator”, “Victor Ponta, nici nu știi cât de mic începi să fii”, “După turul doi, Victor Ponta la gunoi”, “Jos, jos, jos, Ponta ești un mincinos!”, “Ponta nesimțit, pe români i-a umilit”, “Păcat, păcat, de sângele vărsat!”, “Noi votăm, nu pontăm”, “DNA curăță politica” și “Secții de votare peste hotare”.

O parte a scandărilor s-a regăsit pe pancarte aduse, alături de steaguri tricolore, la manifestație.

Unul dintre participanți a declarat, pentru MEDIAFAX, că a venit în Piața Universității pentru că nu-și dorește un președinte “care îl minte pe cel ce l-a ales și care și-a plagiat lucrarea de doctorat”.

La rândul ei, o studentă a spus că nu este bine ca puterea absolută a țării să ajungă la un singur partid, respectiv la PSD. Ea a adăugat că, în opinia sa, PSD este partidul “care a furat cel mai mult în această țară și care acoperă cei mai mulți infractori”.

În jurul orei 19.50, manifestanții au plecat din fața Teatrului Național spre sediul Guvernului, pe trotuar, dar și pe prima bandă de circulație. Pe traseu, numărul lor a crescut continuu, în Piața Victoriei adunându-se, în jurul orei 21.00, circa 2.000 de oameni.

La Guvern, s-a scandat, printre altele, “Noi votăm, nu pontăm”, “Ponta, la gunoi, după turul doi”, “Diaspora vrea, dar nu poate vota” și “Cine nu sare, nu vrea schimbare”.

Din Piața Victoriei, manifestanții s-au dus la sediul PSD din Șoseaua Kiseleff, unde au huiduit, au fluierat și au scandat, printre altele, “Hoții!” și “DNA!”.

Circulația rutieră pe Șoseaua Kiseleff a fost blocată pe toate benzile timp de aproape o oră.

Pe toată durata protestului, participanții au fost încadrați de jandarmi și nu s-au înregistrat incidente.

Manifestații similare au loc, sâmbătă seară, în mai multe orașe din țară. Mobilizarea pentru acestea s-a făcut în special prin intermediul rețelelor de socializare.

Mii de oameni au ieșit în stradă și la sfârșitul săptămânii trecute, când și diaspora a organizat proteste la Londra, Paris, Madrid, Viena, Berlin și Dublin, cerând Guvernului României fluidizarea procesului de vot.

Românii din străinătate au ieșit, la primul tur al alegerilor prezidențiale, din 2 noiembrie, în număr record la vot, însă în mai multe capitale europene cozile au fost uriașe, iar oamenii au protestat față de închiderea porților în fața celor care nu au mai putut vota.

UPDATE 21:53 Manifestanții din Capitală scandează “Hoții! ” și “DNA! ” la sediul PSD din Kiseleff

Bucureștenii ieșiți în stradă vineri seară s-au dus de la Guvern la sediul PSD din Șoseaua Kiseleff, unde huiduie, fluieră și scandează, printre altele, “Hoții!” și “DNA!”.

Manifestanții, în număr de aproximativ două mii, au ajuns la sediul PSD în jurul orei 21.40.

Circulația rutieră pe Șoseaua Kiseleff este blocată pe toate benzile.

UPDATE 21:53 Mitingul anti-Ponta de la Cluj-Napoca, la care au participat peste 10.000 de persoane, s-a încheiat

Mitingul de la Cluj-Napoca, la care au participat peste 10.000 de persoane s-a încheiat fără incidente, după aproximativ patru ore, timp în care manifestanții au mers în marș prin oraș și au scandat împotriva premierului Victor Ponta.

Mitingul s-a încheiat în jurul orei 21.30, în fața Casei de Cultură a Studenților din Piața Lucian Blaga, unde la finalul manifestației traficul rutier a fost blocat în totalitate, timp de aproximativ 15 minute.

Participanții la miting s-au adunat, vineri seară, începând cu ora 18.00, în Piața Unirii din Cluj-Napoca, având bannere cu mesaje precum “Ponta, nu uita, că Ardealul nu te vrea”, “Victoraș, ești pe făraș”, “Iohannis președinte, neamțul nu ne minte”, “Guvernul trădării a pus capăt răbdării”, “Nu alegem între candidați, ci între două lumi”, “România nu uita, votul este arma ta”.

Oamenii au scandat “Jos Ponta, jos/Că ești un mincinos”, “Solidaritate”, “Ponta nu uita, Cluj-Napoca nu te vrea”, “În turul doi, Ponta la gunoi”, “Uniți salvăm toată România”, “Afară, afară, cu PSD din țară”, “Jos plagiatorul”, “Vor să voteze, lăsați-i să voteze”, “Ponta nu uita, nu ne dăm pe mâna ta”,  “Nu vă fie frică, Victor Ponta pică”.

Cornel Vâlcu, unul dintre organizatorii manifestației, a spus că scopul mitingului este multiplu și se referă în primul rând la ceea ce li s-a întâmplat românilor din diaspora în primul tur al alegerilor prezidențiale.

“Mulți români nu au putut să voteze în diaspora și există riscul să se întâmple din nou în turul al doilea. Nu ne-au convins măsurile lui Ponta pentru turul al doilea. Protestul este unul al societății civile, în care ne spunem nemulțumirile”, a afirmat Vâlcu.

Acesta a citit “Declarația de la Cluj”, în șapte puncte, în care se cere viitorului președinte al României și întregii clase politice să își asume reforma clasei politice, respectarea separării puterilor în stat și limitarea imunității demnitarilor exclusiv la declarații politice, alocarea a 6% din PIB pentru sănătate și a 6% pentru educație, oprirea defrișărilor ilegale, încetarea oricărui discurs separatist și care instigă pe criterii rasiale și de clasă.

“Aici sau peste hotare suntem cu toții cetățeni ai României, proiectul de țară este al nostru, rămânem solidari și atenți la comportamentul clasei politice și al decidenților. La 25 de ani de la revoluția română reafirmăm valorile acesteia și avertizăm că nu mai tolerăm nicio trădare a intereselor noastre legitime”, se mai arată în “Declarația de la Cluj”.

Din Piața Unirii, protestatarii au plecat în marș pe Bulevardul Eroilor, iar apoi au mers pe traseul Calea Dorobanților, Piața Mărăști, Strada Fabricii, Strada București, Bulevardul 21 Decembreie 1989, Strada Memorandumului și Piața Lucian Blaga, îngreunând circulația rutieră. Pe traseu s-au alăturat din ce în ce mai mulți oameni, astfel că numărul manifestanților a ajuns la peste 10.000. Printre participanți s-au numărat și câțiva membri ai PDL și PNL Cluj.

Manifestații similare au avut loc, vineri seară, în Capitală și în mai multe oașe din țară – Timișoara, Sibiu, Oradea, Târgu-Mureș, Arad, Iași, Brașov, Craiova și Galați.

Mii de oameni au ieșit în stradă și la sfârșitul săptămânii trecute, când și diaspora a organizat proteste la Londra, Paris, Madrid, Viena, Berlin și Dublin, cerând Guvernului României fluidizarea procesului de vot.

UPDATE 21:16 Circa 2.000 de manifestanți la Guvern: “Noi votăm, nu pontăm”; “Diaspora vrea, dar nu poate vota”

Manifestanții de vineri seară din Capitală, al căror număr a crescut la aproximativ două mii, au ajuns în fața sediului Guvernului, unde scandează în favoarea dreptului la vot al românilor din diaspora, dar și contra premierului Victor Ponta.

Participanții, în majoritate tineri, au venit de la Piața Universității, pe traseul Piața Romană – Piața Victoriei, și s-au oprit, în jurul orei 21.00, în fața Guvernului, unde sunt încadrați de jandarmi.

Ei scandează, printre altele, “Noi votăm, nu pontăm”, “Ponta, la gunoi, după turul doi”, “Diaspora vrea, dar nu poate vota” și “Cine nu sare, nu vrea schimbare”.

Traficul în Piața Victoriei se desfășoară normal, nefiind afectat de manifestație.

Participanții s-au adunat, începând cu ora 18.00, în Piața Universității, pe trotuarul din fața Teatrului Național. Inițial, în piață au fost circa 300 de persoane, numărul acestora crescând apoi la peste 500.

Manifestanții au scandat mesaje pentru un vot corect duminică, dar și contra premierului Victor Ponta: “Plagiatorul ne fură viitorul” și “Klaus, Klaus, Klaus, scapă-ne de Mickey Mouse!”.

La manifestație au fost aduse și jucării cu Mickey Mouse, încadrate în bare de fier dispuse în formă de X.

Participanții au scandat și “Azi plagiator, mâine dictator”, “Victor Ponta, nici nu știi cât de mic începi să fii”, “După turul doi, Victor Ponta la gunoi”, “Jos, jos, jos, Ponta ești un mincinos!”, “Ponta nesimțit, pe români i-a umilit”, “Păcat, păcat, de sângele vărsat!”, “Noi votăm, nu pontăm”, “DNA curăță politica” și “Secții de votare peste hotare”.

O parte a scandărilor s-au regăsit pe pancarte aduse, alături de steaguri tricolore, la manifestație.

Unul dintre participanți a declarat, pentru MEDIAFAX, că a venit în Piața Universității pentru că nu-și dorește un președinte “care îl minte pe cel ce l-a ales și care și-a plagiat lucrarea de doctorat”.

La rândul ei, o studentă a spus că nu este bine ca puterea absolută a țării să ajungă la un singur partid, respectiv la PSD. Ea a adăugat că, în opinia sa, PSD este partidul “care a furat cel mai mult în această țară și care acoperă cei mai mulți infractori”.

În jurul orei 19.50, manifestanții au plecat din fața Teatrului Național spre sediul Guvernului, pe trotuar, dar și pe prima bandă de circulație. Pe traseu, numărul lor a crescut continuu, în Piața Victoriei adunându-se, în final, circa 2.000 de oameni.

Manifestații similare au loc, sâmbătă seară, în mai multe orașe din țară. Mobilizarea pentru acestea s-a făcut în special prin intermediul rețelelor de socializare.

UPDATE Manifestanții din București au plecat spre Guvern

Aproape 1000 de persoane care manifestează vineri seară în Capitală au plecat din Piața Universității, în marș, spre Guvern, scandând “Demisia!” și “Ieșiți din casă, dacă vă pasă!”.

În jurul orei 19.50, manifestanții au plecat din fața Teatrului Național, pe trotuar, dar și pe prima bandă de circulație. Coloana lor este încadrată de jandarmi.

Aproximativ o mie de persoane, la mitinguri pro și anti-Victor Ponta și la Craiova

Aproximativ o mie de persoane au participat, vineri seară, la Craiova, la mitinguri pro și anti-Victor Ponta, manifestațiile având loc la o distanță de aproximativ 200 de metri, iar jandarmii intervenind pentru ca protestatarii să nu se întâlnească.

Peste 500 de persoane, susținători ai lui Victor Ponta, s-au adunat, vineri seară, în piața Mihai Viteazul din Craiova, unde au scandat “Ponta președinte”.

La o distanță de aproximativ 200 de metri, pe Strada Unirii, prin care se face accesul în piața Mihai Viteazul, alți aproximativ 600 de oameni au participat la un miting de susținere a lui Klaus Iohannis. Oamenii au cântat Imnul național și au scandat “Jos comuniștii”, “Vor să voteze, lăsați-i să voteze”, “Ponta, hoție, PSD sărăcie”.

Jandarmii au intervenit și au format cordoane pentru ca cele două tabere să nu se întâlnească, în total aproape 200 de forțe de ordine fiind mobilizate pe Calea Unirii, între cele două grupuri de susținători. La un moment dat, unii protestatari au încercat să forțeze cordonul jandarmilor, însă protestele s-au încheiat fără incidente.

UPDATE Mitinguri pro și anti Ponta la Galați

Peste 3.000 de membri ai PSD, UNPR și PC au participat, vineri seară, la Galați, la un marș electoral organizat pentru susținerea lui Victor Ponta la alegerile prezidențiale, în timp ce peste 300 de gălățeni participă la un marș de solidaritate cu românii din diaspora scandând lozinci anti-Ponta.

Peste 3.000 de membri ai PSD, UNPR și PC au participat, vineri seară, la Galați, la un marș electoral organizat pentru susținerea lui Victor Ponta la alegerile prezidențiale, transmite corespondentul MEDIAFAX

Susținătorii lui Ponta s-au adunat, vineri seară, în fața Casei de Cultură din Galați și au plecat în marș pe prima bandă de circulație a celei mai importante artere din municipiu însoțiți de jandarmi și de mașini de Poliție.

Aceștia flutură steaguri cu însemnele celor trei partide, dar și ale Uniunii Europene și României.

Ei scandează: “Ponta președinte” și-i îndeamnă pe trecători să voteze cu candidatul PSD-UNPR-PC la alegerile prezidențiale de duminică.

Printre aceștia, se numără lideri locali ai acestor partide, precum președintele Consiliului Județean Galați, Nicolae Bacalbașa, și vicepreședintele PSD Galați, deputatul Florin Pâslaru.

Marșul susținătorilor lui Victor Ponta se desfășoară pe traseul strada Brăilei – strada Domnească Piața Prefecturii, unde este programat să se încheie la ora 19.00, ora limită pentru care organizatorii au primit autorizație.

În paralel, aproximativ 300 de gălățeni participă, vineri seară, la un marș de solidaritate cu românii din diaspora care nu au reușit să voteze în primul tur al alegerilor prezidențiale, scandând, totodată, lozinci împotriva premierului Victor Ponta.

Aceștia s-au adunat în cartierul Țiglina 1 din municipiul Galați și se delasează pe trotuare, în zona de vest a orașului.

Manifestanții poartă insigne cu mesajul: “Yes la vot” și spun că au aflat despre această acțiune de pe rețelele de socializare.

Ei scandează lonzinci precum: “Vrem o țară ca afară”, “Mai multe secții de votare pentru diaspora”, “Dreptul la vot e un drept, nu o lonzică”.

O parte dintre manifestanți scandeză lonzinci împotriva premierului Victor Ponta, precum “Ponta nu uita/te așteaptă DNA”, “Jos Ponta”, “Țara se ridică, Ponta pică”.

Printre manifestanți se numără și unii membri ai ACL Galați, cum ar fi președintele organizației municipale PDL Galați, Nicușor Ciumacenco.

Marșul nu este autorizat, dar echipaje ale Jandarmieriei și Poliției îi însoțesc pe participanți.

UPDATE Numărul participanților la mitingul de la Cluj depășește 5.000, ei plecând în marș pe străzi

Participanții la mitingul de la Cluj-Napoca au pornit în marș pe străzile din centrul orașului, numărul acestora depășind 5.000, și scandează ”Afară, afară, cu PSD din țară”, ”Jos plagiatorul” sau ”Ponta nu uita, nu ne dăm pe mâna ta”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Persoanele care s-au adunat, vineri seară, în Piața Unirii din Cluj-Napoca au plecat în marș pe Bulevardul Eroilor, acestora alăturându-li-se alte câteva mii de oamenii, numărul participanților la miting ajungând astfel la 5.000.

La ora transmiterii acestei știri, marșul manifestanților continuă pe Calea Dorobanților, fiind blocate două sensuri de circulație, iar aceștia scandează ”Ponta nu uita, Cluj-Napoca nu te vrea”, ”Uniți salvăm toată România”, ”Afară, afară, cu PSD din țară”, ”Jos plagiatorul”, ”Vor să voteze, lăsați-i să voteze”, ”Ponta nu uita, nu ne dăm pe mâna ta”.

Printre participanți se numără și câțiva membri ai PDL și PNL Cluj.

Circulația rutieră pe Calea Dorobanților se desfășoară cu dificultate din cauza mitingului.

UPDATE Peste 500 de manifestanți la Universitate: Klaus, Klaus, Klaus, scapă-ne de Mickey Mouse!

Manifestanții adunați vineri seară în Piața Universității din Capitală, al căror număr a crescut la peste 500, scandează mesaje pentru un vot corect duminică, dar și contra premierului Victor Ponta: “Plagiatorul ne fură viitorul” și “Klaus, Klaus, Klaus, scapă-ne de Mickey Mouse!”.

La manifestație au fost aduse și jucării cu Mickey Mouse, încadrate în bare de fier dispuse în formă de X.

Participanții, în majoritate tineri, scandează și “Azi plagiator, mâine dictator”, “Victor Ponta, nici nu știi cât de mic începi să fii”, “După turul doi, Victor Ponta la gunoi”, “Jos, jos, jos, Ponta ești un mincinos!”, “Ponta nesimțit, pe români i-a umilit”, “Păcat, păcat, de sângele vărsat!”, “Noi votăm, nu pontăm”, “DNA curăță politica” și “Secții de votare peste hotare”.

O parte a scandărilor se regăsesc pe pancarte aduse, alături de steaguri tricolore, la manifestație.

Unul dintre manifestanți a declarat, pentru MEDIAFAX, că a venit în Piața Universității pentru că nu-și dorește un președinte “care îl minte pe cel ce l-a ales și care și-a plagiat lucrarea de doctorat”.

La rândul ei, o studentă a spus că nu este bine ca puterea absolută a țării să ajungă la un singur partid, respectiv la PSD. Ea a adăugat că, în opinia sa, PSD este partidul “care a furat cel mai mult în această țară și care acoperă cei mai mulți infractori”.

Inițial, în Piața Universității au fost circa 300 de persoane.

UPDATE Timișoara: Peste 1.000 de persoane, la un miting de solidaritate cu românii din diaspora

Peste 1.000 de persoane participă, vineri seară, la Timișoara, la un miting de solidaritate cu românii din diaspora care nu au putut vota în primul tur al alegerilor prezidențiale, manifestare la care s-au scandat și lozinci împotriva premierului Victor Ponta, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Oamenii au început să se adune începând cu ora 18.00, în Piața Victoriei, având steaguri tricolore, dar și ale regiunilor istorice ale României, precum și pancarte cu mesaje inscripționate precum: “Alături de românii din diaspora”, “Votați cu capul, nu cu stomacul”, “Yes la vot”.

De asemenea, ei au scandat lozinci, inclusiv împotriva premierului Victor Ponta: “Jos Ponta”, “Vreau o țară ca afară”, “Hai să-i ardem la vot”, “Timișoara”. “Jos comunismul” și “Azi în Timișoara, mâine-n toată țara”.

Pe scările din fața Operei a fost improvizată o mică scenă, unde au fost cântate mai multe melodii, urmate de discursuri ale organizatorilor care îndemnau participanții să meargă la vot.

Printre protestatari s-au numărat foarte mulți tineri, dar și părinți cu copii.

Mitingul este autorizat până la ora 20.00, fiind supravegheat de jandarmi.

Și la Târgu Mureș a avut loc, vineri seară, un miting anti-Ponta, la care au participat în jur de o sută de persoane. Oamenii s-au adunat la ceasul floral din centrul orașului și, timp de o oră, au scandat lozinci împotriva premierului Victor Ponta: “Comunismul n-a murit, Victor Ponta l-a trezit”, “Mai bine cu sasul decât cu borfașul” și “Ponta, nu uita, ești mai rău ca Ebola”.

Ei au afișat și bannere inscripționate cu mesaje precum: “În turul doi ne luăm țara înapoi”, “Solidari cu diaspora”, “Vrem o schimbare, faceți secții de votare”, “Votăm, dar nu Pontăm”, “Nu votezi, nu contezi”, “Noi alegem bine, Iohannis suntem cu tine”, “Nu Ponta”, “România te iubesc, de aceea eu votez” și “Nu vrem să plângem democrație”.

UPDATE Peste 1.500 de persoane, la mitingul de la Cluj, unde se strigă: ”Jos Ponta, jos/Că ești un mincinos”

Participanții la miting s-au adunat, vineri seară, în Piața Unirii din Cluj-Napoca, având bannere cu mesaje precum ”Ponta nu uita că Ardealul nu te vrea”, ”Victoraș ești pe făraș”, ”Iohannis președinte, neamțul nu ne minte”, ”Guvernul trădării a pus capăt răbdării”, ”Nu alegem între candidați, ci între două lumi”, ”România nu uita, votul este arma ta”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Oamenii scandează ”Jos Ponta”, ”Jos Ponta, jos/Că ești un mincinos”, ”Poporul al treilea candidat”, ”Solidaritate”.

Cornel Vâlcu, unul dintre organizatorii manifestării, a declarat că scopul mitingului este multiplu și se referă în primul rând la ce s-a întâmplat românilor din diaspora în primul tur al alegerilor prezidențiale.

”Mulți români nu au putut să voteze în diaspora și există riscul să se întâmple din nou în turul al doilea. Nu ne-au convins măsurile lui Ponta pentru turul al doilea. Protestul este unul al societății civile, în care ne spunem nemulțumirile”, a spus Vâlcu.

Acesta a citit ”Declarația de la Cluj”, în șapte puncte, în care se cere viitorului președinte al României și întregii clase politice să își asume reforma clasei politice, respectarea separării puterilor în stat și limitarea imunității demnitarilor exclusiv la declarații politice, alocarea a 6% din PIB pentru sănătate și a 6% pentru educație, oprirea defrișărilor ilegale, încetarea oricărui discurs separatist și care instigă pe criterii rasiale și de clasă.

”Aici sau peste hotare suntem cu toții cetățeni ai României, proiectul de țară este al nostru, rămânem solidari și atenți la comportamentul clasei politice și al decidenților. La 25 de ani de la revoluția română reafirmăm valorile acesteia și avertizăm că nu mai tolerăn nicio trădare a intereselor noastre legitime”, se mai arată în ”Declarația de la Cluj”.

Manifestanții urmează să plece într-un marș pe străzile din centrul municipiului, până în cartierul Mărăști, marșul urmând să se încheie în fața Casei de Cultură a Studenților.

Mitingul este autorizat să se desfășoare până la ora 22.00.

UPDATE Peste 300 de persoane manifestează la Universitate pentru un vot corect, dar și contra lui Ponta

Peste 300 de persoane, în majoritate tineri, manifestează vineri seară, în Piața Universității din Capitală, pentru un vot corect în turul 2 al prezidențialelor, dar și împotriva premierului Victor Ponta, afișând pancarte cu mesaje ca “Am muncit pentru copiii noștri, vom vota pentru viitorul lor”.

Oamenii s-au adunat, începând de la ora 18.00, pe trotuarul din fața Teatrului Național, unde manifestează încadrați de jandarmi.

Manifestanții scandează “Jos, jos, jos! Premierul este mincinos!”, “Ghinion, ghinion! Țara s-a trezit din somn”, “Ceaușescu n-a murit, este Ponta travestit”, “Ponta, nu uita, diaspora nu este a ta”, “PSD, doar corupție” și “Victor Ponta, nu uita, ești mai rău ca Ebola”.

La protest au fost aduse steaguri și pancarte cu mesaje precum: “Taxe și accize fără număr. Dottore plagiatorul” și “Am muncit pentru copiii noști, vom vota pentru viitorul lor”.

UPDATE Arad: Aproximativ 1.000 de persoane, la un miting pentru alegeri libere și anti-Ponta

Circa 1.000 de manifestanți s-au adunat la ora 17.00, în fața Casei Sindicatelor din centrul orașului, iar o oră mai târziu au pornit în marș pe Bulevardul Revoluției, prin fața Primăriei și a Teatrului de Stat.

Oamenii au intonat imnul României, iar pe traseu au scandat lozinci atât pentru organizarea de alegeri libere, cât și împotriva premierului Victor Ponta: “Veniți cu noi în turul doi”, “Dacă vă pasă, nu stați în casă”, “Vrem alegeri libere”, “Jos Ponta, Aradul nu te vrea”.

De asemenea, protestatarii au purtat pancarte inscripționate cu mesaje, precum: “Klaus, Klaus, scapă-ne de Mickey Mouse”, “Guvernul nesimțit, pe români i-a umilit”, “Jos PSD, jos Ponta”, “Veniți cu noi să fim eroi în turul doi”.

Mai multe persoane au adus vuvuzele cu care fac zgomot în timpul marșului, iar alți participanți flutură steagurile României. Printre cei aproximativ 1.000 de manifestanți se numără și părinți tineri cu bebeluși în cărucioare, dar și numeroși studenți și pensionari.

Unul dintre organizatorii manifestării de la Arad, Vlad Botoș, a declarat corespondentului MEDIAFAX că prin acest protest se cere Guvernului organizarea de alegeri libere, atât în țară, cât și în diaspora.

“Articolul 36 din Constituție garantează dreptul la vot oricărui cetățean român, dar cu toate acestea sora mea care este în Munchen a stat cinci ore la coadă și nu a reușit să voteze în primul tur, iar cumnata mea a stat șapte ore la Paris fără succes. Vrem ca acest protest să nu fie unul politizat, ci să fie un semnal de schimbare pentru întreaga clasă politică”, a declarat tânărul.

Manifestarea este organizată de Asociația A.R.A.D., fiind autorizată până la ora 21.00 și supravegheată de jandarmi.

UPDATE Aproape 1.000 de participanți la un miting de susținere a lui Victor Ponta la Alba Iulia

Aproape 1.000 de persoane, majoritatea membri ai PSD din mai multe localități ale județului Alba, au participat, vineri seară, la Alba Iulia, la un miting de susținere a candidatului PSD Victor Ponta la Președinție, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Participanții s-au adunat, vineri, în jurul orei 16.00, în centrul municipiului Alba Iulia de unde au plecat într-un marș scandând lozinci de susținere a candidatului PSD la președinție Victor Ponta și împotriva contracandidatului său Klaus Iohannis.

Oamenii, majoritatea membri PSD, unii dintre ei aduși cu un autocar sau microbuze, au purtat steaguri tricolore, baloane și haine roșii, dar și pancarte cu mesaje precum: “Cu Iohannis și cu Nuți, scapă Băse toți corupții”, “Uniți votăm Ponta președinte!”, “Iohannis, Tokes și Băsescu – ghinion pentru România” sau “Cu Iohannis președinte, Băse merge înainte!”.

Participanții au mărșăluit pe mai multe străzi ale municipiului fiind însoțiți de mașini cu aparate de sonorizare care difuzau melodii patriotice și îndemnuri electorale, mitingul încheindu-se în jurul orei 19.00.

Acțiunea a fost autorizată, fiind monitorizată pe tot parcursul acesteia de echipaje de jandarmi.

UPDATE Miting anti-Ponta la Iași, unde manifestanții nu au primit autorizație și pentru marș

Cei aproximativ 300 de ieșeni s-au adunat în Piața Palatului Culturii, din Iași, în jurul orei 18.00, ei având autorizație pentru miting până la ora 20.00, manifestația debutând cu intonarea imnului național, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Deși ceruseră autorizație de miting pentru Piața Unirii, organizatorii acțiunii au primit aprobare doar pentru Piața Palatului Culturii. De asemenea, Primăria condusă de social-democratul Gheorghe Nichita nu a aprobat autorizație și pentru organizarea unui marș.

Manifestanții scandează lozinci precum: “Ghinion/Ghinion/Iașiul s-a trezit din somn””, “Nu mai vrem niciun pic/președinte bolșevic”. “Ascultați-i pe nepoți și nu-i mai votați pe hoți”, “Noi votăm, nu plagiem”.

Totodată, protestatarii au pancarte pe care se poate citi: “Terminăm ce-am început în ’89”, “Victor Viorel Ponta – Impostură” și “Doar Ponta poate minți în halul ăsta”.

În zona unde se desfășoară protestul au fost mobilizate mai multe echipaje de Poliție și Jandarmerie.

Sursa: mediafax.ro

A DOUA DEZBATERE Ponta – Iohannis. Ponta: Îl am în față pe Traian Băsescu, aceeași idee că îi prostește pe români/Iohannis: I-a prostit pe români când v-a pus prim-ministru? Pe mine m-a refuzat – DECLARAȚIILE CANDIDAȚILOR

Klaus Iohannis și Victor Ponta s-au întâlnit, miercuri seară, la B1 TV, în cadrul celei de-a doua dezbateri televizate dintre cei doi politicieni calificați în turul doi al alegerilor prezidențiale.

UPDATE 19:55 A început dezbaterea! Mădălina Pușcalău îi prezintă pe cei doi candidați.

UPDATE 20:00 Mădălina Pușcalău prezintă regulile dezbaterii: fiecare candidat are dreptul la un răspuns de 2 minute, la care se adaugă un drept la replică de un minut. Moderatoarea trage la sorți numele candidatului căruia îi adresează prima întrebare, iar acesta este Victor Ponta.

MĂDĂLINA PUȘCALĂU: Cine este candidatul Victor Ponta și de ce ar trebui să fie președintele României?

VICTOR PONTA: În primul rând, mulțumesc pentru invitație. Eu m-am pregătit și aseară și sunt pregătit și azi. Viziunea pe care am prezentat-o este sfârșitul regimului Traian Băsescu, Vasile Blaga, MRU și repararea celor făcute de aceștia. După doi ani și jumătate ca prim-ministru am constatat că avem nevoie de stabilitate și unitate.

MĂDĂLINA PUȘCALĂU: Cine este candidatul Klaus Iohannis și de ce ar trebui să fie președintele României?

KLAUS IOHANNIS: Sărut-mâna. Sunt Klaus Iohannis, candidatul ACL, sunt candidatul care crede că votul nu este o lozincă, ci un drept. Sunt candidatul care crede că avem nevoie de o schimbare profundă după 25 de ani, care consideră că trebuie să punem “STOP” și să începem un alt fel de politică. Am adus cu mine scrisori ale celor din diaspora. Domnule prim-ministru, vi le las, poate puneți pe cineva să le răspundă de ce au fost umiliți la vot.


De ce nu ar trebui ca adversarul dumneavoastră să fie președintele României?

KLAUS IOHANNIS: Cred că nu este bine pentru România să dea puterea unui singur partid, un partid care are membri cu probleme grave cu justiția. Cred că nu este bine ca Victor Ponta să fie președintele României pentru că i-a mințit pe pensionari, pentru că a plagiat. Peste tot un om politic care este prins cu un plagiat este obligat să se retragă, la noi un om politic prins cu plagiat vrea să fie președintele României.

VICTOR PONTA: Domnule Iohannis, eu am fost ieri la ICCJ și am o decizie definitivă, dumneavoastră v-ați ferit de Înalta Curte. Domnul Iohannis are aceeași echipă care a vrut să taie pensiile. Domnul Iohannis seamănă foarte mult cu Traian Băsescu dintr-un punct de vedere: se opune la orice. A existat un singur primar care a devenit președinte și unul care a devenit premier: este vorba de domnul Băsescu și domnul Boc, pe care eu îi consider un președinte și un premier foarte slabi.

REPLICI – IOHANNIS: Domnule Ponta, îl cunoașteți pe domnul Oprea? Domnul Oprea a votat acele reduceri.


Întrebare despre calitățile contracandidatului:

VICTOR PONTA: Este un politician abil, modul în care l-a dat jos pe domnul Antonescu o demonstrează. Este un primar bun. Întrebarea mea este: domnul Băsescu a fost un președinte bun?

KLAUS IOHANNIS: Contracandidatul meu are abilitatea de a vorbi orice, oricât, indiferent că nu știe despre ce e vorba. O altă calitate pe care am spus-o este că domnul Ponta este tânăr, dar a dezamăgit, este o persoană cu mentalități învechite, condus din umbră de baroni.


Cum arată România fiecăruia dintre candidați?

KLAUS IOHANNIS: În România lucrului bine făcut lucrurile încep și se termină, în România lui Klaus Iohannis lucrurile se fac în așa fel încât fiecare să fie mulțumit. România lui Klaus Iohannis este o țară a prosperității, a locului de muncă, unde fiecare are un venit decent, nu este nimeni obligat să stea cu mâna întinsă la stat. România lui Klaus Iohannis seamănă cu Sibiul lui Klaus Iohannis. România lui Klaus Iohannis este o țară în care investitorii vin cu mare încredere.

VICTOR PONTA: Eu vă dau cifre. Este vorba de o țară în reconstrucție după dezastrul lăsat de Anastase, Videanu, Blaga, Falcă. În 2009 deficitul bugetar era 8,6% din PIB. Acum România are excedent bugetar. Domnul Iohannis spunea că sunt un fraier care nu a cheltuit banii. Îl anunț că acum, în Europa, suntem 2 fraieri care nu au cheltuit banii: eu și doamna Merkel.

REPLICIIOHANNIS: Este foarte interesant că domnul Ponta știe să vorbească doar când citește de pe cifre. După ce terminăm cu cifrele, vreau să îi întrebăm pe români: vă merge mai bine de când domnul Ponta este prim-ministru?

PONTA: Cred că rezultatele din primul tur arată că românii sunt mulțumiți. Ce am văzut pe rețelele de socializare este că Iohannis e considerat un candidat foarte slab, dar pe care oamenii îl votează ca să nu iasă Ponta.


Cum ar arăta România în cazul în care contracandidatul câștigă?

PONTA: Va fi România domnului Băsescu: cu aceiași oameni nu se va schimba nimic. Este o nebunie să crezi că faci ceva diferit cu aceiași oameni.

IOHANNIS: În cazul în care contracandidatul meu va câștiga, a doua zi vor fi votate în Parlament legea amnistiei și grațierii și toți parlamentarii corupți vor fi albiți.


Cei doi adversari au o polemică legată de urmărirea penală și arestarea preventivă a parlamentarilor. Iohannis propune votarea în Parlament a încuviințării urmăririi penale și a arestării preventive.


Sunteți de acord cu legea amnistiei și grațierii?

IOHANNIS: Sunt total împotriva acestei legi, PNL-ul a fost de când am venit eu împotriva acestui act de care România nu are nevoie, dar de care PSD are mare nevoie. Ponta a fost împins în față de PSD ca să fie votată această lege.

PONTA: Răspunsurile sunt din ce în ce mai puțin serioase. Ați spus că nu ați votat, legea nu a fost încă votată. Ministrul Justiției, care este aici, cu mine, a dat aviz negativ și eu vă spun, fără lozinci, că această lege nu se va vota.

IOHANNIS: Reiau provocarea. Haideți să convocăm Parlamentul. Mâine se face convocarea și vineri picăm legea, ca să dovediți că sunteți de acord cu această lege.

PONTA: La ultima moțiune a venit cineva și a spus același lucru. Știți cine era? Sorin Roșca Stănescu. Vă rog frumos, lăsați demagogia lui Traian Băsescu.

IOHANNIS: Vorbă lungă, convocăm sau nu Parlamentul?

PONTA: Îi cereți lui Roșca Stănescu să fie liber să participe?


Sunteți de acord ca un ministru să aibă mai multe drepturi decât un simplu cetățean? Ce măsuri ar trebui luate pentru schimbarea acestui lucru?

PONTA: Ieri, domnul Iohannis făcea două confuzii care se fac și în presă. În primul rând, parlamentarii nu au imunitate. În al doilea rând, vorbea de imunitatea președintelui. Acesta nu poate renunța la ea decât dacă demisionează. Vă asigur că voi da avize pentru toți cei urmăriți penal.

IOHANNIS: Consider că imunitatea trebuie să rămână doar atunci când este vorba de opinia politică. Trebuie modificată legislația, justiția trebuie să își urmeze cursul indiferent dacă o Cameră sau alta votează altceva. Dacă vorbim de miniștri, eu vorbesc cu domnul Roșca, vorbiți dvs. cu doamna Andronescu?

PONTA: Sigur că da. O mică precizare. Am vorbit ieri de domnul Vosganian, pentru că vorbim de ipocrizie. Toți care greșesc trebuie să plătească. Îi fac domnului Iohannis o propunere: luăm săptămâna viitoare legislația din Germania privind imunitatea și o transpunem în România.

IOHANNIS: Eu sunt în favoarea oricărei propuneri, dar de ce să așteptăm până săptămâna viitoare? Haideți să votăm, se poate face, vineri se poate vota. Dacă nu vă este frică de baroni.

PONTA: Știți când vreau să convocăm Parlamentul? Marți, când mergeți dvs. la Înalta Curte.

IOHANNIS: Stați liniștit, că se va rezolva cum trebuie.


Cum veți garanta independența justiției?

IOHANNIS: Cred în independența justiției. În acest domeniu, cea mai bună soluție este ca noi, politicienii, să nu ne băgăm în justiție.

PONTA: În primul rând, domnul Iohannis spunea într-un limbaj neaoș, care îmi place, că să nu ne mai băgăm nasul unde nu ne fierbe oala. O să mă comport ca președinte în privința justiției așa cum m-am comportat ca prim-ministru. Eu am propus-o pe doamna Kovesi. Dacă credeți că doamna Kovesi nu e bună, o să o schimbați. Am asigurat stabilitate legislativă și finanțarea infrastructurii.

Alături de mine atunci era și Crin Antonescu și șeful PNL Arges, cum îl cheamă, îl cunoașteți? Erau toți colegii de la PNL în fața unui abuz, noi am cerut atunci independența justiției față de abuzul unui senator PNL. Eu îl consider președinte PNL pe domnul Antonescu și fondator pe domnul Tăriceanu. Domnul Iohannis vorbește în numele PDL.


Minutul nefolosit: IOHANNIS: Domnule Ponta, recunoașteți o decizie a instanței?

PONTA: Dvs. recunoașteți decizia instanței în cazul unui plagiat?

IOHANNIS: Există o decizie care spune că eu sunt președintele PNL. Afirmația dvs. e o dezinformare publică, să nu spun iar minciună publică.

PONTA: De ce? Aseară ați mințit de mult ori.

IOHANNIS: Să nu confundăm numele meu cu al dvs.

PONTA: Eu m-am dus la ICCJ și am obținut o hotărâre definitivă și irevocabilă în problema plagiatului.


Ce atitudine veți avea față de politicienii cu probleme penale?

IOHANNIS: Am discutat în prima zi după ce am fost ales președinte al PNL și am decis împreună să dăm un semn clar că PNL dorește o schimbare în abordarea acestei chestiuni. Am decis ca în absolut toate situațiile când se va cere încuviințare pentru arestare să fie aprobată. De atunci, de fiecare dată ACL și PNL au votat pentru, dar de obicei PSD nu venea.

PONTA: Au fost trei cazuri, condamnați definitiv și irevocabil: domnul Țurcanu, Chiuariu, Akos Mora. Nu vreți să și faceți ce spuneți? Sunt colegii dvs. Puteți să faceți ceva sau nu vă ascultă?

IOHANNIS: Am cerut acestor colegi să demisioneze și vor demisiona, imediat ce convocăm Parlamentul.


Care va fi atitudinea dvs. față de instituții precum ANI și DNA. Vizați modificări în aceste două instituții?

IOHANNIS: Cred că DNA-ul face o treabă excepțională. Eu sper ca, pornind de aici, să ajungem la o curățire a clasei politice. Eu voi merge pe linia actuală, ca președintele să lase DNA să își facă treaba. În ceea ce privește ANI, eu cred că este o instituție benefică, ce trebuie să fie întărită. Eu voi propune partidelor să se reglementeze o legislație unitară în privința incompatibilităților, iar atunci treaba ANI va fi foarte bună.

PONTA: Pentru mine este mai ușoară întrebarea pentru că nu am avut probleme nici cu DNA-ul, nici cu ANI. Eu ca premier le-am asigurat toate condițiile. Singurul caz în care justiția este blocată este cazul senatorului Akos Mora.

REPLICIIOHANNIS: Mi se pare interesantă abordarea domnului Ponta, însă mi se pare revoltător că avem un alt mare scandal în privința retrocedărilor. Domnii Hrebenciuc și Sârbu au pregătit retrocedarea a zeci de mii de hectare.

PONTA: Mă așteptam să spuneți lucrul acesta. (Victor Ponta vorbește de retrocedări din Sibiu).

IOHANNIS: Ați mințit grosolan!

PONTA: Sunt date oficiale.

IOHANNIS: Nu cunoașteți legea!

PONTA: Nu este cazul să mă jigniți.


Relația președinte – premier

PONTA: A fost o temă foarte discutată în campanie, să nu dăm puterea unui singur partid. Eu am propus USL. Duminică, românii vor vota ca președinte pe Victor Ponta, iar ca premier pe Tăriceanu.

IOHANNIS: Nu cred că vom avea o relație între președintele Iohannis și premierul Victor Ponta pentru că eu cred că după 16 noiembrie partidul îl va trimite acasă pe Victor Ponta. Dacă totuși se va întâmpla, voi colabora cu domnul Ponta.


Parlament unicameral sau bicameral. Câți parlamentari ar trebui să fie?

IOHANNIS: Putem să constatăm că avem un Parlament prea mare. După părerea mea, România are nevoie de un Parlament mai mic, trebuie schimbată legislația privind accesul în Parlament. După părerea mea, Parlamentul trebuie să fie bicameral.

PONTA: Eu, spre deosebire de lozinci, am făcut lucruri. Am depus, împreună cu Crin Antonescu, o inițiativă a unui Parlament cu 300 de parlamentari. Domnul Blaga, Ungureanu au intrat de pe locurile 2-3. Dacă le spuneți mâine că lucrul acesta nu este corect…

IOHANNIS: Haideți să convocăm Parlamentul mâine și putem rezolva asta imediat ce picăm legea amnistiei și grațierii. Toți vrem un Parlament mai suplu, haideți să ne apucăm de treabă.

PONTA: Să spuneți că mâine putem vota o lege privind structura Parlamentului este de neconceput. Sunteți total nepregătit.


Întrebarea pentru contracandidat

IOHANNIS: Văd că domnul Ponta este în mare formă, sucește diverse răspunsuri, nu doresc să vă întreb nimic, domnule Ponta.

PONTA: Eu doresc. Vreau să vă întreb ceva foarte important: sunteți de acord că pentru ardeleni toate drumurile duc la București?

IOHANNIS: Sunt de acord.


Mesajul către români

PONTA: După zece ani de dezbinare, România are șansa să meargă în direcția bună, să reparăm nedreptățile, am dat înapoi salariile, pensiile, nu mai vreau să ne atacăm. Am mare încredere în România, putem să închidem rănile care au fost deschise în acești 10 ani. Voi fi un președinte bun și pentru domnul Iohannis și pentru cei care au votat un alt contracandidat.

IOHANNIS: Apropo de pensii, este vorba că una vorbim și alta facem. Am aici o pensie de 4 lei.

PONTA: Domnul Iohannis nu știe legea, habar nu are de legea pensiilor

IOHANNIS: Din păcate, de data aceasta nu trebuie să alegem între două persoane, Klaus Iohannis și Victor Ponta. Eu vă propun o schimbare a modului în care se face politică, domnul Ponta vă propune o continuare a modului de a face politică. Domnul Ponta vă propune o creștere a taxelor. Voi avea respect față de lege, față de cetățeni, voi apăra dreptul românului la vot, indiferent dacă votează în București, în Dorohoi sau în Londra. Domnul Ponta nu a reușit să facă acest lucru. Dacă cineva nu și-a făcut bine treaba ca prim-ministru, cum putem să ne gândim că își va face treaba bine ca președinte? Judecați bine, pentru că Victor Ponta este exponentul baronilor, nu dați puterea unui partid de stânga nereformat.

PONTA: Exact ca Traian Băsescu. L-ați studiat bine pe Traian Băsescu. Domnule Iohannis, l-am văzut pe Traian Băsescu, același fariseism, aceeași idee că îi prostiți pe români.

IOHANNIS: I-a prostit domnul Băsescu pe români când v-a pus prim-ministru? Pe mine m-a refuzat.


UPDATE 15:05 – Iohannis, despre confruntarea de la Realitatea TV: Un talk-show, nu o dezbatere pe teme prezidențiale

Candidatul ACL, Klaus Iohannis, a declarat, miercuri, referitor la confruntarea televizată de marți seară cu contracandidatul său Victor Ponta, că a fost „un talk-show, nu o dezbatere pe teme prezidențiale”, el adăugând: „Dar, decât nimic..”.

„Da, am confirmat încă de aseară că merg la B1, fiindcă probabil mulți au fost luați prin surprindere de acea dezbatere din seara trecută, poate mulți nu au au avut ocazia să o vadă. Mi s-a părut în regulă să existe și o a doua etapă a acestei dezbateri”, a spus Klaus Iohannis, într-un interviu la Reporter Virtual.

Întrebat dacă va merge și la dezbaterea de la Antena 3, Iohannis a răspuns: „Asta vom vedea, deocamdată vorbim despre ce se întâmplă în această seară”.

UPDATE 14.41 – Ponta, despre dezbaterea de miercuri seară: E foarte bine, n-am reușit ieri să epuizăm teme importante

Președintele PSD, Victor Ponta, a declarat, miercuri, la Slatina, că se bucură că liderul PNL Klaus Iohannis a venit marți la confruntarea electorală, el arătând că este foarte bine că acesta va veni și în cursul zilei de miercuri la altă dezbatere, întrucât temele de discuție nu s-au epuizat.

“Klaus Iohannis va participa în această seară la dezbaterea organizată la postul B1 TV“, a anunțat Ludovic Orban, într-o conferință de presă.

Orban a mai spus că echipa candidatului ACL intenționează să negocieze, alături de reprezentanții PSD, condițiile desfășurării dezbaterii televizate.

“Vom încerca să negociem cu organizatorii dezbaterii, negocieri la care în mod evident va participa și echipa PSD”, a menționat el.

Klaus Iohannis și Victor Ponta au participat, marți seară, la Realitatea TV, la o primă confruntare înaintea turului II al alegerilor prezidențiale.

Sursa: mediafax.ro

Mai multe buletine de vot, mai mulți turiști electorali – Buletine fără număr, pentru toți „turiștii”

Ieri, Instituția Prefectului Vaslui a primit buletinele de vot pentru al doilea tur de scrutin din cadrul alegerilor prezidențiale din această toamnă. De la un scrutin la altul, în județul Vaslui s-a realizat o suplimentare a numărului de buletine cu 632, în condițiile în care 240.564 din cele 412.400 de buletine de vot tipărite pentru primul tur de scrutin nu au fost folosite. Raportată la procentul de buletine nefolosite în primul tur de scrutin și la numărul de persoane care au votat pe liste suplimentare, asigurarea unui surplus de buletine de vot poate fi privită ca o încurajare a „turismului” electoral. Partidele politice care au pierdut în fața PSD la primul tur de scrutin nu văd cu ochi buni această suplimentare a numărului de buletine de vot.

Bogdan RUSU

Per total, ieri, Prefectura a intrat în posesia a 413.032 de buletine ce vor fi folosite duminică, 16 noiembrie. Înainte de primul tur de scrutin din cadrul alegerilor 2014, s-a constatat că în județul Vaslui există 375.603 alegători înscriși în listele electorale permanente. Din moment ce fiecare alegător nu poate primi mai mult de un buletin de vot, rezultă că autoritățile care gestionează al doilea tur de scrutin se așteaptă ca în județ să voteze 37.429 de persoane cu domiciliul în alte localități. Ca idee, numărul de turiști așteptați este egal cu numărul total de locuitori ai insulei tropicale Saint Martin (37.429 locuitori în 2010). Adăugăm aici faptul că în toată istoria postdecembristă a județului, prezența la vot nu a fost niciodată de 100%. Este greu de crezut că s-ar putea epuiza vreodată 375.603 de buletine de vot, ca să mai fie necesare alte 37.429.

caricatura 1 vot morti liste electorale caricatura 2 vot mortiDacă mai luăm în calcul și datele furnizate de Biroul Electoral Județean, din care reiese că în județul Vaslui au existat 14.497 de „turiști” electorali în primul tur de scrutin, se poate deduce că gestionarii alegerilor se așteaptă la o dublare a numărului de voturi executate pe listele electorale suplimentare. Liberalul Corneliu Bichineț, vicepreședintele Consiliului Județan Vaslui ne-a declarat că în urma analizelor efectuate la nivel de alianță, majoritatea celor care au votat pe liste suplimentare au ștampilat în favoarea PSD și că suplimentarea buletinelor de vot nu este binevenită.

„Practica aceasta este veche în România și chiar dacă legislația îi sancționează dur pe cei care votează de două ori, cu pierderea libertății, s-ar părea că se mai găsesc persoane dispuse să își asume acest risc și să meargă la vot în mai multe locuri. Sper că în județul Vaslui, oamenii ACL-ului, jandarmii, poliția și Prefectura să împiedice încercările de manipulare a oamenilor și de fraudare a alegerilor. Dacă s-au suplimentat buletinele de vot, se așteaptă oare o invazie a marțienilor în județul nostru sau vin cei de peste Prut, buluc, să voteze din nou după ce au făcut-o acasă?”, a declarat Corneliu Bichineț.

Cine știe sigur câți alegători sunt în Vaslui și cui îi pasă?

Spre deosebire de alegerile europarlamentare din luna mai a acestui an, când autoritățile au stabilit că în județ existau 371.020 de alegători cu drept de vot, în octombrie, AEP a dat publicității un alt total: 375.603. Nimeni nu poate răspunde de unde a apărut diferența de 4.583 de persoane (la câteva luni distanță) și nici când s-a greșit la calcularea numărului de alegători: la europarlamentare sau la prezidențiale?

Diferențe foarte mari există și față de alegerile din 2009, când Prefectura Vaslui a primit 416.969 de buletine de vot, destinate unui număr de 367.535 de alegători. Se poate vedea că numărul de alegători a crescut, deși foarte mulți vasluieni au emigrat ori s-au mutat în alte județe, iar mulți au decedat. Cifrele sunt următoarele: la prezidențialele din 2009: 367.535 de alegători, la europarlamentarele din 2014: 371020 (cu 3485 mai mulți ca în 2009), iar la prezidențialele de acum 375.603 alegători, cu 8.068 mai mulți la prezidențialele din 2009 și cu 4.583 mai mulți ca la europarlamentarele de acum câteva luni.

Întrebarea firească este câți din cei peste 8.000 de alegători sunt în viață. Nu în ultimul rând, câte primării au fost verificate exact asupra modului de întocmire a documentelor de introducere și scoatere a persoanelor din registrele electorale.

Astăzi și mâine, Prefectura va preda buletinele de vot primarilor din toate unitățile administrativ-teritoriale, în prezența președinților secțiilor de votare din aria de competență a edililor, și a reprezentanților forțelor de ordine publică. Primarii vor fi direct responsabili de securitatea buletinelor de vot, până sâmbătă, 15 noiembrie, când vor fi predate în gestiunea secțiilor de votare.

PRIMA CONFRUNTARE Iohannis-Ponta. Ponta: Domnule Iohannis, fiți cuminte, ca la mine în birou/Iohannis: Unde vă credeți, la dumneavoastră în birou? Biroul e țara! – DECLARAȚIILE CANDIDAȚILOR

Candidatul ACL la Președinție, Klaus Iohannis, și premierul Victor Ponta, candidat din partea PSD-UNPR-PC, au participat, marți seară, de la ora 20.00, la dezbaterea televizată organizată de Realitatea TV înainte de turul 2 al alegerilor prezidențiale.

RAREȘ BOGDAN: Se vor suplimenta secțiile?

VICTOR PONTA: Da, cei din diaspora vor vota. Înainte de toate, este vorba despre cum vedem, eu și domnul Iohannis, viitorul României în următorii 5 ani. Vreau să ascultăm și să arătăm respect pentru toată lumea. Eu cred că România după 10 ani de dezbinare, de scandal, are nevoie de pace, de dialog. Prin măsurile luate de BEC am alocat sumele necesare din buget ca MAE să poată asigura toate condițiile pentru alegerile în străinătate. Declarațiile pe propria răspundere nu vor mai fi completate în secțiile de vot. Toți cei din țară și din afara țării vor putea să voteze.

Am un document legat de votul din Germania. Știți cumva câte secții au fost în Germania, domnule Iohannis? Au fost 5 secții. Câte secții credeți că ar trebui să fie ca să fie în regulă? 10, 15, 50, 100? Ideea este următoarea, că oamenii care nu au putut să voteze au o cerere legitimă ca ei să poată vota. Regret, domnule Iohannis, că nu vreți să îmi spuneți câte secții ați vrea în Germania pentru că v-aș fi citit ce spune Ambasada Germaniei. Vă pot pune la dispoziție documentele.

KLAUS IOHANNIS: Domnule Rareș Bogdan, haideți să începem cu începutul. Mulțumesc pentru invitație, am venit la această dezbatere din respect pentru cei care au dorit o dezbatere. Bănuiesc că dumneavoastră v-ați făcut un plan, fiindcă ați spus de un număr de minute. Am acceptat să vin la această dezbatere pentru că dumneavoastră, domnule Ponta, nu ați acceptat o dezbatere pe un teren neutru.

O să încerc să dau o lămurire corespunzătoare despre votul din diaspora. Duminică, în jurul orei 12:00, m-a sunat un prieten care voia să voteze la Munchen. Mi-a spus că erau 1.000 de persoane. A întrebat ce să facă, i-am spus să aibă răbdare. După-masă mi-a spus că sunt 1.500 de persoane, i-am spus că acum e o problemă. Seara la ora 21:00 mi-a spus că s-au închis porțile și au rămas oameni pe afară.

Domnule Ponta, noi trăim într-o țară democratică, oamenii au dreptul la vot. Dumneavoastră ați suprimat dreptul la vot al acestor cetățeni din diaspora. Am scrisori de la cetățeni care sunt absolut revoltați că nu au putut să voteze. Dumneavoastră ați ignorat toate informările. Domnule Ponta, ați organizat alegerile în diaspora într-un mod execrabil.

VICTOR PONTA: Spuneți-ne dumneavoastră cum trebuia să le organizăm.

KLAUS IOHANNIS: Am teancuri de scrisori de la persoane nemulțumite că nu au putut să voteze. Ați ignorat cu rea-credință atenționările, seara au fost bruscați cetățenii români de către polițiile altor state. Domnule Ponta, dumneavoastră trebuia să demisionați, nu domnul Corlățean.

VICTOR PONTA: Am zâmbit pentru că îl am, parcă, în față pe Traian Băsescu.

KLAUS IOHANNIS: Eu n-am semnat niciun pact.

VICTOR PONTA: În 2009 au votat 160.000 de cetățeni, domnul Iohannis nu știe despre ce vorbește. Când ați fost la Cernăuți?

KLAUS IOHANNIS: Nu am fost. Dumneavoastră ați fost acela care le-a spus să potrivească portofelul.

VICTOR PONTA: E un limbaj…

KLAUS IOHANNIS: V-am citat pe dumneavoastră.

VICTOR PONTA: În Italia ați fost, în Germania ați fost?

KLAUS IOHANNIS: Domnule Ponta, sunt într-un fel impresionat că ați reușit pe lângă lucrurile pe care trebuia să le faceți pentru români, ați găsit timp să vă duceți prin toată Europa. Pe banii cui vă duceți în Europa?

Înțeleg că ați fost pe banii partidului și în Italia și în Spania, v-ați dus degeaba pentru că tot prost ați organizat scrutinul din diaspora. Pe omul care a plecat de răul din această țară și s-a dus să muncească acolo nu l-ați convins. Mi-a scris că a plecat la ora 04:00 pentru a vota, nu au fost lăsați să voteze. Degeaba le-ați explicat cu Băsescu. Era obligația dumneavoastră să le organizați, nu le-ați organizat bine. Dumneavoastră cu vorbele și ei cu faptele.

VICTOR PONTA: Unde sunt cei mai mulți români în Italia? Sunt sigur că o să ne spuneți imediat.

KLAUS IOHANNIS: Domnule Ponta, ne spuneți foarte multe cuvinte, dar rămân vorbe, fapte să ne spuneți. Am trimis voluntari la toate secțiile de votare din diasporă. Dvs. de aia sunteți prim-ministru, să rezolvați problemele, nu să le povestiți. Eu în continuare și astăzi și mâine când ne vedem cu domnul prim-ministru o să-l rog să facă în așa fel încât să poată și acei oameni să voteze.

VICTOR PONTA: Ce s-a schimbat a fost procedura anti-fraudă. Ceea ce a trimis BEC către MAE și a greșit a fost că a cerut ca declarațiile pe propria răspundere să fie completate în sedii. Domnul Meleșcanu a discutat cu cei de la BEC toate procedeele prin care toți românii să poată să voteze pe 16 noiembrie, și asta se va întâmpla. Ceea ce este important este că în peste 18.000 de secții românii au votat fără probleme și că în diaspora vor vota toți cei care vor dori să voteze.

RAREȘ BOGDAN: Am o întrebare din partea celor din diaspora: dacă se pot suplimenta secțiile?

VICTOR PONTA: Există alte procedee prin care pot vota.

VICTOR PONTA: Echipa domnului Iohannis folosește lozinci, pe care le-am mai auzit și la domnul Băsescu.

EMMA ZEICESCU: Puteați să dați o OUG pentru ca românii din diaspora să poată vota?

VICTOR PONTA: Conform recomandărilor Comisiei de la Veneția, orice modificare legislativă este considerată motiv de anulare a alegerilor. Am auzit această idee de la domnul Băsescu. Se anulează alegerile și rămâne domnul Băsescu președinte, lucru pe care nici domnul Iohannis cred că nu îl vrea.

KLAUS IOHANNIS: Oameni care și-au sacrificat ziua liberă nu au reușit să voteze. Faptele contra vorbelor, dumneavoastră cu vorbele, ei cu faptele.

VICTOR PONTA: Ce fapte ați făcut dumneavoastră pentru ei?

KLAUS IOHANNIS: Este greu să faci din opoziție.

RAREȘ BOGDAN: Domnule Ponta, de ce nu l-ați demis pe domnul Stanoevici și de ce nu l-ați demis pe domnul Corlățean luni?

VICTOR PONTA: Domnul Tăriceanu va decide în privința portofoliului domnului Stanoevici.

RAREȘ BOGDAN: Cine va fi vinovat dacă nu vor vota cei din diaspora?

VICTOR PONTA: Eu voi fi vinovat, ca să fie mulțumit domnul Iohannis.

VICTOR PONTA: Sunt un susținător al votului prin corespondență și al votului online din 2016. Până în 2016 se poate face.

RAREȘ BOGDAN: Domnilor Ponta, Iohannis, următorul punct nu a fost comunicat niciunui candidat: este flagelul numit corupție. Domnule Iohannis, aș vrea să îmi răspundeți legat de instituțiile cele mai importante ale justiției. Vreau să aflu părerea dumneavoastră despre imunități.

KLAUS IOHANNIS: Vreau să vă spun că problema privind votul online și votul prin corespondență a fost respinsă de PSD.

VICTOR PONTA: Cine v-a spus asta?

KLAUS IOHANNIS: Vă rog frumos să nu mă mai întrerupeți.

VICTOR PONTA: Nu suntem slugile dumneavoastră. Când ați fost la mine în birou erați foarte umil.

KLAUS IOHANNIS: Unde vă credeți, la biroul dumneavoastră? Biroul este țara!

VICTOR PONTA: Aș vrea să ne tratați cu mai mult respect, pe toți românii. La mine în birou erați foarte umil.

KLAUS IOHANNIS: PSD-ul a fost împotriva votului prin corespondență și votului online. În calitate de președinte, voi garanta statul de drept și independența justiției. În privința statului de drept și a independenței justiției lucrurile au mers destul de prost. În calitate de președinte voi lua toate măsurile necesare pentru asigurarea acestor 2 lucruri. În privința ANI, aceasta trebuie consolidată. În tema imunității, președintele beneficiază de imunitate, cred că este articolul 92. În această privință, cred că trebuie renunțat la acest articol. Președintele nu trebuie protejat mai mult decât orice alt cetățean. În privința Parlamentului, nu pot să accept ca un parlamentar să nu fie anchetat pentru corupție. În Parlament se votează împotriva urmăririi penale.

VICTOR PONTA: Spre deosebire de vorbele goale, eu pot să garantez cu fapte. Actualul procuror-general, doamna Kovesi, a fost propusă de mine. Trebuie să ne ferim de discursul dublu, adică de demagogie. Spunea domnul Iohannis de respingerea urmăririi penale de către Parlament. Vreau să îi reamintesc domnului Iohannis că îl aveți pe domnul Varujan Vosganian, este în această situație. Același caz este cu domnul Victor-Paul Dobre, cu domnul Chiuariu și alți domni. Eu renunț la imunitate. Am o întrebare pentru domnul Iohannis: în 2012 a fost lovitură de stat, domnule Iohannis?

KLAUS IOHANNIS: La domnul Vosganian, Chițoiu, Chiuariu, PSD-ul a votat împotriva urmăririi penale. Toate acestea ce ne arată? Că trebuie să schimbăm legislația în materie, trebuie să schimbăm Constituția, aveți perfectă dreptate, este nevoie de o îmbunătățire a legislației.

RAREȘ BOGDAN: Domnule Iohannis, am revenit. Urmează să răspundeți despre evenimentele din 2012.

KLAUS IOHANNIS: În ce privește 2012, pot să vă răspund într-un singur sens: problema a fost analizată de Curtea Constituțională, care a constatat că procedurile au fost legale.

VICTOR PONTA: Eu dacă voi fi președinte, și voi fi președinte, nu voi mai fi președinte de partid, ca domnul Băsescu. În 2009, partidele parlamentare l-au propus prim-ministru pe domnul Iohannis și nu s-a rușinat deloc. Președintele are imunitate în toate țările europene, și în Bulgaria, și în Germania, peste tot. În privința președinților de CJ, domnul Căncescu, domnul Uioreanu sunt parlamentarii dumneavoastră, bănuiesc că vă mândriți cu ei.

KLAUS IOHANNIS: Partidele noastre sunt de acord să se ridice imunitatea celor anchetați sau să se încuviințeze anchetarea sau urmărirea penală. Cred că este foarte important ce facem în viitor. În ce privește parcursul pe viitor, este un bun câștigat independența justiției. În ceea ce mă privește pe mine, voi garanta că politicul nu se va interpune în justiție. Dacă dumneavoastră, dragi români, veți alege președintele corect independența justiției va fi garantată, dacă nu, veți da justiția în mâinile corupților.

VICTOR PONTA: Spunea cineva, un jurnalist, în glumă, că dacă iese domnul Iohannis președinte are nevoie de mine ca să îi pun în aplicare propunerile. Spuneați de coabitare, știți despre ce e vorba?

KLAUS IOHANNIS: Dumneavoastră ați semnat, dumneavoastră trebuie să știți.

VICTOR PONTA: Puteți să îl rugați pe domnul Chiuariu să demisioneze din Parlament, puteți să îl rugați pe domnul Blaga, care e în dosarul EADS, să demisioneze.

KLAUS IOHANNIS: Ideea dumneavoastră este bună, domnule Ponta, rămâneți dumneavoastră premier și eu voi fi președinte.

RAREȘ BOGDAN: Veți colabora cu domnul Ponta ca premier?

KLAUS IOHANNIS: Voi colabora instituțional corect cu orice prim-ministru, pentru că așa e normal. Prim-ministrul și președintele României nu sunt puși acolo, așa cum se întâmplă de doi ani și jumătate, să se certe la televizor

RAREȘ BOGDAN: Veți tăia pensiile, domnule Iohannis?

KLAUS IOHANNIS: Domnule Ponta, de ce ați mințit pensionarii că voi tăia pensiile?

VICTOR PONTA: Am să vă rog să fiți respectuos. Dumneavoastră sunteți susținut de cei care au tăiat pensiile. Ați folosit foarte des termenul de “pomeni electorale”.

KLAUS IOHANNIS: Domnule Ponta, am o singură întrebare: de ce i-ați mințit pe pensionari că voi tăia pensiile?

VICTOR PONTA: Asta veți face, dumneavoastră și domnul Predoiu. Domnule Iohannis, PDL-ul a tăiat pensiile.

KLAUS IOHANNIS: Pensiile nu au fost tăiate, Curtea Constituțională a respins acea propunere. Eu garantez că nu vor fi tăiate pensiile cât timp voi fi președinte. A fost o campanie mizerabilă a PSD-ului pentru că s-a folosit de o instituție publică pentru a vă aduce, dragi pensionari, o “minciunică” a domnului Ponta.

VICTOR PONTA: Aveți idee ce pensie are soacra dumneavoastră? Știți câți pensionari sunt în România, domnule Iohannis?

KLAUS IOHANNIS: Sunt sigur că o să ne spuneți dumneavoastră, aveți o grămadă de fițuici la dumneavoastră.

VICTOR PONTA: Da, m-am pregătit să fiu președintele României. Sunt 5.300.000 de pensionari, sunt convins că domnul Iohannis nu știe câți pensionari sunt.

KLAUS IOHANNIS: Cred că sunt 5.400.000, nu ați numărat bine sau nu ați copiat bine. Domnule Ponta, ați făcut o fixație cu familia mea. Nu cred că pe soacră-mea o interesează cât e pensia medie, că tot 350 de lei primește, restul primește de la mine.

VICTOR PONTA: Domnule Iohannis, vreau să lămurim un lucru, ne vom întâlni și mâine la B1. Nu am vorbit despre familia dumneavoastră, am auzit că ați spus că soacra dumneavoastră are o pensie de 3.500.000. Vreau să vă arăt ceva: “Ponta și Daciana au făcut falsuri”. Scrie ACL aici. Îi puteți cere scuze soției mele pentru ce scrie aici.

KLAUS IOHANNIS: Imediat după ce dumneavoastră vă cereți scuze în numele echipei dumneavoastră că m-ați făcut vânzător de copii. Echipa dvs. m-a făcut vânzător de copii și traficant de organe. Imediat ce vă cereți scuze pentru că ați spus că nu sunt un bun român, că sunt neamț, că nu sunt ortodox. Ați făcut cea mai mizerabilă campanie. Dacă în această campanie am lezat pe cineva prin afirmații pe care le-am făcut eu, îmi cer scuze pentru aceste afirmații.

VICTOR PONTA: Vă mulțumesc.

EMMA ZEICESCU: Există în planul pentru 2015 măriri de taxe și impozite?

KLAUS IOHANNIS: Guvernul domnului Ponta a mărit taxele și impozitele, a introdus creșterea accizei la combustibil, care i-a determinat pe transportatori să alimenteze în străinătate. Eu și echipa mea vom veni cu reduceri de taxe și impozite, vom reduce TVA-ul și vom relansa economia!

VICTOR PONTA: Eu răspund cu fapte, nu cu lozinci.

KLAUS IOHANNIS: Apropo, ați făcut bugetul pe 2015?

VICTOR PONTA: Da, vă spun imediat.

KLAUS IOHANNIS: Domnule Ponta, 70-75% din evaziunea fiscală este din evaziunea privind TVA-ul.

VICTOR PONTA: Bugetul consolidat a încasat 176,4 miliarde lei și a cheltuit 175,8, deci avem 600 de milioane excedent bugetar.

KLAUS IOHANNIS: Tot în recesiune suntem.

VICTOR PONTA: Dacă vineri, când vin cifrele, nu mai suntem, vă retrageți?

KLAUS IOHANNIS: De ce să mă retrag? Guvernul a distrus locurile de muncă, nu a fost în stare acest Guvern, domnule Ponta, nici să cheltuiască acești bani pe investiții și rămâneți cu ei, domnule Ponta, este cel mai prost lucru care se putea întâmpla, credeți-mă pe cuvânt.

DENISE RIFAI: Domnule Ponta, vorbeați de excedent bugetar, eu sunt jurnalist economic, trebuie să amintim că excedentul bugetar nu este ceva de lăudat. Vorbeați de datele de INS, dacă vom fi pe creștere economică trebuie să avem creștere și pe trimestrul 4.

VICTOR PONTA: Sunteți mult mai bine pregătită decât domnul Iohannis. De-abia aștept să vă ascult să vedeți unde greșiți.

DENISE RIFAI: Cât de reale sunt aceste îngrijorări ale FMI?

VICTOR PONTA: Șomajul de la 7,1 a scăzut de la 6,7. România cu mine președinte va continua să aibă șomaj scăzut, inflație scăzută.

KLAUS IOHANNIS: Semnalul de alarmă din partea FMI mă îngrijorează. Nu este prima dată când suntem atenționați. Am atras atenția că Guvernul nu a venit cu bugetul, așa cum prevede Legea, mai sunt câteva zile și poate vom vedea cât de catastrofală este situația în care ne aflăm.

KLAUS IOHANNIS: Nu trebuie să reinventăm nimic în zona politicii externe. Este vorba de parteneriatul nostru strategic, cel cu Statele Unite, este vorba de Uniunea Europeană. Nu este nevoie de nicio nouă axă București-China, de această dată este simplu, trebuie să dovedim că suntem o țară serioasă, de aceea avem nevoie de un președinte serios.

VICTOR PONTA: Parteneriatul strategic a fost semnat de domnul președinte Constantinescu, a fost continuat de toți președinții și va fi continuat și de mine. Trebuie să avem grijă de parteneriatele cu vecinii, cu Republica Moldova, cu Georgia. Dacă vorbim de relațiile economice, categorim trebuie să încercăm să găsim soluții. Doamna Merkel merge în fiecare an în China. Păstrând parteneriatul cu SUA, trebuie să deschidem alte piețe pentru produsele românești. Dacă vorbim de Asia, vorbim în special de produsele agro-alimentare.

KLAUS IOHANNIS: Observ că domnul Ponta a evitat un răspuns pe Roșia-Montană. În ceea ce mă privește, proiectul este eșuat. În această formă, proiectul trebuie să fie abandonat, nu este garantat că mediul este protejat. Domnul Ponta are două păreri contrare privind acel act normativ. În privința mesajului pe care vreau să îl transmit: Mai puține vorbe, mai multe fapte, mai puțină gălăgie.

VICTOR PONTA: Vreau să vă spun că am candidat pentru a duce la bun-sfârșit un proiect, cel al Uniunii Social-Liberale, nu aș fi candidat niciodată împotriva lui Crin Antonescu, cum ați făcut dumneavoastră. Am văzut în această seară foarte multă poleială și nimic înăuntru. Eu sunt cel cu bune și cu rele. Întrebarea mea este următoarea: dacă aveți vreun moment de remușcare că un proiect s-a rupt pentru că nu ați primit dvs. o funcție?

KLAUS IOHANNIS: Domnule Ponta, USL-ul s-a rupt pentru că ați vrut toată puterea, e atât de simplu. Am vrut să fiu vicepremier pentru că dumneavoastră ați făcut lucrurile prost. Domnule Ponta, ați spus că i-ați votat pe Rațiu și pe candidatul liberal, pot vota pe votul dumneavoastră?

VICTOR PONTA: Sunteți doar o poleială a domnului Rațiu și a domnului Antonescu, în interior sunteți Traian Băsescu. Nu l-am votat niciodată pe Traian Băsescu.

KLAUS IOHANNIS: Consider că această dezbatere nu trebuie să continue fără mine.

RAREȘ BOGDAN: L-am rugat pe domnul Ponta să rămână, ceea ce vom discuta după aceea nu are nicio legătură cu această confruntare.

KLAUS IOHANNIS: Dacă dumneavoastră considerați că este corect, eu sunt de acord.

Sursa: mediafax.ro

Președenția încă se dispută

Sondajele realizate în ultimile zile și rezultatul primului tur de scrutin al alegerilor prezidențiale nu ar trebui să fie un motiv de bucurie pentru liderii PSD. Asta deoarece un fenomen similar s-a întâmplat și în 2009, când Traian Băsescu a câștigat cel de-al doilea tur de scrutin în ciuda tuturor sondajelor de opinie realizate de firmele de profil. Chiar dacă în județul Vaslui candidatul PSD are toate șansele să câștige, pentru a fi declarat președinte are nevoie de voturile majorității celor ce vor fi prezenți la vot în țară, dar și în străinătate.

Bogdan RUSU

După alegerile de duminică, 2 noiembrie, dată la care 172.225 de locuitori ai județului Vaslui din 371.020 de persoane cu drept de vot s-au prezentat la secțiile de votare, doar doi candidați au rămas în cursa pentru obținerea funcției de președinte al României. La nivelul județului Vaslui, 90.111 voturi au fost pro Victor Ponta, iar 35.935 de vasluieni au votat cu Klaus Iohannis.

O situație asemănătoare a fost la prezidențialele din 2009, moment în care principalii candidați au fost Mircea Geoană (PSD) și Traian Băsescu (PDL). La alegerile din 2009, în primul tur de scrutin s-au declarat valide 174.998 de buletine de vot: 77607 de vasluieni l-au votat cu Geoană, iar 45.629 pe Traian Băsescu. La asemenea rezultate, inclusiv Mircea Geoană a fost sigur că va câștiga prezidențialele. Turul al doilea al alegerilor din 2009 nu a schimbat situația, cel puțin la nivelul județului Vaslui. Deși în Vaslui s-a votat la fel ca în primul tur, asta nu a prea contat la nivel național. În al doilea tur de scrutin, în județ au fost declarate valide 185.127 de buletine de vot, din care 74.069 îl vizau pe Traian Băsescu, iar 111.058 pe Mircea Geoană.

S-a observat însă un fenomen interesant. În primul tur de scrutin din 2009, la nivelul țării, diferența dintre numărul de voturi primite de principalii candidați nu a fost foarte mare: Geoană a primit 31.15% din totalul de voturi, iar Băsescu 32.44%. Menționăm că cei doi au avut contracandidați cu adevărat puternici: Crin Antonescu, Gigi Becali, Corneliu Vadim Tudor, Sorin Oprescu. După câteva săptămâni a urmat al doilea tur, iar rezultatul a fost de-a dreptul tragic pentru PSD: 50.33% din voturi pentru Traian Băsescu și 49.66% pentru Mircea Geoană.

În primul tur al alegerilor prezidențiale din acest an, Klaus Iohannis a luat 21,55% din voturile vasluienilor, iar Victor Ponta 54,03%, iar Iohannis are foarte puține șanse să câștige alegerile la Vaslui. situația ar putea fi însă alta la nivel național, dacă la cel de-al doilea tur de scrutin vor vota și cele câteva milioane de români plecați la muncă în străinătate. La finele primului tur de scrutin din cadrul alegerilor din acest an, diferența dintre numărul de voturi primite de fiecare cei doi candidați la nivel național este foarte mică, de 10,07% (Victor Ponta- 40,44%, Klaus Iohannis-30,37%). Recent, Corneliu Vadim Tudor, candidat din partea PRM la alegerile din noiembrie 2014 a făcut un pact cu PSD în vederea susținerii lui Victor Ponta. Vadim Tudor a uitat însă că voturile pe care le-a negociat sunt ale cetățenilor, iar susținătorii partidului pe care aparent îl conduce s-ar putea întoarce contra tribunului. Nu îi luăm în calcul pe românii din diaspora care au drept de vot și care nu au avut posibilitatea de a-și exercita acest drept. Se știe că doar 150.000 de alegători au votat duminică, până la ora 23, în secțiile din străinătate. Mai mult, de partea lui Iohannis s-a declarat Monica Macovei, candidat independent, care a câștigat în primul tur 4,44% din numărul total de voturi, cu aproape un procent mai multe ca Vadim Tudor.

ÎNREGISTRARE dintr-o ședință PSD. Planul de ARANJARE A ALEGERILOR PREZIDENȚIALE pentru Victor Ponta

Președintele PSD Satu Mare, Mircea Govor, a fost înregistrat în timp ce țipa la colegii săi de partid și-i amenința pe directorii de școli, pe șefii de deconcentrate, dar și pe preoții din județ că vor avea de suferit dacă Victor Ponta nu va câștiga prezidențialele, scrie Gandul.

În înregistrarea audio obținută de Gândul, Govor își amenință primarii și consilierii că toți cei care nu vor avea rezultate în turul al doilea al prezidențialelor nu vor mai primi bani de la Consiliul Județean, dar nici de la bugetul de stat.

„Cei care nu veți avea rezultate în turul doi, cât sunt eu în Consiliul Județean și cât am posibilitate, nu o să primiți niciun cinci bani. Când se repartizează bugetul – zero, când se impart …(neinteligibil) zero și garantez că niciunul nu mai primește nimic. Stați și muriți, asta e viața . Deja nu se mai poate. Trebuie să mă duc eu să mă milogesc ca un prost și să pun o groază în joc? Pentru ce? Ca sa vin aici să ce? Să mă fac de râs. Pentru că ăla doarme la amiază în loc să meargă în campanie electorală, alalalt în ziua votului stă și nu face nimica, mă duc la altul nimica. Unde ai fost, măi? Unde a fost …(neinteligibil) de la școală? Cum să fie la școală, mă? Eu ce-s, tâmpit? M-am dus și am vorbit cu omul nostru. … (neinteligibil) Să-ți spun ceva, de luni nu mai vine la școală, să se ducă să se odihnească. De luni, la revedere. Nu mai merge cu de-aste feluri. Și-o spun foarte clar. Toți directorii de deconcentrate care au fost numiți politic , directorii de școli, toți care au fost numiți politic dacă nu participă efectiv la campanie, pleacă acasă. S-a-ncheiat”, spune Govor, potrivit înregistrării obținute de Gândul.

Pe lângă șefii de deconcentrate și directorii de școală, președintele PSD Satu Mare susține că a vorbit cu “preasfințitul” și că preoții se vor implica în campania electorală de partea lui Victor Ponta. În caz contrar, pot să-și ia adio de la fonduri, iar “preotesele” vor fi date afară. În înregistrarea obținută de Gândul, Govor își asigură colegii că a vorbit cu “preasfințitul” care a fost “total” de partea PSD și prezintă cum vor acționa preoții în ziua alegerilor.

“Am vorbit cu preasfințitul, am vorbit cu toți popii. Exact cum vorbesc cu voi, așa am vorbit și cu ei și am spus la popi în felul următor: băi, oameni buni, s-o terminat. (neinteligibil) Dacă nu vreți să fiți de partea noastră, s-aduceți să votați cu domnul Victor Ponta, eu nu vă mai cunosc. La mine la ușa nu mai veniți. Le-am spus verde în ochi”, spune președintele PSD Satu Mare.

“Deci preasfințitul o fost de partea noastră total. E un om extraordinar. (…) Și încă ceva, la toți popii dacă pierdem toate preotesele le dau afară din tot, la revedere. Le-am și spus. Toți au venit la mine să le pun preoteasa. S-a terminat. S-a pierdut, pleacă acasă. Meargă la mama dracului, nu mă interesează”, adaugă Govor.

STENOGRAMA ÎNREGISTRĂRII CU MIRCEA GOVOR – AUDIO

„Deci noi facem ce trebuie pentru județ și ne pișăm pe șefii noștri…..Nu se mai poate să-l dăm în aia, nici pe el, nici pe … de la municipiu. Nu există asemenea vocabular, să-l dăm in aia sau în aia de Ponta sau de Dragnea. Nu există așa ceva și nu va mai exista, garantez eu. În județul Satu Mare, cât sunt eu aici nu vor mai exista așa feluri de oameni. Să-i ia mama dracului pe toti, că n-am nevoie de toți nenorociții în jurul meu.

Deci am nevoie decât de cei cu care pot face treabă, restul valea.  Pleacă la mama dracului toți, n-am nevoie de niciunul. Și Dan Secelean (?), eu îți spun ultima dată,  dacă eu te chem la ședință și nu vii că ești la domnul primar, eu mă duc la domnul prim-ministru. Fără nicio ezitare, o să fii dat afară. Să fii dat afară! Eu te-am pus director acolo, băi. Și nu tu îmi comanzi mie! (dă cu pumnul în masă) Ai fost numit politic, n-ai fost numit de Voica, pentru că el aici nu face legea în municipiul Satu Mare! Că m-am săturat.

Deci încă o dată, dacă te chem la mine și nu vii îți garantez că vei zbura! Și nu numai tu! Păi ce faceți voi, mă, voi faceți regula? Sau crezi că Voica îmi face mie regula? (nu se intelege)

N-am numit pe nimeni în glumă, dar ce, mă milogesc în fața lor? Nu mă milogesc. S-a terminat. S-a terminat. Deci să discutăm vorbe. Cine mai vrea să mergem împreună la muncă, mergem, care nu, acuma se ridică în picioare și pleacă.

Nu mai am nevoie de filfizoni. Că nu-s eu să-mi țin (neinteligibil) de râs. Față de toată lumea. Că nu se poate, domne. Că nu se poate pentru că oamenii ăștia Ponta si Dragnea nu merită bătaia asta de joc (neinteligibil) cu cine, cu Iohannis. Cine mă-sa e Iohannis? Ce-a făcut, domnule, ACL pentru voi, pentru oamenii din județul Satu Mare? Nimeni, nimic. Dar aici este o tactică cât se poate de nesimțită. Zona Oașului nu vă interesează. Credeți că vi se cuvine tot. Nu vi se mai cuvine nimic. În frunte cu domnul Ciocan. Ultima dată vă spun, dacă nu va implicați în Certeze, lăsați pe altul să se ocupe de Certeze. O spun în toate organizațiile.  S-a terminat. Eu nu am nevoie să îndur atâta rușine din cauza unuia sau altuia. S-a terminat.

Deci nu se mai poate. Dacă vreți să lucrăm bine împreună, bine, dacă nu cu asta basta. Nu am nicio problemă, nu am niciun avantaj de când sunt președinte de organizație. Pierd ca un  prost, și ca  imagine pierd, și sănătate, pierd și bani, pierd de toate. Dar nu-mi pare rău, dar măcar să văd rezultate, domne, că îi respect prea mult pe oamenii ăștia, vin de patru ori într-un an de zile. Vine lumea și cere. Toată lumea se plânge (neinteligibil) .

Dar nu se mai poate. Deci chiar m-am săturat. O să merg acuma la București, o să-i spun exact situația și o să le spun fraților, despre asta e vorba. Dacă în municipiu nu poți să discuți cu nimeni, de asta s-a întâmplat ……(neinteligibil, sună un telefon), n-a vrut să ia măsuri dure acuma înainte că s-a gândit ……(neinteligibil). Dar mâine o să zic tot. Și mă duc la organizatțe, nicio problemă. Dar nu sunt eu slugă, măi, frate, dar ce credeți? Deocamdată mi s-a dat sarcina asta să conduc față de voi.

Cei care nu veți avea rezultate în turul doi, cât sunt eu în Consiliul Județean și cât am posibilitate, nu o să primiți niciun cinci bani. Când se repartizează bugetul – zero, când se impart …(neinteligibil) zero  și garantez că niciunul nu mai primește nimic. Stați și muriți, asta e viața.

Deja nu se mai poate. Trebuie să mă duc eu să mă milogesc ca un prost și să pun o groază în joc? Pentru ce? Ca sa vin aici să ce? Să mă fac de râs. Pentru că ăla doarme la amiază în loc să meargă în campanile electoral, alalalt în ziua votului stă și nu face nimica, mă duc la altul nimica. Unde ai fost, măi? Unde a fost …(neinteligibil) de la școală? Cum să fie la școală, mă? Eu ce-s, tâmpit? M-am dus și am vorbit cu omul nostru. … (neinteligibil) Să-ți spun ceva, de luni nu mai vine la școală, să se ducă să se odihnească. De luni, la revedere. Nu mai merge cu de-aste feluri. Și-o spun foarte clar. Toți directorii de deconcentrate care au fost numiți politic , directorii de școli, toți care au fost numiți politic dacă nu participă efectiv la campanie, pleacă acasă. S-a-ncheiat. Eu îmi asum pentru traba asta și plec și eu, nicio problemă, dar nu stau în fața voastră să mă fac de râs. Nu stau, s-a terminat.

Deci am hotărât în felul următor: la fiecare secție de votare vreau să văd doi oameni în fața secției de votare, din care să fie consilieri locali, în special dacă avem, să fie directori/profesori de școli, să fie poștașul din sat, să fie reprezentantul direcției sanitar-veterinare, nu-I aci, sunați-l să vină urgent. Deci asta spun, în fata secției de votare să fie la intrare doi oameni care să stea de vorbă cu omul: Bună ziua, bine ați venit, vă așteptăm să veniti să fiți de partea noastră și la revedere.

Dacă aveți probleme acolo … Vă garantez. Deci la fiecare secție de votare. Pe lângă asta trebuie să meargă din casă în casă să le spună la oameni în felul următor: oameni buni, nu facem voturi, nu ne gândim pentru comună, stăm degeaba. Le spuneți. Vă spun sincer, eu vă garantez, toți care vor pierde, eu nu vă ….(neinteligibil). Ăla care o pierdut cu mine nu se mai vede nu mai vede, de partidul ăsta vorbesc. De-aci încolo, iar eu la Consiliul județean în nici într-un caz.

Deci o să facem o schemă pentru asta, sâmbătă, duminica asta și duminica viitoare trebuie să aveți un reprezentant din fiecare localitate, în fiecare biserică din localități. Am vorbit cu preasfințitul, am vorbit cu toți popii. Exact cum vorbesc cu voi, așa am vorbit și cu ei și am spus la popi în felul următor: băi, oameni buni, s-o terminat. (neinteligibil)  Dacă nu vreți să fiți de partea noastră, s-aduceți  să votați cu domnul Victor Ponta, eu nu vă mai cunosc. La mine la ușa nu mai veniți. Le-am spus verde în ochi. S-a terminat. Fraților, NU, la revedere, și i-am spus la preasfințit, a spus presfințitul trimiți în fiecare localitate, în fiecare biserică un om, ăla să trimită SMS și-n localitatea la care n-o spus să votezi cu Ponta să nu-l văd. Dar nu se mai poate. Nu se mai poate.

Cum adica mă, dar ce pofte-s astea? Numa’cu mâna-ntinsă  și noi ce să facem? S-o terminat. Deci preasfințitul o fost de partea noastră total. E un om extraordinar. Dar …..(neinteligibil) Și încă ceva, la toți popii dacă pierdem toate preotesele le dau afară din tot, la revedere. Le-am și spus. Toți au venit la mine să le pun preoteasa. S-a terminat. S-a pierdut, pleacă acasă. Meargă  la mama dracului, nu mă interesează. Deci s-o terminat. Deci de-acum înainte intru până mă duc la…. Păi da ce suntem  noi, mă, casă de binefacere, suntem proști? Nu mai suntem proști, am fost destul.

Este vina noastră, n-am făcut mobilizare. Nu ne-am dus la oameni, nu i-am rugat să vină la vot, eu am sunat la o grămadă, v-am sunat până mi-au sărit ochii. Am vorbit pe telefonul ăsta atât că dacă Doamne ferește, pierdem, sută la sută-mi iau gatul. Dar măcar mai completez cu ceva…..n-am nicio problemă. Că asta-i viața.

În duminica votului puneți în fiecare biserică să fie câte-un om de-al nostru. Ăla să aibă telefon și să ia legătura cu băieții noștri, să trimită SMS. Le-o spus sau n-o spus. Dac-o spus, e-n regulă. Nu se poate așa ceva. Și-atunci dacă în ziua votului, și vă repet, număr pe fiecare localitate când mă duc: doi în față secției de votare, da’care stau și discută cu oamenii, nu stau ca niște (neinteligibil) bete pe-acolo sau se duc să se-ncălzească cum s-or dus unii. Nu mai așa ceva. Că nu murim 10 ore sau cât trebuie să stăm acolo. Două persoane. Unde avem primar, prezență obligatorie a primarului, a viceprimarului, a managerului public, prezență obligatorie acolo să stea de vorbă cu oamenii. Și-a consilierului, am spus, consilierii, directorii de deconcentrate, tot. Și cei care vor fi puși acolo, dacă nu sunt puși acolo, am terminat-o.

..(neinteligibil) 20 de oameni, mă. 20 de oameni, toți pregătiți. Or umblat din casă în casă, or făcut ce-a trebuit. 20 de persoane or strâns cred și babele care umblă în patru labe. Așa se face, măi fraților! De aia sunt rezultate. Oamenii au dreptul să voteze. Trebuie să-i facem să voteze.

Tu trebuie să-i mobilizezi, să-i împarți, nu mă interesează, în toate localitățile, să împarți sever oamenii tăi pentru că am încredere în tine și am încredere în oamenii tăi. Nu știu cum vă aranjați, cum vă faceți, în fiecare localitate trebuie să avem 1,2,3,4, câți încap. Te rog. Deci am spus, în tot județul. Trebuie să prindem primăriile UDMR. Cei de la UDMR ne-au promis că vin cu noi. Ei sunt șmecheri,  lucrează la două capete, dar nu funcționează. Vom avea în fiecare localitate câte un ungur de-al lor și unul de-al nostru. Și vom sta să vedem ce vor să facă.  De asemenea, din momentul în care am bătut palmă cu ei și le cerem același lucru în biserică trebuie să meargă în biserică (neinteligibil). Nu mai merge așa. Nu mai avem ce face. Vom avea oameni în fiecare biserică ungurească. Asta e etapa a doua, după ce s-a vorbit preotul cu ei. Și vom avea om care să asculte predică în biserică. Și tot așa. Am spus clar. Dacă așa stă treaba, domnul primar din ..(neinteligibil)  îmi dau cuvântul meu de onoare, îi fac acolo stațiune cum n-o fost niciodată ……(ininteligibil). Și-i spun primarului din Sodun să cauți teren între … pentru o stațiune și-ți fac o stațiune termală cum nu există în județul Satu Mare. Uite, ……suntem nerecunoscători.

Nu mai vorbesc de directorii de deconcentrate. Măi,  oameni buni, am fost și-acuma, mi s-o cerut,  am dat note explicative cum au fost numiți directori, am dat dosare la DNA,frumos, zice că eu i-am numit. Nu, ministerele îl numește . Dar voi n-aveți obligații față de nimeni? Numai voi? Față de voi au obligații toți? Nu există așa ceva. Nu există. Uite, eu îmi asum și după această campanie crezi că nu știu care ce miscă? Eu vă garantez că jumătate la revedere. Ca să știți de la mine. Nu mai merge. Nu puteți să mă păcăliți. În asta intra și ceilalți care-s numiți așa cum îs numiți. Vă spun un lucru: controlul în Consiliul Local Satu Mare îl am eu. Nu-l are nimeni. Și nu v-or schimbat munca pentru că n-am vrut eu. Că nu l-am lăsat pe altul și pe ăsta, pe Cozma, să-l schimbe c-or vrut să-l schimbe. Nu primarul deține controlul,eu dețin. Și-n momentul în care eu am spus că îl schimbăm, îl schimbăm. În momentul când spun că nu mai trece niciun proiect, nu mai trece niciun proiect.

Păi, stați un pic, fratilor, chiar credeți că-s aici pe post de slugă? Pe post de păpușă? Acum să fiu corect și domn că nu am cum să stric atmosfera în partid? Da’stați un pic. Nu sunt subalternul domnului primar.  Nici a domnului Roica, nici a domnului celălalt. Deocamdată, politic eu conduc partidul ăsta. Când vor conduce ei, ceea ce nu va fi niciodată, că era vai și-amar de partidul ăsta. Era praf și pulbere. La fel cum e organizația municipală, la fel cum e primăria, la fel cum îs toate. Așa era”

Contactat de Gândul, el s-a declarat foarte nemulțumit, pentru că nu a crezut că va pierde.

“Sunt nemulțumit că am avut sub scorul lui Iohannis, aș fi dorit să fim noi pe primul loc”, spune Mircea Govor.

El a admis că a avut o întâlnire cu primarii, viceprimarii și aleșii locali din județ, dar a negat că i-ar fi implicat în campania electorală și pe șefii de deconcentrate din județ, iar despre înregistrare a spus că “probabil” este o “făcătură a cuiva”. Cu toate acestea, inspectorul școlar general Claudiu Mondici a confimat că a participat pe 4 noiembrie la ședința PSD. El a declarat că, de fapt, a fost vorba de o ședință de analiză a rezultatelor și că nu s-a simțit amenințat.

Întrebat despre discuțiile purtate cu preoții din județ, Govor a susținut că nu le-a impus acestora pe cine să susțină în campania electorală, dar “fiecare om știe ce are de făcut, cum îl trage inima și conștiința”.

Liviu Dragnea a discutat cu toți șefii de organizație din țară despre rezultate de la alegeri, iar în week-end-ul trecut s-a deplasat la Satu Mare pentru a evalua situația din județ.

Sursa: mediafax.ro

Ultimul sondaj înaintea alegerilor de pe 16 noiembrie. Ponta sau Iohannis? Voturile care vor decide cine va fi președintele României

Majoritatea votanților candidaților eliminați în primul tur al alegerilor prezidențiale au declarat că vor vota cum consideră ei în turul II, nu după recomandarea candidatului favorit, arată un sondaj IRES realizat pe 6 noiembrie, scrie Digi 24.

Astfel, la întrebarea ”Veți vota cu candidatul recomandat de candidatul pe care l-ați votat?”, 53% dintre români au răspuns NU, 33% au răspuns DA, iar restul au declarat că încă sunt nehotărâți. ”Este un mit că, în turul doi, cel care a pierdut poate să-și ia în spate voturile și să le predea altcuiva. Așa ceva nu se întâmplă. O treime dintre alegători poate ascultă”, a declarat președintele IRES, Vasile Dâncu.

Defalcat, 54% dintre votanții Monicăi Macovei au declarat că nu îi vor asculta opțiunea (”să nu câștige Ponta puterea absolută”), 57,8% dintre votanții Elenei Udrea au declarat că nici ei nu vor vota ”anti-Ponta”, așa cum le-a sugerat candidata lor, în timp ce, în cazul votanților candidaților care în turul II recomandă opțiunea Victor Ponta, procentele sunt covârșitoare. Astfel, 88,9% dintre votanții lui Dan Diaconescu, 81,3% dintre votanții lui Kelemen Hunor, 69,6% dintre votanții lui Corneliu Vadim Tudor și 100% dintre votanții lui Teodor Meleșcanu au declarat că nu vor asculta recomandarea acestora de a vota cu Ponta. Singurii votanți care vor vota în majoritate cu candidatul propus de favoritul lor sunt cei ai lui Călin Popescu-Tăriceanu. 51,6% dintre votanții fostului premier au declarat că vor vota cu Victor Ponta, asta cel mai probabil datorită faptului că Ponta a declarat că Tăriceanu este prima sa opțiune pentru postul de premier, dacă va câștiga alegerile.Întrebați cum și pentru ce votează în turul II, românii au spus că aleg ”candidatul cel mai bun” (88%) și ”răul cel mai mic” (66%), spunând că ies la vot având speranța că ”va fi mai bine” (92%) și pentru a-și ”exercita un drept” (68%).

Sursa: gandul.info

Mitinguri de solidaritate cu românii din diaspora care nu au putut vota. Sute de protestatari din Capitală au mers la sediul MAE. La Timișoara, un om a fost ridicat de Poliție

Peste 5.000 de persoane (după estimările Jandarmeriei și Poliției, peste 10.000 după estimările organizatorilor) au participat, sâmbătă seară, la Cluj-Napoca, la un miting de solidaritate cu românii din diaspora care nu au reușit să voteze în primul tur al alegerilor prezidențiale, oamenii scandând și lozinci împotriva lui Victor Ponta și cerând demisia acestuia. Mitinguri de solidaritate s-au desfășurat și la București, Timișoara, Oradea, Iași și Constanța.

UPDATE 23:56 – Protestul din Capitală, la Universitate, Guvern și MAE, s-a încheiat după cinci ore

Protestul din Capitală, care a început în Piața Universității și a continuat cu un marș spre sediile Guvernului și MAE, apoi pe Calea Victoriei și prin Centrul Istoric, s-a încheiat după cinci ore, manifestanții anunțând că vor continua protestul duminică, de la ora 17.00, la Universitate.

UPDATE 21:46 – Câteva sute de constănțeni au participat la un miting de solidaritate cu românii din diaspora

Câteva sute de constănțeni au participat, sâmbătă seară, la un miting de solidaritate cu românii din diaspora care nu au putut vota în primul tur al alegerilor prezidențiale, ei scandând ”Jos comuniștii” și având pancarte pe care scria “Când Diaspora votează, Ponta fraudează”.

Constănțenii s-au adunat începând cu ora 18.00, în fața Prefecturii Constanța, ei scandând “Jos comuniștii”, “Ghinion, țara s-a trezit din somn” și “Hoții, hoții”.

Totodată, manifestanții au cântat ”Deșteaptă-te române” și au avut pancare pe care scria “În turul doi vrem să votăm și noi”, “România e și țara românilor de afară”, “Când Diaspora votează, Ponta fraudează”, “Nu pot ei fura cât putem noi vota”.

Cei prezenți în fața Prefecturii Constanța au îndemnat oamenii să iasă la vot într-un număr cât mai mare în turul II al alegerilor prezidențiale.

Acțiunea de la Constanța a durat aproximativ o oră și jumătate și s-a încheiat fără incidente.

UPDATE 21:40 – Protestatarii care au plecat de la Universitate au ajuns la MAE, unde scandează “Corlățean, demisia”

Manifestanții care au plecat în marș din Piața Universității au ajuns la Ministerul Afacerilor Externe, unde scandează “Corlățean, demisia” și “În turul doi, secții noi”, numărul manifestanților care protestează sâmbătă în Capitală ajungând la peste o mie.

Oamenii care au plecat din Piața Universității, unde au protestat aproximativ două ore, au ajuns în fața sediului Ministerului Afacerilor Externe în jurul orei 21.15.

Pe drumul de la Universitate la sediul MAE, protestatarii au mers pe trotuare și pe stradă, pe prima bandă de circulație, și au scandat “Ieșiți la vot”, România, trezește-te!”, “Votează, votează”, “Demisia!”, “Jos Ponta”, “Ce vrem noi e și pentru voi”, “Opriți corupția, vine revoluția”, “Votează, votează, votul tău contează”, “Klaus, Klaus, Klaus, scapă-ne de Mickey Mouse”.

Când au ajuns în Piața Victoriei, protestatarii s-au oprit pentru scurt timp în fața sediului Guvernului, pe prima bandă de circulație, și au scandat “Demisia” și “Nu Ponta”.

Pe traseul marșului s-au alăturat protestului și alți manifestanți, la sediul MAE ajungând peste o mie de oameni.

Protestatarii scandează, la MAE, “Corlățean, demisia”, “DNA, să vă ia”, “Libertate”, “România, trezește-te!”, “În turul doi, secții noi” și “Votează, votează”. Unii dintre manifestanți au afișat bannere pe care scrie “2012: USL versus Băsescu. 2014: ACL versul Ponta. Nu am învățat nimic. Toate partidele aceeași mizerie. Schimbați legile electorale. Vrem altă politică”, “Vrem o țară ca afară”, “Ieșiți la vot”, Taxe și accize fără număr”.

Protestul a început în Piața Universității, unde oamenii s-au adunat de la ora 18.00, pe trotuarul din fața Teatrului Național. Unii dintre protestatarii din Piața Universității au ținut discursuri în care au spus de ce este important ca românii să voteze în al doilea tur de scrutin, din 16 noiembrie.

După aproximativ două ore de protest, timp în care în Piața Universității s-au adunat peste 700 de oameni, manifestanții au plecat în marș spre Piața Romană, spunând că vor merge la Ministerul Afacerilor Externe.

Protestatarii au mers pe trotuare și pe stradă, pe prima bandă de circulație, scandând, pe tot traseul, “Secții de votare, peste hotare”, “Ieșiți la vot”, “Ieșiți din casă dacă vă pasă”.

Oamenii spun că au ieșit în stradă pentru a atrage atenția că în turul al doilea trebuie să meargă mai multă lume la vot, dar și pentru a-și exprima nemulțumirea pentru că la votul din 2 noiembrie au fost mulți români din diaspora care nu putut vota.

Unul dintre protestatari a spus că ce s-a întâmplat cu votul românilor din diaspora este o obstrucționare grosolană a drepturilor, iar răspunzători sunt cei care trebuie să amenajeze mai multe secții de votare în străinătate și nu o fac.

Un alt manifestant a spus că a venit în Piața Universității pentru a protesta față de actuala guvernare și față de premierul Victor Ponta. “De doi ani și jumătate nu a făcut nimic, dezinformând continuu și total populația, atât din București, cât și din mediul rural”, a spus Andrei Dragomir (40 de ani).

Protestul din Capitală nu este autorizat, oamenii venind la manifestație în urma unor mesaje de mobilizare transmise pe rețelele de socializare.

“Ieși în stradă să îți exprimi părerea. Vrei un președinte care nu îți apără nici măcar dreptul la vot?”, este mesajul transmis pe rețelele de socializare.

Proteste similare au avut loc sâmbătă și la Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Constanța și Oradea, la manifestații fiind prezente mii de persoane. Vineri au ieșit să protesteze aproximativ 1.000 de oameni la Sibiu.

UPDATE 21:35 – Și la Iași, circa 500 de persoane s-au solidarizat cu românii din diaspora care nu au putut vota

Aproximativ 500 de persoane au participat, sâmbătă seară, la Iași, la un miting de solidaritate cu românii din diaspora, oamenii scandând lozinci împotriva lui Victor Ponta și a primarului Gheorghe Nichita, pe motiv că acesta din urmă a refuzat să aprobe un marș pe străzile orașului.

Oamenii au început să se adune în Piața Palatului Culturii din Iași, începând cu ora 18.00, ei având pancarte cu mesaje precum ”Cu o sticlă de ulei, țara asta nu o iei”, ”Cu sau fără voia ta, România va vota” și ”Ponta și ai lui, sărăcia neamului”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

De asemenea, manifestanții au scandat ”Ghinion, ghinion, Iașiul s-a trezit din somn”, ”Votăm, votăm, pe Ponta-l alungăm”, ”Noi votăm, nu pontăm” și ”Victor Ponta nu fi trist, noi nu vrem un comunist”.

Cei prezenți în piață au cerut demisia ministrului de Externe, Titus Corlățean, pe care l-au acuzat că a blocat accesul românilor din străinătate la vot și au îndemnat ieșenii să iasă masiv la vot în turul II al alegerilor prezidențiale.

Totodată, participanții la miting l-au huiduit pe primarul Iașiului, Gheorghe Nichita, întrucât edilul social-democrat a refuzat să aprobe un marș prin centrul orașului.

”Noi am vrut să facem și un marș la finalul mitingului prin centrul Iașiului, însă dimineață am primit de la primărie înștiințarea că acțiunea noastră nu se aprobă. Nu vrem să încălcăm legea, dar decizia primarului de la PSD arată că le este frică. Ei încearcă să ne obstrucționeze, dar nu vor reuși, valul s-a pornit”, a declarat unul dintre inițiatorii protestului.

Manifestarea a durat aproape două ore și s-a încheiat fără incidente. În zonă au fost mobilizate importante forțe de ordine. Organizatorii au anunțat că un nou protest la Iași va avea loc vineri.

UPDATE 20:30 – Un participant la mitingul din Timișoara, ridicat după ce ar fi lovit camera video a unui jurnalist

O persoană care participa la mitingul de la Timișoara, de solidaritate cu românii din diaspora care nu au putut vota în primul tur al alegerilor, a fost ridicată de polițiști, după ce ar fi lovit camera video a unui jurnalist, iar alți șase participanți au fost amendați, pentru adresare de injurii.

Potrivit jandarmilor, un participant la mitingul de la Timișoara a fost ridicat de oamenii legii, după ce ar fi lovit camera video a unui jurnalist de la o televiziune.

Bărbatul respectiv urmează să fie dus la Poliție, pentru audieri.

De asemenea, alte șase persoane prezente la miting au fost amendate cu câte 200 de lei, pentru adresare de injurii.

Mitingul de la Timișoara, la care au participat peste o mie de persoane (după estimările Jandarmeriei, 5.000 după estimările organizatorilor), s-a încheiat la ora 20.00, așa cum era programat.

Oamenii s-au adunat, sâmbătă seară, începând cu ora 18.00, în Piața Victoriei din Timișoara, pe platoul din fața Operei, iar unii dintre ei au avut steaguri tricolore, dar și pancarte cu mesaje precum ”Revoluția continuă”, ”Solidaritate cu diaspora”, ”Mai multe cabine de vot pentru românii din diaspora”, ”Adevărul stă în picioare, minciuna la popcorn”, ”Ponta nu fura, România nu te vrea”.

De asemenea, ei au scandat ”Jos comuniștii”, ”Azi în Timișoara, mâine în toată țara”, iar în Piața Victoriei a fost adusă și o cabină de vot.

Printre manifestanți s-a aflat și un bărbat în vârstă de 93 de ani, Păcuș Dumitru, care a spus că a venit să manifesteze alături de tineri pentru că e împotriva comuniștilor care l-au bătut în 1958.

În timpul protestului, oamenii au cântat ”Deșteaptă-te române”.

Peste 5.000 de clujeni, la un miting de solidaritate cu românii din diaspora

Numărul persoanelor care participă, sâmbătă seară, la Cluj-Napoca, la o acțiune împotriva lui Victor Ponta, dar și în semn de solidaritate cu românii din diaspora care nu au putut vota în primul tur al alegerilor prezidențiale, a depășit 5.000 (după estimările Jandarmeriei și Poliției, peste 10.000 după estimările organizatorilor).

Inițial, aproximativ 2.000 de persoane s-au adunat, începând cu ora 18.00, în Piața Unirii din Cluj-Napoca, având pancarte cu mesaje precum: “Ponta nu uita, tineretul nu te vrea”, “Ponta, nu te vrem” și “Jos Ponta”.

Ulterior, oamenii au plecat în marș spre Bulevardul Eroilor, pe traseu alăturându-li-se alte 3.000 de persoane.

Pe traseu, manifestanții s-au oprit în fața sediului Prefecturii Cluj, după care au pornit înapoi spre Piața Unirii, pe Bulevardul 21 Decembrie 1989.

Oamenii scandează lozinci împotriva lui Victor Ponta, precum: “Securiști vechi și noi, s-a sfârșit cu voi”, “Jos Ponta”, “Jos comuniștii”, “Ponta, demisia”.

Protestarii sunt însoțiți pe traseu de echipaje de Poliție și Jandarmerie. Polițiștii au decis, pentru a putea facilita revenirea protestatarilor în Piața Unirii, să închidă traficul rutier pe latura estică a acesteia.

Mitingul este autorizat să se desfășoare până la ora 20.00.

La acțiune au venit și părinți cu copii mici, spunând că au ieșit în stradă pentru un viitor mai bun pentru copiii lor.

Și la Oradea, aproximativ 300 de persoane au participat, sâmbătă, în centrul orașului, pe ploaie, la un miting de solidaritate cu românii din diaspora care nu au reușit să voteze în primul tur al alegerilor prezidențiale.

Oamenii s-au adunat, începând cu ora 16.00, în Piața Unirii din Oradea, în jurul statuii lui Mihai Viteazu, având steaguri tricolore, trompete și bannere cu mesaje precum: ”Ponta ne minte!/Nu-l vrem președinte!”, “Lăsați diaspora să voteze!”, “O dorință sinceră/România liberă”. De asemenea, ei au scandat lozinci împotriva PSD și a lui Victor Ponta: “PSD e PCR”, “Jos Ponta!”, “Ponta, leafa mea/N-ajunge de taxa ta!”, precum și ”Lăsați-i să voteze!”.

Acțiunea, care a fost autorizată de comisia de resort a municipalității orădene, s-a desfășurat sub supravegherea jandarmilor, încheindu-se după aproximativ două ore fără incidente.

Vineri, la Sibiu, aproximativ o mie de persoane au participat la un miting de solidaritate cu românii din diaspora care nu au reușit să voteze în primul tur al alegerilor prezidențiale și le-au cerut românilor de pretudindeni să iasă la vot și ”să își aleagă viitorul”.

Sursa: mediafax

Mai bine un os cerșit decât o friptură muncită

Măsurile guvernamentale sunt bune atât timp cât îi pot ajuta temporar pe cei care trăiesc greu în ideea ca beneficiarii să-și poată reveni din punct de vedere financiar. Pomenile guvernalmentale sunt însă fatale de multe ori, pentru că obișnuiesc generațiile năpăstuite ale României să stea cu mâna întinsă, să gândească puțin și să spere la un nivel minim. Cu toate acestea, mulți vasluieni preferă ca mai bine să primească astăzi un os, decât să facă ceva pentru o friptură.

Bogdan RUSU

Pentru că trăiesc în sarăcie, oamenii din mediul rural vasluian se îngrămădesc la pomeni, în fiecare an, oricare ar fi ele. Vinovat este statul, cel care a încurajat și a menținut această stare în loc să găsească o soluție definitivă care să-i scoată pe oameni din sărăcie într-un mod demn. De aproape un secol, cel puțin în județul Vaslui, conceptul de țăran răzeș a fost uitat. Astfel că, în prezent, oamenii au ajuns să-și aleagă stăpânii cu mâna întinsă și stomacul gol, dar mai puțin cu mintea. Contează venitul minim garantat și mai puțin realitatea economică a României.. Se fac rectificări, se achită datorii uriașe, se dau pomeni, iar România rămâne la fel.

La Dumești, un sat cu 3.633 de suflete, 2.831 locuitori au drept de vot. 434 de locuitori sunt șomeri și asistați social, 344 sunt bătrâni cu pensii sub 400 de lei, 90 de persoane sunt invalide, iar 120 de familii nu au curent electric.

În județul acesta, aflat acum în pragul celui de-al doilea tur de scrutin, 77.643 de oameni dintr-un total de 371.020 de cetățeni cu drept de vot din se bucură anual de cele câteva kilograme de alimente (ulei, făină, zahăr, orez, etc.) împărțite prin Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate.

În județul Vaslui, un om din zece nu are serviciu, iar 29.709 își întrețin familiile cu cele câteva sute de lei încasate în baza Legii venitului minim garantat. Mai există și aproximativ 3.000 de șomeri indemnizați, unii din ei pe cale să rămână fără indemnizații pentru că refuză cursurile realizate de autorități. Tabloul nu se oprește aici: avem 34.220 de bătrâni care trăiesc din pensii mai mici de 400 de lei, cu o medie de 13 lei zilnic.

În comuna Dragomirești, sunt 5.033 de suflete, din care 2.561 cu vârsta între 18 și 62 de ani (populație activă), 460 fiind menționați ca șomeri indemnizați și neindeminzați, 491 de pensionari cu pensii sub 400 de lei, 100 de persoane cu handicap și 48 de locuințe neelectrificate. Asta la o populație de 5.033 de locuitori. La Berezeni respiră 5.106 de persoane, din care 2.741 de locuitori a ar putea munci. 428 sunt însă menționați ca șomeri, 557 au pensii sub 400 de lei, iar 119 sunt au pensie de handicap.

Turismul electoral, o incertitudine certă – Mii de alegători, “departe” de casă

În cadrul primului tur de scrutin, la alegerile prezidențiale,14.497, respectiv 8,417% din cei 172.225 de alegători prezenți în secțiile de votare, au ales președintele în alte secții de votare decât cele în care au fost arondați conform domiciliului. Procentul menționat nu a depășit media de 7% de alegători ce au votat pe liste suplimentare la prezidențialele din 2009. Acest număr foarte mare ridică semne de întrebare privind gestionarea turismului electoral. Chiar și așa, Vasluiul nu a intrat în topul județelor cu o rată mare a “turismului” electoral, la vârful căruia se află Ilfovul cu 19,87%. De menționat este că deși Instituția Prefectului Vaslui a solicitat ample controale în traficul rutier pe perioada alegerilor, nu există încă o situație centralizată a numărului de controale efectuate realmente în județ de forțele de ordine.

Bogdan RUSU

Până la această dată, Biroul Electoral Județean (BEJ) Vaslui nu a primit însă nicio reclamație din partea partidelor politice privind infracțiuni la adresa legii electorale. În consecință, BEJ nu poate face verificări în urma cărora să se stabilească dacă au afost sau nu cazuri de turism electoral. Autoritatea electorală de la nivelul județului Vaslui nu se poate autosesiza.

Este greu însă de înțeles cum a fost posibil ca în unele unități administrativ teritoriale să voteze, într-o singură secție de votare, pe listele electorale suplimentare, câte 90-100 de persoane. La Secția de votare 446 din comuna Tanacu și la Secția 120 din Cârja au votat în fiecare un număr de 100 de persoane pe listele electorale suplimentare. Este dificil de acceptat aceste situații mai ales că aceste două localități sunt foarte aproape de mediul urban. Una de municipiul Vaslui, cealaltă fiind în vecinătatea orașului Murgeni. La Secția numărul 233 Deleni au votat 90 de persoane fără domiciliu pe raza comunei, la Secția 499 din Vutcani un număr de 88 de persoane, iar la Secția numărul 496 din Vulturești au votat în aceeași termeni 86 de alegători. De unde au apărut atât de mulți alegători pe listele suplimentare? Atragem atenția că în topul județelor cu cele mai mari procente de “turiști” electorali se află cele în care nu există un turism dezvoltat, fapt care ar putea explica datele înregistrate de birourile electorale. Căci una este să voteze masiv pe listele speciale la Brașov și alta este ca acest fenomen să apară în Ilfov.

Pe nivel de UAT situația este și mai gravă

În fiecare din comunele din județul Vaslui, BEJ a înființat cel puțin două secții de votare. După centralizarea datelor, am rămas mirați de faptul că în anumite comune, pe 2 noimebrie, în intervalul 7-21, pe raza acestora s-au aflat foarte mulți cetățeni cu domiciliul în alte UAT-uri. De exemplu, în intervalul oroar menționat, în comuna Banca, au votat 272 de persoane cu domiciliu în altă UAT. În secțiile de votare din satele comunei Ivănești au votat 231 de persoane, în cele din Bogdănești 222, în secțiile de votare din comuna Ștefan cel Mare au votat 188. În zona urbană, statisticile au arătat că în municipiul Vaslui au votat cel mai mulți oameni cu domiciliu în altă localitate: 1.438. La Bârlad au votat 1.252, la Huși 702. În orașul Murgeni au votat 314, iar la Negrești 257.

Candidații, la extreme

După cum se știe, din numărul total de voturi înregistrate în județul Vaslui , 90.111 au fost pro Victor Ponta. Candidatul PSD a câștigat inimile alegătorilor din majoritatea UAT-urilor vasluiene, dar au existat totuși și excepții. Cele mai multe voturi raportate la numărul de alegători au fost obținute de Ponta în comuna Hoceni, unde din 1.313 voturi valabil exprimate, 1.031 au fost atribuite lui Ponta (78,52%). Chiar și la Pungești, unde populația este în conflict cu Guvernul condus de Ponta, candidatul PSD a reușit ca din 1.258 de voturi valabil exprimate, să obțină 501 respectiv 39,82% din totalul de voturi. Acesta este cel mai mic procent de voturi pe UAT, obținut de candidatul PSD.

Vasluiul, ca județ marca PSD, i-a adus candidatului ACL un număr mai mic de voturi decât se așteptau liderii locali ai alianței politice. Este vorba de 35.935 de voturi. Cel mai mare procent de alegători raportat la numărul de voturi valabil exprimale a fost înregistat de ACL la Pochidia, unde Iohannis a primit 293 din 821 de voturi valabile (35,68%, iar cel mai prost rezultat l-a avut în comuna Hoceni, unde Iohanis a fost votat doar de 93 de persoane din 1313 (7,08% din voturi).

Adăugăm că la nivelul județului Vaslui, la primul tur de scrutin au fost declarate invalide 5.475 de buletine de vot, deoarece alegătorii au ștampilat incorect (cu sau fară intenție) documentele electorale. De asemenea, 1.268 de vasluieni au votat folosind urna mobilă și că la finalului votului s-au anulat 240.564 buletine de vot rămase nefolosite.

Mai multe persoane au protestat, la Paris, față de îngrădirea dreptului la vot: “Dreptate și onoare călcate în picioare!”

Aproximativ 100 de români s-au strâns, luni seară, în apropiere de Ambasada României la Paris, pentru a protesta față de îngrădirea dreptului la vot în primul tur al alegerilor prezidențiale.

Luni seara, între 18:00 și 20:00 (ora locală), circa 100 de români s-au adunat, în ploaie, în apropiere de Ambasada României la Paris, în urma unei inițiative lansate pe Facebook.

Aceștia au purtat steaguri și au scandat “Dreptate și onoare călcate în picioare!”, “Nu uitați de ea, Constituția!”, “Dreptul la vot!”.

Organizatorii protestului au obținut autorizație de la autoritățile franceze pentru două ore, dar nu au avut voie să protesteze în fața Ambasadei, ci în apropiere.

“Votul meu este un drept constituțional. Nimeni nu are dreptul să-mi îngrădească dreptul la vot. Prin acest eveniment vă invităm să luați atitudine indiferent de afinitățile dumneavoastra politice și să fim uniți pentru a ne proteja dreptul nostru constituțional”, se arată în îndemnul lansat pe Facebook.

Duminică seară, cu câteva minute înaintea închiderii urnelor, la intrarea pe Rue de l’Exposition, unde se află sediul Ambasadei României la Paris și cel al Institutului Cultural Român, se aflau câteva sute de persoane care au stat la coadă ore în șir pentru a vota. O parte dintre acestea au intrat cu forța în ambasadă, în speranța că, dacă se vor afla în incinta acesteia, își vor putea exercita dreptul de vot.

Ambasadorul Bogdan Mazuru a ieșit abia după circa o oră să discute cu oamenii nemulțumiți. După aproape două ore de negocieri, alegătorii au acceptat să părăsească clădirea după ce au semnat o petiție prin care acuzau faptul că le-au fost încălcate drepturile.

La fața locului, au ajuns și reprezentanți ai Jandarmeriei Franceze.

Sursa; mediafax.ro

Cum au votat vasluienii

Duminică, 2 noiembrie, 172.225 de vasluieni dintr-un total de 371.020 de persoane cu drept de vot l-au ales pe viitorul președinte. Majoritatea vasluienilor prezenți la urne – 90.111 – l-au votat pe Victor Ponta, însă va fi nevoie de un la doilea tur de scrutin pentru a stabili exact cine va locui la Cotroceni în următorii cinci ani. În timp ce ACL acuză ordonanța privind traseismului politic pentru eșecul de la Vaslui, conducerea PSD s-a retras din peisajul media și s-a pus pe treabă.

Bogdan RUSU

Cum era firesc, județul Vaslui a rămas în continuare un fief PSD, indiferent de vocile electorale ale altor candidați, care s-au străduit să schimbe opinia alegătorilor. Din numărul total de voturi înregistrate în județul Vaslui, 90.111 au fost pro Victor Ponta, în timp ce 35.935 de vasluieni au votat cu Klaus Iohannis. Elena Udrea a obținut 9.279 de voturi, iar 8.959 de voturi i-au fost atribuite de vasluineni lui Dan Diaconescu. Surprinzătoare au fost alegerile pentru conducerea PRM Vaslui, care deși l-a susținut în mod direct pe Gheorghe Funar, s-a văzut în situația în care alegătorii vasluieni au votat pentru Vadim Tudor. Funar a fost votat de 607 vasluieni, în timp ce Vadim a primit 6.337 din totalul de voturi.

„Sunt ponderat în afirmații și cât se poate de rațional. Se știe că județul Vaslui este eminamente unul în care populația votează stânga (PSD, n.r.). Un procent de 21 și ceva la sută pentru Iohannis este un scor bun. În turul al doilea, veți vedea că Iohannis va urca. Eu sper că în turul doi, candidatul ACL va obține un procent de 50% plus unu. Dacă populația urbană va ieși la vot în număr mai mare, este posibil ca scorul lui Iohannis să se dubleze în județul nostru. Dar asta, doar populația o va hotărâ”, ne-a declarat liberalul Corneliu Bichineț, vicepreședintele Consiliului Județean Vaslui.

Mai dur în declarații a fost senatorul PDL Dan Marian, care a declarat că rezultatul obținut de Iohannis în cadrul primului tur de scrutin este un efect nefericit al ordonanței privind traseismul politic. Mai mult, el a declarat că ACL Vaslui va sesiza autoritățile de resort în legătură cu modul în care s-a votat în mai mult de 50 de secții de votare, la care în mod surprinzător pentru ACL Vaslui, Iohannis a obținut (pe secție) un număr de două-trei voturi. Câteva exemple: Arsura, Duda-Epureni, Oltenești, Hoceni, Mălușteni. În fiecare din aceste secții de votare, numărul de persoane arondate (trecute în Registrul Electoral Permanent) a fost, în medie de peste 1.000. În opinia senatorului Dan Marian, statistic, este imposibil ca în secțiile menționate să voteze doar doi sau trei oameni (din 1.000) cu Iohannis.

Dan Marian a mai spus că Alianța va face toate demersurile legale pentru ca în al doilea tur de scrutin să se obțină un procent de voturi care să schimbe radical datele din prezent.

Cu toate eforturile făcute de partide, la nivel național, județul Vaslui a rămas în continuare o adevărată pepinieră de alegători PSD.

Elena Udrea s-a situat pe locul al treilea ca număr de voturi primite de la vasluieni, fiind vorba de 9.279 de alegători pro PMP. Dan Diaconescu, a luat în județ 8.959 de voturi, iar Monica Macovei 4.367. În acest context, se pare că rezultatele celui de-al doilea tur de scrutin nu vor fi foarte diferite de cele din prezent.

În ideea de a schima radical rezultatul votului de pe 16 noiembrie, senatorul Dan Marian a declarat că mai există o șansă: persoanele cu drept de vot din mediul urban vasluian, care s-au prezentat în număr mic la vot, pe care le îndeamnă să iasă la urne.

Cu toate că Ponta a obținut majoritatea voturilor din primul tur de scrutin, Dumitru Buzatu, președintele PSD Vaslui, a preferat să nu se lanseze în comentarii privind rezultatele primului tur de scrutin. Niciuna din figurile marcante ale PSD nu a comentat încă, oficial, rezultatele din primul tur de scrutin. Cu toții s-au retras în „carapace” și au început să pună la punct un plan pentru cel de-al doile tur de scrutin. Președintele Buzatu a rămas consecvent: „Nu știu încă, nu avem nici un semnal din secțiile de votare și nici nu îmi pun problema aceasta acum, cu puțin timp înainte de momentul numărării voturilor. Noi numărăm și vom vedea ce rezultate vor fi. Poate 38, poate 78, nu are nici o importanță. În acest moment, nicunul dintre noi nu poate să prezică rezultatul alegerilor. Dacă vrea cineva, să o facă. Nu voi fi eu însă acela”, declarat Dumitru Buzatu cu puțin timp înainte de închiderea urnelor.

Politic, la Vaslui PRM nu mai există

Cu toate că la nivel local Vadim Tudor nu mai are nicio susținere din partea Partidului România Mare, acesta l-a învins fără nici un drept de apel pe Gheorghe Funar, cel pe care PRM l-a propus pentru funcția de președinte al țării. Scorul a fost jalnic, Funar: 607 voturi, Vadim: 6337.

De aici se poate deduce greșeala făcută de PRM în momentul în care l-a exclus din partid pe fondatorul organizației politice.

În ciuda pesimiștilor din PRM, Vadim Tudor a obținut cu câteva sute de voturi mai puțin ca omul propus de dizidenții PNL: Călin Popescu Tăriceanu (6.552 de voturi). Peremiștii din Vaslui au motive serioase de îngrijorare, filiala județeană fiind pe cale să se scufunde. Altfel nu se poate explica faptul că independentul Wiliam Brânză, un necunoscut pentru alegătorii vasluieni, a fost votat de 784 de persoane, în timp ce foarte cunoscutul Gheorghe Funar a rămas în urmă cu aproape 200 de voturi. Până și Kelemen Hunor, candidatul maghiarilor, a obținut la Vaslui aproape dublul numărului de voturi luate de Funar: 1141. Chiar și Teodor Meleșcanu, foarte puțin vizibil la nivelul județului, a reușit să obțină 1535 de voturi.

Departe fizic de Vaslui, Ana Birchall, deputat PSD de Zorleni, a fost singura care a transmis un comunicat de presă, în care a făcut o serie de precizări legate de alegeri.

„Le multumesc în mod special tuturor vasluienilor care au ales Victor Ponta în această duminică (2 noiembrie, n.r.). Personal, mă bucur că Victor Ponta a câștigat în toate cele 110 sate care alcătuiesc cele 20 de comune din colegiul meu, un rezultat extraordinar de bun pentru care mulțumesc încă o dată tuturor vasluienilor. Susținerea vasluienilor pentru Victor Ponta îmi dă încrederea că tot ceea am făcut pentru românii din județul Vaslui se vede și este apreciat de acești români demni, răzeși ai lui Ștefan cel Mare”, a declarat Ana Birchall, una dintre figurile PSD foarte puțin vizibile în peisajul politic vasluian.

PP-DD vrea anularea alegerilor

Ca urmare a eșecului electoral de duminică, deputatul PP-DD Tudor Ciuhodaru a cerut anularea alegerilor prezidențiale. Motivul invocat: organizarea dezastruoasă care a dus la blocarea procesului electoral. În opinia sa, este inadmisibil ca mii de oameni să stea ore la rând în fața secțiilor de votare, ca studenții să nu poată vota, ca românilor din diaspora să le fie blocat dreptul constituțional în cele 294 de secții de votare din afara României. „Sfidând evidența, Guvernul spune că a luat toate măsurile organizatorice necesare pentru buna desfășurare a procesului de votare și că votul a decurs normal. Este tot mai clară intenția Guvernului Ponta de a nu permite votul celor care nu voteaza cu Puterea. (…) Aceste alegeri sunt neconstitutionale”, a declarat Ciuhodaru.

A votat și la 100 de ani

Ziua de 2 noiembrie a fost una importantă și pentru Anica Nasui, din Șuletea. A mers dis-de-dimineață la vot, așa cum a făcut de când se știe, apoi a mers la biserică, unde părintele i-a citit cununia, după care s-a întors acasă unde familia a așteptat-o pentru a-i sărbători ziua de naștere.

Pe 2 noiembrie, tanti Anica a împlinit 100 de ani. Pe lângă surpriza făcută de copii și nepoți, Anica Nasui a avut și oaspeți neașteptați. Primarul comunei, Ciprian Tamaș, i-a adus o diplomă și un ajutor financiar în valoare de 150 de lei. Și Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor din Bârlad (CARP) a fost alături de sărbătorită, care de 35 de ani este membră a asociației. Reprezentanții CARP i-au adus flori, sticle cu șampanie, un tort și un plic cu 150 de lei. Emoțiile au fost prea mari pentru Anica Nasui, care a plâns de bucurie. Era prea multă lume în jur și nu știa de ce i se dă atâta atenție.

Anica Nasui votTanti Anica are două fete, șapte nepoți și zece strănepoți. Și-a pierdut soțul acum doi ani și de atunci se simte mai singură.

„N-am vrut să ajung la 100 de ani, dar dacă Dumnezeu a vrut… De ce am trăit așa de mult? Pai eu știu? Poate că m-am căsătorit de tânără. Am luat lucrurile așa cum au venit, când bune, când rele”, a declarat sărbătorita.

Moș Ghiță, soțul Anicăi Nasui s-a prăpădit la 98 de ani. Împreună au trecut peste cele două războaie mondiale, au trăit și cei 50 de ani de comunism. Cel mai greu i-a fost Anicăi Nasui în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când soțul i-a plecat pe front și a fost prizonier în Rusia timp de șapte ani.

„La un moment dat, l-am crezut mort și chiar i-am făcut pomană. Am luptat singură cu greutățile. Am plecat în 1946 în Oltenia, împreună cu oameni din sat ca să fac rost de mâncare și să-mi cresc fetele”, a mai spus Anica Nasui.

Anul acesta a mers la vot fără bărbatul ei. Întotdeauna erau primii în secția de votare. Deși bătrână și neputincioasă (cu toate că n-a fost bolnavă și nu a luat medicamente în viața ei), tanti Anica, ajutată de nepoți a dorit să meargă să voteze la școala din sat. Un exemplu de mamă, soție și bun cetățean.(Mihaela NICULESCU)

REZULTATE FINALE ALEGERI PREZIDENȚIALE Vaslui: Ponta – 54,03%, Iohannis – 21,55%, Udrea – 5,56%

Candidatul PSD-PC-UNPR, Victor Ponta, a obținut 54,03% din voturi la primul tur al prezidențialelor, în județul Vaslui, în timp ce candidatul ACL, Klaus Iohannis, are 21,55%, următorii clasați fiind, la mică distanță, Elena Udrea și Dan Diaconescu, arată rezultatele finale furnizate de BEJ.

Potrivit datelor centralizate de Biroul Electoral Județean (BEJ) Vaslui de la toate cele 516 secții de votare din județ, Victor Ponta a strâns peste 90.000 de voturi din cele 172.225 valabil exprimate, ceea ce reprezintă 54,03%.

Principalul său contracandidat, Klaus Iohannis, are 36.000 de voturi, respectiv 21,55%, în timp ce Elena Udrea a obținut 5,56% din voturi, Dan Diaconescu – 5,37%, Călin Popescu Tăriceanu – 3,92%, Corneliu Vadim Tudor – 3,8%.

Candidatul UDMR, Kelemen Hunor, a strâns 1.141 de voturi în județul Vaslui.

Sursa: mediafax.ro

Votează legal!

În contextul desfășurării alegerilor pentru Președintele României, Ministerul Afacerilor Interne are responsabilitatea de a lua toate măsurile pentru asigurarea unor alegeri corecte, în conformitate cu legislația în vigoare.

Astfel, pentru asigurarea unei informări corespunzătoare a cetățenilor cu privire la riscurile nerespectării legislației electorale, Ministerul Afacerilor Interne a inițiat campania de prevenire și informare a cetățenilor “Votează legal!”, ce se va derula la nivel național pe tot parcursul procesului electoral.

În cadrul acesteia au fost realizate 40.000 de afișe cu mesajul campaniei, un spot tv, un spot radio și mai multe bannere web. Materialele de promovare au fost distribuite în toate unitățile subordonate Ministerului Afacerilor Interne care, prin natura atribuțiilor, pot informa un număr mare de cetățeni: secțiile de poliție, serviciile publice comunitare de evidență a populației, de eliberare a pașapoartelor, serviciile publice comunitare regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor. Afișele vor fi postate și la toate secțiile de votare din țară. Pentru sesizarea unei fapte care contravine legislației electorale, sunați la numărul unic de urgență 112! (R.N.)

Guvernul sprijină navetismul politic

După ce a reconfigurat harta influenței politice la nivel județean, unii social-democrați au mai primit un dar de la Moș-Guvern: șansa de a beneficia din plin de pe urma navetismului politic. Ordonanța traseismului politic a făcut ca PSD să acapareze 59 de primării din 86, iar ordonanța turismului electoral ar putea să îi transforme pe unii membri de partid în adevărate mașini de aplicat ștampile. Cumulate, cele două arme ar putea conduce la un adevărat masacru al opoziției.

Bogdan RUSU

După ce a dat frâu liber traseismului politic, Guvernul a legalizat și turismul electoral. De acum, se pot transporta alegători de profesie, cu autocarul, în orice secție de votare. Potrivit Ordonanței de Urgență 45/2014, persoanele cu drept de vot se pot adresa oricărei secții de votare din România, pentru a-și exercita dreptul, pe baza unei simple declarații pe proprie răspundere că nu au mai votat și nu o vor mai face.

Dacă până în prezent, alegătorii puteau vota în secții de votare special constituite, după semnarea unor declarații, din 2014 alegătorii pot vota în orice secție de votare, încurajându-se fraudarea legii electorale. Deși cazuri de fraudare a alegerilor au fost semnalate în anii anteriori, în mass-media nu prea au fost vizibile cazurile de condamnări. PSD are acum în mână primăriile, respectiv pe edilii care i-au propus pe președinții și pe locțiitorii de președinți ai secțiilor de votare. Ce mai lipsește? Câteva microbuze și două duzini de “votaci” de profesie.

La alegerile din 2012, lupta pentru primăriile din județ s-a dus între PSD și PDL, PSD-ul câștigând 60 la sută din voturi, iar PDL-ul 17%. PSD a mai câștigat și 44 de primării dintr-un total de 86. Astfel, în prezent, cu cei 13 edili autotransferați pe baza Ordonanței 55/2014, PSD are controlul unui număr de 57 de primării din 86. La primăriile PSD se mai pot adăuga cele două câștigate de PC (aflat în prezent în alianță cu PSD). Se conturează astfel un tablou de campanie majoritar PSD: 59 de primării roșii. La nivel de unitate administrativ-teritorială, primarul răspunde de gestionarea oricăror tipuri de alegeri: locale, parlamentare și europarlamentare, precum și prezidențiale. Ori tocmai acolo este punctul de interes al Guvernului: puterea pe care o pot manifesta edilii la nivel local, asupra cetățenilor cu drept de vot. Dacă în mediul urban, primarii mai au parte de o oarecare opoziție din partea consilierilor locali, în mediul rural opoziția este aproape inexistentă, iar primarii pot face ceea ce vor. Căci în majoritatea consiliilor locale din comunele vasluiene sunt consilieri locali fără prea multă carte dar cu interese economice la nivel local. De aceea, este bine să ai cât mai mulți din ei la picioare.

BULETINUL DE VOT pentru alegerile prezidențiale, aprobat de BEC. Cum arată modelul pe care îl vor folosi românii pe 2 noiembrie

Membrii BEC au aprobat, joi, modelul buletinului de vot ce va fi folosit la alegerile prezidențiale din 2 noiembrie, numele candidaților urmând să fie tipărite pe două pagini, respectiv opt pe prima pagină, șase pe următoarea.

Astfel, pe prima pagină vor fi imprimate opt patrulatere cu numele următorilor candidați: Kelemen Hunor (UDMR), Klaus Iohannis (ACL), Dan Diaconescu (PPDD), Victor Ponta (Alianța Electorală PSD-UNPR-PC), William Brînză (PER), Elena Udrea (PMP), Mircea Amariței (Prodemo) și Teodor Meleșcanu (independent).

Pe pagina a doua a buletinului de vot vor fi înscriși candidații Gheorghe Funar (independent), Zsolt Szilagyi (PPMT), Monica Macovei (independent), Constantin Rotaru (Partidul Alternativa Socialistă), Călin Popescu Tăriceanu (independent) și Corneliu Vadim Tudor (PRM).

Patrulaterele cu numele candidaților sunt înscrise pe două coloane, numerele impare în partea stângă, iar cele pare în dreapta.

Contactat de MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al BEC, Marian Muhuleț, a precizat că macheta buletinului de vot, așa cum a fost prezentată, spre aprobare, membrilor BEC, de Monitorul Oficial, a fost astfel concepută – cu două pagini, pe prima opt candidați, iar pe a doua 6 candidați – la solicitarea BEC.

Sursa: mediafax.ro

Morții nu mai votează! Pe bune!

Pentru prima dată în istoria post decembristă, se pune accent pe ideea eliminării persoanelor decedate din listele electorale permanente. Pentru că au uitat să scoată morții din Registrele electorale, cinci primării din județul Vaslui au fost amendate de Biroul Electoral Județean cu câte 1.000 de lei.

Bogdan RUSU

Primăriile din Dragomirești, Rebricea, Mălușteni, Banca, Munteni de Sus și Bogdănița au fost amendate cu câte 1.000 de lei de către Biroul Electoral Județean. Abaterile au fost legate de precederile art. 23 din Legea 35/2008, privind alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare. Acest articol impune primăriilor să radieze persoanele decedate din Registrul electoral, la sesizarea serviciului public comunitar de evidență a populației, în termen de 24 de ore. Altfel spus, la nivelul primăriilor un individ a eliberat certificate de deces, iar cel care trebuia să opereze decesul alegătorului în Registrul electoral a uitat să-și facă treaba. Astfel, Autoritatea Electorală permanentă s-a trezit cu morți pe listele electorale.

De asemenea, alte trei primării, Todirești, Răfaila și Bogdana, au primit avertismente.

De menționat că Biroul Electoral Județean a realizat controale în 19 unități administrativ-teritoriale. Din datele furnizate până în prezent reiese că Primăria comunei Banca are mereu câte o problemă cu alegerile. Cei care au jucat slab rolurile de președintele și locțiitor la secția de votare de la alegerile pentru europarlamentare (mai 2014) din Banca nu vor mai fi nominalizați pentru a participa la alegerile prezidențiale din octombrie 2014. Cazul Banca nu este singurul, în total 29 de președinți și locțiitori de președinți ai secțiilor de votare de la europarlamentare nu vor mai fi nominalizați pentru a lucra la alegerile prezidențiale. Este vorba de oameni de “bază” din comunele Ibănești, Dimitrie Cantemir și altele. Cu toții au greșit puternic la europarlamentare, dar primarii i-au renominalizat. Prefectura a spus însă nu, pentru că acești „intelectuali” ai satului au pierdut ștampile de vot, au plecat acasă cu ștampilele din secțiile de votare sau au refuzat să comunice cu instituțiile superioare implicate în alegeri.

Bani buni pentru cei din secțiile de votare

Pentru salarizarea șefilor și a membrilor din birourile electorale ale secțiilor de votare din județ – 515 după noile precizări făcute de Instituția Prefectului Județului Vaslui, bugetul este de 2.786.000 de lei. Indemnizațiile sunt calculate pe zi, respectiv: 85 de lei în cazul președintelui secției, 85 de lei/zi pentru locțiitorul președintelui secției și 65 de lei/zi pentru membrii acestor secții de votare. Aceste sume vor fi achitate pentru maxim cinci zile de activitate în cadrul primului tur de scrutin și pentru maxim patru zile în cazul celui de-al doilea tur. Astfel, pentru nouă zile, un președinte sau un locțiitor al președintelui secției de votare poate încasa un maxim de 765 de lei, iar un membru suma maximă de 585 de lei.

Guvernul alocă 192 milioane lei pentru organizarea alegerilor prezidențiale

Guvernul a alocat, în ședința de marți, 192,4 milioane lei pentru pregătirea, organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României, care vor avea loc în noiembrie 2014, cu 40 milioane lei mai mult decât suma alocată pentru ultimele alegerile prezidențiale din 2009.

Din bugetul pentru prezidențialele din acest an, 166,7 milioane lei au fost alocați Ministerului Afacerilor Interne, 47 milioane lei Secretariatului General al Guvernului, 10,6 milioane lei Autorității Electorale Permanente, 7,7 milioane lei Serviciului de Telecomunicații Speciale, iar 4,2 milioane lei Ministerului Afacerilor Externe.

Executivul a adoptat marți și o hotărâre privind buna organizare și desfășurare a alegerilor prezidențiale, modelele buletinului de vot, timbrului autocolant, copiei de pe lista electorală permanentă, tabelelor electorale și declarației pe propria răspundere care vor fi folosite la alegeri

Tot prin hotărâre de Guvern, au fost aprobate modelele ștampilelor birourilor electorale, ștampilei de control a secțiilor de votare și a modelului ștampilei cu mențiunea “VOTAT”, precum și modele proceselor-verbale de consemnare și centralizare a rezultatelor votării.

Primul tur al alegerilor prezidențiale va avea loc în 2 noiembrie, iar cel de-al doilea în 16 noiembrie.

Sursa: mediafax.ro

Cum au ratat toate cele cinci exit-poll-uri rezultatele corecte pentru PSD si Mircea Diaconu. Explicatiile consilierilor – sociologi ai lui Victor Ponta

Toate cele cinci sondaje de tip exit-poll prezentate de posturile de televiziune duminica seara, la inchiderea urnelor in alegerile europarlamentare, au inregistrat diferente mari comparativ cu rezultatele ce aveau sa fie anuntate luni de BEC, in doua cazuri: PSD si candidatul independent Mircea Diaconu. Punctual, s-au mai inregistrat diferente notabile si in cazul altor partide, dar situatia PSD/Mircea Diaconu ridica indeosebi semne de intrebare privind veridicitatea acestor demersuri sociologice si politice. De notat ca toate sondajele la iesirea de la urne (facute fata in fata sau telefoni) au dat PSD peste pragul psihologic de 40%, iar rezultatul oficial este 37,6%.

Nu mai putin de cinci exit poll-uri au fost realizate cu ocazia scrutinului pentru Parlamentul European, fiecare fiind prezentat de cate un post de televiziune. CURS-Avangarde au realizat exit poll-ul pentru TVR, Operations Research – pentru Antena 3, CSCI – pentru Romania TV, GeoPol – pentru Realitatea TV, iar IRES – pentru Digi 24.

Partid – Rezultat BEC – CURS/Avangarde – IRES – CSCI – Operations Research – GeoPol 

PSD-UNPR-PC – 37,4% – 40,5% – 41% – 43% – 41,4% – 41,5%
PNL – 14,86% – 15,1% – 14% – 14% – 13,4% – 16%
PDL – 12,23% – 11,95% – 10% – 12% – 11,7% – 13%
Mircea Diaconu – 6,92% – 5,36% – 5% – 4% – 4,7% – 4%
UDMR – 6,47% – 7% – 7% – 6% – 6,4% – 6%
PMP – 6,21% – 7,02% – 6% – 7% – 6,3% – 8%

Pe langa situatia PSD/Mircea Diaconu, unele sondaje au avut diferente notabile fata de cele oficiale si punctual, in cazul altor partide. Astfel:

  • PNL (BEC, la numararea majoritatii covarsitoare a voturilor: 14,86%) a primit un scor de 13,4% in exit poll-ul Operations Research (Antena 3) si de 16% in cazul GeoPol (Realitatea TV)
  • PDL (BEC, la numararea majoritatii covarsitoare a voturilor: 12,23%) a fost creditat in exit poll-ul IRES (Digi 24) cu 10%
  • PMP (BEC, la numararea majoritatii covarsitoare a voturilor: 6,21%) a primit, in exit poll-ul GeoPol, 8%

Cum explica sociologii care-l consiliaza pe premierul Ponta diferentele intre exit poll-uri si rezultatele oficiale

  • Mirel Palada (ex-CCSB, actual purtator de cuvant al premierului Ponta) peblogul sau: “(…) Așa s-a întîmplat acum cu tandemul PSD – Mircea Diaconu, unde a funcționat principiul vaselor comunicante. Votanții lui Mircea Diaconu simțeau în aerul social că PSD va cîștiga zdrobitor: 80% percepție de învingător. Asta pentru că toate celelalte partide sînt percepute ca fiind făcute zob: sub 15%-20%, certuri, semne clare de slăbiciune. Și atunci, cînd operatorul de exit poll le-a băgat chestionarul sub nas, unii, ăia 4-5% votanți conformiști s-au rușinat să recunoască că au votat cu Diaconu sau cu partidele mici (în general la partidele mici și la cele anti-sistem se întîmplă reticența asta de declarație) și au spus că au votat cu strălucitorii, cu PSD. Invățătură de minte. Percepția bate realitatea. (…)”

 

  • Dan Sultanescu (manager CSCI, consilier al premierului Ponta) peObiectiv.info: “(…) Am zis ca PSD va obtine cel mai bun scor din istoria sa, depasind tinta de 35%. A obtinut cel mai bun scor din istorie. Un 38% initial, transformat in 47% dupa redistribuire si in 50% din mandate. Am prognozat ca scorul brut va fi de peste 40% (ba chiar sondajul de ieri dadea spre 43 pe la ora 7, revenind spre 41 la finalul zilei). Nu s-a obtinut atat din cauza sumei mari a candidatilor mici, a independentilor mai putini cunoscuti dar, mai ales, datorita unui mecanism gen “vase comunicante” cu Mircea Diaconu. Cifrele din sondaje s-au inselat cu cca 2 procente la PSD si Diaconu. In rest, sunt in linie. De ce? Pentru ca alegatorii lui Diaconu sunt alegatori fosti USL, alegatori care il voteaza pe Ponta la presedintie si care se considera cel mai apropiati de PSD. Deci, de fapt, prognoza nu s-a inselat. (…)”

Precedentul Geoana-Basescu 2009

Nu e nici pe departe prima data cand se inregistreaza diferente substantiale intre exit poll-uri si rezultatele oficiale. Cazul cel mai grav si cel mai bine cunoscut a fost cel al alegerilor prezidentiale din 2009, in al doilea tur de scrutin, iar diferentele au fost atunci mult mai mici, dar si mai de impact decat cele de la actualele alegeri.

Atunci, Mircea Geoana a fost creditat cu victoria la prezidentiale in trei sondaje. CCSB (Antena 3) si Insomar (Realitatea TV) i-au atribuit candidatului PSD peste 51% din voturi. Exit poll-ul CURS/TVR anunta un scor de 50,8%-49,2% in favoarea lui Geoana, iar CSOP-IRES (B1 TV) anunta egalitate. Ambii candidati si-au proclamat victoria, insa rezultatele finale au confirmat ulterior esecul lui Geoana: 50,33% din voturi pentru Basescu, 49,66% pentru Geoana.

Sursa; hotnews.ro

Pleacă informat la vot! Iată candidații la europarlamentare pentru fiecare partid

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014 | Campania electorală pentru alegerile europarlamentare s-a încheiat sâmbătă, 24 mai, la ora 7:00. Cetățenii români sunt chemați la vot pe data de 25 mai pentru a-i desemna pe cei 32 de deputați români care îi vor reprezenta în Parlamentul European în următorii 5 ani. În total, sunt 751 de locuri la nivel european care repezintă o populație de 501 milioane de locuitori. PARTIDUL POPORULUI, DAN DIACONESCU, CANDIDAȚI LA ALEGERILE EUROPARLAMENTARE 2014:

1 DIACONESCU CRISTIAN-DAN
2 MAN SIMONA-ALLICE
3 VOICULESCU DIANA
4 NEAGU LIVIU-ROBERT
5 ORZAȚĂ RADU-PAUL
6 DUMITRAȘCU EDUARD-CĂLIN
7 SLABU GHEORGHE
8 MIHALACHE EUGEN-COSTINEL
9 DEMLE ALIN
10 NISTOR ANDREEA-LAURA
11 IONESCU LAURENȚIU-DAN
12 ANGHEL GABRIELA-LOLA
13 GHERGHICEANU FLORENTINA
14 BLĂNARIU VALENTIN
15 DIACONU ADRIAN-NICOLAE
16 MUNTEAN MARIAN
17 AIVĂNOAEI CONSTANTIN-ALIN
18 FLIUNDRA IONEL
19 CILIBIU MIHAI
20 DEACONU MIHAI
21 MIHART ION
22 DOGAR DORIN-OVIDIU
23 BELDEAN LUMINIȚA
24 ROMAN APOSTOL-PICU
25 IOV JAN-CĂTĂLIN
26 HUNTAI IOAN
27 VOICU CONSTANTIN
28 MĂRGINEAN MARIUS-DORU
29 NICOLESCU GABRIEL
30 AIOANEI CRISTINEL-DUMITRU
31 SIMOIU MARIA-MARIETA
32 POPA ALINA
33 HORVAT ALEXANDRU
34 NANE AUREL
35 TRIFU CĂTĂLIN-VICTOR
36 MOLDOVAN ADRIAN
37 ȚIFREA VASILE
38 ZAMFIR MARIA-CRISTINA-ADRIANA
39 IORGULESCU MIHAI-ALEXANDRU
40 ORHEI OLIVIU-LUCIAN
41 ALEXANDRESCU ANDREEA-ANCA
42 STANCIU MIȘU-MIHAEL

FORȚA CIVICĂ, CANDIDAȚI LA ALEGERILE EUROPARLAMENTARE 2014

1 UNGUREANU MIHAI-RĂZVAN
2 PAVELESCU DIANA LAURA
3 NICOLAU MIHAELA
4 RADU ADRIANA
5 ALEXANDRESCU VLAD-TUDOR
6 BOTEZATU DANIEL
7 MUNTEANU TEODOR
8 BARANGĂ LAURENȚIU
9 SEBENI MARIANA
10 OLARU MIHAELA
11 TEODORESCU GINA
12 RĂDOIU-LEȘ GABRIELA-ANGELA
13 GRIGORAȘ CRISTIAN-GHEORGHIȚĂ
14 PANFIL GELU-IONUȚ
15 PENTIE RADU-BOGDAN
16 AKSOY YAVUZ
17 SECOȘAN OVIDIU
18 COMAN AUGUSTIN
19 HUZĂU MIHAI
20 PETRE MIHAI
21 TERZEA MARIUS
22 RĂDAN AUREL CRISTIAN
23 DOBRE TRAIAN
24 TRIBOI GHEORGHE
25 POPA CORNELIUS
26 SAUCĂ OANA-ELENA
27 PRAZNITCHI ROXANA-IOANA
28 NICOLAE VICTOR-CRISTIAN
29 ROMAN IONEL-HORIA
30 CRIȘAN CORINA-ANKA
31 CIOZVARDĂ-DIACONESCU ANDREI-OCTAVIAN
32 BÂLBU CORNEL
33 GRIGORAȘ RĂZVAN-IONUȚ
34 MICU ALMA-ELENA
35 BOBOC JANE
36 TUDORACHE DOINIȚA-ȘTEFANIA
37 DAMAȘCAN MIHAELA
38 FARKAS AMBRUS-MIHAI
39 STRÎMBEANU ALEXANDRU
40 BENȚIA ARACSIA-MAGDALENA
41 SIMIONESCU RADU ALEXANDRU
42 RADA EMIL

PARTIDUL MIȘCAREA POPULARĂ, CANDIDAȚI LA ALEGERILE EUROPARLAMENTARE 2014

1 PREDA CRISTIAN-DAN
2 MUREȘAN SIEGFRIED VASILE
3 BACONSCHI TEODOR-ANATOL
4 PETRESCU CRISTIAN
5 FUNERIU PETRU-DANIEL
6 ROȘU CARMEN-MARIANA
7 DRAGOMIR RUXANDRA MARIA
8 LEȘCO ALEXANDRU
9 BERCA GABRIEL
10 VIȘAN GELU
11 RĂDULESCU ADRIAN
12 BOTA LAURA-DIANA
13 VREME VALERIAN
14 IVĂȘCHESCU NICOLAE
15 ROGOJAN MIHAI-CIPRIAN
16 NEGRUȚ CLEMENT
17 DIACOMATU SERGIU-IONUȚ
18 ZĂTREANU DAN-RADU
19 BOTEZATU COSTACHE-IOAN
20 GAMALEȚ BOGDAN-LAURENȚIU
21 TIMARIU CRISTINA
22 VASILE MARIAN
23 GRIGORIU IULIANA
24 ȘORTAN EUGENIA
25 MARINCAȘ OCTAVIANA
26 DAMIAN CRISTIAN-DAN
27 PATRAȘCU LUCIAN
28 CONDOIU MARIUS
29 LUPAN MIRCEA
30 FEKETE CAROL
31 CRIȘAN-LAZAROV LOREDANA-FLORENTINA
32 POPA SIMONA-DIANA
33 COMAN DRAGOȘ-FLORIN
34 HREBENCIUC FLORIN-ALEXANDRU
35 ODOBLEJA ȘTEFAN
36 MOINESCU DANA-EUGENIA
37 MAXIM ANA
38 ZOMANȚ BRIGIȚIU-ION
39 IRIMIA ANA-MARIA
40 TUDORACHE MARIA-MIHAELA
41 POPA ANDREEA-JEANINA
42 POPESCU FLORIN-AURELIAN

Alianța Electorală PSD-UNPR-PC – CANDIDAȚI LA ALEGERILE EUROPARLAMENTARE 2014

1 CREȚU CORINA
2 ANDRONESCU ECATERINA
3 IVAN CĂTĂLIN-SORIN
4 NICA DAN
5 GRAPINI MARIA
6 DRĂGHICI DAMIAN
7 SÂRBU DACIANA-OCTAVIA
8 PAȘCU IOAN-MIRCEA
9 DĂNCILĂ VASILICA-VIORICA
10 MOISĂ IONEL-SORIN
11 BOȘTINARU VICTOR
12 TĂNĂSESCU CLAUDIU-CIPRIAN
13 FRUNZULICĂ DORU-CLAUDIAN
14 REBEGA CONSTANTIN-LAURENȚIU
15 ȚAPARDEL ANA-CLAUDIA
16 CRISTEA ANDI-LUCIAN
17 NEGRESCU VICTOR
18 PAVEL EMILIAN
19 POPA RĂZVAN
20 ZOANĂ MARIA-GABRIELA
21 DOBRETE FLORENTINA-ADINA
22 GILIA CLAUDIA
23 BRĂDĂȚAN TIBERIUS-MARIUS
24 RADU SORIN MIHAI
25 ROTARU ALEXANDRU
26 ANGHEL IULIANA-FLORINA
27 RĂDUCANU SEBASTIAN
28 ILAȘ CLAUDIU
29 VOINEA ION
30 CAZANACLI ALINA
31 ȘARAMET VEACESLAV
32 CRISTESCU VERA-DORINA
33 POPA ȘTEFAN-OVIDIU
34 ARHIRE STELA
35 MIHĂILESCU BOGDAN-CONSTANTIN
36 BLOȚIU ANDRA-ANCA
37 PAPUC SERGIU-VASILE
38 TOADER BOGDAN-ANDREI
39 FÂNTÂNARU GEORGETA
40 RÎMNICEANU VALERIA-ELENA
41 BĂRBULESCU EMILIAN-EUGEN
42 CHIOVEANU DRAGOȘ

Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat – candidați la alegerile europarlamentare 2014

1 PAVELESCU AURELIAN
2 BODU SEBASTIAN-VALENTIN
3 STAVROSITU MARIA
4 IANCU GHEORGHE
5 NEACȘU NELU
6 MOLDOVAN VALENTIN
7 BUCIUMEANU NICOLAE-CĂTĂLIN
8 FRÂNC CLAUDIU
9 BUICĂ LUCICĂ-LUCIAN
10 FIȚIU AVRAM
11 MAZILU LIVIU-LUCIAN
12 POPA IOAN-ALIN
13 MOLDOVEANU RAMON
14 ENESCU CARMEN-ADRIANA
15 GUȚANU MIHAI
16 CHIRU GHEORGHE
17 NEGRU CONSTANTIN
18 CREȚU ILIE
19 POENARU MIRCEA
20 SÎRBU DAN
21 TOADER VASILE
22 FURTUNĂ CORNELIU-DANIEL
23 ILIE LILIAN
24 ZEANA CORNELIU
25 PÎRJOL GEORGE
26 TOADER CĂTĂLIN-FLORIAN
27 STAMATE EUGEN GHEORGHE
28 PELIMON TRAIAN
29 DĂNILĂ OANA-ALINA
30 IACOBESCU MIRCEA
31 CATRINOIU MATEI
32 IANCU IONUȚ
33 STAN GABRIEL
34 NIȚU NICOLETA
35 HERȚA TEODOR-DANIEL
36 MIHALĂ COSMIN
37 ALEXANDROIU GHEORGHE
38 ȚICU DIANA-ALINA
39 ȚICU IRINA-MARIANA
40 NICORESCU LUCIAN-GABRIEL
41 BANNER-DOBRESCU IOANA-MIHAELA
42 GURDUZA LUCIA

Uniunea Democrată Maghiară din România – candidați alegeri europarlamentare 2014

1 WINKLER IULIU
2 SÓGOR CSABA
3 VINCZE LORÁNT-GYŐRGY
4 HEGEDÜS CSILLA
5 ANTAL ISTVÁN-LORÁNT
6 PÉTER FERENC
7 PATAKI CSABA
8 BENKŐ ERIKA
9 PÁSZTOR SÁNDOR
10 KOZMA ISTVÁN-FLORIN
11 BOGYA ANNAMÁRIA
12 ASZTALOS FERENC
13 MAGYAR LORÁND-BÁLINT
14 KOZMA MONIKA
15 KLÁRIK ATTILA
16 DEMYEN ISTVÁN
17 TAKACS ARANKA
18 TŐRŐK LÁSZLÓ
19 BIRTALAN JÓZSEF
20 LŐRINCZ HELGA
21 GOGOLAK-HRUBECZ CSONGOR
22 NAGY SZABOLCS
23 VAJDA BORBALA
24 BODOCZI ANNAMÁRIA
25 BALAZS BOTOND
26 DAJKA TÜNDE
27 KOVÁCS MIHALY-LEVENTE
28 BÁLINT EMÖKE
29 DEMETER FERENC
30 ŐRI-PÁKAI FRANCISCA
31 PAPP LAJOS-LEVENTE
32 ECKSTEIN-KOVÁCS PÉTER
33 ANDERCÓ ALIZ-TIMEA
34 VIDA NOEMI-ERIKA
35 FARAGO PETRU
36 AMBRUS CAROL
37 KÖKÉNYESDI MIHAI-ȘTEFAN
38 ROMANSZKI ZSUZSA
39 MOLNAR ANDREI
40 JAKAB ADORJAN-MIHALY
41 SZÁFTA SZENDE
42 NOVAK LEVENTE

Partidul Național Liberal – Candidați alegeri europarlamentare 2014

1 NICOLAI NORICA
2 VĂLEAN ADINA-IOANA
3 MĂNESCU RAMONA-NICOLE
4 BUȘOI CRISTIAN-SILVIU
5 WEBER RENATE
6 HELLVIG EDUARD-RAUL
7 ȚURCANU MIHAI
8 BENCHESCU CLAUDIA
9 STAVARACHE ROMEO
10 MURARU DAN-ANDREI
11 VARGA LUCIA-ANA
12 ROMAN FLORIN-CLAUDIU
13 GIOSAN VICTOR
14 BĂDULESCU DORIN-VALERIU
15 ROTEA CĂTĂLIN-ȘTEFAN
16 DOBRE GHEORGHE
17 STÂNGĂ GEORGE-CĂTĂLIN
18 NICA BOGDAN CRISTIAN
19 GUȚU ANA
20 STOIAN MARIA
21 PRICOP CRISTIAN-FLORINEL
22 STOICA RAUL
23 DEMIAN GEORGE-ADRIAN
24 NICOLAE DIANA-ȘTEFANA
25 COLCERIU OVIDIU
26 CÎRJAN DANIEL-OLIMPIU
27 RADU MONICA-DORINA
28 POLAK MIHAELA-SIMONA
29 RĂDULESCU ALEXANDER-TUDOR
30 DOROFTEI OVIDIU
31 BOCA TEOFIL
32 MOTOC OCTAVIAN
33 PANTELIMON EMIL
34 PROFIR CĂTĂLIN
35 MIHAILOVICI CRISTINA-STELIANA
36 ȚURCANU ADRIAN
37 SOLCAN MARIUS-ADRIAN
38 VARTIC RALUCA
39 GHIȚĂ CRISTIAN EMILIAN
40 PATER COSMIN-BOGDAN
41 IONESCU ALEXANDRU-SILVIU
42 SCRIOȘTEANU IONEL

Partidul Democrat Liberal – candidați alegeri europarlamentare 2014

1 STOLOJAN THEODOR-DUMITRU
2 MACOVEI MONICA-LUISA
3 UNGUREANU TRAIAN
4 MARINESCU MARIAN-JEAN
5 BUDA DANIEL
6 ONOFREI OREST
7 DAVID DRAGOȘ FLORIN
8 CIONCA-ARGHIR IUSTIN-MARINEL
9 APOSTOLACHE MIHAI CRISTIAN
10 MONTOIU GABRIELA-CĂTĂLINA
11 HAVA MIRCEA-GHEORGHE
12 MOLDOVAN SORIN-DAN
13 BOJIN MIHĂIȚĂ
14 SCRIPCARU GEORGE
15 FALCĂ GHEORGHE
16 FLOREA DORIN
17 SPIRIDON ȘTEFAN
18 CÎMPEAN DANIELA
19 DRĂGHINCESCU SIMONA
20 MOROȘAN CĂTĂLIN
21 MĂRCULESCU DUMITRU
22 RESMERIȚĂ DORULEȚ-NELU
23 RĂILEANU-ILCU MARIETA
24 PRALĂ ȘTEFAN
25 MOISESCU ADRIAN ION
26 DRĂGAN ALEXANDRU
27 BÎRLEA GHEORGHE
28 NIȚĂ ALINA VALENTINA
29 ROȘIAN RADU CĂLIN
30 GEORGESCU VICTOR
31 BUZESCU ILIE
32 BERCA EDUARD-MARIUS
33 DUMITRESCU CLAUDIU
34 IFTIMOAEI CIPRIAN-CONSTANTIN
35 COZMA ADRIAN-FELICIAN
36 IONICĂ GEORGE-ALEXANDRU
37 PANTIȘ CARMEN
38 FILIMON IONUȚ
39 FOTACHE GABRIELA
40 KANSOU HAZEM
41 RADU ANIȘOARA
42 ȘTEFAN ANCUȚA MIHAELA

Partidul Partidul România Mare- candidați alegeri europarlamentare 2014

1 VADIM-TUDOR CORNELIU
2 IOVICI TEODOR-VICTOR
3 STĂNESCU CRISTIAN
4 POPA VASILE
5 POPESCU ADRIAN
6 ȚÎNCU GEORGE
7 ALUPOAEI IONELA ALINA
8 CIOBANU BOGDAN-CONSTANTIN
9 BĂDINICI MARIAN-FLORIN-CORNELIU
10 CĂPÂLNAȘ GAVRIL-EMIL
11 EDU MIHAIL
12 HEIMANN MICHAEL
13 HUJA BOGDAN NICOLAE
14 ONORIU EMANUEL
15 IVANOVICI CONSTANTIN
16 BURLIGICĂ MIHAELA-ELENA
17 IFRIM VANGHELE
18 NICOLAE ANA-MARIA
19 RÎNDAȘU OLIVIA-ELENA
20 BOLBOTINĂ VIOREL
21 PÂRVU-VIȘA MIHAI
22 CRĂCIUNESCU IONELA-MĂDĂLINA
23 CIOBANU GEORGE-CONSTANTIN
24 DAVID ELISABETA
25 MITITELU MARIA
26 MUTAFELA GHEORGHE-DANIEL
27 MARIEAN DANIEL
28 FRUMOSU ILEANA
29 GHIDĂNAC MELANIA
30 ANGHEL ȘERBAN-LAURENȚIU
31 CIURCĂ CLAUDIU-BOGDAN

Partidul Noua Republică – candidați alegeri europarlamentare 2014

1 NEAMȚU GEORGE-MIHAIL
2 MIOC GEORGE
3 BÂRGĂOANU LIVIU-ȘTEFAN
4 BERARI CORNELIU-DAN
5 CIUMAC VICTOR
6 ROSETTI ANDREI-CĂTĂLIN
7 OFIȚERU AUGUSTIN-MINEL
8 OPREA DORU
9 IENCI VOICU-DANIEL
10 FICUȚ BIANCA-LORDIANA
11 MÎRZA ADELA-DORINA
12 DRĂGAN FLORIN-ADRIAN
13 HERȚEG CĂLIN-GHEORGHE
14 LAZĂR MIHAI-ALIN
15 STAN ION
16 JUGRIN COSTEL
17 POSTOLACHE DANIELA-ILONA
18 EȘI MARIUS-COSTEL
19 CÎRSTEA FLORIN-DANIEL
20 SCURTU ALINA ELENA
21 ANIȚEI ALEXANDRU
22 MIHĂILĂ IULIAN-ADRIAN
23 CIOBANU LORIN-IONUȚ
24 SPIRU BOGDAN
25 MAIER ANA-MARIA
26 DRĂCEA SILVANA-TEODORA
27 NAZNEAN HORAȚIU
28 TEODORESCU VALERIU
29 AXINTE GABRIEL GEORGE
30 BANCIU CRISTIAN
31 TUDOR ȘTEFAN

Partidul Ecologist Român – candidați alegeri europarlamentare 2014

1 MORARU RADU
2 CÂRCIU GHEORGHE-FLORIN
3 BĂDRĂGAN DUMITRU
4 MARIES TEODOR
5 STOICAN ANGELICA
6 LUPAȘC VASILE
7 CHELARU-POSTOLACHE CRISTIAN
8 IONIȚĂ CRISTIAN
9 SOFIANOS STYLIANOS
10 DUCA CAMELIA
11 NEAMȚU MIHAELA-CARMEN
12 NECHIFOR DĂSCĂLESCU SERGIU
13 PUȘCAȘU IOAN
14 MUNTEAN AUREL-TEODOR
15 ROMAN NELU-ȘTEFAN
16 ȘICHET ANDREI-NICOLAE
17 OLTEANU LOREDANA
18 MOHAMMAD DINA
19 SPIREA ANDRA-MIHAELA-ELENA
20 HUȘCĂ ROXANA-ADRIANA
21 MITREA ANAMARIA-MANUELA
22 POPA ANAMARIA
23 TIMARU OLIVIA-IOANA
24 HUDESCU CARMEN-ANDREEA
25 PRIPON ALINA-GABRIELA
26 ȚÎȚU CLAUDIU-CĂTĂLIN
27 GRIGORE MARIANA
28 ANDREI MIHAI
29 NICOLAE RADU
30 PAȘCA MIHAI-OLIMPIU
31 POPIONE VALENTINA-ALEXANDRA
32 ARAPU CARINA-GABRIELA
33 MANTA LAURA-CĂTĂLINA
34 FULICEA ANDREI

Partidul Verde – candidați alegeri europarlamentare 2014

1 BRABETE FLORIN
2 DUMITRU SILVIU
3 POP MIHAELA-MARIA
4 RENIȚĂ ALECU
5 GHEORGHE CRISTIAN-FLORIN
6 NIGEL CARMEN-VIOLETA
7 DUMBRĂVEANU ANDREI
8 BUTNARU CĂTĂLIN-DAN
9 ACIBOTĂRIȚĂ DAN
10 STOIAN ALEXANDRU
11 VUȘCAN HOREA TUDOR
12 TATU CONSTANTIN-TULIU
13 DĂNEȚ ADINA-GABRIELA
14 LUPAESCU CONSTANTIN
15 CONSTANTINESCU BOGDAN-ALEXANDRU
16 VOINEA NICOLAE
17 PETCU ANA
18 PREDOI ALEXANDRU
19 RUSE SORIN-LIVIU
20 DUMITRESCU MIHAI
21 CONSTANTINESCU ȘTEFANIA
22 NIȚU MARIAN
23 GHEORGHE ALEXANDRU-MIHAI
24 IATAN IRINEU-MARIAN

Partidul Alternativa Socialistă – candidați alegeri europarlamentare 2014

1 ROTARU CONSTANTIN
2 STANCIU LUCIA
3 DINU ADRIAN-MANUEL
4 SÂRBU LUCIAN
5 BADEA MARIN
6 ZBĂGANU GHEORGHIȚĂ
7 POPA MARIA-MAGDALENA
8 SEMEN CONSTANTIN
9 ROTARU GHEORGHE
10 BREHOIU MARINA
11 STANCIU DUMITRU
12 TINCU PETRU
13 MILITARU ANAMARIA
14 BUCATARU SANDU
15 MIU ION
16 BLIORȚ DANIEL
17 ZBĂGANU ALEXANDRA
18 NICOLESCU VALENTIN-QUINTUS
19 ROTARIU DAN-DORULEȚ
20 CARADAICĂ MIHAIL
21 CIFU ILEANA
22 TOARTĂ MIHAI-IONUȚ
23 NIȚULESCU FLORIN
24 ONEAȚĂ BOGDAN
25 MĂNĂILĂ DAN
26 DOROFTEI ILIE
27 PÎSLĂ MARCELA
28 BOȘTINESCU-BĂRĂSCU CONSTANTIN
29 SÎRBU ROBERT-EDUARD
30 HRYNCZUK MIHAI
31 ENACHE LUMINIȚA
32 LICU VALERIU
33 BUJDEI-TEBEICĂ VLAD
34 TUDOR MARIA IONELA
35 GIUREA GEORGETA
36 CRUȘOVEANU RĂDIȚA
37 ROTARU MIHAELA-DENIS
38 CHILCHIDIS RĂZVAN
39 DRAGOMIR VIRGIL
40 UȚANU GEORGIANA-MIHAELA
41 UNGUREANU ILEANA-MANUELLA
42 MAXIM-SAMUILĂ ARISTIDE

Alianța Națională a Agricultorilor – candidați alegeri europarlamentare

1 SIMION FLORIN
2 STERGHIU NICOLAE
3 CUCU MARCEL
4 ARDELEANU VASILE
5 SAVA CEZAR
6 GAGIONEA CORNEL
7 AFTANACHE MIHAI
8 STAN ANGELICA
9 BLEDEA GHEORGHE
10 ARSENE GEORGIANA-BIANCA
11 GHERASE MIHAI
12 TUDOR MARIAN
13 DIMITRIU MIHAIL
14 MANOLACHE COSTEL
15 BRICĂ MARILENA
16 MORARU OVIDIU
17 LAZĂR GHEORGHE
18 BURADA DUMITRU
19 LUPU DUMITRU-OVIDIU
20 GOGIOIU CONSTANTIN
21 ALEXE COSTEL
22 HAU MIRCEA
23 ILIE ION
24 GURĂU DAN
25 DUCA ALEXANDRA ELENA
26 BOȘNEAGA ADRIAN
27 ISOPESCU DIANA-ELENA
28 BUTUC EUGEN
29 ZAMFIR FLORIN-RĂZVAN
30 GĂLIE COSMIN-DORIN
31 ATOMULESEI TUDOR-ANDREI
32 DRĂGULIN GEORGE-EMANOIL
33 ȚUȚUIANU MIHAI-IONUȚ

Partidul Dreptății Sociale – candidați alegeri europarlamentare 2014

1 RECE TRAIAN
2 VĂRBANCIU NICOLAE
3 HUIDU FLORIN
4 MIRICĂ GHEORGHE
5 RIZEA MARIAN
6 SASU MIRCEA-ION
7 CRĂCIUN ELENA
8 HUIDU MIHAIL SORIN
9 FITION GHEORGHE
10 UNGUREANU CRISTIAN
11 MIHAI PETRACHE
12 BLÎNDU SIMONA-LIANA
13 RĂDULESCU MANUELA
14 TUDOSE DUMITRU
15 DEGERATU IOAN-GABRIEL
16 STOICA NICUȘOR
17 IOSUB JĂNEL
18 DICU ANA
19 ȘTEFĂNESCU GABRIEL-MARIAN
20 MARIN TEODOR
21 MELINTE DANIELA-BRÎNDUȘA
22 NEGREA GABRIEL
23 GHINESCU ION
24 STAN CAMELIA-GABRIELA
25 CRISTOVESCU VICTOR
26 PLEȘTIU NICUȘOR
27 CONSTANTINESCU EUGEN-MARIUS
28 GROSU ION
29 GHEORGHE RAFAEL-DĂNUȚ
30 CIOPEI ELENA-PAULA
31 BOERU ANDREEA-CORALIA
32 PREDONU ION
33 CUMANOV NICOLETA
34 CHITIC NICULINA
35 TUDORA ALEXANDRU
36 DAN SORIN
37 PANȚURU ANA-MARIA
38 LISCAN MARIN
39 CIUBOTARIU FLORENTINA
40 BĂLĂCEANU CRISTINA TEODORA
41 MIHALACHE ALEXANDRU-ANDREI

Candidați independenți la alegerile europarlamentare 2014

1 UNGUREANU GEORGIANA-CORINA
2 FILIP CONSTANTIN-TITIAN
3 LIGA DĂNUȚ
4 PUREA PAUL
5 CAPSALI PERICLE-IULIAN
6 COSTEA PETER
7 DIACONU MIRCEA
8 DĂEANU VALENTIN-EUGEN

Sursa: libertatea.ro

Gata pentru alegeri

372.613 de alegători și 515 secții de votare, acestea sunt datele generale ale alegerilor europarlamentare care vor avea loc în județul Vaslui pe 25 mai. Potrivit prefectului Andrei Puică, până în prezent nu s-au înregistrat niciun fel de probleme organizatorice.
Primarii și secretarii unităților administrativ-teritoriale au fost instruiți pentru alegeri, ca de altfel și președinții, locțiitorii și membrii comisiilor din secțiile de votare. Joi și vineri vor fi distribuite buletinele de vot și listele de alegători, pentru ca toți cei 372.612 de vasluieni care sunt așteptați la vot să-și poată exercita acest drept în cele 515 secții pe care le au la dispoziție.

Referendumul separatiștilor proruși din estul Ucrainei s-a încheiat. Peste 89% din votanții regiunii Donețk s-ar fi pronunțat pentru independența față de Ucraina

Mii de ucraineni s-au prezentat duminică pentru a vota în referendumurile organizate de separatiști proruși în Donețk și Lugansk și contestate de autoritățile de la Kiev și țări din Occident, relatează AFP.

UPDATE Peste 89 la sută din votanții regiunii Donețk s-ar fi pronunțat pentru independența față de Ucraina

“89,07% au votat pentru, iar 10,19% împotrivă. Acesta poate fi considerat rezultatul final”, a declarat Roman Liaghin, șeful Comisiei Electorale înființate de rebeli. Rata de participare la vot este de 74,87%, potrivit aceleiași surse. Peste șapte milioane de ucraineni din estul țării au fost chemați să voteze pentru a decide situația regiunilor Donețk și Lugansk, un lucru care ar putea să conducă la secesiunea acestei părți a țării.

La Kiev, Ministerul de Externe a anunțat că referendumurile organizate în estul țării sunt o “farsă” finanțată de Rusia. “Referendumul este nul din punct de vedere juridic și nu va avea nicio consecință pentru integritatea teritorială a Ucrainei”, potrivit ministerului.

Rezultatele vor fi cunoscute începând de luni, a anunțat Roman Liaghin, șeful Comisiei Electorale.

În bastionul rebel Slaviansk, rata de participare este de 80%, a declarat la rândul său primarul autoproclamat Viaceslav Ponomarev, care s-a declarat “satisfăcut”. Potrivit Irinei Markina, o membră a Comisiei Electorale Locale, “practic toate circumscripțiile” au votat masiv în favoarea independenței. Referendumurile au avut loc într-o atmosferă relativ calmă. La Mariupol, în sud-estul Ucrainei, sute de oameni au stat la coadă pentru a vota. În schimb, în orașul Svatove (20.000 de locuitori), situat în apropiere de Lugansk, primarul Evghen Rîbalko a refuzat să organizeze referendumul, în pofida faptului că zeci de bărbați înarmați l-au vizitat pentru a încerca să-l convingă să renunțe la decizia sa. “Datoria mea este să contribui la respectarea legii ucrainene. Populația trebuie să își exprime opinia într-un cadru legal, ceea ce nu este cazul pentru acest referendum”, a declarat el pentru AFP. Doar la Krasnoarmiisk, un oraș de 65.000 de locuitori situat la vest de Donețk, bărbați înarmați au intrat în clădiri oficiale și au întrerupt d esfășurarea referendumului.

Ministerul ucrainean de Externe a amintit duminică dimineață că, potrivit unui sondaj efectuat recent de institutul Pew Research Center, 70% dintre locuitorii din estul țării pledează pentru menținerea unității Ucrainei. “Rezultatele referendumurilor artificiale din estul Ucrainei vor fi probabil false. Nu există niciun mijloc pentru a verifica participarea” la vot, a afirmat ministrul suedez de Externe, Carl Bildt.

Marele puteri au adoptat deja sancțiuni împotriva Rusiei și amenință că le vor spori în cazul în care Moscova va împiedica organizarea alegerilor prezidențiale din Ucraina, programate să aibă loc la 25 mai.

“Pretinsele referendumuri sunt ilegale, iar noi nu le vom recunoaște rezultatele”, a anunțat duminică Maja Kocijancici, o purtătoare de cuvânt a Înaltului Reprezentant UE pentru Afaceri Externe, Catherine Ashton.

Președintele francez François Hollande a denunțat la rândul său consultările “false”, “nule și neavenite” organizate de separatiști proruși la Donețk și Lugansk. “Ceea ce contează pentru mine, singurele alegeri care contează, sunt cele de la 25 mai, alegerile care vor permite desemnarea președintelui întregii Ucraine”, care “va fi singura autoritate legitimă”, a precizat șeful statului francez.

Potrivit secretarului american al Apărării, Chuck Hagel, Rusia nu și-a retras trupele mobilizate la frontiera cu Ucraina, în pofida unor promisiuni în acest sens.

Confruntările armate care au avut loc în ultimele două săptămâni în estul și sudul Ucrainei s-au soldat cu zeci de morți.

Washingtonul reafirmă ilegalitatea referendumului din estul Ucrainei

Statele Unite au reafirmat sâmbătă seara că nu vor recunoaște rezultatul votului organizat duminică de către separatiști proruși în estul Ucrainei, care ar putea conduce la secesiunea acestei părți a țării, relatează AFP.

Aceste scrutine sunt “ilegale în virtutea dreptului ucrainean și sunt o tentativă de creare a unor disensiuni și tulburări”, a declarat Jen Psaki, o purtătoare de cuvânt a Departamentului de Stat, citată într-un comunicat. Peste șapte milioane de ucraineni din estul țării sunt așteptați la urne duminică, să decidă situația regiunii lor, controlate parțial de către separatiști proruși, în cadrul a două referendumuri. Pe buletine, imprimate în pripă de către rebeli proruși, sunt adresate întrebările “aprobați independența republicii populare Donețk?” sau “aprobați independența republicii populare Lugansk?”. “Dacă aceste referndumuri au loc, ele încalcă dreptul internațional și integritatea teritorială a Ucrainei. Statele Unite nu vor recunoaște rezultatele acestor referendumuri ilegale”, a subliniat Psaki.

Sursa: mediafax.ro

Incepe eurocampania romaneasca. Vezi primele afise si sloganuri electorale

Competitorii politici incep, vineri, campania electorala pentru alegerile europarlamentare din 25 mai, in care 15 partide și alianțe, precum și 8 candidati independenți se lupta pentru cele 32 de posturi de deputati europeni. HotNews va prezinta cateva afise si sloganuri electorale, in ajunul campaniei.

Cel mai bine cotata alianta electorala, PSD-PC-UNPR, isi lanseaza oficial lista de candidati sambata, la Romexpo, in prezenta presedintelui Parlamentui European, germanul Martin Schulz, candidatul Partidului Socialistilor Europeni la functia de presedinte al Comisiei Europene. Pana atunci, insa, PSD-istii vor sa tina secrete afisele si sloganurile electorale. “O sa le prezentam sambata, la evenimentul nostru de lansare a candidatilor, la care vine Martin Schulz, nu putem sa le facem publice inainte”, ne-a spus eurodeputatul Catalin Ivan, purtatorul de cuvant al PSD. In schimb, cel mai mare partid din Opozitie, PNL, ne-a dezvaluit un slogan de campanie “sportiv”: “EuroCampioni la fapte”. Capul listei PNL, Norica Nicolai, se prezinta drept “Eurocampioana demnitatii romanilor”. In schimb, eurodeputatul Adina Valean, sotia presedintelui PNL, Crin Antonescu, se lauda, pe brosurile electorale, cu realizari mai pragmatice: “EuroCampioana tarifelor scazute la roaming in UE”. “Adina a redus cu 80% preturile la apelurile in roaming”, mai scrie pe un afis al lui Valean, cu referire la o propunere de directiva initiata de Comisia Europeana, la care eurodeputatul roman a fost raportor.

PNL are si un material electoral “cu bataie lunga”, in care apar presedintele partidului, Crin Antonescu, candidatul oficial pentru scrutinul prezidential din noiembrie, precum si prim-vicepresedintele liberal Klaus Iohannis, un nume vehiculat neoficial pentru prezidentiale.

In Bucuresti, PNL a si “furat startul”, montandu-si vineri, cu o zi inainte de inceperea campaniei, un cort electoral, dupa cum a observat b365.ro.

“Europa in fiecare casa!” promite sloganul PDL, partidul romanesc care la alegerile europene de acum 5 ani s-a clasat pe primul loc.

PDL-istii au afise separate pentru alegatorii oraseni si pentru sateni. In privinta candidatilor, PDL incearca sa fructifice imaginea de justitiara a fostului ministru al Justitiei: “Monica Macovei. Impotriva coruptiie. Impotriva saraciei”.

Daca PNL s-a grabit in Bucuresti cu campania, PDL are avantajul ca figureaza primul pe buletinele de vot, in urma tragerii la sorti de la Autoritatea Electorala Permanenta.

Astfel, ordinea competitorilor este urmatoarea: PDL, Partidul Miscarea Populara, UDMR, Alianta PSD-UNPR-PC, PNL, PRM, Alianta Nationala a Agricultorilor, Partidul Dreptatii Sociale, Partidul Noua Republica, Partidul Verde, Partidul Forta Civica, Partidul Ecologist Roman, Partidul Alternativa Socialista, Partidul National Taranesc Crestin Democrat, Partidul Poporului – Dan Diaconescu si independentii Corina Georgiana Ungureanu, Constantin Filip Titian, Danut Liga, Paul Purea, Pericle Iulian Capsali, Costea Peter, Mircea Diaconu si Valentin Daeanu.

Referitor la afisele electorale, legislatia prezentata de Biroul Electoral Central prevede ca sunt interzise cele care “combina culorile intr-o succesiune care reproduce drapelul Romaniei sau al altui stat”.  De asemenea, afisele electorale nu vor putea fi aplicate pe peretii sau pilonii de sustinere a podurilor, tunelurilor, viaductelor, pe indicatoarele rutiere, panourile de orientare si informare rutiera, precum si pe sistemele electronice de reglementare a circulatiei. Conform HG 80/2014, campania electorala se incheie pe 24 mai, la 7 dimineata. Votul va avea loc pe 25 mai, intre 7 orele 7.00 si 21.00.

Cum fac partidele campoanie si cum voteaza alegatorii

Potrivit AEP, 18.303.915 alegatori vor fi chemati la urne sa-si aleaga reprezentantii in Parlamentul European. In campania organizarea mitingurilor, adunarilor si marsurilor se poate face numai cu autorizarile prevazute de legislatia in vigoare.

Campania este interzisa, insa, in unitatile militare, in unitatile de invatamant, in timpul programului de invatamant, in sediile reprezentantelor diplomatice, precum si in penitenciare. Alegatorii romani vor putea vota in cele 18.532 de sectii de votare care or fi deschise pe teritoriul national, conform AEP, precum si in cele 190 de sectii pe care Ministerul Afacerilor Externe spune ca le va amenaja in strainatate.

Conform MAE, numarul sectiilor de votare din strainatate a ramas acelasi ca in 2009, insa in interiorul acesor cifre a fost dublat numarul sectiilor din Republica Moldova – de la 4 la 8 – si din Spania – de la 9 la 18. In schimb, in SUA vor fi 5 sectii de vot, fata de 19, cate erau deschise in 2009.  Sectiile din strainatate vor fi amenajate la misiunile diplomatice si consulare ale Romaniei, in institutele culturale si in teatrele de operatiuni din Afganistan. Pentru anumite categorii de alegatori, votul poate fi exercitat si la urne speciale. Acesti alegatori sunt inscrisi in lista electorala suplimentara, fiind radiati, daca este cazul, din copia de pe lista electorala permanenta sau speciala existenta la sectia de votare, potrivit prevederilor legale. De urnele speciale vor putea uza detinutii carora nu li s-a interzis exercitarea drepturilor electorale. Detinutii respectivi trebuie insa sa depuna cereri pentru a vota, in scris, la directorii penitenciarelor sau ai locurilor de detinere, cel mai tarziu cu doua zile inainte de ziua de referinta. De asemenea, alegatorii care nu se pot deplasa din cauze de sanatate pot vota prin intermediul urnelor mobile. Sectiile din strainatate NU vor avea urne speciale sau mobile.

Acte necesare la vot

  • Cetatenii romani cu domiciliul in Romania isi pot exercita dreptul de vot la sectiile din tara in baza unuia dintre urmatoarele acte: cartea de identitate, cartea electronica de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, pasaportul diplomatic, pasaportul diplomatic electronic, pasaportul de serviciu, pasaportul de serviciu electronic, carnetul de serviciu militar, in cazul elevilor din scolile militare, dupa caz, conform BEC.
  • Cetatenii romani care in ziua de referinta se afla in strainatate isi pot exercita dreptul de vot la sectiile de votare organizate in afara tarii, in baza unuia dintre urmatoarele acte: cartea de identitate, cartea electronica de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate.
  • Romanii cu domiciliul in strainatate voteaza in baza unuia dinre urmatoarele acte: cartea de identitate provizorie, pasaportul diplomatic, pasaportul diplomatic electronic, pasaportul de serviciu, pasaportul de serviciu electronic, pasaportul simplu, pasaportul simplu electronic, pasaportul simplu temporar, dupa caz.
  • Alegatorul comunitar care in ziua de referinta se afla in alta comuna, oras sau municipiu decat unde este inscris in copia de pe lista electorala speciala isi poate exercita dreptul de vot la orice sectie de votare, in baza documentului de identitate valabil.
  • Alegatorul comunitar care in ziua de referinta se afla in strainatateisi poate exercita dreptul de vot la orice sectie de votare, in baza documentului de identitate valabil, numai daca se regaseste in tabelul care cuprinde alegatorii comunitari inscrisi in listele electorale speciale, intocmit de Autoritatea Electorala Permanenta.

Sursa: hotnews.ro

Cu patru secții de votare mai mult

Față de scrutinele din 2012, când în județul Vaslui au funcționat 511 secții de votare, la alegerile europarlamentare din 25 mai 2014 vor fi cu cinci secții mai mult. Măsura suplimentării vine ca urmare a solicitării Autorități Electorale Permanente, care a cerut ca unei singure secții de votare să nu-i fie arondați mai mult de 2.000 de alegători, precum și la cererea expresă a unor primării.

Moody’s: Votul elvetienilor pentru limitarea imigratiei este negativ pentru Elvetia si banci

Votul elvetienilor in favoarea limitarii imigratiei este un factor negativ pentru ratingul “AAA” al Elvetiei si pentru ratingurile bancilor, pentru ca o astfel de masura ar afecta potentialul de dezvoltare al tarii, bunastarea si soliditatea economica, potrivit agentiei de evaluare financiara Moody’s.

In ultimele decenii, Elvetia a beneficiat de pe urma fluxului puternic de muncitori de inalta calificare, se arata intr-un comunicat al Moody’s, care considera ca acest fapt a contribuit la atenuarea efectelor negative ale imbatranirii populatiei si deficitului de mana de lucru specializata. Moody’s considera totodata ca rezultatul referendumului din 9 februarie are un efect negativ si asupra calitatii activelor bancilor elvetiene si, posibil, asupra capitalizarii acestora. Introducerea de cote pentru imigratie ar putea reduce cererea de locuinte, exercitand presiuni asupra preturilor acestora, provocand o scadere peste asteptari pe piata rezidentiala. In plus, repercusiunile negative asupra comertului dintre Elvetia si Uniunea Europeana ar putea exercita presiuni asupra unor afaceri orientate catre exporturi. Implicatiile economice asupra relatiilor comerciale dintre Elvetia si UE vor depinde de felul in care rezultatul referendului se va reflecta in legislatia elvetiana, peste trei ani. Guvernul elvetian trebuie sa stabileasca o limita superioara pentru numarul anual al imigrantilor si ar putea fi nevoit sa renegocieze un pachet de acorduri bilaterale dintre Elvetia si UE, potrivit Moody’s.

Sursa: incont.ro

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: