Home / Tag Archives: buget

Tag Archives: buget

La Pogana, mai ceva ca în Las Fierbinți!

de Mihaela NICULESCU

Primăria Pogana, al cărei sediu nu are nici până la această oră toaletă, a găsit bani, și nu puțini, pentru a organiza duminică, 29 septembrie, „Sărbătoarea bătrânilor”. Sub această denumire, cu 50.000 lei (peste 10.000 de euro), Primăria Pogana va sărbători în avans Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice. Primarul comunei este nimeni altul decât Maricel Gîfu, cel care, exact acum un an, a organizat nunta fiicei sale la școala din Pogana, a cărei clădire a fost construită cu bani de la Banca Mondială.

Deși suma este semnificativă, chiar și pentru un oraș din județ, consilierii locali PSD de la Pogana au votat alocarea acestei sume, pe care au luat-o de la capitolul ”Mediu”. Consilierii opoziției, care au votat împotrivă, susțin că finanțarea unui asemenea eveniment deșănțat are un scop pur electoral, prin care primarul Maricel Gîfu (PSD) caută să atragă bunăvoința pensionarilor din comună.

Campania pentru prezidențiale bate la ușă și o astfel de sărbătoare locală este mai mult decât necesară pentru mulțumirea electoratului preferat, dar și pentru atragerea de noi electori.

Pe surse, am aflat că primarul a trimis invitații doar  familiilor de pensionari care sunt de partea lui și în ultimul moment a mai invitat și alte persoane vârstnice, din tabăra indecișilor sau a opoziției. Nu a făcut-o din convingere, spun sursele noastre, ci după ce reporterul Est News i-a adresat câteva întrebări, săptămâna trecută, în încercarea de a afla care este părerea edilului din Pogana cu privire la prigonirea adversarilor săi politici, după ce rezultatul alegerilor europarlamentare l-a nemulțumit peste poate. Pentru a ieși o sărbătoare de pomină, primarul Gîfu muncește din greu, se agită și chiar a anulat și Ședința ordinară de Consiliu, programată pe 30 septembrie. Este ocupat peste măsură cu organizarea evenimentului, la care se pare că sunt invitate și personalități marcante ale județului.

Primarul PSD, Maricel Gîfu, către un întreprinzător privat din comună: ”Ești băiat bun, cu inițiativă, dar ești în tabăra greșită”

Printre oamenii obișnuiți care au primit invitații zilele trecute se află și părinții lui Vasile Stupu, un întreprinzător din comună, un om incomod pentru primarul PSD, căruia, din cauza faptului că partidul omului de afaceri a câștigat alegerile europarlamentare, i s-a pus gând rău și este șicanat, în numele legalității.

„Acum aproximativ trei ani am deschis un chioșc în fața Școlii Gimnaziale nr. 1 din Pogana, contractul de închiriere a terenului fiind reînnoit anual. La sfârșitul anului trecut contractul a expirat, dar primarul nu a mai vrut să-l reînnoiască, supărat tare că partidul domniei sale nu a câștigat alegerile europarlamentare. Plăteam 60 lei pe lună chirie, în vreme ce o farmacie care are închiriat spațiu într-o clădire de patrimoniu a Primăriei, plătește doar 50 lei. Eu am fost un om onest, dar dumnealui s-a răzbunat și nu mi-a mai permis să închiriez terenul. De asemenea, nervos că nu sunt în tabăra domniei sale, m-a pus să dau jos terasa din fața magazinului pe care îl dețin în comună pe domeniul public. A invocat faptul că se fac anumite lucrări la drumuri, dar terasa nu îl incomoda cu absolut nimic. L-am rugat să-mi elibereze autorizație de funcționare pentru terasă, iar el mi-a spus că va supune consiliului local propunerea dar a rămas în <<coadă de pește>>. Cuvintele pe care mi le-a adresat într-una din zile au fost edificatoare. Mi-a spus, textual :<<Ești băiat bun, cu inițiativă, dar ești în tabăra greșită>>.” , ne-a declarat Vasile Stupu.

Contactat de reporterul Est News, primarul Gîfu a negat orice afirmație a lui Vasile Stupu, precizând de mai multe ori că în calitatea lui de primar luptă pentru respectarea legilor.

„Vasile Stupu are un magazin cu terasă pe drumul public. Nu l-am amendat până acum pentru că banii se fac greu. În comună se lucrează la drumuri și i-am trimis înștiințare că a ieșit prea mult în drum cu terasa încât incomodează efectuarea lucrărilor. Este ilegal ce a făcut acesta. Eu nu fac în primărie politică, ci administrație publică. Politica o fac în campania electorală”, a precizat pentru Est News, Maricel Gîfu.

Primarul Gîfu, acuzat de ”execuții politice” pe bandă rulantă

Pentru primarul comunei Pogana campania electorală a început demult și s-a intensificat în dușmănie după 26 mai. L-a pus la punct, spun oamenii, și pe poștașul Gheorghiță Ciocan, care timp de 7 ani avea un birou în curtea Căminului Cultural, unde se putea întâlni cu cetățenii atunci când întâmpinau probleme și când nu-i găsea acasă. Pentru că și poștașul îmbrățișează altă doctrină, Maricel Gîfu s-a răzbunat și pe acesta. L-a dat afară din Căminul Cultural, sugerându-i tocmai acum, după 7 ani, că ar trebui să plătească chirie Poșta Română, pentru că așa e normal.

„L-am ajutat destul pe poștaș, dar totuși nu mai putem accepta să stea fără chirie pentru că avem și noi nevoie la bugetul local de bani. Poșta Română ar trebui să plătească o chirie, dacă vrea să-i găzduim anagajatul. Nu a vrut să plătească nicio chirie și în consecință l-am rugat să părăsească sediul Căminului Cultural”, a explicat Maricel Gîfu.

Edilul din Pogana mai este acuzat de săteni și pentru campania de prigonire a dascălului din Parohia Bogești – Tomești, după ce  acesta a plecat de la PSD la PNL.

Dascălul Cătălin Mijan ar fi fost trecuți pe lista celor care trebuiau sancționați pentru îndrăzneala de a fi în alt partid decât al conducătorului comunei. În ciuda presiunilor făcute asupra preotului din comună pentru a-l da afară pe dascăl, acest lucru nu s-a întâmplat, după cum ne-a spus chiar dascălul.

„Pentru că nu mi-a plăcut felul în care primarul Gîfu se implică în rezolvarea problemelor comunei, a cetățenilor, am ales să plec din partidul domniei sale, pe care cred că l-am slujit cu credință o vreme. Din păcate, nu mai puteam merge pe aceeași traiectorie și am plecat de la PSD. De atunci a schimbat foaia. Gîfu și-a dorit să mă lase pe drumuri, dar nu a reușit. M-a salvat telefonul mobil cu care am înregistrat toată discuția avută cu dumnealui, o discuție plină de argumente care mi-ar fi folosit în instanță pentru a câștiga un posibil proces. Dacă nu aș fi fost inspirat să înregistrez discuția cred că acum trebuia să-mi caut alt serviciu”.

Vin sărbători de neuitat în Las Fierbinți de Vaslui

Edilul comunei Pogana a negat toate aceste acuzații și a precizat că sunt „răutăți” ale unor localnici care poate se află în tabăra politică adversă.

După cum stau lucrurile, în comuna Pogana, ca în mai toate comunele, se anunță o campanie electorală pe viață și pe moarte. Indiferent dacă au în frunte primari PSD, PNL sau de la alte partide. Până una-alta, duminică, localnicii din cele cinci sate ale comunei Pogana vor sărbători „Ziua Internațională a Persoanelor în Vârstă”. Cu un buget de invidiat, în ciuda faptului că Primăria nu-și permite plata indemnizațiilor însoțitorilor persoanelor cu handicap, ar trebui ca „Sărbătoarea bătrânilor” de pe 29 septembrie să fie una de neuitat. La un mic, la o bere, unii săteni își vor schimba opinia politică, dacă au vreuna, și vor fi convinși să voteze cu partidul din care domnul primar Gîfu face parte. Dacă nu, astfel de sărbători nu vor mai fi organizate în comună.

Este de așteptat ca sătenii să își clarifice preferințele politice și pe 8 noiembrie, când e hramul comunei.

„Sperăm că acesta este sfârșitul ultimului mandat de primar al domnului Gîfu. Am înțeles că are deja două dosare care nu-i mai permit înscrierea pentru o nouă candidatură. Omul încearcă să salveze ce se mai poate din electoratul care l-a făcut <<ditamai primarul>>”, ne-a mărturisit sub protecția anonimatului, un angajat al Primăriei Pogana. Acesta spune că va urmări cu atenție evenimentul de duminică, care va fi mai ceva ca în „Las Fierbinți”.

Maricel Gîfu și-a definitivat ascensiunea spre celebritate națională, chiar anul trecut, când a fost socru mic. Primarul PSD i-a organizat fiicei sale o nuntă mare și frumoasă chiar în școala din satul Tomești, a cărei clădire fusese construită cu bani de la Banca Mondială.

Sălile de clasă și coridoarele clădirii au fost întrebuințate doar pe post de bucătărie, depozit de băuturi, sală pentru pregătirea farfuriilor cu mâncare etc.

Petrecerea propriu zisă a avut loc în curtea școlii, acolo unde socrul mic a amplasat un cort imens, închiriat de la o firmă de organizat evenimente, din București. Ca să încapă cortul, primarul Gîfu  dat ordin să fie demolat gardul școlii. Deși cazul a făcut înconjurul țării, nicio instituție nu a găsit de cuviință să-l sancționeze pe edilul-șef al comunei.

În schimb, Inspectortul Școlar Județean a găsit de cuviință să-l dea afară din funcție pe Ion Dobrin, directorul Școlii gimnaziale nr. 1 din Tomești, unde a fost organizată nunta. Dobrin nu este membrul nici unui partid.

EXCLUSIV Spitalul ”Elena Beldiman” este salvat: suma năucitoare pe care Ministerul Sănătății o bagă în contul spitalului imediat după Paște

de Simona MIHĂILĂ

Colac de salvare nesperat pentru Spitalul de Urgențe ”Elena Beldiman” Bârlad. Ieri, ministrul Sănătății, Sorina Pintea, a semnat un ordin prin care spitalul bârlădean va primi fonduri în valoare de peste 13 milioane de lei (130 de miliarde de lei vechi) pentru a se dota cu aparatură și echipamente medicale. Este suma cea mai mare de bani pe care un spital din județul Vaslui o primește, după 1990, la capitolul dotări.

Este vorba, exact, de 13.382.000 de lei, bani care vor intra  în contul unității pe 3 mai, adică imediat după mini-vacanța de Paște.

Totodată, Spitalul Județean de Urgență Vaslui va primi suma de 4.793 milioane lei, Spitalului municipal Huși i-au fost repartizați 2.298 milioane lei lei, în timp ce la Spitalul Murgeni vor ajunge 760.000 lei.

Deputatul PSD Adrian Solomon, unul dintre parlamentarii de Vaslui care au făcut demersuri repetate pe lângă ministerul de resort pentru ca spitalul bârlădean să fie salvat de la declasificare, a confirmat informația primirii acestor bani de către Spitalul ”Beldiman”.

”În urma semnării ordinului privind distribuirea bugetului Ministerului Sănătății pe capitole de investiții, Bârladului, spitalului bârlădean mai exact, îi revin 13 milioane de lei. Sperăm ca autoritățile locale să utilizeze cu înțelepciune și acești bani, dar și fondurile direcționate din impozitul pe venit, adică 12 milioane de euro, pentru a reabilita sau a construi o clădire nouă pentru secțiile ce necesită acest lucru. Este, iată, un punct al programului de guvernare îndeplinit în mod fericit pentru municipiul nostru, în urma stăruințelor, de mai mulți ani, ale mele și ale colegilor mei, privind spitalul bârlădean. Doctorilor din această unitate, le doresc să aibă capacitatea de a obține din partea conducerii, cele mai bune condiții pentru desfășurarea activității, astfel încât actul medical să nu sufere niciun moment de lipsuri materiale. Salariile li s-au mărit, acum vor avea și dotări, tot ce le rămâne de făcut este să fie și oameni! Dacă umblă, mai departe, cu mâna în buzunarul pacienților, nu vor mai avea nicio scuză. Nici față de contribuabili, nici în fața Celui de Sus!”, ne-a declarat deputatul Adrian Solomon.

 

 

 

Venituri de 35,4 milioane de lei la bugetul local al municipiului Vaslui

Consiliul Local (CL) Vaslui va dezbate în ședința de joi, 25 aprilie 2019, execuția bugetului local la data de 31 martie 2019. La finalul primului trimestru din acest an, contul general de execuție al bugetului local cuprinde la venituri suma de 30,9 milioane de lei, iar la cheltuieli suma de 22,4 milioane lei.

De asemenea, contul de execuție al bugetului instituțiilor publice (Poliția Locală, Clubul Sportiv Municipal, Direcția de Administrare Piețe, creșe, instituții de învățământ preuniversitar de stat) finanțate integral sau parțial din venituri proprii cuprinde venituri de 4,5 milioane lei și cheltuieli de 3,7 milioane de lei.

Astfel, veniturile bugetului general al municipiului Vaslui sunt realizate în sumă de 35,4 milioane de lei, în timp ce cheltuielile bugetare se ridică la suma de 26,2 milioane de lei.

“La data de 31 martie 2019, veniturile bugetului local s-au realizat în procent de 99,56%, structurate pe secțiunile funcționare și dezvoltare. Veniturile din impozite și taxe locale sau realizat într-un procent de 100%. La același nivel s-au realizat veniturile provenite din cotele defalcate din impozitul pe venit și sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată”, a spus Eugen Boț, director economic în cadrul Primăriei Vaslui.

Pentru trimestrul I al anului 2019, au fost prevăzute cheltuieli din bugetul local în valoare de 22,5 milioane lei, din care au fost efectuate plăți în sumă de 22,4 milioane lei. Mai exact, cheltuielile structurate pe secțiunea de funcționare și secțiunea de dezvoltare au fost realizate într-un procent de 99,69%. (Dănuț CIOBANU)

Primele cifre ale bugetului CJ Vaslui: DGASPC Vaslui – 166 milioane de lei; Secțiunea de dezvoltare – 142 milioane de lei

de Dănuț CIOBANU

Consiliul Județean Vaslui a schițat primele cifre ale bugetului pentru anul 2019. În total, în acest an, CJ Vaslui și instituțiile subordonate vor avea un buget de 400 milioane lei. Din această sumă, circa 258 milioane de lei vor fi alocate pentru secțiunea de funcționare. Doar bugetul DGASPC Vaslui va fi de 166 milioane de lei. Secțiunea de dezvoltare va primi circa 142 milioane de lei, din care 22 milioane de lei reprezintă finanțarea pentru proiectele pe PNDL 1 și 2.

Bugetul Consiliului Județean (CJ) Vaslui și al instituțiilor subordonate va fi aprobat în ședința ordinară din 23 aprilie 2019. În aceste zile, aparatul tehnic din cadrul instituției lucrează la întocmirea proiectului de buget, la repartizarea sumelor pe secțiunile bugetare.Vom înainta bugetul Consiliului Județean pentru aprobare în ședința ordinară din această lună. Nu avem nevoie de o ședință extraordinară în acest sens. Acum vom vota bugetul CJ Vaslui și al instituțiilor subordonate. Este vorba despre instituții precum Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC), Spitalul Județean de Urgență, Muzeul județean, Biblioteca județeană etc. Pe lângă secțiunea de dezvoltare avem în vedere și susținerea investițiilor finanțate prin diferite programe sau de la bugetul județului”, a spus Ciprian Trifan.

CJ Vaslui și instituțiile subordonate vor avea în 2019 un buget total de 400 milioane de lei. Conform primelor estimări, secțiunea de dezvoltare va primi în acest an aproximativ 142 milioane de lei. Din acești bani, circa 22 milioane de lei reprezintă finanțarea de la bugetul de stat pentru implementarea proiectelor din cadrul Programului național de Dezvoltare Locală 1 și 2. Secțiunea de funcționare va primi în acest circa 258 milioane de lei. Doar bugetul pentru DAGSPC Vaslui pe anul 2019 se ridică la suma de 166 milioane de lei.

Sumele distribuite către UAT-uri

În cursul lunii martie 2019, în cadrul unei ședințe extraordinare, CJ Vaslui a repartizat către UAT-uri un procent de 17,5% din cotele defalcate din impozitul pe venit în sumă de 32.349 mii lei. Cotele defalcate din TVA au fost repartizate către UAT-uri pe trei trepte.

Prima treaptă este în sumă de 348.241 mii lei și a fost alocată pentru asigurarea bugetului minim pentru funcționarea UAT-urilor. Este vorba despre alocări de 450 lei/locuitor/an pentru bugetul județului, 12 milioane de lei/an pentru municipii, 6 milioane de lei/an pentru orașe și 1.000 lei/locuitor/an pentru comune, dar nu mai puțin de 2 milioane lei.

A doua treaptă de alocare de TVA este de 19.375 lei și vizează acoperirea diferențelor la alocările din impozitul pe venit și TVA echilibrate în 2018, față de 2019. Mai exact, UAT-urile care au primit mai puțini bani în 2019, s-a completat din această sursă pentru acordarea sumelor la nivelul anului 2018.

A treia treaptă de alocare a TVA-ului este în valoare de 77.947 mii lei și este destinată pentru cheltuielile legate de asistență socială în anul 2019.

Practic, prin această echilibrare s-au acordat veniturile minime alocate în anul 2018, la care s-a adăugat asistența socială.

De asemenea, o componentă importantă la această distribuție de fonduri a fost veniturile proprii din impozite și taxe locale estimate de UAT-uri pentru 2019.

La aceste sume, UAT-urile vor mai primi direct de la ANAF în cursul anului 2019 un procent de 60% din impozitul pe venit.

Țiganii din județ dau petrecere în centrul Vasluiului, de Ziua Internațională a Rromilor

Ziua Internațională a Rromilor va fi sărbătorită, în premieră, în Centrul Civic din Vaslui, eveniment la care vor participa zeci de artiști locali și naționali, inclusiv elevi de la o unitate de învățământ din municipiu reședință. Invitații speciali vor fi membrii Ansamblului profesionist ”Enigma Rromilor” Chișinău.

Piața Civică din Vaslui va fi din nou plină de animație, duminică, atunci când Partida rromilor ”Pro Europa”, Primăria Vaslui și Consiliul Județean vor organiza, în premieră, sărbătoarea rromilor, intitulată sugestiv ”Te aven amencza” (Veniți cu noi).

Seria evenimentelor dedicate Zilei Internaționale a Rromilor va începe la ora 9.00, cu un târg de meșteșuguri tradiționale țigănești, ca apoi, de la ora 15.00, să înceapă spectacolul de muzică și dansuri țigănești ai cărui protagoniști vor fi Fanfara ”Alexandru” de la Valea Mare, Orchestra ”Rapsodia Vasluiului”, Ansamblul ”Trandafir de la Moldova” Huși și Formația ”Policrom” Vaslui.

Din program nu vor lipsi dansurile tradiționale țigănești, oferite de elevii Școlii nr. 1 Vaslui, și nici momentele artistice ale Grupului Folcloric ”Floarea dorului” Vaslui și Grupul ”Domisong”. Sub prezentarea Florinei Dăniciuc și a cunoscutului interpret Ionel Trufia, spectacolul va avea și un moment special, prin prezența pe scenă a Ansamblului profesionist ”Enigma Romilor” Chișinău. (Ionuț PREDA)

Buget istoric – Consiliul Județean Vaslui are în 2019 un buget de 400 milioane lei, cel mai mare din ultimii 29 de ani

de Dănuț CIOBANU

Consiliul Județean Vaslui și instituțiile subordonate vor avea în 2019 un buget total de 400 milioane de lei. Este cel mai mare buget din ultimii 29 de ani, iar principalele direcții de finanțare vizează asigurarea activității instituțiilor și investițiile finanțate exclusiv de la visteria locală. În aceste zile specialiștii din aparatul CJ-ului lucrează la proiectul de buget, iar până la sfârșitul acestei săptămâni bugetul va fi spus dezbaterii publice.

Consiliul Județean (CJ) Vaslui și instituțiile din subordine vor avea în anul 2019 cel mai mare buget de după Revoluția din anul 1989. În total, bugetul județului cumulează la venituri suma de 400 milioane de lei, adică 4.000 miliarde de lei vechi.

Dumitru Buzatu, președintele CJ Vaslui, a spus că în primele zile din acestă săptămână se lucrează la buget, urmând ca proiectul de hotărâre să fie supus ulterior dezbaterii publice.

“Împreună cu aparatul de specialitate din cadrul CJ Vaslui lucrăm și luni și marți la definitivarea bugetului pe 2019. Principalele direcții pe care încercăm să orientăm sumele pe care le avem la dispoziție sunt finanțarea activității la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Vaslui și la celelalte instituții subordonate. Vom asigura, de asemenea, funcționarea CJ-ului și acoperirea fondurilor necesare salarizării. Cel mai important lucru pe cale îl promovăm anul acesta este legat de investițiile care sunt finanțate exclusiv din fondurile CJ Vaslui. Vorbim despre reabilitarea de drumuri, poduri, podețe și alte obiective care necesită reparații extinse, pentru că și bugetul ne permite. Vom repara mai multe drumuri județene mai vechi, pe care trebuie turnate covoare asfaltice noi”, a spus Dumitru Buzatu.

Referitor la modul în care vor fi repartizate cele 400 milioane de lei, președintele CJ Vaslui a menționat că, pentru moment, nu dorește să precizeze nicio sumă: “Nu avansez nici o cifră în acest moment, pentru că acum creionăm bugetul pe principalele direcții. La sfârșitul acestei săptămâni vom finaliza proiectul, pe care îl vom supune dezbaterii publice. Așa cum am spus și în ultima ședință a CJ Vaslui, este posibil să mai reducem din zilele atribuite transparenței bugetului, pentru urgentarea aprobării acestuia”.

CJ Vaslui a pompat în 2018 în DGASPC 35,9 milioane lei

În anul 2018, Ministerul Muncii, prin Autoritatea Națională de Plăți și Inspecție Socială a alocat DGASPC Vaslui 83.151.000 de lei. Pentru a nu mai fi probleme cu salariile ca în anul 2017, CJ Vaslui a virat către instituție 35.953.855 lei. În condițiile în care procentul de 10% cu care era obligat CJ-ul să finanțeze activitatea direcției era de 7.138.200 lei, rezultă că de la bugetul județului a fost acordată în plus în anul trecut suma de 28.815.655 lei.

Banii de la bugetul local au fost acordați pentru următoarele capitole: asistență în caz de boli și invalidități și asistență pentru familie și copii. Pentru anul 2018, bugetul total al DGASPC Vaslui s-a ridicat la suma de 214.019.673 lei.

“Noi am acordat din fondurile noastre bani pentru susținerea activității instituției. Am dat aceste sume de bani de la începutul anului 2018, pentru a nu mai avea probleme cum au fost cele din 2017, cu întârzierea plății salariilor la angajați”, spunea Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui. Cu cei 2.500 de angajați, DGASPC Vaslui este cel mai mare angajator din județ.

Primarii vasluieni se țin de ”năstrușnicii”: cer bani ca să scoată comunele din noroaie

de Dănuț CIOBANU

Conducerea Consiliului Județean Vaslui îi anunță pe primari că vor fi verificați la sânge, în ceea ce privește execuția bugetară pe 2019. Doar în bază execuției bugetelor, primarii vor mai primi, sau nu, sume pentru echilibrare. Dacă în anii trecuți CJ-ul a mai finanțat și unele «năstrușnicii», după cum s-a exprimat Dumitru Buzatu, șeful județului, în acest an situația se va schimba radical. ”Cererile de finanțare primite de la primari depășesc bugetul SUA. De aceea, ne vom uita cu mare atenție pe execuția bugetară”, a spus Buzatu, președintele CJ Vaslui.

Dumitru Buzatu, președintele Consiliului Județean (CJ) Vaslui, a spus că fiecare unitate administrativ teritorială din județ va primi sumele necesare pentru închiderea bugetului pe 2019. Pentru această echilibrare se va utiliza fondul de 7,5% din impozitul pe venit care este la dispoziția CJ Vaslui. Acesta are o valoare totală de 29.000 mii lei, din care 13,800 mii lei reprezintă impozitul pe venit colectat la nivelul județului Vaslui, iar restul banilor provin din alocări de la alte județe.

“Vom urmări cu atenție execuția bugetară pentru fiecare UAT, în baza datelor primite de la Agenția Județeană a Finanțelor Publice. Fondul de 7,5% la dispoziția CJ-ului a fost reținut și vom face echilibrările punctual, în funcție de fiecare UAT. Cererile de finanțare primite de la primari depășesc bugetul SUA. De aceea, ne vom uita cu mare atenție pe execuția bugetară. Anul trecut s-au încheiat toate bugetele. Vom lua execuția și vom vedea necesarul de fonduri. În trecut am mai finanțat și năstrușnicii de ale primarilor. În execuția bugetului mai sunt și rectificări sau sume suplimentare. Grija noastră este ca toate bugetele să se închidă. Nu vom mai consulta primarii în ceea ce privește repartizarea sumelor la dispoziția CJ-ului, pentru că avem datele de la aceștia”, a spus Dumitru Buzatu.

Primari nemulțumiți

După ședința extraordinară din data de 25 martie 2019, primarii din județul Vaslui s-au arătat nemulțumiți de modul în care s-au repartizat sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pe anul 2019. Edilii susțin că vor trebui să ia banii de la investiții pentru plata asistenței sociale și funcționarea primăriilor. De asemenea, aleșii locali cred că, dacă vor vrea să facă investiții, trebuie să stea cu mâna întinsă la CJ Vaslui pentru a primi bani din fondul la dispoziție.

CJ Vaslui a repartizat către UAT-uri un procentaj de 17,5% din cotele defalcate din impozitul pe venit în sumă de 32.349 mii lei.

Cotele defalcate din TVA au fost repartizate către UAT-uri pe trei trepte.

Prima treaptă este în sumă de 348.241 mii lei și a fost alocată pentru asigurarea bugetului minim pentru funcționarea UAT-urilor. Este vorba despre alocări de 450 lei/locuitor/an pentru bugetul județului, 12 milioane de lei/an pentru municipii, 6 milioane de lei/an pentru orașe și 1.000 lei/locuitor/an pentru comune, dar nu mai puțin de 2 milioane lei.

A doua treaptă de alocare de TVA este în sumă de 19.375 lei și vizează acoperirea diferențelor la alocările din impozitul pe venit și TVA echilibrate în 2018, față de 2019. Mai exact, UAT-urile care au primit mai puțini bani în 2019, s-a completat din această sursă pentru acordarea sumelor la nivelul anului 2018.

A treia treaptă de alocare a TVA-ului este în valoare de 77.947 mii lei și este destinată pentru cheltuielile legate de asistență socială în anul 2019.

Iată cum au fost împărțiți banii județului, primiți de la bugetul de stat

de Dănuț CIOBANU

Formula de calcul a ANAF pentru echilibrarea bugetelor locale i-a derutat pe consilierii județeni. În ședința extraordinară a Consiliului Județean Vaslui în care a fost aprobată hotărârea privind repartizarea pe UAT-uri a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pe anul 2019, aleșii locali și-au exprimat nedumerirea. Consilierii au spus că nici ei, dar nici primarii, nu înțeleg modul de repartizare a banilor și ar fi fost mai util ca formula de calcul să fie publicată pe site-ul CJ-ului, pentru a fi pricepută de toată lumea.

Ciprian Trifan, vicepreședintele Consiliului Județean (CJ) Vaslui, a condus ședința și a explicat modul în care s-au repartizat sumele în teritoriu.

În termen de șapte zile de la publicarea bugetului în Monitorul Oficial noi trebuie să echilibrăm aceste sume. De aceea am convocat această ședință extraordinară. Am decis să facem echilibrarea pentru ca și UAT-urile să aibă posibilitatea să înceapă să lucreze la bugete odată cu noi. Mai rămâne de echilibrat fondul de 7,5% din impozitul pe venit, care este la dispoziția CJ-ului. Vom vedea care este necesarul de fonduri pentru proiectele pe PNDL 2, care este necesarul de bani pentru cofinanțarea proiectelor europene și apoi vom face și această echilibrare. Este foarte important să implementăm toate proiectele pe PNDL 2 și să multiplicăm aceste sume acordate prin echilibrare. Se știe că la aceste proiecte mai întâi execuți o parte din lucrări și apoi se plătesc facturile”, a spus Ciprian Trifan.

Pentru drumurile comunale și județene UAT-urile au primit aceleași sume, care să acopere lucrările de întreținere și investițiile preconizate. «Am căutat prin această echilibrare să avem un tratament de egalitate și să nu producem discriminări. Nu știu dacă în acest an vom mai avea sume așa de importante pentru UAT-uri», a mai spus Trifan.

Formula de calcul, greu de înțeles

După ce aparatul de specialitate din cadrul CJ-ului a explicat cum a fost calculată echilibrarea bugetelor locale, consilierii județeni și-au arătata îndoiala față de formula ANAF-ului.

“De ce nu a fost o ședință ordinară să ne lămurim și noi cu modul de calcul, mai puteam discuta în comisii. Acum, ne cereți să vă credem pe cuvânt, dar unii o să vă creadă, alții nu. Este greu de comentat pe marginea acestei hotărâri. Formula prevede că la comune se acordă suma de 1.000 lei/locuitor/an, dar nu mai puțin de 2 milioane de lei pe UAT. Eu văd discrepanțe mari între unele comune, cum ar fi Vterișoaia sau Munteni de Sus”, a întrebat Liviu Iacob, consilier PNL.

Ciprian Trifan i-a răspuns că CJ-ul nu are nici o imixtiune în formula dată de ANAF, iar toată asistența socială a fost transmisă în responsabilitatea UAT-urilor. “La șase luni de la execuția bugetară vom lua fiecare UAT în parte și vom face echilibrări acolo unde este nevoie. Căutăm ca nici un consiliu local să nu aibă probleme cu funcționarea”, a explicat Trifan.

Gheorghe Viziteu, consilier PNL, a spus că, dacă ar fi fost dezbătut proiectul într-o ședință ordinară, CJ-ul nu s-ar fi transformat ad-hoc într-o comisie de dezbatare. “Să recunoaștem că și colegi de la PNL și PSD avem probleme cu această formuilă. Nici primarii nu înțeleg această împărțire. Ar fi trebuit mai multă transparență, să fi fost ridicată pe site-ul CJ această formulă pentru a o înțelege”, a spus Viziteu.

Liberalii, invitați la calculul banilor

Alexandru Galiță, consilier PSD, a spus că la fiecare repartizare de bani sunt aceleași discuții că la unele primării se acordă fonduri, iar la altele nu. “Suntem deschiși, dar prea se insistă de dragul discuțiilor. Parcă ar fi o minte diabolică la CJ, care atunci când vin banii spune că acolo se dau bani, iar acolo nu. Bănuiesc că cineva verifică echilibrarea”, a spus Alexandru Galiță. Gheorghe Croitoru, consilier PSD, a fost și mai practic și a spus ca la următoarea echilibrare a bugetelor locale să participe și o delegație PNL atunci când se fac calculele, să nu mai fie diferende.

Liviu Iacob a răspuns că unii consilieri nu sunt învățați să discute bugetul, ci doar să voteze. “Suntem obișnuiți să înțelegem, dumneavoastră mergeți pe «crede și nu cerceta». În anul 2018 primarii PSD au fost favorizați la echilibrarea bugetelor. Vă deranjează că este ora 17.00 și trebuia să fiți acasă cu indemnizația încasată”, a reproșat Iacob consilierilor PSD.

Cifrele bugetului

CJ Vaslui a repartizat către UAT-uri un procent de 17,5% din cotele defalcate din impozitul pe venit în sumă de 32.349 mii lei.

Cotele defalcate din TVA au fost repartizate către UAT-uri pe trei trepte.

Prima treaptă este în sumă de 348.241 mii lei și a fost alocată pentru asigurarea bugetului minim pentru funcționarea UAT-urilor. Este vorba despre alocări de 450 lei/locuitor/an pentru bugetul județului, 12 milioane de lei/an pentru municipii, 6 milioane de lei/an pentru orașe și 1.000 lei/locuitor/an pentru comune, dar nu mai puțin de 2 milioane lei.

A doua treaptă de alocare de TVA este în sumă de 19.375 lei și vizează acoperirea diferențelor la alocările din impozitul pe venit și TVA echilibrate în 2018, față de 2019. Mai exact, UAT-urile care au primit mai puțini bani în 2019, s-a completat din această sursă pentru acordarea sumelor la nivelul anului 2018.

A treia treaptă de alocare a TVA-ului este în valoare de 77.947 mii lei și este destinată pentru cheltuielile legate de asistență socială în anul 2019.

Practic, prin această echilibrare s-au acordat veniturile minime alocate în anul 2018, la care s-a adăugat asistența socială.

De asemenea, o componentă importantă la această distribuție de fonduri a fost veniturile proprii din impozite și taxe locale estimate de UAT-uri pentru 2019.

La aceste sume, UAT-urile vor mai primi direct de la ANAF în cursul anului 2019 un procent de 60% din impozitul pe venit.

Registru1 UAT-uri

CL Vaslui va aloca 4,7 milioane de lei pentru finanțarea investițiilor în 2019

de Dănuț CIOBANU

Consiliul Local Vaslui va aproba în ședința de joi, 28 martie 2019, repartizarea parțială a excedentului bugetului local, înregistrat la data de 31 decembrie 2018. La sfârșitul anului trecut, bugetul local a înregistrat un excedent de 10.810.881 lei, din care consilierii locali vor aproba repartizarea sumei de 4.749.749 lei, pentru finanțarea cheltuielilor secțiunii de dezvoltare pe anul 2019.

Conform proiectului de hotărâre supus dezbaterii Consiliului Local Vaslui, învățământul va primi 318.014 lei, în următoarea structură: amenajare amfiteatru Liceul Teoretic Mihail Kogălniceanu, inclusiv proiectare – 64.342 lei; schimbare acoperiș Școala Gimnazială “Constantin Motaș“, inclusiv proiectare 110.236 lei; înlocuire acoperiș clădire liceu și acoperiș sală sport – Liceul Teoretic Emil Racoviță, inclusiv proiectare 143.435 lei.

La capitolul “Cultură, recreere și religie” va fi repartizată suma de 180.000 lei, pentru pistă de skateboarding și role.

De asemenea, pentru secțiunea “Locuințe, servicii și dezvoltare publică” se alocă 2.727.967 lei, în următoarea structură: amenajare platformă bazar și târg auto 1.500.000 lei; alimentare cu energie electrică locuințe individuale și colective, inclusiv iluminat public pe străzile prof. Vasile Cataramă, Aurel Vlaicu, general Vasile Milea și Ion Adam – lucrări pentru instalația consumatorului 457.451 lei; studiul de fezabilitate pentru eficientizarea și extinderea iluminatului public în municipiul Vaslui 170.000 lei; servicii de elaborare a studiilor de fezabilitate pentru proiectele cu finanțare din Axa Prioritară 4 a POR 2014 – 2020, 370.516 lei; studiul de fezabilitate pentru construirea unei locuințe de serviciu – 20 unități locative, str. Ceramicii, municipiul Vaslui – utilități 50.000 lei etc.

Și capitolul transporturi primește 1.517.767 lei pentru refacere îmbrăcăminte rutieră zona locuințe Gară IV 98.378 lei; refacere îmbrăcăminte rutieră zona cartierului 13 Decembrie 597.178 lei; sistematizare verticală și reabilitarea elementelor arhitecturale cuprinse între str. Costache Negri (Sinagogă) și str. Hușului 500.000 lei; parcare strada Ștefan cel Mare, bl.410 – 295.210 lei.

Ședință extraordinară a CJ Vaslui, pentru echilibrarea bugetelor locale

Consiliul Județean (CJ) Vaslui convoacă pentru luni, 25 martie 2019, o ședință extraordinară pentru distribuirea sumelor de echilibrare a bugetelor unităților administrativ teritoriale. Pe ordinea de zi a ședinței este un singur punct: “Proiect de hotărâre privind repartizarea pe unitățile administrativ-teritoriale ale județului Vaslui a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pe anul 2019 și estimările pentru anii 2020-2022″.

În aceste zile, la CJ Vaslui au loc consultări cu reprezentanții primăriilor, pentru a vedea care este necesarul de finanțare pentru fiecare comunitate. După aprobare proiectului privind echilibrarea bugetelor locale, hotărârea va fi transmisă la ANAF și urmeză ca fiecare UAT să își primească sumele aferente. Ulterior, CJ Vaslui va începe întocmirea bugetului județului pentru acest an. De asemenea, în paralel, UAT-urile vor putea să își realizeze bugetele dispunând de sumele repartizate de CJ Vaslui, de către ANAF și sumele realizate din venituri proprii.

În acest an, CJ Vaslui repartizează din impozitul pe venit cota de 17,5% pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și județelor.

Din impozitul pe venit județul Vaslui primește suma de 32.349 mii lei, din care bugetul CJ Vaslui primește 16.082 mii lei, iar UAT-urile 16.267 mii lei.

Din cotele defalcate din taxa pe valoarea adaugată județul Vaslui a primit 445.563 mii lei, din care bugetul CJ Vaslui primește 173.122 mii lei, iar UAT-urile 272.439 mii lei. De asemenea, județul Vaslui primește pentru drumurile județene și comunale o sumă totală de 20.398 mii lei, fonduri care vor fi repartizate de către CJ Vaslui pentru fiecare UAT. (Dănuț CIOBANU)

Banii pe 2019! – CJ Vaslui a calculat sumele care vor fi repartizate pentru echilibrarea bugetelor locale

de Dănuț CIOBANU

Consiliul Județean Vaslui va aproba, săptămâna viitoare, proiectul de hotărâre privind echilibrarea bugetelor locale pe anul 2019. În aceste zile, conducerea CJ-ului se consultă cu reprezentanții consiliilor locale, în ceea ce privește necesarul de fonduri pentru fiecare UAT. În baza formulei primite de la ANAF, au fost calculate sumele care vor fi repartizate bugetului CJ Vaslui și UAT-urilor din impozitul pe venit și TVA.

Consiliul Județean (CJ) Vaslui a început să lucreze la echilibrarea bugetelor unităților administrative teritoriale (UAT) pe anul 2019. În cursul zilei de ieri Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a transmis la CJ Vaslui formula de calcul, conform căreia se vor face repartizările de resurse financiare.

În acest an, CJ Vaslui repartizează din impozitul pe venit cota de 17,5% pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și județelor. Din impozitul pe venit județul Vaslui primește suma de 32.349 mii lei, din care bugetul CJ vaslui primește 16.082 mii lei, iar UAT-urile 16.267 mii lei.

Din cotele defalcate din taxa pe valoarea adaugată județul Vaslui a primit 445.563 mii lei, din care bugetul CJ Vaslui primește 173.122 mii lei, iar UAT-urile suma de 272.439 mii lei.

De asemenea, județul Vaslui primește pentru drumurile județene și comunale 20.398 mii lei, fonduri care vor fi repartizate de CJ vaslui pentru fiecare UAT.

Primarii, chemați la consultări

Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui, a spus că săptămâna viitoare consilierii județeni vor avea pe masă proiectul de hotărâre privind echilibrarea bugetelor locale. Ulterior, după aprobare, hotărârea va fi transmisă la ANAF și urmeză ca fiecare UAT să își primească sumele aferente.

Formula de acordare a sumelor de la bugetul consolidat al statului este mai complicată. O parte din bani se acordă UAT-urilor prin CJ Vaslui, iar alte fonduri se transmit de către ANAF direct localităților în baza unor formule. În aceste zile noi avem consultări cu reprezentanții consiliilor locale, pentru a vedea care este necesarul de finanțare pentru fiecare comunitate. Vom merge cu proiectul de hotărâre privind echilibrarea bugetelor pentru a fi aprobat în ședința ordinară a CJ-ului. Lucrăm toți sub presiunea timpului, pentru că vrem să avem cât mai repede aprobate bugetele. În acest fel nu ne vom mai desfășura activitatea sub restricția de a cheltui doar 1/12 din bugetul pe anul trecut, vom putea da drumul la investiții și la alte proiecte”, a spus Ciprian Trifan.

După aprobarea hotărârii privind echilibrarea, CJ Vaslui va începe întocmirea bugetului județului pentru acest an. De asemenea, în paralel, UAT-urile vor putea să își realizeze bugetele dispunând de sumele repartizate de CJ Vaslui, de către ANAF și sumele realizate din venituri proprii.

Bugetul a fost promulgat pe 15 martie 2019

Vineri, 15 martie, președintele Klaus Iohannis a promulgat legea bugetului pe 2019. Reamintim că Președintele României a retrimis, vineri, 8 martie 2019, bugetul de stat la Parlamentul României pentru reexaminare, după ce Curtea Constituțională a respins sesizarea de neconstituționalitate. Președintele statului a acuzat faptul că alocarea resurselor bugetare se bazează pe prognoze economice nerealiste.

Legea bugetului de stat pe anul 2019 a fost trimisă spre promulgare președintelui în data de 20 februarie 2019. În temeiul art. 146 lit. a) din Constituție, în data de 22 februarie 2019, Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituțională, iar în data de 6 martie 2019 instanța constituțională a constatat că legea este constituțională.

UAT-uri blocate! – Primăriile din județul Vaslui sunt în pericol de a nu mai avea bani pentru salarii

de Dănuț CIOBANU

Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui, avertizează că întârzierea adoptării bugetului consolidat al statului va conduce la blocaje în funcționarea primăriilor. Riscul major pentru neplata salariilor va fi după încheierea primului trimestru din 2019.

Pe de altă parte, oamenii de afaceri locali așteaptă adoptarea cât mai rapidă a bugetului. Patronatul dorește să fie date drumul la investiții și, din luna aprilie, sectorul construcțiilor să lucreze la capacitate maximă.

Întârzierea adoptării bugetului general consolidat al statului poate avea efecte din cele mai negative la nivelul unităților administrativ teritoriale. Ciprian Trifan, vicepreședintele Consiliului Județean (CJ) Vaslui, a precizat că, dacă se continuă în acest ritm al tergiversării, primăriile vor ajunge la un moment dat să nu mai poată onora salariile. “Este de așteptat că trecând primul trimestru din acest an, să înceapă să se blocheze activitatea la nivelul UAT-urilor. Sperăm să nu ajungem la blocaje și să putem executa bugetul. Vorbim de partea de funcționare a primăriilor. În acest fel riscăm să dezechilibrăm România”, a spus Ciprian Trifan.

Practic, în acest moment, autoritățile locale pot utiliza o cotă de 1/12 din bugetul anului trecut. Cum de la începutul acestui an au fost operate o serie de majorări salariale, este posibil ca anvelopa salarială să depășească acest plafon admis pentru cheltuieli și, astfel, să nu mai poate fi achitate salariile.

Ciprian Trifan

“Din momentul în care bugetul va fi promulgat, Agenția Națională de Administrare Fiscală are la dispoziție trei zile pentru a transmite în teritoriu cifrele din buget, iar Consiliul Județean are șase zile pentru consultări privind echilibrarea bugetară și, totodată, va face echilibrarea bugetară către UAT-uri. Dacă primăriile vor avea sumele care le revin din echilibrare vor face bugetul odată cu CJ-ul și nu după. Cutuma era ca odată cu întocmirea bugetului județului să fie făcute și echilibrările către UAT-uri și atunci aceste aceste operațiuni conduceau la o perioadă mai lungă de timp, până când se ajungea la buget”, a mai spus Ciprian Trifan.

Patronatul așteaptă bugetul

Ionel Constantin, președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Vaslui, a spus că urmărește cu mare atenție procedurile legate de aprobarea bugetului de stat. Oamenii de afaceri așteaptă ca din luna aprilie autoritățile locale să dea drumul la investiții, sectorul construcțiilor lucrând la capacitate maxim până cel târziu în luna octombrie.

Bugetul reprezintă o gură de oxigen care se dă consiliilor locale. Așa se dau drumul la investiții, iar oamenii de afaceri din județ pot participa și câștiga licitațiile, organizate conform prevederilor legale. Oamenii politici să stea la masă, iar dialogul să fie pe primul plan. Bugetul este în mare întârziere și este obligatoriu ca toți actorii implicați să îi dea drumul. După ce va fi publicat în Monitorul Oficial, va mai trece încă o lună până este defalcat pe UAT-uri și în aceste condiții vom avea bugetul în luna mai. Acum suntem restricționați în județe, iar UAT-urile pot cheltui doar 8,5 % din bugetul lunii respective. Este insignificant!”, a spus Ionel Constantin.

Președintele Klaus Iohannis a retrimis, vineri, 8 martie 2019, bugetul de stat la Parlamentul României pentru reexaminare, după ce Curtea Constituțională a respins sesizarea de neconstituționalitate. Președintele statului acuză faptul că alocarea resurselor bugetare se bazează pe prognoze economice nerealiste. Legea bugetului de stat pe anul 2019 a fost trimisă spre promulgare președintelui în data de 20 februarie 2019. În temeiul art. 146 lit. a) din Constituție, în data de 22 februarie 2019, Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituțională, iar în data de 6 martie 2019 instanța constituțională a constatat că legea este constituțională. 

Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, le promite primarilor că vor primi bani pentru investiții

de Dănuț CIOBANU

Primarii vasluieni vor primi fonduri pentru a finaliza toate cele 251 de proiecte declarate eligibile în cadrul PNDL 2. Asigurarea a venit de la Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor. Banii sunt destinați pentru revizuirea devizelor generale ale proiectelor, pentru a fi acoperită creșterea salariilor din sectorul construcțiilor. După majorarea lefurilor în construcții de la începutul acestui an, firmele au început să nu mai fie prezente la licitații pentru a-și adjudeca contracte de execuție.

Firmele de construcții au parte de vești bune privind derularea investițiilor din cadrul PNDL 2. Neculai Moraru, primarul comunei Fălciu și președintele Asociației Comunelor din România – Filiala Vaslui, a spus că reprezentanții asociației au avut o întâlnire cu Eugen Teodorovici, ministrul de Finanțe, unde s-a discutat problema actualizării valorii contractelor de investiții.

„Avem promisiuni că toate contractele vor fi aduse la zi în ceea ce privește valoare și sunt bani pentru finalizarea tuturor investițiilor. Fondurile vor putea ajunge la unitățile administrativ teritoriale pe trei căi. În primul rând, excedentul înregistrat de UAT-uri pe anul 2018 va putea fi utilizat pentru revizuirea devizelor generale ale proiectelor, în vederea majorării valorii contractelor. Acolo unde nu există excedent bugetar, banii vor veni prin echilibrarea bugetelor locale de la Consiliul Județean. Dacă nici prin echilibrare UAT-urile nu vor avea bani, se vor face alocări de la bugetul de stat. Banii sunt destinați pentru revizuirea devizelor generale ale investițiilor, pentru a fi acoperită creșterea salariilor din sectorul construcțiilor. Primarii trebuie să știe că vor primi fondurile necesare și toate proiectele se vor face”, a spus Neculai Moraru.

De la 1 ianuarie 2019, potrivit OUG 114/2018, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în domeniul construcțiilor se stabilește la suma de 3.000 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 17,928 lei/oră.

Constructorii nu se mai înghesuie la licitații

Consiliul Județean Vaslui și autoritățile publice locale au obținut finanțare de la Ministerul Dezvoltării pentru 251 de proiecte declarate eligibile în cadrul PNDL 2. În total, valoarea investițiilor se ridică la 860 milioane de lei. Investițiile din cadrul programului vizează reabilitarea de drumuri județene și comunale, construirea de dispensare, dezvoltarea rețelelor de iluminat public, sisteme de alimentare cu apă și canalizare, reabilitare școli, construirea de creșe și grădinițe.  De altfel, la nivel local, primarii se confruntă deja cu primele efecte ale modificării cuantumul salariilor din sectorul construcțiilor.

„Este o criză mare de firme de construcții civile în județul nostru. Dacă la licitațiile pentru asfaltarea drumurilor mai sunt constructori care licitează, în construcțiile civile nu găsești pe nimeni. Eu am două proiecte finanțate prin PNDL 2, pentru construcția unei grădinițe și a unui dispensar. De când s-a făcut salariul în construcții de 3.000 de lei, firmele nu mai participă la licitații pentru că nu le mai convine financiar. Firma vine cu o ofertă la o licitație, iar în situația în care trebuie să dea mai mulți bani la muncitori are de pierdut din punct de vedere financiar”, a spus Liviu Pârciu, primarul comunei Viișoara.

Deputatul puterii Daniel Olteanu nu va vota bugetul dacă nu se vor da bani pentru autostrada Tișița – Albița

Deputatul ALDE Daniel Olteanu, aflat în coaliția de la guvernare, a anunțat că nu va vota bugetul de stat pe 2019 dacă, în proiectul ce va fi supus spre dezbatere și aprobare în Parlamentul României, nu va fi prinsă și finanțarea pentru studiul de fezabilitate și proiectarea autostrăzii Tișița – Albița. Și asta în condițiile în care, în opinia sa, investiția este singura care ar putea ajuta efectiv județul nostru să mai reducă din decalajul economic existent în prezent între Vaslui și restul țării.

Autostrada Tișița – Albița este singurul motiv pentru care deputatul Daniel Olteanu ar vota bugetul de stat din acest an. Parlamentarul vasluian își susține în continuare propunerea realizării acestei investiții considerată atât de importantă pentru județul nostru. ”Sunt 27 de motive identificate pentru care autostrada Tișița – Albița trebuie realizată. Unul dintre acestea este faptul că prin Vama Albița trec două treimi din transporturile de marfă de pe granița de est. Dacă nu se vor aloca fonduri pentru studiul de fezabilitate și proiectare, votul meu va rămâne unul nul, asumându-mi orice consecință politică”, a declarat Daniel Olteanu.

Deputatul liberal-democrat nu înțelege de ce foștii săi colegi de la PNL Vaslui nu susțin și ei acest proiect, de pe urma căruia județul nostru ar avea numeroase beneficii, și strâng semnături pentru autostrada Iași – Târgu Mureș: ”Cei de la PNL Vaslui nu pierd ocazia de a strânge semnături pentru autostrada Iași – Târgu Mureș. Dar nu văd niciun fel de interes din partea lor pentru Tișița – Albița, autostrada Vasluiului. De aceea, le doresc să ia toate voturile la alegerile, europarlamentare, președințiale și locale, de pe autostrada Târgu Mureș – Iași”. (Ionuț PREDA)

Venituri de 112 milioane lei la bugetul local al municipiului Vaslui

Consiliul Local (CL) Vaslui va aproba în ședința ordinară de astăzi execuția bugetului local la 30 noiembrie 2018. Contul general de execuția bugetară al municipiului Vaslui este la venituri de 97,3 milioane de lei, iar la cheltuieli de 86,7 milioane de lei. După primele unsprezece luni ale acestui an, execuția bugetară a instituțiilor publice și activităților finanțate integral sau parțial din venituri proprii este de 15 milioane de lei la venituri și 13,3 milioane lei la cheltuieli.

Eugen Boț, director economic în cadrul Primăriei Vaslui, a spus că potrivit datelor înregistrate la data de 30 noiembrie 2018, veniturile bugetului general sunt realizate în sumă de 112,4 milioane de lei, în timp ce la cheltuieli se înregistrează 100 milioane lei. “Veniturile din impozite și taxe locale s-au realizat în procent de 91,16%, fiind operate încasări de 25,7 milioane lei. De asemenea, cotele defalcate din impozitul pe venit s-au realizat în procent de 99,23%, la bugetul local intrând suma de 28,5 milioane de lei. Din sumele defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate au intrat la buget 36,1 milioane de lei”, a spus Eugen Boț.

Pentru anul 2018, au fost prevăzute cheltuieli la nivelul bugetului municipiului Vaslui în sumă de 114,3 milioane de lei, din care au fost efectuate plăți în valoare de 86,7 milioane de lei. (Dănuț CIOBANU)

CJ Vaslui va primi bani pentru primăriile falimentare din județ

Consiliul Județean (CJ) Vaslui va repartiza 1,8 milioane de lei vechi pentru echilibrarea bugetelor locale. Suma provine din diferența dintre impozitul pe venit previzionat și cel încasat.

Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui, a spus că județul are de primit 9 miliarde de lei vechi pe luna noiembrie și aceiași sumă în luna decembrie. În momentul când am primit de la ANAF înștiințarea că vom primi acești bani, am declanșat o consultare cu primarii pentru a vedea ce necesități financiare au. Noi avem pe ordinea de zi a ședinței ordinare din data de 29 noiembrie un proiect de hotărâre privind repartizarea pe UAT-uri a sumelor suplimentare aflate la dispoziția CJ Vaslui din cota de 17,25% din impozitul pe venit, pe anul 2018. Însă, este posibil ca acest proiect să fie amânat pentru ședința din luna decembrie, pentru a vedea cum se rezolvă proiectul de solicitare de fonduri pe care noi l-am depus la Guvern. Dacă cele nouă localități vor primi suma cerută, atunci vom regândi echilibrarea bugetelor în funcție de această situație. Dorim ca până cel târziu în data de 15 decembrie 2018 să avem o ședință a CJ-ului în care să distribuim sumele pentru echilibrarea bugetelor locale”, a spus Ciprian Trifan.

CJ Vaslui a solicitat ajutor financiar pentru nouă localități care au o situație financiară dificilă, în urma implementării unor proiecte de investiții cu finanțare de la Ministerul Dezvoltării și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale. Localitățile pentru care s-a solicitat asistență financiară sunt: Drânceni – 1,14 milioane de lei, Dimitrie Cantemir – 4,8 milioane de lei, Șuletea – 1,8 milioane de lei, Negrești – 3,1 milioane de lei, Vaslui – 2,1 milioane de lei, Ibănești – 983.000 lei, Oșești – 440.000 lei, Stănilești – 554.000 lei, Cozmești – 2,8 milioane de lei.  (Dănuț CIOBANU)

Zeci de primării în pragul falimentului – CJ Vaslui a solicitat un ajutor financiar de urgență de la Guvernul României

de Dănuț CIOBANU

Mai multe localități din județul Vaslui au probleme grave în ceea ce privește situația financiară. Din cauza implementării defectuoase a unor proiecte, unele UAT-uri contabilizează penalități din partea finanțatorilor, pe care nu le mai pot achita. Pentru a aduce pe linia de plutire bugetele locale din nouă UAT-uri, CJ Vaslui a transmis Guvernului o solicitare de fonduri care se ridică la 17,4 milioane de lei. Joi, în cadrul ședinței extraordinare a CJ-ului, alte 13 comune au primit bani de la fondul de rezervă al județului.

Consiliul Județean (CJ) Vaslui a trimis Guvernului României o solicitare de alocare de fonduri pentru mai multe localități. Este vorba despre nouă unități teritoriale administrative (UAT) care au o situație financiară dificilă, în urma implementării unor proiecte de investiții cu finanțare de la Ministerul Dezvoltării și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale. Deficiențele în implementarea proiectelor de dezvoltare privesc anumite neconformări din partea beneficiarilor, depășirea termenelor de execuție, lipsa resurselor financiare pentru a achita lucrările executate. Toate aceste probleme au dus la impunerea de către finanțatori a unor penalități de întârziere, pe care UAT-urile nu le pot achita. Suma care se solicită de urgență Guvernului României se ridică la 17,8 milioane de lei.

Comunele pentru care s-a solicitat asistență financiară sunt: Drânceni – 1,14 milioane de lei, Dimitrie Cantemir – 4,8 milioane de lei, Șuletea – 1,8 milioane de lei, Negrești – 3,1 milioane de lei, Vaslui – 2,1 milioane de lei, Ibănești – 983.000 lei, Oșești – 440.000 lei, Stănilești – 554.000 lei, Cozmești – 2,8 milioane de lei.

Dumitru Buzatu, președintele CJ Vaslui, a spus în ședința extraordinară care a avut loc joi, 15 noiembrie 2018, că va merge la București pentru a susține solicitarea financiară: “Am înaintat un proiect pentru alocarea unor sume. Mâine (vineri, 16 noiembrie n.r.) merg la București să susțin treaba aceasta cu alocarea, să primim toate sumele necesare. Dacă primi banii solicitați deblocăm mai multe UAT-uri, care au blocaje de acest gen”.

Datoriile trebuie plătite!

Referindu-se la solicitarea consilierilor județeni liberali de a fi acordat un ajutor financiar de 200.000 lei comunei Stănilești, Dumitru Buzatu a răspuns că instituția pe care o conduce a răspuns întotdeauna tuturor solicitărilor reale ale UAT-urilor: “Am discutat cu primarul de Stănilești și l-am rugat să-și achite datoriile și dacă nu poate să solicite ajutor. Sunt o grămadă de primari care fac solicitări înainte să își achite datoriile. Își țin pușculița cu bani, dar așa nu se poate. Am avut mai multe discuții cu primarii și nu vreau să aud că nu au bani de salarii. Am avertizat de la începutul anului că, potrivit legii, mai întâi trebuie asigurate în buget toate sumele necesare salariilor. Acum aud că nu au bani, să ne conformăm legii. S-au schimbat lucrurile în ceea ce privește constituirea și gestionarea bugetelor locale. Primarii trebuie să își plătească datoriile și când rămân fără bani să vină la noi. Să facă mai întâi arierate și apoi să venim noi să dăm bani. Dacă vom primi bani de la București vom acorda suma necesară pentru Stănilești, dacă nu primim îi dăm de la noi”.

Alte 13 comune cu probleme financiare

Tot în cadrul ședinței extraordinare, la punctul care a prevăzut rectificarea bugetului județului, Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ vaslui, a propus un amendament care viza acordarea unui ajutor de 900.000 lei pentru 13 comune. Ciprian Trifan a explicat că în cazul acestor comune este vorba de solicitări mici de bani de zeci de mii de lei și a propus alocarea din fondul de rezervă al județului a acestei sume. Comunele prevăzute în amendament sunt Codăești, Băcești, Ivănești, Deleni, Găgești, Pădureni, Miclești, Vulturești, Dănești, Rafaila, Hoceni, Huși și Blăgești.

Gheorghe Viziteu, consilier PNL, a spus că din suma de 900.000 lei doar o comună cu primar liberal a primit 40.000 de lei, ceea ce înseamnă 4% din valoarea totală. “Avem de a face cu discriminări cumplite la adresa unei părți din electoratul vasluian”, a punctat Viziteu. Buzatu a cerut consilierului liberal să se mențină la un ton normal al discuțiilor, precizând că nu este vorba despre nicio discriminare: “Am răspuns întotdeauna solicitărilor motivate. Primarii cer mai mult cu 70 de ori decât bugetele locale, cer sute de miliarde de lei. Noi acordăm bani doar pentru echilibrarea bugetelor”.

Aproape jumătate din salariile plătite în județul Vaslui ajung în buzunarele bugetarilor

Vestea că ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, ia în calcul înghețarea salariilor bugetarilor a picat ca un trăsnet în județul Vaslui, unde 43,6% din totalul salariilor sunt plătite, lunar, angajaților din administrație, apărare, asigurări sociale, învățământ, sănătate și asistență socială, adică nucleul dur al bugetarilor atȃt de invidiați de restul angajaților pentru condiții bune de muncă, leafă mare și multe zile libere de-a lungul anului.

Județul Vaslui trăiește de pe seama bugetarilor. Aceasta este concluzia unei analize făcute în urma datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), referitoare la modul în care salariile bugetarilor influențează nivelul general de salarizare din fiecare județ.

Din cei 56.371 de salariați înregistrați în evidențele oficiale la sfârșitul lunii august 2018, aproximativ 30.000 lucrează la stat și au salarii care ridică semnificativ cota veniturilor din județul Vaslui.

Astfel, în funcție de ponderea salariilor bugetarilor în totalul salariilor brute în anul 2017, Vasluiul se situează pe primul loc în clasamentul național, cu 43,6%, fiind urmat de județele Botoșani (40,2%), Mehedinți (36,9%), Vrancea (35%) și Giurgiu (34,4%).

La polul opus, cele mai mici ponderi ale salariilor plătite bugetarilor din nucleul dur în totalul salariilor plătite pe parcursul anului trecut se înregistrează în București (17% din totalul salariilor), Brașov (17%), Sibiu (16,6%), Arad (16,2%) și Ilfov (7,7%). În toate aceste județe, salarizarea bugetarilor are cea mai mică influență asupra nivelului general de salarizare.

În 2017, conform datelor INS, salariul mediu brut lunar din sectorul public a fost cu 51% mai mare decât cel din mediul privat (3.949 lei față de 2.609 lei). Totalul salariilor brute la nivel național s-a ridicat la 191,3 miliarde de lei, din care 43,3 miliarde (22,6%) reprezintă salariile plătite categoriilor de bugetari din administrația publică, apărare, asigurări publice, învățământ, sănătate și asistență socială.

În România, în sectorul public lucrau anul trecut 1,20 milioane de salariați, bugetarii reprezentȃnd 76% din numărul total al angajaților. România nu e singura țară din UE în care salariile din sectorul public le depășesc pe cele din mediu privat. În cele mai multe state comunitare, salariile din sectorul public sunt mai mari decât cele din mediul privat, dar situația de la noi e diferită în ceea ce privește cuantumul salariilor꞉ suntem pe primele poziții în UE în privința diferenței mari de salarizare dintre sectorul public și cel privat. (Mara GRIGORIU)

Venituri de peste 90 milioane de lei la Primăria Vaslui

Primăria Vaslui va veni joi, 25 octombrie 2018, în fața Consiliului Local cu execuția bugetului local până la data de 30 septembrie 2018. La sfârșitul lunii septembrie contul de execuție al bugetului local arăta astfel: venituri – 78,9 milioane de lei și cheltuieli – 67,2 milioane de lei.

La aceiași dată, bugetul instituțiilor publice și activităților finanțate integral sau parțial din venituri proprii era de 11,4 milioane de lei la venituri și 9,7 milioane de lei la cheltuieli. Astfel, în primele nouă luni ale acestui an, veniturile visteriei locale a municipiului Vaslui au fost de 90,4 milioane de lei, în timp ce cheltuielile bugetului local totalizează suma de 77 milioane de lei.

“La data de 30 septembrie 2018, veniturile bugetului local s-au realizat în procent de 93,67%. În ceea ce privește veniturile din impozite și taxe locale acestea s-au realizat într-un procent de 95,18%, iar cotele defalcate din impozitul pe venit s-au realizat în procent de 95,82%. De asemenea, sumele alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetului local s-au realizat în proporție de 98,10%”, a spus Eugen Boț, director economic în Primăria Vaslui.

Astfel, din impozitele și taxele locale au fost colectate la bugetul local 22,5 milioane de lei, iar din cotele defalcate din impozitul pe venit au intrat la bugetul local 23,8 milioane de lei (95,82%). Pentru trimestrul al III-lea din 2018 au fost prevăzute cheltuieli în sumă de 91,3 milioane lei, din care au fost efectuate plăți în sumă de 67,2 milioane de lei. (Dănuț Ciobanu)

Bârladul mai pierde o școală. Profesorii luptă în instanță, iar Avocatul Poporului s-a autosesizat

de Mihaela NICULESCU

Hotărâți să lupte până la capăt! Primul termen al procesului intentat de două cadre didactice Inspectoratului Școlar Județean și Consiliului Local Bârlad va avea loc săptămâna viitoare, pe 15 octombrie. Cei doi profesori vor încerca să convingă instanța că Școala „Victor Ion Popa” Bârlad merită să aibă personalitate juridică și toate drepturile care-i revin: director, buget propriu etc. Reprezentantul sindicatului consideră că acțiunea a fost pusă la punct din timp, are ca scop protejarea unor PSD-iști si că Inspectoratul Școlar Vaslui nu a respectat toate criteriile legale.

Pentru că au considerat că școala lor a rămas fără autonomie din cauza nerespectării Legii educației naționale, Alexandru Lupu și Adrian Gheorghiu, profesori la Școala „Victor Ion Popa” din Bârlad, au apelat la instanță. Aceștia nu s-au putut împăca cu ideea că școala lor a fost comasată cu Școala „Principesa Elena Bibescu”, căreia trebuie să i se subordoneze. Deși sunt doar doi reprezentanți ai școlii care se luptă cu autoritățile, în realitate, aceștia beneficiază de susținerea foarte multor profesori, care nu își asumă public poziția, de teamă ca Inspectoratul să nu le facă probleme, dar care contribuie financiar pentru suportarea cheltuielilor de judecată. Demersul celor doi profesori curajoși este sprijinit și de 80% dintre părinții copiilor care învață la școala din Podeni, una dintre cele mai vechi școli din oraș, în care învață foarte mulți copii din categorii sociale defavorizate. Alături de aceștia este și profesoara Felicia Coatu, liderul de sindicat al școlii, cea care a susținut cu argumente în luna aprilie, în fața consilierilor locali bârlădeni, menținerea personalității juridice a școlii, însă fără succes. Aceasta nu a putut să se constituie parte în proces întrucât a fost prezentă la ședința CLM Bârlad și luase act de decizia legislativului local.

„Consiliul Local Bârlad nu a studiat cu atenție propunerea de reorganizare a rețelei școlare și când în ianuarie s-a trezit că se desființează o școală, a încercat redresarea situației, dar era prea târziu. Reprezentanții Primăriei au mers la Ministerul Educației pentru a cere arondarea Creșei din Bârlad Școlii „Victor Ion Popa”, în încercarea de a păstra autonomia școlii. Era târziu, pentru că Inspectoratul trimisese structura rețelei școlare din luna decembrie. Pe 24 aprilie, consilierii locali au votat comasarea celor două școli, iar luna trecută au votat și contopirea celor două centre de execuție bugetară în unul singur, cel al Școlii «Principesa Elena Bibescu», preluarea ștampilei noastre de către această școală și păstrarea unui singur director, respectiv Ionel Dumitrașc. Procesul cu ISJ și Consiliul Local Bârlad a fost demarat în iunie, dar, din cauza vacanței magistraților, primul termen s-a stabilit pe 15 octombrie, săptămâna viitoare. Vom încerca din răsputeri să dovedim adevărul, adică faptul că Legea educației nu a fost aplicată exact în litera și spiritul ei”, a declarat pentru Est News prof. Felicia Coatu, lider de sindicat al Școlii „Victor Ion Popa”.

Cei doi profesori care se vor lupta în instanță cu ISJ consideră că Inspectoratul nu a respectat toate criteriile prevăzute de normele de aplicare a Legii educației naționale, ci a respectat doar criteriul privind numărul de minim 300 de copii pe care trebuie să existe într-o unitate de învățământ pentru ca aceasta să dobândească personalitate juridică. În urma unei adrese prin care redacția Est News a solicitat Inspectoratului Școlar Vaslui să motiveze decizia de comasare a celor două școli prin care Școala „Victor Ion Popa” și-a pierdut personalitatea juridică, răspunsul a fost următorul: „Reorganizarea celor două unități de învățământ preuniversitar din municipiul Bârlad (Școala Gimnazială «Victor Ion Popa» Bârlad și Școala Gimnazială «Principesa Elena Bibescu» Bârlad) s-a făcut în conformitate cu prevederile articolului 19, alin. 1, lit. b din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, cu respectarea Metodologiei de aprobare a cifrei de școlarizare pentru învățământul preuniversitar de stat, precum și emiterea avizului conform în vederea organizării rețelei pentru învățământul preuniversitar pentru anul 2018- 2019, aprobată prin Ordinul M.E.N. nr. 5472/2017. În decembrie 2017, primarul municipiului Bârlad, av. Dumitru Boroș, a inițiat un proiect de hotărâre privind stabilirea rețelei școlare a unităților de învățământ preuniversitar de pe raza municipiului Bârlad pentru anul școlar 2018-2019. Având în vedere că în anul școlar 2018-2019 Școala Gimnazială „Victor Ion Popa” Bârlad va avea, conform propunerilor planului de școlarizare, 285 copii (240 de elevi si 45 de preșcolari), efectivele scăzând sub minimul de 300 prevăzut de lege. În acest proiect, primarul municipiului Bârlad a propus ca Școala Gimnazială „Victor Ion Popa“ Bârlad să fie structură arondată Școlii Gimnaziale „Principesa Elena Bibescu” Bârlad, care va avea, conform propunerilor planului de școlarizare, 318 copiii (219 de elevi si 99 de preșcolari). Facem precizarea că efectivele se calculează la nivelul unităților cu personalitate juridică, avându-se în vedere și copiii din structurile arondate școlilor gimnaziale. Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Vaslui, în ședința din 15 decembrie 2017, a acordat avizul conform pentru organizarea rețelei școlare în varianta propusă de primarul municipiului Bârlad, având în vedere că Școala Gimnazială „Victor Ioan Popa” Bârlad nu mai îndeplinește condițiile pentru a fi unitate cu personalitate juridică. La nivelul municipiului Bârlad nu mai există unități cu efective mici care să fie arondate la această unitate. Personalul din cele două unități a înțeles necesitatea reorganizării. Doar două cadre didactice au contestat hotărârea în instanță, reclamanții acționând în nume propriu, nefiind reprezentanții colectivului didactic din care fac parte”.

Chiar dacă reclamanții sunt doar doi profesori ai școlii, asta nu înseamnă că celelalte cadre nu sunt de acord cu demersul colegilor lor.

„Este adevărat că eu și cu Adrian Gheorghiu am acționat, în nume propriu, în instanță atât ISJ cât și Consiliul Local Bârlad. Asigur autoritățile că absolut toate cadrele didactice ale școlii sunt de acord cu noi întru totul. Am făcut acest pas în instanță în nume personal, pentru părinții și copiii școlii care sunt alături de noi, având sprijinul colegilor mei de la catedră, care, din păcate, din motive ușor de înțeles, nu vor să se implice oficial. Și ei vor ca Școala «Victor Ion Popa», în care și eu am învățat, să fie din nou autonomă. Școala nr. 6, cum se numea, a fost și este una dintre cele mai importante instituții din cartierul Podeni, cartier în care, pe vremuri, se afla și Primăria. Atâta vreme cât există un fir de speranță, ne vom agăța de el. Ne vrem școala înapoi. Prin comasare nu se realizează nicio economie la buget. Probabil că doar acolo sus, la Minister, dă bine că Vasluiul se aliniază directivelor de reducere a numărului de școli cu personalitate juridică”, ne-a declarat prof. Alexandru Lupu.

Cadrele didactice din cadrul Școlii „Victor Ion Popa” care își caută dreptatea în instanță spun că numărul de copii arondați școlilor s-a stabilit la nivel estimativ, pentru școala din Podeni fiind estimat un număr de 285 de elevi și preșcolari, realitatea dovedind ulterior că acest număr a fost depășit. În acest moment, la școală sunt înscriși 303 elevi și preșcolari, și încă mai sunt cereri. În plus, Școala „Victor Ion Popa” avea mai mulți elevi decât preșcolari și mai multe catedre decât cealaltă școală. În cele 14 clase primare și gimnaziale erau 240 de elevi, față de 218 elevi, câți erau la Școala „Principesa Elena Bibescu” în cele nouă clase.

„Dacă vorbim de autonomia unei școli, credem că numărul de elevi trebuie să conteze și nu cel de preșcolari, pentru că altfel s-ar numi Grădiniță. Școala <<Principesa Elena Bibescu>> este într-un regres permanent, privind numărul de elevi. Grădinița nr. 1, care i-a fost arondată s-a închis, rămânând cu grădinițele 17 și 23, dar și cu noi și Grădinița 18, care i-au fost arondate. Legea educației naționale prevede că luarea deciziei de pierdere a autonomiei unei școli trebuie să se facă și după un alt criteriu, și anume cererile părinților, dorințele lor. Școala noastră este una de cartier, în care învață foarte mulți copii săraci. Pentru noi, performanța înseamnă nicidecum participări la olimpiade naționale, ci în primul rând eradicarea abandonului, atragerea copiilor din familii defavorizate către școală și menținerea lor aici timp de opt ani. Părinții au simțit că școala i-a ajutat și sprijină în mod necondiționat demersul colegilor mei în instanță. Doamna inspector general (Gabriela Plăcintă – n.r.) nu a luat în calcul cererile părinților, făcând unele declarații nepotrivite în prezența a 40 de cadre didactice ale celor două școli, la o ședință din iarnă, în care s-a anunțat comasarea. A spus că pe ea nu o interesează care este părerea «celor cu fuste, din Podeni». Dar oare nu cele cu fuste au fost votantele care au ajutat-o pe doamna inspector să ajungă pe acest post?”, s-a întrebat revoltată Felicia Coatu.

Comasarea Școlii „Victor Ion Popa” cu Școala „Principesa Elena Bibescu”, o acțiune premeditată?

Reprezentanta sindicatului Școlii „Victor Ion Popa” spune că și-a dorit ca nicio școală din cele două să nu-și piardă personalitatea juridică, dar că Școala „Victor Ion Popa” ar fi meritat să rămână deplin autonomă, cu drept de decizie, cu propria ștampilă și cu propriul director. Aceasta este convinsă că planul care a fost pus în aplicare a fost premeditat și că atât ISJ cât și Consiliul Local au dus cu vorba reprezentanții școlii până în momentul în care i-a pus în fața faptului împlinit. Coatu a mai declarat că tocmai de aceea Inspectoratul nu a luat în calcul propunerea Școlii „Victor Ion Popa” de a implementa programul „A doua șansă”, pentru care se strânseseră 30 de cereri de la persoanele neștiutoare de carte din Podeni, care doreau să frecventeze cursurile primare, însă ISJ nu a vrut pentru că școala ar fi avut astfel 30 de copii în plus și nu mai putea pierde autonomia. Aceasta crede că nici plecarea Marianei Balan, fosta directoare a școlii, la conducerea Școlii „Episcop Iacov Antonovici” nu a fost întâmplătoare. Conform spuselor liderului de sindicat, Mariana Balan, o apropiată a șefei ISJ, a fost ajutată să plece, știindu-se că Școala „Victor Ion Popa” urma să-și piardă autonomia, iar ea postul de director.

„Sunt lucruri pe care acum, când le rememorăm, constatăm că au făcut parte dintr-un scenariu bine pus la punct. Ceea ce mă miră este faptul că după plecarea directoarei Balan s-a organizat concurs de ocupare a postului de director la școala noastră, câștigat de Vladimir Stan. Un om foarte sufletist, care însă nu a rămas pe post decât un an, pentru că prin pierderea personalității juridice, acesta și-a pierdut funcția. Mă întreb de ce Inspectoratul a mai scos postul la concurs, dacă deja se știa că acesta nu va putea fi în fruntea școlii timp de patru ani, cât e mandatul. La ora actuală, noi nu avem un director adjunct, cum ar fi fost normal ca școală subordonată ce suntem, ci doar un coordonator. Inițial, Vladimir Stan a fost numit responsabil de structură, dar nu știu din ce motive și-a dat demisia și în locul lui a fost numit Alexandru Lupu. Sunt multe întrebări la care, din păcate, nimeni nu poate răspunde”, a mai precizat Felicia Coatu.

Aceasta este convinsă că tot acest demers al Inspectoratului s-a făcut cu un singur scop – acela de a menține în funcția de director al celor două școli pe Ionel Dumitrașc, directorul Școlii „Principesa Elena Bibescu”, unul dintre membrii marcanți ai PSD Bârlad, partid din care face parte și șefa ISJ. Felicia Coatu mai spune că indiferent de argumentele pe care le invocă ISJ, instanța va fi cea care va face lumină în acest caz. Luni, 15 octombrie, lidera sindicatului de la Școala „Victor Ion Popa” va fi în sala de judecată a Tribunalului Vaslui, unde este pe rol dosarul cu nr. 1407/89/2018, chiar dacă cei doi profesori, în calitate de reclamanți, vor fi reprezentați de avocat. Felicia Coatu este încrezătoare că vor avea câștig de cauză: „Îmi doresc ca școala să redevină ce a fost, să aibă drepturi depline și pentru că așa este legal dar și moral. Îmi doresc ca școala să aibă din nou personalitate juridică și dintr-un soi de patriotism local, despre care doamna inspector general Plăcintă menționa într-un interviu «că este un lucru desuet»”.

Rectificare bugetară pentru susținerea programului de investiții, la Vaslui

Consiliul Local Vaslui va discuta în ședința de astăzi un proiect de hotărâre privind rectificarea bugetului local – etapa august 2018. Sumele alocate capitolului cheltuieli vizează achiziția unor servicii de consultanță privind scrierea cererilor de finanțare, care asigură atragerea fondurilor de finanțare în vederea realizării programului de investiții pe anul 2018.

La capitolul venituri vor fi majorate încasările de la trei secțiuni bugetare. Este vorba despre secțiunea «Taxe hoteliere», unde majorarea veniturilor este de 4.000 lei, secțiunea «Taxe și tarife pentru eliberarea de licențe și autorizații de funcționare», cu o majorare de 80.601 lei și secțiunea «Venituri din vânzarea locuințelor construite din fondurile statului», cu o majorare a veniturilor de 40.399 lei.

La capitolul cheltuieli, se introduce poziția «Servicii de consultanță pentru elaborarea și scrierea cererii de finanțare și a documentelor aferente în cadrul apelului POCA/350/2/1/ – Fundamentarea deciziilor, planificarea strategică și măsuri de simplificare pentru cetățeni la nivelul administrației publice locale din regiunile mai puțin dezvoltate» cu valoarea de 60.000 lei, din care 30.000 lei sunt aferenți bugetului anului 2018 și 30.000 lei anului 2019.

Rectificarea este necesară pentru achiziția prestării serviciului de consultanță privind scrierea cererii de finanțare care asigură atragerea fondurilor de finanțare, printr-un punctaj cât mai ridicat în etapele de verificare și implicit să obțină finanțarea în competiția cu celelalte municipii care depun proiecte similare.

Tot la capitolul cheltuieli, la secțiunea locuințe, servicii și dezvoltare publică se introduce poziția «Servicii de consultanță privind scrierea cererii/cererilor de finanțare a obiectivului de investiții – Eficientizarea și extinderea SIP în municipiul Vaslui » cu valoarea de 95.000 de lei. Rectificarea este necesară pentru achiziția prestării serviciului de consultanță privind scrierea unei/unor cereri de finanțare de calitate, care să asigure atragerea fondurilor de finanțare, printr-un punctaj cât mai ridicat în etapele de verificare și să obțină finanțarea în competiția cu celelalte municipii din Regiunea Nord-Est, care depun proiecte similare. (Sebastian Turcu)

16.500 lei, atȃt primesc vasluienii de la Ministerul Culturii pentru sărbătorirea Centenarului Marii Uniri

În timp ce Iașul și Maramureșul se laudă cu zeci de proiecte culturale finanțate în Anul Centenarului, la Vaslui doar trei proiecte, care se vor desfășura pȃnă în luna decembrie 2018, sub patronajul Consiliului Județean Vaslui, au primit finanțare din partea Ministerului Culturii. Suma este de aproximativ 3.550 euro, din totalul celor 21,5 milioane euro alocate la nivel național, din bani publici, pentru activități de tot felul, dedicate sărbătoririi celor 100 de ani care s-au scurs de la Marea Unire.

Anul Centenar va fi sărbătorit în județul Vaslui prin trei proiecte în valoare de 16.500 lei. Suma este una modestă, în comparație cu alocările care s-au făcut către celelalte județe, inclusiv cele din Moldova.

Cel mai consistent dintre proiecte, finanțat de Ministerul Culturii cu 8.500 lei, a fost pus deja în practică, în luna mai, cu prilejul ″Nopții Muzeelor″. Vasluienii au putut vedea atunci expoziția intitulată ”Centenarul României Mari. Armata Română în mărturii muzeistice și documentare”, la Muzeul Județean ”Ștefan cel Mare”. Au fost prezentate obiecte de patrimoniu, dovezi muzeistice și documentare ale Armatei Române din cele mai importante bătălii purtate pentru întregirea neamului românesc, iar Consiliul Județean a achitat nota de plată în valoare de 1.830 euro.

Tot din luna mai datează și Expoziția tematică „1 Decembrie 1918 – Marea Unire. Memoria medaliei – un veac de unitate a Transilvaniei cu România”, expoziție care va putea fi admirată pȃnă la data de 28 noiembrie 2018, tot la Muzeul Județean ”Ștefan cel Mare” din Vaslui. Pentru acest proiect, care reunește medalii și decorații militare, dar și pentru cel de batere a medaliei cu titlul “Alba-Iulia 1918 – Vaslui 2018”, Consiliul Județean a primit din partea Ministerului Culturii suma de 4.000 lei.

Restul de 4.500 lei din totalul fondurilor alocate județului Vaslui pentru sărbătorirea Centenarului merg către editarea volumului omagial ″Centenarul Marii Uniri″, care va cuprinde o serie de articole despre Marea Unire și Primul Război Mondial. Cartea va fi tipărită în 150 de exemplare color, pȃnă la sfȃrșitul anului, la inițiativa Consiliului Județean Vaslui.

Baloane cu aer cald în Maramureș, steag tricolor la Iași

La nord de Vaslui, autoritățile din Iași conduc în topul finanțărilor pentru Centenar cu 8 milioane lei, pentru 17 proiecte din cele 40 depuse până în luna iulie. Din acești bani, suma de 540.000 e necesară pentru amplasarea unui drapel, care va fi vizibil din orice punct al Iașului. Tot în orașul celor șapte coline va avea loc o ședință solemnă a Parlamentului, la care ar urma să participe, pe lângă parlamentari, reprezentanți ai Guvernului, Președinției, administrației Republicii Moldova și ai Casei Regale. Nota de plată pentru eveniment, achitată de Ministerul Culturii din bani publici꞉ 150.000 lei.

Pe de altă parte, județul Maramureșul a primit 4,8 milioane lei pentru Centenar, pentru 20 de proiecte din cele 114 depuse. 400.000 lei sunt destinați evenimentului „100 de baloane pentru România”, depus de Consiliul Județean Maramureș, activitate în cadrul căreia vor fi lansate 100 de baloane cu aer cald, cu scopul de a transmite un „onest și asumat mesaj despre pace și bucurie”.

Peste 500 de proiecte depuse pentru manifestările dedicate Centenarului au primit pȃnă acum finanțări în valoare de aproape 100 milioane lei, potrivit informațiilor Ministerului Culturii, publicate de site-ul HotNews.ro. 14 milioane lei merg către 120 de festivaluri și gale, în vreme ce 13,5 milioane merg pentru construcția sau restaurarea a aproape 100 de monumente din toată țara. Tot din bani publici va fi organizat și Festivalul ″Cerbul de Aur″, de către Televiziunea Romȃnă, care a primit din partea Ministerului Culturii suma de 4,6 milioane lei. (Mara GRIGORIU)

Primăria Vaslui are, în bugetul local, un surplus de peste 7,3 milioane de lei

Banii vor fi folosiți pentru continuarea lucrărilor pe străzile Gheorghe Lazăr, Vasile Cataramă, Aurel Vlaicu, general Vasile Milea, Ion Adam precum și a celor din zona Gării IV și din cartierul 13 Decembrie.

Excedentul bugetului local al municipiului Vaslui, înregistrat la 31 decembrie 2017, este 7.373.627,81 lei, iar împărțirea acestuia va fi supusă aprobării Consiliului Local Vaslui în ședința de vineri, 27 iulie. Conform proiectului de hotărâre, redistribuirea excedentului bugetar se va face ținându-se cont de necesitatea asigurării resurselor financiare pentru susținerea cheltuielilor secțiunii de dezvoltare.

Astfel, mai mult de jumătate din această sumă (mai precis 4.582.601 lei, va fi folosită pentru amenajarea platformei bazarului și târgului auto (3,5 milioane de lei), pentru lucrările de pe strada Gheorghe Lazăr (750.000 de lei), mai exact la rețeaua de apă potabilă, rețeaua de canalizare menajeră și rețeaua de canalizare pluvială precum și pentru lucrările la alimentarea cu energie pentru locuințele individuale și colective de pe străzile Vasile Cataramă, Aurel Vlaicu, general Vasile Milea și Ion Adam (332.601 lei).

Diferența, de 2.791.026,81 lei, va ajunge la capitolul ”Transporturi”. Banii vor fi folosiți la lucrările de sistematizare verticală și reabilitarea elementelor arhitecturale cuprinse între străzile Costache Negri (Sinagogă) și Hușului (1.833.627 lei), la refacerea străzilor din zona de locuințe Gară IV (884.985,01 lei) și a străzilor din zona Cartierului 13 Decembrie (72.413 lei). (Cristian DIMA)

Iată cum vor fi cheltuiți banii la noul Club Sportiv Municipal Vaslui și ce norme de hrană vor primi sportivii

Clubul Sportiv Municipal Vaslui va avea un buget de 550.000 de lei până la sfârșitul lui 2018 și de 1.600.000 de lei/an, în 2019, 2020 și 2021.

Nou înființata entitate, Clubul Sportiv Municipal (CSM) Vaslui va avea un buget de 1.600.000 de lei pe an, iar până la sfârșitul lui 2018 va primi 550.000 de lei, dacă consilierii locali vor aproba acest buget în ședința de vineri, 27 iulie.

Aflat în subordinea Consiliului Local , CSM Vaslui va purta toată răspunderea pentru modalitatea de gestionare a fondurilor în bugetele de venituri și cheltuieli, dar și în stabilirea prioritizării efectuării plăților.

Tot în ședința de vineri vor fi aprobate și normele financiare ale CSM Vaslui. La categoriile de cheltuieli eligibile ce pot fi efectuate pentru realizarea acțiunilor sportive au fost trecute cheltuielile de transport, de cazare, de masă, pentru achiziționarea de materiale și echipamente sportive, medicale și pentru controlul doping dar și cheltuielile privind alimentația de efort, privind plata arbitrilor, medicilor și a altor persoane. Potrivit acestor norme, se asigură transportul sportivilor la competiții cu orice fel de tren, aceștia putând utiliza și vagonul de dormit dacă distanța este mai mare de 300 de kilometri. Sportivilor li se decontează deplasarea cu avionul (clasa economică), cu navele de călători (clasa I), cu mijloace de transport în comun sau cu autoturismul proprietate personală. Cazarea se va face în moteluri, campinguri, pensiuni sau hoteluri de până la categoria trei stele inclusiv, în funcție de nivelul sau importanța competiției, dar se poate aproba pe baza documentelor justificative, plata cheltuielilor de cazare peste plafoanele prevăzute de normele legale în vigoare.

Cheltuielile zilnice de masă pentru acțiunile sportive organizate în țară se diferențiază pe categorii de acțiuni. Astfel, pentru competițiile interne norma de hrană va fi de până la 45 de lei /persoană (pentru competiții de nivel comunal orășenesc sau municipal) până la 50 de lei de persoană pentru competițiile județene, 60 de lei/persoană pentru competițiile interjudețene și 85 lei/persoană va fi norma de hrană pentru competițiile naționale.

În plus, la toate acțiunile de pregătire sportivă și la competițiile sportive, CSM Vaslui poate asigura sportivilor băuturi răcoritoare în valoare de 10 lei/persoană/joc sau reuniune.

Pentru asigurarea unei alimentații corespunzătoare efortului depus în pregătire, sportivii pot beneficia de alimentație de efort (în alimente) de 1.000 lei/lună pentru sportivii din loturile olimpice/paralimpice și naționale și de 700 de lei (în alimente) pentru ceilalți sportivi legitimați (Cristian DIMA)

Daniel Olteanu꞉ “Banii săracilor susțin regiunile bogate: 215 km de autostradă cu fonduri de la bugetul de stat în România, ZERO km în Moldova”

Deputatul Daniel Olteanu solicită Guvernului să identifice de urgență surse de la bugetul de stat în vederea construirii a 150 km de autostradă în Moldova, pentru a echilibra astfel alocările de fonduri care au nedreptățit pȃnă acum peste 25% din populația țării.

Olteanu susține că tronsonul Tișița – Bârlad – Albița reprezintă prima opțiune pentru un drum de mare viteză în Moldova cu fonduri de la bugetul de stat, întrucât celelalte proiecte sunt eligibile pentru a fi realizate cu fonduri europene. Investiția propusă este vitală pentru racordarea județului Vaslui la un mare coridor de transport, dar și pentru conectarea celor două capitale românești, București și Chișinău. În cadrul unei declarații în Parlament, Daniel Olteanu a atras din nou atenția asupra politicilor guvernamentale în urma cărora regiunile bogate devin și mai bogate, în timp ce regiunile sărace sunt condamnate, în continuare, la sărăcie. Mai mult, Olteanu a avertizat membrii Guvernului că strategia actuală pentru scăderea decalajelor regionale este una „îngrijorătoare”, în condițiile în care se alocă fonduri uriașe pentru stimularea mobilității, adică părăsirea Moldovei, în locul fondurilor pentru infrastructură. A investi 1 miliard de euro pentru a-i determina pe moldoveni să-și părăsească locurile natale, în loc să fie alocați acești bani pentru marea infrastructură a Moldovei, este ″o alternativă inacceptabilă nu doar pentru Moldova, ci pentru România″, consideră deputatul independent.

″Prin intermediul mai multor întrebări și interpelări adresate după alegerile din 2016 atât miniștrilor, cât și prim-ministrului, pot să transmit fără marjă de eroare care este politica Bucureștiului în ceea ce privește Moldova.

M-au preocupat două mari teme, pe care nu le putem separa: scăderea decalajelor de dezvoltare între regiuni și marile investiții în infrastructură. Cu alte cuvinte, oprirea acestei politici guvernamentale în urma căreia regiunile bogate devin și mai bogate, iar regiunile sărace continuă să fie condamnate la sărăcie. Autostrăzile din jurul Clujului și drumurile de pământ din jurul Vasluliului sunt, vreți – nu vreți, parte a aceleiași Românii.

Ei bine, răspunsurile sunt simple. Dacă e vorba de fonduri europene, Moldova nu se califică sau ar putea avea autostrăzi peste încă o generație, în ritmul actual. Dacă e vorba de bugetul de stat, nu sunt bani.

România are acum 215 km de autostradă cu fonduri de la bugetul de stat, zero în Moldova. Pentru Moldova, care ar avea peste 25% din populația țării, dacă ar reveni în țară măcar o parte din cei care au fugit de sărăcie, nu s-au mai găsit fonduri la bugetul de stat. Pentru zona București au fost bani, pentru zona Cluj au fost bani de autostrăzi, cu fonduri de la bugetul de stat.

Un minim echilibru, nu o favoare, nu o încercare de a diminua discrepanțele regionale, ar presupune identificarea urgentă a surselor de la bugetul de stat pentru construcția a 150 km de autostradă în Moldova, așa cum s-a putut în celelalte regiuni.″, a declarat Daniel Olteanu, care a menționat că principala preocupare a Guvernului ar trebui să fie nu politicile de stimulare a mobilității care duc la depopularea Moldovei, ci investițiile în infrastructura din această regiune. În context, deputatul a subliniat că tronsonul Tișița – Bârlad – Albița reprezintă prima opțiune pentru o autostradă în Moldova cu fonduri de la bugetul de stat.

″Având în vedere faptul că Tg. Mureș – Iași și București – Suceava sunt, conform răspunsurilor oficiale, finanțabile cu fonduri europene, prima opțiune pentru o autostradă în Moldova, cu fonduri de la bugetul de stat, o reprezintă tronsonul Tișița – Bârlad – Albița, care ar determina, pe lângă racordarea județului Vaslui la un mare coridor de transport, și apropierea celor două capitale românești, București și Chișinău. Repet, România a construit 215 km de autostradă cu fonduri de la bugetul de stat, dar niciun km în Moldova. Ca o ironie amară, moldovenii au construit autostrăzi cu fonduri de la bugetul de stat, dar nu la ei acasă. Grav este că, în condițiile lipsei investițiilor în infrastructură, alternativa pe care o exprimă membrii Guvernului pentru scăderea decalajelor este una îngrijorătoare: fonduri pentru stimularea mobilității. În loc să investim 1 miliard de euro în marea infrastructură a Moldovei, cheltuim 1 miliard de euro ca să-i determinăm pe moldoveni să-și părăsească locurile natale, familia, poate chiar să se dezrădăcineze cu totul. Pentru că nu le facem drumuri, să pustiim Estul țării! Această alternativă este inacceptabilă nu doar pentru Moldova, ci pentru România!″, a susținut Daniel Olteanu în plenul Camerei Deputaților.

Primăriile din județul Vaslui sunt în pragul falimentului

Majoritatea primăriilor din județul Vaslui nu-și acoperă cheltuielile de funcționare din veniturile încasate și așteaptă ajutor de la bugetul de stat. De parcă n-ar fi de-ajuns, pe lângă un management defectuos, există un formalism în actul de aprobare a unor hotărâri de către consiliile locale și în actele de decizie ale primarilor de la nivelul comunelor.

Sursele de finanțare a bugetelor locale depind în mare măsură de alocările de la nivel central sub forma sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată, reprezentând peste 55% din totalul veniturilor, au consemnat inspectorii Camerei de Conturi Vaslui în raportul publicat în acest an.

Altfel spus, primarii care nu-și acoperă cheltuielile de finanțare, nu sunt altceva decât niște asistați sociali care așteaptă bani de la stat.

Implicarea încă destul de susținută a bugetului de stat în asigurarea resurselor bugetelor locale a creat oarecare dependență la nivelul Județului Vaslui, iar autoritățile locale nu se implică suficient în evaluarea veniturilor proprii. În plus există o lipsa de performanță în urmărirea și încasarea acestora pe parcursul execuției bugetare.

“Această abordare a alocărilor de resurse bugetare preponderent de la nivel central, fără o condiționare a gradului de încasare a veniturilor proprii ale bugetelor locale (impozite, taxe, contribuții, alte vărsăminte/venituri) explică proiecția bugetară redusă la aceste categorii de venituri, atât în faza de fundamentare inițială a bugetului de venituri și cheltuieli cât și pe parcursul anului bugetar”, au consemnat inspectorii Camerei de Conturi.

De parcă n-ar fi de parcă de-ajuns în majoritatea primăriilor se menține un management defectuos exercitat asupra fondurilor publice din cauza necunoașterii sau insuficienței cunoașterii a reglementărilor legale privind formarea, administrarea patrimoniului public și privat, respectiv angajarea și utilizarea resurselor publice locale, dar mai ales pe linia stabilirii, urmăririi și încasării veniturilor bugetelor locale.

Potrivit sursei citate, “se menține un formalism în actul de aprobare a unor hotărâri de către consiliile locale și în actele de decizie ale primarilor de la nivelul comunelor; o insuficienta preocupare pe linia stabilirii, urmăririi și încasării veniturilor cuvenite bugetelor locale”.

Inspectorii au găsit disfuncționalități în angajarea cheltuielilor și în efectuarea plăților din cauza lipsei de finanțare, prin elaborarea de bugete nerealiste, fundamentate pe baza unor resurse potențiale și nu certe.

La nivelul primăriilor nu există politici de recrutare (inclusiv salarială), pregătire profesională și evaluare a personalului, care să asigure eficiență și performanță în exercitarea atribuțiilor. (Cristian DIMA)

Bugetul alocat sportului în județ, aproape identic cu cel de anul trecut

Primãria Municipiului Vaslui a anunțat bugetul cheltuielilor pentru anul în curs, care este similar cu cel din 2017. Dacă anul trecut a alocat 2,499,988 milioane lei, pentru anul 2018 suma este de 2.499.666,69 milioane lei. Diferența o face însă faptul că această sumă se va împărți la 17 entități sportive, față de 12 în 2017.

Încă o dată pionul principal este C.S “Handbal Club” Vaslui, care ia grosul, respectiv 1.668.853,62. Deși suma este consistentă, este mai mică decât cea alocată în 2.017 când reprezentativa județului în Liga Zimbrilor a primit 1,834.728 milioane lei. Și C.S “Sporting Juniorul” Vaslui va primi mai puțin, doar 117.936,27 mii lei, față de 211.462 în 2017. În aceeași situație se regăsește și C.S “Liga de Est” Vaslui, care va primi doar 105.809,84 mii lei, față de 162.215 lei anul trecut. Marele câștigător pare a fi C.S. „DEFENDER” Vaslui, care va primi nu mai puțin de 90.029,99 lei, mai mult de dublu față de anul anterior, când a fost sprijinită cu 43.991 lei. Cei de la ACS „SCORPIONS MMA” Vaslui își freacă și ei mâinile de bucurie după ce li s-a alocat suma de 80.466,00 lei, mai ales că anul trecut nu au primit nimic. A.C.S. „REAL JUNIOR” Vaslui va primi în 2018 nu mai puțin de 73.238,34 lei, cu mult mai mult decât în 2017 când li s-au dat doar 45.628 lei. C.S. „BUDOKAN” Vaslui va primi 52.715,05 lei, cu foarte puțin peste suma primită în 2.017, respectiv 51.746 lei. ASC „COMSTAR” Vaslui este încă un nume nou, care după ce anul trecut a stat pe tușă acum se va putea baza pentru a face performanță pe suma de 50.704,07 lei. C.S. „SULSA” Vaslui va primi în 2018 suma de 48.180,97, aproape dublu față de anul trecut, când i-a fost alocată suma de 28.136 lei. ACS „TENIS CLUB” Vaslui este al treilea nume nou pe lista beneficiarilor, primind 44.205,26 lei. ASS „FOTBAL CLUB” Vaslui va fi sprijinită cu 39.094,43 lei. A.C.S. „VITROX GYM” Vaslui va primi anul acesta 33.554,27 lei. C.S. „HANDBAL KIDS JOY” Vaslui se va putea baza pe suma de 28.972,31 lei, cu foarte puțin sub suma primită în 2017, respectiv 30.466 lei. ASOCIAȚIA JUDEȚEANĂ „HANDBAL” Vaslui va primi 21.263,36 lei. C.S. „INTER-SPORT” Vaslui va primi în 2018 suma de 18.590,3 lei, aproximativ la fel ca anul trecut, când li s-au alocat 18.346 lei. C.S. „TORNADO” Vaslui se va putea baza pe 13.251,90 lei. C.S. „SERGENTUL” Vaslui va primi 12.800,65 lei, ceva mai puțin decât anul trecut, când a primit 15.103 lei. (G.P)

Cu mare scandal, cele mai mari licee din Bârlad au primit bani pentru reparații din fondul de rezervă al orașului

de Mihaela NICULESCU

Aprobarea bugetului Bârladului pe acest an nu a scăpat fără polemici și înțepături între cele două tabere politice care formează Consiliul Local (CL) – PSD și PNL. Așa cum declaraseră anterior, pesediștii au anunțat și alaltăieri, în plenul CL, că nu vor aproba bugetul dacă nu le vor fi acceptate amendamentele privind includerea în planul de investiții pe 2018 a reparațiilor necesare la Liceul Teoretic ”Mihai Eminescu” și Colegiul Național ”Gheorghe Roșca Codreanu”.

La realizarea proiectului de buget, primarul Dumitru Boroș nu a considerat că aceste reparații sunt o prioritate și le-a cerut consilierilor PSD să mai aștepte până la rectificarea bugetară. Aceștia nici nu au vrut să audă, susținând că situația celor două licee este disperată și că orice amânare duce la degradarea tot mai adâncă a clădirilor.

La ședință au fost prezenți și directorii celor două licee, care au explicat în fața CL de ce reparațiile sunt o urgență.

Colegiul «Codreanu» nu a mai primit finanțare pentru lucrări importante de foarte mulți ani. Ultima lucrare de reabilitare a fost realizată în 1996 și de atunci au mai fost alocate sume mici pentru lucrări de reparații curente. Eu sunt director doar de un an, dar ca profesor am observat cum clădirea colegiului se deteriorează de la an la an. Nu trebuie să existe o expertiză tehnică, pentru că se vede cu ochiul liber cum arată clădirea liceului. Nu s-a intervenit la acoperiș, cad bucăți din acesta, din fațada clădirii, fațadă aflată într-un stadiu avansat de degradare. Subsolul este plin de infiltrații din cauza unei probleme la conducta de apă aflată în apropiere. Igrasia macină în continuare și șubrezește și mai mult structura de rezistență a clădirii. Varul nu mai aderă pe pereții claselor, nu se mai lipește, din cauza faptului că varul de dedesubt este vechi de zeci de ani și nu s-a mai acționat în profunzime de foarte multă vreme. Nici băile nu arată bine, iar despre stolerie nu mai vorbim. Este aceeași de când a fost construit liceul. Din cauza vechimii ferestrelor, elevii sunt nevoiți să stea în curent, iar factura la gaz metan să fie din ce în ce mai mare. Toate acestea sunt probleme reale și nu mofturi. Avem elevi cu rezultate deosebite, dar, din păcate, municipalitatea nu a investit în acest liceu de multă vreme”, a declarat Daniela Jitcă, directoarea Colegiului «Gheorghe Roșca Codreanu».

Aceasta a declarat că ar fi ideal dacă Primăria ar aloca acum bani pentru realizarea în prima fază a lucrărilor de izolare a subsolului, evitându-se astfel scufundarea clădirii.

La fel de nemulțumit de faptul că unitatea pe care o conduce a fost trecută cu vederea la capitolul investiții, Gheorghe Pricop, directorul liceului “Mihai Eminescu”, a intervenit și el în cadrul ședinței de consiliu, pentru a convinge membrii legislativului local asupra importanței alocării unei sume cu care să se poată începe lucrările de realizare a acoperișului corpului B.

De șase ani, de când sunt director, am reușit să rezolv mai multe probleme administrative legate de investiții prioritare, printre care și repararea acoperișului corpurilor liceului. Am fost conștient că, din lipsă de bani la buget, aceste investiții trebuiau realizate etapizat, lucru care s-a și întâmplat. Am reușit să reparăm acoperișul corpurilor A, C și D, dar acum corpul B are serioase probleme. De la preluarea mandatului și până acum acest corp s-a deteriorat, iar apa de la ploi și zăpezi începe să se infiltreze pe holuri și în clase. Există documentația făcută, cu tot cu indicatori tehnico – economici, avem și autorizație de construcție. Este nevoie numai de alocarea unor sume cu care să înceapă lucrările. Eu cred că gravitatea acestei probleme impune un efort din partea Primăriei și Consiliului Local, efort care înseamnă alocarea unei sume, acum, la început de an, urmând ca în partea a doua a anului să obținem fonduri în urma rectificării bugetare”, a declarat Gheorghe Pricop.

Luările de cuvânt ale celor doi directori au fost mai mult decât convingătoare, primarul orașului împreună cu o parte din consilierii locali cerând o pauză de consultare de câteva minute. Au revenit în sala de ședințe cu vești bune pentru cele două licee, găsind ca prin farmec și sursa de finanțare – fondul de rezervă al orașului. Din cele 470.000 de lei, cât este la acest moment fondul de rezervă, consilierii au decis ca jumătate să fie direcționate, în părți egale, către realizarea izolației la subsolul Colegiului „Codreanu” și începerea lucrărilor la acoperișul corpului B de la Liceul „Eminescu”.

PNL propune ”bugetarea participativă” pentru municipiul Vaslui, în care localnicii să spună prioritățile lor

Conducerea PNL Vaslui lansează, la nivel local, un proiect prin care dorește să consulte populația municipiului cu privire la prioritățile dezvoltării urbei. În acest sens, liberalii propun ”bugetarea participativă”, definiție conform căreia ”cei care alimentează bugetul administrației locale devin parte din organismul decizional de alocare a resurselor”.

Liberalii vasluieni caută cu orice preț să-și poată face auzită vocea în cadrul Consiliului Local (CL) Vaslui, după ce toate propunerile lor în acest for decizional au fost respinse de majoritatea solidă deținută de către social-democrați. În această direcție, conducerea organizației municipale reședință de județ a lansat, ieri, în cadrul unei conferințe de presă, proiectul ”Primăria consultă, vasluienii decid!”. Astfel, PNL își propune conceptul de ”bugetare participativă”, conform căruia cetățenii pot să vină cu idei de proiecte de dezvoltare locală pe care apoi consilierii liberali să le promoveze în cadrul CL.

Vrem să demonstrăm că liberalii vasluieni au inițiativă, cu proiecte care să fie în interesul Vasluiului și care să crească standardul de trai al populației. Prin pliantele pe care le vom distribui dorim să-i convingem pe vasluieni că, prin bugetarea participativă, primăria va trebui să aloce o parte din bani pentru proiectele elaborate de cetățeni”, a declarat președintele PNL Vaslui, Tudor Polak.

Într-o primă fază, participarea populației municipiului reședință se va face prin intermediul unei platforme on-line. Astfel, vor fi strânse semnături on-line pe pagina de facebook personală a liderului local al PNL sau pe cea a organizației municipale. Liberalii vasluieni și-au propus strângerea a cel puțin 1.000 de semnături pentru promovarea proiectului. (Ionuț PREDA)

Municipiul Vaslui are buget pentru acest an: 16 milioane de lei investiții, 91 de milioane de lei pentru funcționare

Consiliul Local Vaslui a aprobat, în ședința ordinară din această lună, bugetul de venituri și cheltuieli din acest an, considerat mulțumitor de autorități. Din cele 100 de milioane de lei care vor intra în visteria primăriei ca venituri, 16,2 milioane de lei vor merge către dezvoltare, restul, la care se adaugă și excedentul bugetar de 7,3 milioane de lei de anul trecut, mergând către funcționarea aparatului propriu, a serviciilor din subordine, a unităților de învățământ și, nu în ultimul rând, pentru asigurarea curățeniei în oraș.

Municipiul Vaslui are, de joi, bugetul propriu cu care va funcționa și se va putea moderniza în acest an. Consilierii locali au votat, după îndelungi dezbateri în comisii și în ședința de plen, sumele ce se vor încasa și cheltui în 2018. Astfel, veniturile sunt estimate la 100 de milioane de lei, în timp ce cheltuielile se vor ridica la 107,4 milioane de lei, diferența de 7,4 milioane de lei provenind din excedentul bugetar de anul trecut. Deși cea mai mare parte din sumă, respectiv 91,1 de milioane de lei, va merge către funcționare, cu servicii, societăți și unități din subordine, executivul a prevăzut un buget consistent și pentru capitolul ”dezvoltare”, adică 16,2 milioane de lei. Comparativ cu ultimii doi ani, suma este cu 12 milioane de lei mai mare în această direcție. Cei mai mulți bani vor merge către viitorul bazar și târg auto, pentru anul acesta fiind prevăzută suma de patru milioane de lei, adică un sfert din totalul bugetului alocat pentru investiții.

Am lucrat serios la proiectul de buget cu colegii mei. Cred că pentru actuala etapă de dezvoltare a municipiului bugetul este suficient pentru a asigura funcționarea comunității. Nu ne vom închide la sfârșitul anului cu aceste venituri, pentru că vor fi și alte surse atrase din bani europeni sau din venituri proprii la care sunt convins că vom avea o creștere. Toate aceste sume vor fi trecute în buget, la venituri, la timpul oportun”, a declarat în timpul ședinței primarul municipiului Vaslui, Vasile Pavăl.

Dezbaterile pe marginea bugetului au durat peste două ore în plenul ședinței, pe fondul numeroaselor nemulțumiri ale consilierilor locali PNL. De altfel, la vot, cei patru aleși liberali au votat împotrivă, fără, însă, a putea bloca aprobarea acestui punct de pe ordinea de zi, în condițiile în care au existat 16 voturi ”pentru” ale consilierilor PSD și ALDE. (Ionuț PREDA)

Boroș, ia notițe de la Pavăl! Conducerea Bârladului nu poate ține pasul cu cea a Vasluiului nici măcar în chestiuni care nu depind de fonduri (scuza preferată a edililor bârlădeni)

de Simona MIHĂILĂ

Ce venituri totale are Primăria Bȃrlad? Cu cȃt contribuie bȃrlădenii, prin taxele și impozitele pe care le plătesc, la vistieria locală? La ce sumă se ridică toate cheltuielile pentru funcționarea primăriei și pentru plata angajaților, și cȃt la sută se alocă cheltuielilor pentru investiții și dezvoltare? Cȃți bani primesc instituțiile aflate în subordinea primăriei și cȃt costă serviciile de asistență socială?

Bȃrlădenii încă așteaptă răspunsurile exacte din partea administrației locale, care întȃrzie nejustificat publicarea proiectului de buget pe 2018. Ce preocupări au edilii bârlădeni în acest moment, nu putem afla, accesul rapid la informațiile din primărie fiindu-ne interzis. Nu e clar nici dacă serviciile de specialitate ale primăriei au început să lucreze la proiectul de buget. Se prea poate ca, după apariția articolului nostru, conducerea orașului să simtă nevoia să ne dea o replică în ”gazeta de perete” care îl aplaudă intens; sau poate că ”gazetarii” de aici vor simți nevoia să ne calce pe urme și să solicite informații, așa cum fac mai tot timpul.

Dacă anul trecut bugetul Primăriei Bȃrlad a ajuns în atenția publică abia în luna martie, scuza fiind că au existat întȃrzieri în proiectarea și aprobarea bugetului la nivel național, nici în 2018 bȃrlădenii nu au avut șansa să primească draftul de proiect la început de an. Șefii administrației locale parcă au uitat cu totul de prevederile legale și de faptul că proiectul de buget, ʺBibliaʺ oricărui primar gospodar, arată întocmai situația în care se găsește vistieria orașului și modul în care aceasta este gestionată.

Vasluiul e fruncea, iarăși!

În schimb, în municipiul Vaslui, primăria e cu un pas înainte decât ”omoloaga” sa de la Bârlad, și în această privință. Cetățenii capitalei de județ au putut lectura și analiza proiectul bugetului pe 2018 încă de la jumătatea lui ianuarie. Atunci când a fost publicată pe site-ul instituției și invitația la dezbatere publică referitoare la veniturile, cheltuielile și programul obiectivelor de investiții din acest an (detalii aici). Timp de două săptămȃni, vasluienii au putut trimite propuneri scrise, sugestii și opinii despre împărțirea sumelor și utilitatea anumitor proiecte de investiții.

Mai mult, în orașele din vestul țării, șefii administrațiilor locale organizează dezbateri publice, unde cetățenii sunt invitați să-și spună părerea pe șleau, fără ocolișuri, în privința felului în care se ʺtranșeazăʺ bugetul local. Vorbim despre adevărate modele de administrație, cu participarea contribuabililor, unde aceștia sunt angrenați în procesul de luare a deciziilor ce le afectează în mod direct traiul de zi cu zi, iar opinia lor contează, nu doar banul cu care se umple vistieria orașului.

Pe site-ul Primăriei Bârlad, doar previziunile de anul trecut

Bȃrlădenii care doresc să afle cum stau lucrurile cu bugetul pe anul 2018 trebuie să se mulțumească, deocamdată, cu previziunile făcute în cursul anului trecut, previziuni care nu mai sunt la fel de credibile în condițiile actualei configurații economice. În plus, în timp ce pentru contribuabilii din alte localități a devenit chiar o obișnuință să-și spună opinia cu privire la modul în care sunt repartizați și cheltuiți banii publici, la Bȃrlad elaborarea proiectului de buget al administrației locale e o chestiune unde nu încape loc de discuții.

Nu știm dacă și cȃnd anume vor învăța aleșii bȃrlădeni din exemplele colegilor din administrație, însă un lucru e cert꞉ întȃrzierea proiectului de buget pe 2018 va fi folosită drept scuză pentru alte întȃrzieri de pe parcursul anului. Pȃnă va ajunge pe ordinea de zi a unei ședințe de Consiliu Local, pentru a fi aprobat și bătut în cuie, draftul se coace, probabil, la foc mic, doar-doar să mai prindă forță, în așa fel încȃt finanțele Bȃrladului să permită urbei să supraviețuiască, într-un an cum nu se poate mai sumbru din punct de vedere economic.

Buget de aproape 100 de milioane de lei pentru municipiul Vaslui

Autoritățile locale ale municipiului Vaslui vor avea la dispoziție un buget de aproape 100 de milioane de lei în acest an. Puțin peste 16 milioane de lei vor merge în investiții, restul sumei fiind necesară funcționării aparatului propriu și instituțiilor aflate în subordinea primăriei și a Consiliului Local.

Aproape la fel ca și anul trecut, Primăria Vaslui se va putea baza pe un buget de 99,5 milioane de lei în acest an, 75% din sumă provenind din sume defalcate din TVA și impozit pe salarii. Din taxele și impozitele locale, precum și din diverse sume atrase, cum ar fi concesiuni și vânzări de bunuri, autoritățile locale vasluiene vor încasa aproximativ 25 de milioane de lei.

Conform legislației în vigoare, bugetul a fost lansat pe site-ul primăriei în dezbatere publică. La mijlocul lunii februarie, va fi supus la vot în cadrul Consiliului Local în vederea aprobării acestuia”, ne-a declarat viceprimarul municipiului Vaslui, Daniel Neacșu.

Din cele aproape 100 de milioane de lei prevăzute în buget, 16 milioane de lei vor fi alocate pentru investiții. Cele mai importante proiecte vor fi bazarul și târgul auto, pentru care vor fi alocate în acest an patru milioane de lei, reparații capitale pe strada Republicii, ale căror costuri se ridică la două milioane de lei, reabilitarea zonei centrale cuprinsă între Sinagogă și strada Hușului, investiție ce se cifrează la 2,1 milioane de lei. De asemenea, refacerea îmbrăcăminții asfaltice din cartierul 13 Decembrie, evaluată la 1,5 milioane de lei, este pe lista de priorități a autorităților locale. Nici capitolul învățământ nu va fi neglijat de primărie, investițiile în unitățile școlare urmând a se ridica la în acest an la 1,5 milioane de lei. (Ionuț PREDA)

Daniel Olteanu: “Mi-e imposibil să accept miliarde de euro investiții în infrastructura regiunii București și a județelor bogate, și zero pentru Vaslui, 1% pentru Moldova”

Deputatul PNL de Vaslui Daniel Olteanu a conceput o scrisoare deschisă către Liviu Dragnea, președintele Partidului Social Democrat și Călin Popescu – Tăriceanu, președintele Partidului Alianța Liberalilor și Democraților, lideri ai Coaliției de guvernare.

“Stimați Domni Președinți, Realism, apoi festivism!”, își începe discursul Daniel Olteanu. Acesta a spus că e de acord cu Liviu Dragnea asupra faptului că “societatea românească trebuie să nu se scindeze, ci să identifice proiecte care să o unească” și cu Călin Popescu – Tăriceanu, care a vorbit, în context, despre “lansarea câtorva mari proiecte de infrastructură”. Dar că în calitate de parlamentar ales în județul Vaslui, unul dintre cele mai sărace ale țării, în poate cea mai săracă zonă a Uniunii Europene, își dorește enorm ca declarațiile dumneavoastră să se transforme în fapte. Iar faptele nu se pot traduce, în opinia sa, decât în alocarea de credite bugetare în 2018, nu mai târziu, și demararea unor mari proiecte de infrastructură care să unească două Românii, cea a bogaților și cea a săracilor.

“Consider că, la 100 de ani de la Marea Unire, este mai mult decât o obligație morală să transpunem în realitate obiectivele înaintașilor, și să unim România și altcumva decât declarativ”, a transmis Olteanu.

Ca parlamentar căruia i s-au respins toate amendamentele aduse proiectului de buget, deși se refereau exclusiv la alocarea unor sume de bun-simț pentru investiții în infrastructură, cu indicarea sursei de finanțare, deputatul speră că declarațiile lui Liviu Dragnea și Călin Popescu – Tăriceanu nu vor rămâne fără urmări sau, mai grav, nu vor crește discrepanțele regionale.

“Vă rog, la 100 de ani de la Marea Unire, să oferiți semnalul că am înțeles cu toții că există o singură Românie, nu una a bogaților, hipercentralizată, și una a săracilor. Acest semnal se traduce într-un singur mod, prin demararea fără întârziere a acelor proiecte de infrastructură care, nu doar în opinia mea, arată mai mult decât intenții declarative. Și anume Autostrada care să unească orașele București și Chișinău, cele două capitale românești: București – Albița – Chișinău; Autostrada București – Suceava, și mai departe spre Cernăuți și Autostrada Iași – Tg. Mureș. Menționez strict aceste proiecte, întrucât e destul de evident faptul că proiectele care țin de celelalte regiuni ale țării consumă 99% din bugetul infrastructurii”, a mai spus Olteanu.

Deputatul a și prezentat o situație în acest sens, așa cum reiese din datele oficiale ale Ministerului Transporturilor. „România are o capitală sau Bucureștiul are o țară?”, s-a spus foarte expresiv la Iași, la ultima întâlnire care a avut ca subiect susținerea construirii A8 Iași – Tg. Mureș.

“În acest moment, Bucureștiul are o țară. Iar dacă, acum mulți ani, soarele răsărea la București, astăzi Bucureștiul stinge lumina unei regiuni istorice a României. Ca vasluian, mi-e greu să accept faptul că 90 milioane euro din bugetul de stat, din bugetul Ministerului Transporturilor, merg către subvenționarea călătoriilor cu metroul, în condițiile în care acest buget este mai mare decât cel necesar construirii Variantelor ocolitoare Vaslui și Bârlad la un loc. Nu-mi aduceți, vă rog, ca argument cifrele referitoare la ajutoarele sociale din Vaslui, venitul minim garantat, pentru că în 2017 au fost sub 8 milioane euro”, a declarat Olteanu.

Acesta a mai subliniat, la fel ca și în Parlament, că în anul Centenarului distanța Bârlad – Alba Iulia se parcurge într-o perioadă mai lungă decât distanța Alba Iulia – Budapesta, deși sunt mai puțini kilometri.

“Acesta credeți că a fost idealul Marii Uniri? Mi-e imposibil să accept miliarde de euro investiții în infrastructura regiunii București și a județelor bogate, și zero pentru Vaslui, 1% pentru Moldova. Această abordare, 1% pentru Moldova, nu numai că nu reprezintă un imbold de a celebra Centenarul, ci e un atentat la unitatea și siguranța națională. Din aceste motive, vă rog, în anul Centenarului, să oferiți acest semnal, că există o singură Românie, nu una a drepturilor și alta a obligațiilor, nu una a bogaților și alta a săracilor, nu una a celor care împart și își împart, și alta a celor uitați, puși la colț. Puteți face acest lucru printr-o asumare politică și guvernamentală fermă, clară, a alocării de fonduri, în 2018, pentru finanțarea celor trei obiective menționate și începerea demersurilor pentru realizarea lor, în faza documentațiilor”, a concluzionat deputatul.

16 milioane de lei, împărțite de Consiliul Județean către cele 86 de UAT pentru echilibrarea bugetelor

Consiliul Județean va împărți 16 milioane de lei către cele 86 de unități administrativ teritoriale (UAT) din județ. Cei mai mulți bani, respectiv 12 milioane de lei, se vor duce către primării pentru echilibrarea bugetelor locale, în special pentru plata arieratelor și cofinanțarea de proiecte. De asemenea, fiecărei UAT îi va fi repartizată câte 500.000 de lei pentru reparații și întreținere de drumuri comunale.

Cele 86 de unități administrativ-teritoriale din județ vor primi, la acest început de an, bani de la Consiliul Județean Vaslui atât pentru echilibrarea bugetelor locale, cât și pentru reparații de drumuri. Suma totală ce va fi împărțită către comune și orașe se ridică la peste 16 milioane de lei. Cei mai mulți bani, respectiv 12 milioane de lei, se vor duce pe echilibrarea bugetelor locale, avându-se în vedere arieratele, precum și necesitățile pe care le au UAT-urile pentru cofinanțarea proiectelor europene și cele cuprinse în Programul Național de Dezvoltare Locală 1 și 2. Nu în ultimul rând, la distribuirea sumelor ce provin din impozitul pe venit ce revin CJ Vaslui se vor lua în calcul și hotărârile judecătorești și popririle pe care unele primării le au pentru neplata contribuțiilor sociale pentru salariați la bugetul de stat.

Ciprian Trifan

Încercăm ca această echilibrare să fie cât mai echitabilă și să fie făcută acolo unde este cu adevărat nevoie. Avem comunități care au terminat în anii precedenți cu excedent, altele care au primit sume mulțumitoare de la bugetul de stat. De asemenea, sunt comune care au nevoie de un impuls pentru a-și finaliza proiectele sau a-și rezolva unele probleme juridice. La echilibrarea bugetelor, se va avor în vedere problemele comunităților și nu apartenența politică a primarilor”, ne-a declarat vicepreședintele CJ Vaslui, Ciprian Trifan.

Pe lângă aceste sume, care vor fi diferite de la o unitate administrativă la alta, fiecare din cele 81 de comune ale județului vor primi câte 500.000 de lei fiecare pentru reparații de drumuri comunale, bani ce provin din taxa pe valoare adăugată (TVA). De asemenea, alte zece milioane de lei ce provin din aceeași sursă vor rămâne la dispoziția CJ pentru întreținerea și reabilitarea drumurilor județene care interconectează unitățile administrativ-teritoriale între ele.

Toate sumele ce vor fi repartizate UAT din județ vor fi aprobate în ședința de CJ care va avea loc astăzi. (Ionuț PREDA)

”Județul Vaslui are un buget mic la nevoile pe care le are”

Președintele PNL Vaslui, Nelu Tătaru, susține că județul nostru are un buget mic în 2018 la nevoile pe care le are. Liderul liberal l-a acuzat, într-o conferință de presă, pe președintele PSD Dumitru Buzatu că ”face un joc pe comune și pe orașe” ca să le poată controla.

Județul nostru are un buget mic pentru anul viitor la nevoile pe care le are, este de părere președintele PNL Vaslui, Nelu Tătaru, iar mare parte din el se va duce pe asistență socială. În aceste condiții, Vasluiul nu este o prioritate pentru actuala guvernare, suține liderul liberal, chiar dacă organizația județeană a PSD a obținut printre cele mai bune rezultate pentru partid la nivel de țară.

Vasluiul nu este o prioritate pentru că le convine starea de fapt din județ. Pentru anul viitor, are un buget mic la nevoile pe care le are. Mulți bani merg la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, deci pe protecție socială… Dumitru Buzatu, președintele PSD, face un joc pe comune și pe orașe să le poată controla. Suntem un județ de asistență socială și, de aceea, nu-l văd să devină unul de investitori”, a declarat președintele PNL Vaslui, Nelu Tătaru.

Liderul liberal crede, totodată, că, la bugetul repartizat, multe primării nu vor avea bani de investiții, fiind date ca exemplu Vetrișoaia, Tăcuta și Arsura, toate conduse de primari PNL. (Ionuț PREDA)

Doamnă Borș, ne luați pe toți de proști, sau doar răspundeți la comenzi? Iată cu ce se face astăzi de râs cea care vrea să conducă spitalul bârlădean!

de Simona MIHĂILĂ

Cei care se erijează în salvatorii Spitalului de Urgență ”Elena Beldiman” Bârlad sunt pe cale să comită actul care-l va arunca și mai mult în agonie. Astăzi are loc concursul pentru ocuparea postului de manager al spitalului, iar proiectul de management cu care Daniela Borș, singurul candidat înscris, s-a prezentat în fața bârlădenilor (inclusiv pe pagina de facebook a spitalului) reprezintă cea mai penibilă propunere înaintată vreodată de cineva în scopul ocupării postului de șef al spitalului bârlădean. Un proiect plin de cifre mincinoase, de afirmații contradictorii, de falsuri, de aberații, de informații necorelate unele cu altele. Un proiect care jignește inteligența bârlădenilor, experiența profesioniștilor în economie, marketing și management, precum și buna-credință a celor care vor salvarea omului bolnav. Intenționat nu am folosit expresia ”salvarea spitalului bârlădean”, căci ceea ce Daniela Borș, candidata pentru funcția de manager, prezintă ca fiind ”interesul spitalului” nu are nimic de a face cu salvarea și tratarea pacientului care trece pragul acestei unități, ci doar cu salvarea salariilor angajaților.

Duios Daniela trecea fluierînd pe lângă problemele reale ale spitalului

Daniela Borș recunoaște din start, în mod stupefiant, că prioritatea activității sale de manager nu va fi nici rezolvarea deficitului de medici, nici dotarea cu aparatură medicală, nici infrastructura necorespunzătoare a spitalului (cea care face imposibilă autorizarea sanitară), nici costurile ridicate la utilități din cauza clădirilor vechi în care funcționează diferitele secții ale spitalului. Daniela Borș recunoaște că nu face o prioritate din a pune la punct o strategie de marketing pentru a promova serviciile medicale prestate de spital, nici nu-și propune să îmbunătățească relația cu medicii de familie, nici să optimizeze circuitele funcționale care duc la un act medical greoi și la suprasolicitarea personalului, cele care provoacă ”servicii medicale de proastă calitate”.

În proiectul său de management, cel cu care candidează la șefia spitalului, Daniela Borș nici nu pomenește de planul de conformare, urgența numărul 1 a spitalului bârlădean, cel pentru îndeplinirea căruia există un termen limită și care, dacă nu este respectat, spitalul va fi închis!

Precizăm că toate aceste aspecte pe care le-am enumerat mai sus sunt copiate din capitolul pe care Daniela Borș l-a intitulat în proiectul său de management ca fiind ”problemele critice” cu care se confruntă unitatea pe care vrea să o conducă (mai precizăm că doamna Borș nu consideră o problemă critică faptul că pacienții spitalului își cumpără singuri medicamentele, mergând la farmacia de vizavi de spital cu lista făcută de medici și asistente, pe șest).

Singura ”mare problemă” pe care Daniela Borș promite să o rezolve reprezintă 0,98 din cheltuielile spitalului!

Ei bine, dintre toate ”problemele critice” identificate, candidata Borș a ales să rezolve doar una (nu mai mult!): serviciile de spălătorie și bucătărie. Adică să îndeplinească dorința personală a primarului Dumitru Boroș, rostită public în plenul Consiliului Local Bârlad, dorință care nu are nicio legătură cu salvarea în esență a spitalului public de la Bârlad.

Ca ”să fie bine” Daniela Borș chiar precizează că ”problema prioritară” și ”scopul proiectului de management” este: ”Creșterea bugetului de venituri care să genereze economii de costuri ca urmare a serviciilor de spălătorie, bucătărie și pază”. Practic, mâncarea și spălarea rufelor au rămas singurele servicii care mai pot fi tăiate fără milă și fără ca ”dușmanii” să afle, de sub sub nasul pacienților. În rest, nu mai există nimic de ”economisit”! Medicamentele le cumpăram singuri, comportamentul jegos al unor cadre nu poate fi demonstrat decât de înregistrări video și audio, șpăgile sunt o virtute, mizeria, igrasia și gândacii sunt normalitate, incompetența medicilor nu poate fi probată de orice mamaie de la țară!

Danielei Borș i-a rămas să ”rezolve” bucătăria și spălătoria, serviciile pe care spitalul nu le poate ciupi cât dorește. Până și acest ultim lucru ar fi minunat și suficient. Doar că,  potrivit calculelor pe care chiar Daniela Borș le pune la dispoziție, reinternalizarea acestor servicii ar salva (ATENȚIE!) doar 0, 98% din totalul cheltuielilor spitalului!

Serios, doamna Borș? Pentru asta vreți leafă de manager? Cu asta vreți să ”salvați” spitalul bârlădean? Pentru asta se isterizează mâna de oameni speriată că va rămâne fără leafa babană promisă de guvernul mincinos? ”Marea gaură” de la spital, făcută de firma de catering și de spălătorie, cea pentru care zbierați ca apucații mințind un oraș întreg, folosindu-vă de frustrații din presă care nu și-au primit șpaga cerută, este de doar 0,98% din bugetul de cheltuieli al spitalului? Nu vă încearcă, așa, o jenă?

Borș minte de bunăvoie sau au obligat-o șeful?

Ei bine, dacă acest mai puțin de 1% este ”marele obstacol”, vă prezentăm în cele ce urmează, dovada că până și aici ați mințit:

– Ordinul 1224/2010 privind aprobarea normativelor de personal pentru asistenta spitaliceasca spune că numarul de personal pentru serviciul de spalatorie (spalatorese) se calculeaza in functie de cantitatea de lenjerie necesar a fi spalata, fiind prevazuta o persoana la 600-800 kg de rufe pe luna. Asadar, conform estimarilor de 12.000 kg de lenjerie pe luna, rezulta un necesar de 15-20 persoane. Daniela Borș a estimat un numar de numai șase salariați, cu scopul vădit de a minimiza calculele. Evident, procesul tehnologic de spalare, dezinfectie, uscare si calcare, precum și caracteristicile tehnice de functionare a utilajelor de spălare a 12.000 kg de lenjerie pe lună impun, conform ordinului, angajarea unui numar mediu de 17 salariati. Ceea ce ar schimba complet calculele. Cheltuiala salariala va fi de 49.697 lei pe luna, nicidecum 17.540 lei. Distribuind costul suplimentar pe cele 12.000 kg lenjerie previzionate, rezulta o crestere a costului cu inca 2,68 lei/kg. In consecinta, costul corect (studiat numai cu influenta acestei modificari) va fi de 6,64 lei/kg, fata de 3,96 lei/kg cat este prezentat in proiect;

– calculul cheltuielilor cu transportul lenjeriei nu respectă normativele în vigoare, care spun că transportul lenjeriei murdare si a celei curate se face cu mijloace de transport diferite, in vederea prevenirii infectiilor nozocomiale (nicidecum cu mașina de la Sere-spații verzi a Primăriei Bârlad). Este nevoie de mai mult de o cursa pentru colectarea lenjeriei murdare si distribuirea lenjeriei curate, avand in vedere cantitatea previzionata si structura pavilionara a spitalului (aspecte neluate în calcul la prețul mincinos din proiectul economistei Borș).

– stimabilă Daniela Borș și stimată comisie de examen în frunte cu Adrian Bobeică, care este motivul pentru care în calculul costurilor nu au fost incluse nici următoarele cheltuieli: dezinfectia masinilor, salariul soferului, mentenanta echipamentelor, utilajelor si a mijloacelor de transport, autorizarea, dezinfectia si deratizarea spatiului, achizitionarea ambalajelor speciale pentru transportul lenjeriei etc. Acele lucruri despre care ziariștii Est News au cerut lămuriri de la prietena Mihaela Vlada, șefa Direcției de Sănătate Publică, dar nu li s-a răspuns! Nici la adresa scrisă, nici la telefoane, nici la e-mail-uri. Gunoiul sub preș, să nu se vadă, nu-i așa, doamna Vlada?

Se minte pe rupte și în privința costurilor de reinternalizare a bucătăriei

Ce se urmărește prin această subevaluare intenționată a costurilor este evident! Dar cum, oare, vor explica cei din conducerea orașului și cei din conducerea spitalului, după ce vor fi luat examenul, că au mințit că pot spăla rufe la prețul prezentat în proiect? (Nu mai pomenim că și prețul așa-zis practicat de firma de la Iași, care spală actualmente o parte din rufele spitalului bârlădean, preț fluturat opiniei publice, este o minciună sfruntată despre care vom scrie în detaliu, în curând).

Dar despre minciuna referitoare la costurile care ar justifica internalizarea serviciului de bucătărie, ce puteți să ne spuneți, stimabila Daniela Borș? Care este motivul pentru care în calculele pe care le-ați prezentat în proiectul de management nu au fost incluse, printre altele, costurile cu mentenanta echipamentelor, utilajelor si mijloacelor de transport, costurile cu dezinfectia si deratizarea spatiului, cota parte din salariile personalului administrativ? De ce nu regăsim costul procedurilor de achizitie de alimente si a materialelor consumabile? De ce nu pomeniți nimic despre costurile cu paza alimentelor si a hranei preparate? Toate costurile acelor servicii la care o firmă privată este obligată, altfel vine DSP cu carnețelul de amenzi. Evident, prietenii de la DSP o fac pe proștii în cazul spitalului, saracul de el! Infecțiile nosocomiale, sub preș, sa nu se vadă, nu-i așa doamna Vlada? Și ce dacă se îmbolnăvesc oamenii? O mușamalizăm și pe asta!

Nu cumva toate aceste costuri, odată incluse în calculul prețului real ar scoate la iveală un adevăr de care Măriile Lor, de la spital și de la primărie, se tem să-l facă public? Acela că reinternalizarea serviciilor de spalatorie și bucătărie nu va aduce spitalului de la Bârlad nicio reducere a cheltuielilor și că este o falsă problemă aruncată bârlădenilor spre satisfacerea orgoliilor bolnave ale unora? Și, dacă prin absurd, ar fi una reală, cu ce va contribui eliminarea ei în echilibrarea bugetului spitalului?

Cu 0,89%? Aceasta vă e demonstrația de competență pe care o așteaptă zecile de mii de pacienți care se adresează anual Spitalului de urgență regional de la Bârlad, doamnă Daniela Borș?

După cum singură a răspuns Daniela Borș, se pare că da, aceasta este singura provocare a mandatului său. Întrebarea este: dacă se va achita de ea în primele patru luni de mandat, așa cum s-a angajat în proiectul de management, ce-i rămâne de făcut până la finalul mandatului? Căci, din toate problemele critice pe care singură le-a identificat, nu se angajează să mai soluționeze niciuna! Atunci față de cine vă veți fi încheiat mandatul, stimabila doamnă Borș? Față de bârlădenii care vă plătesc salariul și care așteaptă să le puneți la dispoziție un spital de urgență la standarde legale, sau față de primarul Boroș cu ale lui polițe?

Rămâne ca răspunsul să-l aflăm astăzi, după ce comisia de concurs, în frunte cu președintele său, Adrian Bobeică, va evalua ”stufosul” și ”elaboratul” proiect de management al candidatei Daniela Borș, economistul-minune al cărui logică, odată validată de comisia de concurs, va revoluționa bugetul oricărei gospodine de pe mapamond: că reducerea cheltuielilor înseamnă creșterea veniturilor!

Excedent bugetar la Finanțele Publice Vaslui în luna august

În luna august totalul veniturilor bugetare colectate de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Vaslui a fost de 61,63 milioane lei, ceea ce reprezintă un grad de realizare de 113,10% a programului de încasări.

La bugetul de stat au fost încasate venituri de 23,52 milioane lei, programul de colectare fiind realizat cu 16,58% peste planificat. La bugetul asigurărilor sociale de stat s-au colectat 25,34 mil. lei, ceea ce reprezintă o depășire a programului cu 12,88%. De asemenea, la bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, veniturile colectate au fost de 11,84 milioane lei, cu 7, 67% mai mult decât programul estimat. Totodată, la bugetul asigurărilor pentru șomaj colectările au fost de 930 mii lei, ceea ce reprezintă o depășire a programului cu 7,20%.

Pentru recuperarea creanțelor fiscale, s-au aplicat măsurile de executare silită a contribuabililor care înregistrau obligații neachitate la bugetul general consolidat în termenele legale de plată. Astfel, au fost emise și comunicate 2.784 somații în valoare de 12,50 milioane lei și au fost aplicate 11 sechestre asupra bunurilor mobile și imobile în valoare de 2,24 mil. lei. Totodată, au fost emise 1630 popriri asupra conturilor bancare ale debitorilor și terților în valoare de 6,15 milioane lei. Urmare a aplicării acestor măsuri au fost încasate creanțe fiscale în sumă de 7,52 milioane lei.

De asemenea, în cursul lunii august inspectorii din cadrul Activității de Inspecție Fiscală au efectuat verificări la 49 agenți economici. Urmare a verificărilor efectuate, au fost emise 25 decizii de impunere prin care s-au stabilit diferențe suplimentare de obligații fiscale în sumă de 4,58 milioane lei. Diferențele și accesoriile calculate reprezintă: TVA în sumă de 2,15 mil. lei, impozit pe profit in valoare de 2,30 mil. lei și alte impozite și taxe în sumă de 130 mii lei. Pentru încălcarea unor acte normative, organele de inspecție fiscală au aplicat pe parcursul verificărilor 9 amenzi contravenționale în sumă totală de 6.100 lei.

În timpul acțiunilor de inspecție fiscală inspectorii ANAF au efectuat verificarea legalității și conformității declarațiilor fiscale, realitatea si legalitatea sumelor de rambursat din deconturile de TVA, cu opțiune de rambursare, verificarea sau stabilirea, după caz, a bazelor de impozitare și a situațiilor de fapt aferente. De asemenea au fost efectuate verificări inopinate privind disciplina financiar-contabilă și descoperirea faptelor de evaziune fiscală, stabilirea diferențelor de obligații fiscale”, a declarat Nelu Sava, șeful Administrației Județene a Finanțelor Publice Vaslui. (G.P)

Contre în Consiliul Local Bârlad privind sumele alocate activităților cultural – artistice

de Mihaela NICULESCU

Proiectul privind alocarea sumelor pentru desfășurarea activităților cultural-artistice și sportive pentru lunile septembrie și octombrie a fost respins de consilierii locali bârlădeni în ultima ședință de consiliu.

După zeci de minute de dezbatere și discuții în contradictoriu, consilierii locali nu și-au dat votul, cuiul lui Pepelea fiind un amendament adus în comisii de către consilierul PSD Dorin Apostu. Acesta a propus transferarea sumei de 15 mii de lei de la Cultură (Ziua Palatului Comunal) la Învățământ, considerând că e nevoie de mai mulți bani pentru premierea elevilor cu rezultate excelente, dar și a profesorilor care i-au pregătit. De fapt, proiectul a fost respins în forma inițială, în care a fost conceput de primarul Dumitru Boroș. Acesta a estimat că pentru activitățile de premiere a elevilor și profesorilor merituoși ar fi necesari 30 de mii de lei, cu 6 mii de lei mai mult decât anul trecut. Atât independentul Bogdan Sârbu, cât și nouă consilieri liberali nu au fost de acord cu proiectul inițiat de edilul-șef, iar toți consilierii PSD s-au abținut de la vot. Suma totală propusă în cadrul acestui proiect pentru a fi alocată din bugetul local în vederea desfășurării activităților cultural-sportive în lunile septembrie și octombrie era peste 96.500 de lei, din care 30 de mii pentru premierea performanței cu ocazia zilei de 5 octombrie, Ziua Educației.

Nemulțumirea consilierilor care s-au opus validării proiectului a pornit și de la faptul că suma propusă pentru premierea celor mai buni elevi a fost stabilită arbitrar, fără a se cunoaște situația reală. Consilierul PSD Sorin Răducanu a catalogat proiectul ca fiind „varză”, atâta vreme cât Primăria nu a intrat în posesia listei cu numărul exact al elevilor premiați la olimpiade, respectiv al profesorilor care i-au coordonat, pentru a ști cu exactitate câți bani trebuie alocați.

„Varză” s-au dovedit a fi însă și unii consilieri locali PNL, care mai întâi au vorbit și apoi au gândit. Consilierul Liviu Luca, de exemplu, a propus ca toți elevii care au obținut premiile 1, 2 și 3 la clasă să fie premiați. Dacă s-ar lua în calcul o asemenea modalitate de premiere, cu siguranță că fiecărui elev îi vor reveni doar câțiva lei, pentru că în Bârlad sunt sute de elevi cu rezultate școlare bune și foarte bune. Primarul Boroș a încercat să influențeze votul consilierilor, rugându-i să voteze proiectul în forma inițială, în care 30 de mii de lei erau direcționați către premierea performanței școlare, iar dacă va fi cazul, într-o ședință de îndată, va mai fi alocată o diferență de bani. Edilul-șef a opinat că este sigur că suma de 30 de mii de lei nu va fi cheltuită și că nu poate fi vorba decât de rea credință din partea consilierilor PSD, care pe timpul cât au fost la conducerea orașului au alocat sume derizorii, incomparabile cu cele de anul trecut și de anul acesta.

Bogdan Sârbu a declarat că 96.500 de lei pentru activitățile cultural-sportive lipsite de substanță, trecute în program, este foarte mare și că banii ar putea fi folosiți în alte direcții. Rămâne de văzut ce sume vor fi necesare premierii elevilor și profesorilor care s-au dovedit a avea rezultate excepționale, de îndată ce școlile vor trimite situațiile clare cu numărul elevilor și profesorilor care au făcut performanță anul acesta. Realitatea va dovedi dacă 30 de mii de lei este o sumă potrivită și dacă e nevoie de o suplimentare a acesteia pentru premierea performanței școlare la Bârlad.

Primarii din județ, avertizați să nu se hazardeze cu creșterea lefurilor, conform noii legi a salarizării unice

Primarii de comune și orașe sunt avertizați de către conducerea Consiliului Județean Vaslui să nu se hazardeze cu creșterrea lefurilor, conform noii legi a salarizării unice, pentru că riscă să rămână fără fonduri în ultima parte a anului. Edilii sunt sfătuiți să solicite consultanță și să facă evaluarea cât mai corectă a salariaților pentru a nu risca astfel ca, din lipsă de bani, să fie nevoiți să facă disponibilizări.

Noua lege a salarizării unice se pare că este o piatră de moară pentru primarii din județ. Aceștia vor trebui să gestioneze foarte corect situația angajaților și să fie atenți ca, prin aplicarea actului normativ intrat în vigoare la 1 iulie, să nu intre în colaps cu primăriile. Semnalul de alarmă a fost tras de conducerea Consiliului Județean care, într-o întâlnire cu primarii, le-a atras atenția primarilor să nu se hazardeze atunci când pun în aplicare noua lege a salarizării.

Nu ne hazardăm prea mult pentru că avem un fond de salarii, care diferă față de cel de anul trecut, în condițiile în care, în 2017, am avut creșteri salariale repetate. Pe de altă parte, aveți și fondul de dezvoltare. Dacă nu le corelați corect, o să pățiți ca cetățenii greci. O să stați și nu o să mai faceți nimic. Lucrurile sunt foarte bine precizate. Dacă nu gestionați corect situația, nu o să vă dea nimeni bani și o să trebuiască să dați afară din salariați”, a declarat președintele Consiliului Județean Vaslui, Dumitru Buzatu.

La finalul întâlnirii, primarii au fost sfătuiți să solicite consultanță la CJ sau la firme autorizate pentru a face evaluarea cât mai corectă a salariaților. (Ionuț PREDA)

Autoritățile locale din cele 86 de primării, obligate să emită hotărâri cu noile salarii ale angajaților

Autoritățile locale din cele 86 de primării din județ vor trebui ca, până la sfârșitul acestei veri, să emită hotărâri cu noile salarii ale angajaților. În acest sens, primarii și secretarii vor trebui să se consulte și cu organizațiile de sindicat de la nivelul primăriilor.

Reprezentanții celor 86 de unități administrativ teritoriale din județ au participat, luni, la o ședință organizată de Prefectura Vaslui și Consiliul Județean cu privire la noua lege a salarizării unice a personalului plătit din fondurile publice. Principala idee subliniată în cadrul întâlnirii a fost emiterea unor acte normative de către Consiliile Locale, până la 31 august, prin care să fie stabilite salariile angajaților din primării.

Vă rugăm ca, până pe 31 august, să emiteți hotărâri astfel încât, de pe 7 septembrie, să puteți să faceți plata salariilor către angajații primărilor. În această direcție, faceți consultări cu sindicatele, acolo unde există. Nu are rost ca primarii să-și ridice oamenii în cap, dar nici salariații să ceară mai mult decât se poate plăti de la buget”, a declarat deputatul Adrian Solomon.

Unul dintre primarii prezenți la ședință a ridicat problema asigurării fondurilor pentru plata salariilor în conformitate cu noua lege intrată în vigoare de la 1 iulie 2017.

Am transmis la București un necesar pentru echilibrarea bugetelor locale. Altfel, ajungem în situații hilare de a plăti doar salarii la nivelul primăriilor și atât, fără a mai desfășura alte activități. Sperăm că v-ați făcut proiecția bugetară astfel încât să vă ajungă banii până la sfârșitul lunii viitoare, când este posibil să fie o rectificare bugetară”, a spus președintele Consiliului Județean Vaslui, Dumitru Buzatu.

Totuși, reprezentanților primăriilor li s-a atras atenția să nu facă prea mari angajamente cu plata salariilor sau a unor investiții în speranța că vor primi fonduri pentru echilibrarea bugetelor la finalul acestei veri. (Ionuț PREDA)

Bucurie mare pe capul contribuabililor: Administrația Județeană a Finanțelor Publice Vaslui și-a făcut planul la încasări luna trecută

Totalul veniturilor bugetare colectate de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Vaslui în luna mai a fost de 57,33 milioane lei. Suma reprezintă un grad de realizare de 102,55% a programului de încasări. La bugetul de stat suma încasată a fost de 20,43 mil. lei, la bugetul asigurărilor sociale de stat s-au încasat 24,5 mil. lei iar la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate suma încasată a fost de 11,5 milioane lei. La bugetul asigurărilor sociale pentru șomaj s-a încasat 0,9 mil. lei.

Pentru prevenirea constituirii de arierate, în cazul debitorilor care nu și-au plătit de bunăvoie obligațiile fiscale datorate, au fost întreprinse mai multe măsuri de executare silită. Au fost emise și comunicate 2.749 somații pentru o valoare a creanțelor de 12,9 milioane lei. De asemenea au fost înființate 1.033 popriri asupra disponibilităților din conturile bancare ale debitorilor și terților pentru creanțe în valoare de 3,6 mil. lei. Au mai fost instituite 13 sechestre pe bunurile mobile și imobile ale debitorilor în sumă de 1,7 milioane lei. Rezultatul acțiunilor de executare silită, în luna noiembrie 2016, s-a materializat prin încasarea a 6,1 mil. lei.

De asemenea, în cursul lunii mai, inspectorii din cadrul Activității de Inspecție Fiscală au efectuat 58 acțiuni de inspecție fiscală și au stabilit diferențe suplimentare de obligații fiscale în sumă de 3,9 milioane lei . Pentru nerespectarea unor acte normative, inspectorii fiscali au aplicat pe parcursul verificărilor opt amenzi contravenționale în sumă de 15,1 mii lei.

Acțiunile de inspecție fiscală au vizat verificarea legalității și conformității declarațiilor fiscale, verificarea corectitudinii și exactității îndeplinirii obligațiilor în legătură cu stabilirea obligațiilor fiscale de către contribuabil/plătitor, respectarea prevederilor legislației fiscale și contabile, verificarea sau stabilirea, după caz, a bazelor de impozitare și a situațiilor de fapt aferente și stabilirea diferențelor de obligații fiscale principale.

În vederea îmbunătățirii conformării voluntare privind declararea și plata impozitelor și contribuțiilor sociale datorate bugetului general consolidat, în luna mai 2017, la nivelul Administrației Județene a Finanțelor Publice Vaslui și a Serviciilor fiscale din Bârlad, Huși și Negrești au fost organizate întâlniri cu reprezentanții mediului de afaceri având ca teme: Impozitul specific unor activități, Taxa pe valoarea adăugată, Avantajele derulării unei eșalonări la plată, Declararea veniturilor de către persoanele fizice și depunerea formularelor 200 și 201”, a declarat Nelu Sava, șeful Administrației Finanțelor Publice Vaslui. (G.P)

Administrației Județene a Finanțelor Publice Vaslui și-a făcut planul la încasări în luna martie

Totalul veniturilor bugetare colectate de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Vaslui în luna martie a fost de 59,3 milioane lei. Suma reprezintă un grad de realizare de 101,97% a programului de încasări. La bugetul de stat suma încasată a fost de 23,9 milioane lei, la bugetul asigurărilor sociale de stat s-au încasat 21,3 milioane lei iar la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate s-au încasat 13,2 mil. lei. La bugetul asigurărilor sociale pentru șomaj s-a încasat 0,9 mil. lei.

În vederea recuperării creanțelor fiscale restante, un accent deosebit s-a pus pe îndrumarea contribuabililor care se confruntă cu dificultăți financiare, care pot beneficia de facilitățile la plata obligațiilor fiscale prin accesarea eșalonărilor la plată. Astfel, în cursul lunii martie la nivelul administrației județene și a unităților teritoriale au fost organizate 5 întâlniri cu contribuabilii la care au fost prezentate: avantajele și condițiile derulării unei eșalonări la plată.Totodată, au fost prezentate și prevederile Codului Fiscal privind impozitul pe profit, depunerea Declarației privind impozitul pe profit (D101), precum și serviciile oferite contribuabililor la distanță, servicii oferite electronic și telefonic. Urmare a acestor acțiuni, pe parcursul lunii martie, au fost aprobate 53 cereri ale contribuabililor prin care au fost acordate eșalonări la plată pentru o valoare a creanțelor fiscale de 0,38 milioane lei.

De asemenea, pentru prevenirea constituirii de arierate, în cazul debitorilor care nu și-au plătit de bunăvoie obligațiile fiscale datorate, au fost întreprinse o serie de măsuri de executare silită. Au fost emise și comunicate 1574 somații pentru o valoare a creanțelor de 11,98 mil.lei. Au fost înființate 1044 popriri asupra disponibilităților din conturile bancare ale contribuabililor și 468 popriri pe conturile terților pentru creanțe în valoare de 3,53 mil.lei. Au fost instituite 18 sechestre pe bunurile mobile și imobile ale debitorilor în sumă de 1,1 mil. lei. Au fost organizate 10 licitații publice în vederea valorificării bunurilor sechestrate. Urmare a aplicării măsurilor de executare silită, în perioada menționată au fost încasate creanțe bugetare în sumă de 6,2 mil.lei.

În cursul lunii martie organele de inspecție fiscală din cadrul Activității de Inspecție Fiscală, au efectuat verificări fiscale la 54 contribuabili, stabilind diferențe suplimentare de obligații fiscale în sumă de 15 milioane lei. Sumele suplimentare de plată reprezintă diferențe de TVA și accesorii, în cuantum de 9,6 mil. lei; diferențe de impozit pe profit și accesorii în sumă de 3,7 mil. lei precum și impozit pe dividende inclusiv accesorii în sumă de 1,1 mil. lei și alte impozite în sumă de 0,6 mil lei. Pentru încălcarea unor acte normative, organele de inspecție fiscală au aplicat pe parcursul verificărilor un număr de 13 amenzi contravenționale în sumă de 19,55 mii lei.

Acțiunile de inspecție fiscală au vizat verificarea legalității și conformității declarațiilor fiscale; verificarea corectitudinii și exactității îndeplinirii obligațiilor în legătură cu stabilirea obligațiilor fiscale de către contribuabil/plătitor; respectarea prevederilor legislației fiscale și contabile; verificarea sau stabilirea, după caz, a bazelor de impozitare și a situațiilor de fapt aferente; stabilirea diferențelor de obligații fiscale principale. (G.P)

Bugetul spitalul bârlădean, sub semnul întrebării

Spitalul „Elena Beldiman” din Bârlad se pare că întâmpină probleme la contractarea bugetului și asta din cauza lipsei autorizațiilor de la Direcția de Sănătate Publică (DSP) pentru trei secții ale spitalului – Pneumologie, Psihiatrie și secția de Boli infecțioase.

Reprezentanții spitalului bârlădean au fost programați pe 23 martie la Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Vaslui pentru contractarea bugetului pe anul în curs. Unele voci spun că există câteva lucruri care au împiedicat contractarea acestui buget iar spitalul va trebui să prezinte cât mai curând acte clare referitoare la pașii pe care îi va face în următorii patru ani în vederea mutării celor trei secții într-un alt spațiu pentru a primi autorizații sanitare. Este adevărat că spitalul a primit de la Ministerul Sănătății un termen de conformare, care expiră în 2020, dar reprezentanții CJAS Vaslui vor să știe în amănunt în ce constă planul de conformare pas cu pas, care este sursa de finanțare, etc.

Reprezentanții spitalului au solicitat documente în acest sens de la Primăria Bârlad, care speră să le fie utile celor de la CJAS pentru a se putea contracta bugetul. Surse din primărie se declară optimiste în privința contractării bugetului Spitalului „Elena Beldiman”, data limita fiind mâine, 31 martie. Cu siguranță că nu întâmplător s-a aflat ieri la Bârlad Adrian Chiroșcă, reprezentantul DSP Vaslui, care a avut o întrevedere cu primarul Dumitru Boroș, în biroul acestuia.

De câteva zile, aflând de conjunctura nefastă în care se află spitalul, salariații au început sa își pună întrebări dacă își vor primi salariile la timp, mai ales că Paștele se apropie. În privința tichetelor de masă doar Primăria îi putea salva, prin alocarea unei sume aferente plății tichetelor. Un lobby în acest sens a făcut ieri dimineață Daniela Clătinici, președinta Sanitas Vaslui, care s-a întâlnit cu primarul Dumitru Boroș. Se pare că întâlnirea a fost încununată de succes pentru că vineri e posibil ca salariații să își primească tichetele de masă aferente lunii februarie. (Mihaela NICULESCU)

Daniel Olteanu: ʺPSD a început deja să ofere pretexte pentru lipsa investițiilorʺ

Deputatul liberal Daniel Olteanu atrage atenția că întârzierea aplicării măsurilor promise de PSD în programul de guvernare e cauzată de promisiunile fără acoperire ale actualului Executiv, și nu de cele 9 zile în care președintele Klaus Iohannis a analizat bugetul, înainte de a-l promulga.

În cadrul declarației susținute marți în plenul Camerei Deputaților, parlamentarul a cerut miniștrilor să prezinte, în locul pretextelor și scuzelor pentru lipsa de rezultate din primele luni de guvernare, stadiul în care se află lucrările de infrastructură, investițiile cu fonduri de la buget și măsurile de creștere a ratei de absorbție pentru fondurile europene. Acesta consideră că ultimele zile ne-au oferit, din partea unor lideri ai PSD care au și responsabilitatea implementării programului de guvernare, primele tentative de a justifica eșecul. A criticat vehement faptul că pe unii dintre aceștia s-au referit, mai voalat sau mai direct, la presupusa întârziere a măsurilor promise de PSD, din cauza datei la care domnul președinte Klaus Iohannis a promulgat bugetul.

„Vă reamintesc că între votul bugetului în Parlament și promulgarea sa de către președinte au fost doar nouă zile. Cine își poate închipui că acest interval, până la urmă firesc, de analiză a unui buget care se dovedește pe zi ce trece tot mai fantezist, împiedică autoritățile centrale și locale să-și ducă la capăt proiectele, ori este un fanatic al PSD, ori e rupt de realitate. Ambele categorii sunt tolerabile, însă nu și atunci când au ca reprezentanți înalți demnitari sau funcționari, care ar trebui să lucreze ceva mai mult și să facă politică mai puțin. Nici nu am intrat bine în martie și au apărut scuzele, de fapt pretextele”, a declarat Daniel Olteanu.

Conform acestuia nimeni nu împiedică mai mult acest Guvern să lucreze decât propriul program și propriile limite. Olteanu i-a indemnat pe miniștri să dea drumul proiectelor, să facă licitațiile, sa demareze lucrările, să monitorizeze execuția și să plătească facturile: Asta așteaptă primarii de la dumneavoastră, nu pretexte copilărești, despre cele 9 zile care ar fi dat peste cap proiecte de miliarde de euro. Nu vă cred nici primarii, nici electoratul. Lăsați pretextele și apucați-vă de treabă, întrucât campania s-a încheiat demult. Lăsați vizitele electorale prin țară, pentru că promisiunile nu țin loc nici de venituri la buget, nici de locuri de muncă bine plătite. Două luni de contabilizat minusuri e prea mult chiar și pentru electoratul pe care l-ați dus în eroare”, a mai declarat Olteanu.

Acesta a spus că așteaptă ca în locul scuzelor minișțrii să vorbească despre progresul în execuția lucrărilor de infrastructură, despre progresul investițiilor cu fonduri de la buget, despre creșterea ratei de absorbție a fondurilor europene în regiunile slab dezvoltate, cum este zona Moldovei, și județul Vaslui în special.

ʺȘoseaua de centură a Bârladului, rasă din buget! Este o insultă din partea PSD”

Deputatul PNL Daniel Olteanu susține că Guvernul PSD a dat, prin Ordonanța de urgență privind modificarea Codurilor Penale, definiția hoției și a lașității de care este în stare, ambele ascunse pȃnă acum în spatele creșterilor salariale și a eliminărilor de taxe, promise în campania electorală.

ʺEste nu doar un abuz de putere, pe care ei înșiși l-au dezincriminat, ci un atac grav la adresa democrației, a statului de drept și a tuturor romȃnilor, care au putut astfel constata că, din punctul de vedere al PSD, unii sunt mai egali decȃt alții. Ceea ce nu a înțeles PSD este că justiția trebuie să funcționeze, nu să servească anumite grupuri! Cred că decizia anunțată aseară de prim-ministrul Grindeanu este, de fapt, o victorie uriașă, logică, firească a străzii, a poporului, de care toți politicienii sper că vor ține cont, de acum înainteʺ, a declarat Daniel Olteanu, în cadrul conferinței de presă pe care a susținut-o duminică, 5 februarie, la sediul PNL Bȃrlad.

Olteanu crede că, dacă unele norme nu sunt bune sau sunt perfectibile, ʺde aceea există Parlament, pentru a fi analizate, dezbătute, și aduse la nivelul legislației europene. Sunt 40 de articole ale Codului Penal declarate neconstituționale și, dacă ne dorim un stat de drept, dacă ne dorim legi clare și corecte, acestea se fac transparent, prin dezbatere parlamentară, în niciun caz așa cum au decis să procedeze cei de la PSD.ʺ

Totodată, deputatul PNL consideră că ʺmodul în care unii s-au referit la protestatari, numindu-i ʺputoriʺ sau ʺrăgăliiʺ, arată că aceștia au o mentalitate de vătaf, uitȃnd că poporul este adevăratul stăpȃn, uitȃnd cine în slujba cui se află.ʺ

Daniel Olteanu, singurul parlamentar cu 6 amendamente la proiectul de buget, în care Vasluiul este inexistent

Ȋn ceea ce privește activitatea sa în Parlament, Daniel Olteanu a subliniat că a lucrat la șase amendamente, toate fiind considerate prioritare de către PNL.

ʺAm depus șase amendamente care să asigure dezvoltarea reală a întregului județ Vaslui, să aibă un efect de antrenare, să atragă și alte investiții. Este vorba despre construcția Variantei Ocolitoare Bȃrlad, construcția Variantei Ocolitoare Vaslui, reabilitarea și modernizarea Drumului Trans Regio Iași – Vaslui – Bacău, reabilitarea DN11A Bârlad (limită E581) – Podu Turcului – Adjud, reabilitarea și modernizarea DN 24A Huși – Murgeni – Bârlad și construcția Drumului Expres Focșani – Bârlad – Albița, Coridorul IX Pan-european. Am cerut sume de bun-simț, pentru că nu mai accept bătaia de joc a PSD, care promite practic, prin acest proiect de buget, că vasluienii vor rămâne cei mai săraci români. Este o insultă din partea PSD să ni se aloce fonduri pentru ZERO proiecte noi de infrastructură în județ!ʺ, a declarat deputatul PNL.

Daniel Olteanu consideră că proiectul de buget propus de Guvernul PSD reprezintă, de fapt, ʺun atentat la securitatea naționalăʺ. Deputatul crede că ʺobiectivele de integrare economică a regiunilor României și de reducere a decalajelor, pentru a nu pierde trenul competitivității la nivel european, sunt dinamitate de acest proiect de buget, care își propune transformarea zonei de est a țării în etalon pentru Lumea a Treia. Integrarea economică și consolidarea sentimentului de apartenență la Uniunea Europeană, nu doar din punct de vedere geografic, birocratic sau administrativ, se fac tratându-i pe cetățeni în mod echilibrat. Vasluienii sunt egali în drepturi și obligații cu bucureștenii sau românii de dincolo de Carpați, iar Memorandumul pentru zonele defavorizate, aprobat de Guvern în 2016, părea că e începutul unei înțelegeri a situației din această zonă.

Din păcate, dacă Germania a înțeles că demersul unificării trebuie consolidat prin investiții masive, proiectul de buget propus de PSD șochează prin prăpastia pe care o pune între Est și Vest. Un județ cum este județul Vaslui, care are nevoie de dezvoltare și de proiecte de infrastructură, primește 0,0035% din bugetul Ministerului Transporturilor pentru mari obiective de investiții, de 700 ori mai puțin față de cât ar fi normal! Fișele obiectivelor de investiții prezentate de Ministerul Transporturilor arată aproape 20 miliarde lei credite bugetare și credite de angajament, iar județului Vaslui îi revin puțin peste 600.000 lei, pentru o investiție finalizată de câțiva ani.ʺ

Daniel Olteanu susține că ʺstrategia PSD este una de dezbinare, de creștere a insecurității în cea mai săracă zonă a țării, de vulnerabilizare a ei. Este o strategie care blochează competitivitatea mărfurilor produse local și inițiativele antreprenorilor din cea mai săracă zonă a țării. Totodată, întreține dependența de bugetul de stat a unor largi categorii sociale, lipsite de șansele de care dispun românii din zonele dezvoltate. Practic, proiectul de buget propus de Guvernul PSD ia de la săraci și le dă bogaților, iar rezultatul este că vom avea o Românie a discrepanțelor, o Românie slabă în fața provocărilor interne și internaționale, o Românie în care presiunile sociale și frustrările vor crește. Cred că județul Vaslui va avea șanse reale de dezvoltare numai atunci cȃnd vom ȋnțelege cu toții că este nevoie să ne concentrăm eforturile pe construirea unor punți de comunicare și colaborare economică ȋntre zona de Est și cea de Vest a țării. A-i abandona pe cei mai săraci români și a-i pune să achite investițiile în zonele bogate este o realitate impusă de PSD, pe care nu trebuie să o mai acceptăm!ʺ

Parteneriat și sprijin pentru primarii PNL

La finalul conferinței, Daniel Olteanu a menționat că obiectivul său actual nu este unul politic, ci unul de sprijinire a primarilor PNL în proiectele lor.

ʺSunt unii primari cu rezultate fantastice, având în vedere contextul, sunt foarte mulți cu idei constructive, sunt partenerul lor în ceea ce privește sprijinul pentru tot ceea ce ajută la dezvoltarea comunității: de la identificarea posibilelor abuzuri în ceea ce privește traseul urmat de proiectele lor și până la punerea la punct cu ultimele noutăți legislative care le pot afecta activitatea. Nu vreau să fiu, cu forța, un partener al celor care nu doresc asta. Le-am întins mâna tuturor și-I voi sprijini pe toți cei care își manifestă dorința de a fi sprijiniți.ʺ, a conchis deputatul PNL.

Camera de Conturi a descoperit prejudicii și abateri de peste 63,2 milioane lei la cele 94 de entități publice din județ verificate în 2016

Camera de Conturi Vaslui a descoperit abateri financiare și prejudicii de peste 63,2 milioane lei la cele 94 de entități publice din județ verificate în 2016. Pe lângă problemele constatate în documentele contabile, inspectorii au descoperit, printre altele, lucrări neexecutate, dar plătite din bugetele primăriilor.

Peste 63,2 milioane de lei este valoarea totală a abaterilor și neregulilor constatate de Curtea de Conturi, în urma controalelor de fond desfășurate pe parcursul anului trecut în județul nostru. Peste 90% din abaterile constatate sunt de natură financiar-contabilă, însă care, susțin inspectorii Camerei de Conturi Vaslui, ”nu au generat producerea de prejudicii, dar cu impact semnificativ asupra situațiilor financiare controlate”. Practic, din cele 94 de entități verificate, niciuna nu a fost găsită în regulă cu toate documentele.

Prejudiciul total descoperit la instituțiile și societățile cu capital de stat verificate se ridică la 3.272.000 de lei, bani care urmează a fi recuperați de la ordonatorii de credite. Cele mai mari abateri s-au constatat în ceea ce privește plata unor lucrări care nu au fost executate în realitate, valoarea pagubelor ridicându-se la 1.811.000 lei. ”S-au efectuat plăți fără contraprestație ca urmare a acceptării la plată a unor cantități, prin situațiile de lucrări, care la inspecția fizică în teren s-a constatat că nu erau executate”, se arată în raportul Camerei de Conturi Vaslui. Pe lângă Consiliul Județean Vaslui, cu un prejudiciu de 707.000 lei, la acest capitol se mai regăsesc comunele Mălușteni (636.000 lei), Găgești (134.000 lei), Vulturești (108.000 lei), Drînceni (66.000 lei) etc.

Inspectorii Curții de Conturi au mai descoperit că primarii au acordat ilegal sporuri sau alte drepturi bănești propriilor salariați, în sumă totală de 422.000 de lei. De asemenea, unele primării, precum Boțești, Bogdănița sau Pădureni, au plătit bunuri și servicii care în realitate nu au fost efectuate. Primăria Gherghești a efectuat plăți de 153.000 de lei fără documente justificative.

Angajații din mai multe primării au efectuat convorbiri telefonice în interes personal, în sumă totală de 79.000 de lei. La acest capitol se evidențiază comunele Blăgești, Ciocani, Dimitrie Cantemir, Drînceni, Fruntișeni, Găgești, Gherghești etc.

Nerespectarea prevederilor legale referitoare la consumul de carburanți și efectuarea reparațiilor auto a creat un prejudiciu de 104.000 lei la unitățile administrativ-teritoriale Murgeni, Blăgești, Gherghești, Ivănești, Pogonești, Solești. S-au efectuat cheltuieli de protocol în sumă de 17.000 de lei, prin depășirea baremurilor stabilite de actele normative în vigoare, la UAT Blăgești, Pădureni și Pochidia”, se mai arată în raportul Curții de Conturi.

Cele 94 de entități verificate de Camera de Conturi Vaslui pentru activitatea desfășurată în 2015 reprezintă o treime din instituțiile publice și societățile din județ la care consiliile locale sau cel județean sunt unici acționari. Pe lângă Consiliul Județean și primăriile din Vaslui, Bârlad și Murgeni, au mai fost controlate 28 de unități administrativ teritoriale, 56 de ordonatori terțiari de credite și șase societăți de interes local. (Ionuț PREDA)

Daniel Olteanu: ”Județul Vaslui este ras de pe harta României prin proiectul de buget propus de Guvernul PSD!”

Proiectul de buget propus de actuala guvernare a stârnit o reacție dură din partea deputatului Daniel Olteanu, care s-a arătat indignat de firimiturile aruncate în bătaie de joc pentru județul Vaslui. Nu că ar fi o noutate, dar parcă anul acesta sfidarea la adresa cetățenilor ce trăiesc pe aceste meleaguri este mai evidentă ca oricând.

Bugetul pe care Ministerul Transporturilor îl va avea la dispoziție arată clar că județul Vaslui este luat în râs. Singurul obiectiv din județ luat în calcul pentru finanțare este ”reabilitarea DN 24 limita de județ Galați/ Vaslui până la Crasna (km 51+000 – km 105+070) și DN 24B Crasna-Albița (DN 24B km 0+000 – km 47+881)”. Practic, vorbim de un proiect mai vechi, un rest de finanțare care ar fi trebuit alocat încă de acum câțiva ani. În rest, nimic pentru județul Vaslui! Nu tu reabilitarea atâtor drumuri și șosele naționale, nu tu construirea șoselei de centură a Bârladului, nimic, nimic…

Județul Vaslui este ras de pe harta României prin proiectul de buget propus de Guvernul PSD. Astfel, din fișele de obiectiv ale Ministerului Transporturilor aferente proiectelor derulate de acest minister, județul Vaslui primește 0,0035% (!!!) din sumele propuse, adică niște mărunțiș, o restanță pentru drumul Crasna – Albița. Primim de 700 de ori mai puțin față de cât ni s-ar putea aloca, dacă ar fi luată în considerare populația județului! Aș vrea ca toți vasluienii să știe această realitate șocantă: prin acest proiect de buget al Ministerului Transporturilor, propus de Guvernul PSD, noi întreținem zonele bogate, întreținem Bucureștiul și vestul țării! E o propagandă mincinoasă că Vasluiul este susținut. Nu, Vasluiul este jecmănit, sabotat, iar contribuțiile vasluienilor la bugetul național, așa cum sunt ele, mici, mari, merg către marile investiții din București și din Vest. Mă întreb dacă astea au fost promisiunile din campanie: să luăm din Vaslui și să alocăm pentru zonele bogate, București sau Vestul țării”, susține deputatul Olteanu.

Acesta a mai precizat că raportat la numărul de locuitori, județul Vaslui ar trebui să primească peste 470 milioane lei din bugetul marilor proiecte de investiții ale Ministerului Transporturilor. În schimb, se alocă puțin peste 600 mii lei! 600.000 lei din aproape 20 miliarde lei, cât ar avea anul acesta la dispoziție Ministerul Transporturilor la capitolul mari proiecte de investiții! În opinia deputatului liberal, sumele trimise de Guvern ca ajutoare sociale vasluienilor sunt mult mai mici – dacă se ține cont de raportul contribuții/beneficii – față de această gaură pe care o provoacă Ministerul Transporturilor.

Din proiectul de buget al Guvernului PSD lipsesc atât Varianta ocolitoare Vaslui, cât și Varianta ocolitoare Bârlad. După ce anul trecut s-au făcut pași pentru sprijinirea acestei zone, prin elaborarea unui Memorandum cu finanțări destinate exclusiv județului Vaslui, nu-mi imaginam că se va da cu piciorul eforturilor din 2016 și că va fi atât de rău cu actualul Guvern. Nu așa se guvernează, domnilor de la PSD, luând de la săraci și dând la bogați! Vă rog să înțelegeți că e o chestiune de securitate națională să investiți în legătura județului Vaslui cu Vestul. Și nu cerem decât ceea ce ni se cuvine! 600.000 lei, cât alocă Ministerul Transporturilor județului Vaslui pentru mari proiecte, reprezintă mai puțin decât sumele cheltuite pentru vizita în SUA a delegației PSD!”, a mai spus Olteanu.

Într-o încercare de a mai diminua din acest imens decalaj, deputatul Olteanu a inițiat șase amendamente prin care a solicitat finanțare pentru câteva din cele mai importante proiecte de infrastructură din județ: construcția șoselei de centură a Vasluiului și cea pentru Bârlad; reabilitarea și modernizarea drumului Iași – Vaslui – Bacău, proiect Trans Regio; reabilitarea DN11A Bârlad (limită E581) – Podu Turcului – Adjud; reabilitarea și modernizarea DN 24A Huși – Murgeni – Bârlad; construcția Drumului Expres Focșani – Bârlad – Albița, Coridorul IX Pan-European.

Amendamentele sunt făcute cu bun-simț, sumele cerute sunt strict pentru ceea ce se poate face în acest an, la nivel de documentații, studii, pregătirea licitațiilor sau începerea execuției, acolo unde lucrurile sunt mai avansate. Cum este cazul Varianta ocolitoare Bârlad, pentru care s-a decis în 2016 realizarea ei în regie proprie de către Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași, iar acum a dispărut!”, a concluzionat Olteanu.

Deputatul liberal speră că toți parlamentarii de Vaslui, indiferent de culoarea lor politică, vor susține aceste amendamente. O altă himeră, am putea spune, atât timp cât interesele de partid au primat întotdeauna celor ale poporului. Ca să nu mai vorbim de faptul că deși Vasluiul a fost socotit dintotdeauna un județ roșu, pesedist, cu scoruri mari obținute pentru această formațiune politică, de fiecare dată a fost tratat la capitolul ”diverse” de cei ajunși la guvernare grație voturilor vasluienilor. Sunt peste 20 de ani de guvernare roșie, în care vasluienii au primit – drept răsplată pentru fidelitatea lor – câteva firimituri și acelea aruncate cu dispreț!

Principalele realizări ale Administrației Județene a Finanțelor Publice Vaslui în luna noiembrie

Totalul veniturilor bugetare colectate de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Vaslui în luna noiembrie a fost de 53,9 milioane lei. Suma reprezintă un grad de realizare de 106,12% a programului de încasări (50,8 mil.lei). La bugetul de stat suma încasată a fost de 21,4 mil. lei, la bugetul asigurărilor sociale de stat s – au încasat 21,1 mil. lei iar la bugetul Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate s-au încasat 10,6 mil. lei. La bugetul asigurărilor sociale pentru șomaj s-a încasat 0,8 mil. lei.

Având în vedere Strategia Agenției Naționale de Administrare Fiscală pe termen mediu, principala preocupare a personalului Administrației Județene a Finanțelor Publice Vaslui o reprezintă combaterea evaziunii fiscale, îmbunătățirea conformării voluntare și colectarea eficientă a veniturilor la bugetul general consolidat, reducerea arieratelor prin intensificarea acțiunilor de recuperare a creanțelor, utilizând măsuri de executare silită și monitorizarea contribuabililor care înregistrează debite”, a declarat pentru Est News Nelu Sava, șef de administrație al AJFP Vaslui.

Pentru recuperarea creanțelor datorate bugetului general consolidat, organele de executare silită din cadrul Administrației Județene a finanțelor Publice Vaslui au instituit în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare o serie de măsuri de executare silită: titluri executorii comunicate operatorilor economici pentru o valoare a creanțelor de 10,2 mil. lei; popriri asupra disponibilităților din conturile bancare pentru o valoare a creanțelor de 2,7 mil.lei și popriri pe veniturile terților în valoare de 0,6 mil. lei; sechestre bunuri mobile și imobile pentru o valoare a creanțelor de 0,8 mil. lei.

Rezultatul acțiunilor de executare silită, în luna noiembrie 2016, s-a materializat prin încasarea a 6,3 mil. lei. De asemenea, în cursul lunii noiembrie, inspectorii din cadrul Activității de Inspecție Fiscală au efectuat 101 acțiuni de inspecție fiscală și au stabilit diferențe suplimentare de obligații fiscale în sumă de 1,2 mil.lei . Pentru nerespectarea unor acte normative, inspectorii fiscali au aplicat pe parcursul verificărilor un număr de 20 amenzi contravenționale în sumă de 26 mii lei.

Acțiunile de inspecție fiscală au vizat prevenirea și combaterea fraudei fiscale mai ales în cadrul tranzacțiilor intracomunitare; realitatea si legalitatea sumelor de rambursat din deconturile de TVA, cu opțiune de rambursare; respectarea de către contribuabili a reglementărilor legale privind determinarea, evidențierea, declararea și plata impozitelor, taxelor și altor obligații fiscale datorate bugetului general consolidat; verificări inopinate privind disciplina financiar-contabilă si descoperirea faptelor de evaziune fiscală; verificarea contribuabililor inactivi trecuți în evidența specială conform prevederilor legale în vigoare.

În vederea îmbunătățirii conformării voluntare și creșterii volumului încasărilor bugetare s-a urmărit furnizarea în condiții de calitate a asistenței solicitate de către contribuabili.

Pentru aplicarea unitară a prevederilor legislației fiscale, privind impozitele, taxele și contribuțiile sociale datorate bugetului general consolidat, în luna noiembrie 2016, la nivelul Administrației Județene a Finanțelor Publice Vaslui și a Serviciilor fiscale din Bârlad, Huși și Negrești au fost organizate întâlniri cu reprezentanții mediului de afaceri având ca teme ,,Servicii oferite contribuabililor de către ANAF; Noutăți legislative”. (G.P)

Excedent bugetar la Finanțele Vaslui în luna septembrie

În luna septembrie 2016, totalul veniturilor bugetare colectate de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Vaslui a fost de 53,7 milioane lei, ceea ce reprezintă un grad de realizare de 113,5% a programului de încasări.

La bugetul de stat au fost încasate venituri de 22,7 milioane lei. În cadrul acestui buget ponderea cea mai mare o dețin încasările din impozitul pe venit în sumă de 13,5 mil. lei. Au urmat cele din TVA, de 3,7 mil. lei. Totodată, veniturile colectate din alte încasări au fost de 4,1 mil. lei, iar cele din impozitul pe profit de 1,4 mil. lei. La bugetul asigurărilor sociale de stat suma încasată a fost de 20 milioane lei. La bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, s-au încasat 10,3 mil. lei iar la bugetul asigurărilor pentru șomaj s-au încasat 0,7 mil. lei.

Inspectorii fiscali au dat amenzi de 43.000 lei

În luna septembrie inspectorii din cadrul Activității de Inspecție Fiscală au efectuat verificări la 83 agenți economici. Urmare a verificărilor efectuate au fost stabilite diferențe suplimentare de obligații fiscale în sumă de 17,9 milioane lei, reprezentând: TVA și accesorii în sumă de 10 milioane lei, impozit pe profit și accesorii de 6,5 mil. lei și impozite pe dividende în valoare de 1,4 mil. lei. Pentru încălcarea unor acte normative, inspectorii fiscali au aplicat pe parcursul verificărilor un număr de 25 amenzi contravenționale în sumă de 43. 000 lei.

Acțiunile de inspecție fiscală au vizat prevenirea și combaterea fraudei fiscale mai ales în cadrul tranzacțiilor intracomunitare. Au mai urmărit realitatea si legalitatea sumelor de rambursat din deconturile de TVA, cu opțiune de rambursare, dar și respectarea de către contribuabili a reglementărilor legale privind determinarea, evidențierea, declararea și plata impozitelor, taxelor și altor obligații fiscale datorate bugetului general consolidat. De asemenea inspectorii AJFP Vaslui au făcut vizite inopinate pentru a verifica disciplina financiar-contabilă si a descoperi fapte de evaziune fiscală. Au mai verificat contribuabilii inactivi trecuți în evidența specială conform prevederilor legale în vigoare. (G.P)

Sase sefi ai serviciului secret al MAI, urmariti penal de DNA. Ei si-au insusit ilegal sume de bani din bugetul DIPI

Actualul sef al Departamentului de Informatii si Protectie Interna (DIPI) din cadrul Ministerului de Interne, Rares Vaduva, precum si fostii sefi ai institutiei Gheorghe Nicolae, Gelu Marin Oltean, Nelu Zarnica, Gheorghe Popa si Ioan Dorin Popa, sunt urmariti penal de procurorii anticoruptie, in calitate de suspecti, anunta Directia Nationala Anticoruptie (DNA) intr-un comunicat remis luni seara. Cei sase sunt acuzati de infractiuni precum deturnare de fonduri, delapidare, fals intelectual, uz de fals si abuz in serviciu.

Potrivit procurorilor, fostii sefi DIPI Gelu Marin Oltean, Gheorghe Popa, Ioan Dorin Popa si Gheorghe Nicolae, in calitate de ordonatori de credite asupra fondurilor operative ale D.I.P.I., si-au insusit mai multe sume de bani, atestand in fals existenta unor cheltuieli operative, sau au schimbat destinatia legala a unor sume alocate institutiei pentru cheltuieli operative.

La randul sau, Rares Vaduva, actualul sef al DIPI, este acuzat de procurorii anticoruptie ca, prin aprobarea unor rapoarte, a schimbat destinatia unor fonduri alocate pentru cheltuieli operative catre cheltuieli de protocol, dar si ca a refuzat, cu incalcarea legii, declansarea procedurii de declasificare a unor inscrisuri in scopul excluderii probelor.

DNA precizeaza ca in cauza se efectueaza acte de urmarire penala si fata de alte persoane.

De asemenea, conform DNA, Gheorghe Nicolae si Nelu Zarnica  au fost trimisi in judecata pentru fapte similare intr-un dosar din care a fost disjunsa prezenta cauza.


Comunicatul integral difuzat de DNA:

“Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Sectia pentru combaterea coruptiei au dispus efectuarea urmaririi penale fata de urmatoarele persoane cu functii de conducere in cadrul Departamentului de Informatii si Protectie Interna (D.I.P.I.), avand calitatea de suspect in cauza:

VADUVA RARES, comisar sef, la data faptelor subsecretar de stat la D.I.P.I , ulterior si in prezent sef al D.I.P.I, cu rang de secretar de stat, sub aspectul savarsirii urmatoarelor infractiuni: deturnare de fonduri, fals intelectual, uz de fals, abuz in serviciu, toate in forma continuata, precum si favorizarea faptuitorului si obstructionarea justitiei;

NICOLAE GHEORGHE, chestor principal de politie, la data faptelor sef al D.I.P.I. cu rang de secretar de stat, sub aspectul savarsirii infractiunilor de delapidare, fals intelectual, uz de fals, toate in forma continuata, precum si doua infractiuni de abuz in serviciu, din care una in forma continuata;

OLTEAN GELU-MARIN, chestor principal de politie, la data faptelor sef al D.I.P.I. cu rang de secretar de stat, sub aspectul savarsirii infractiunilor de delapidare, fals intelectual, uz de fals si abuz in serviciu;

ZARNICA NELU, chestor principal de politie, la data faptelor sef adjunct al D.I.P.I. cu rang de subsecretar de stat, sub aspectul savarsirii infractiunilor de complicitate la savarsirea infractiunii de deturnare de fonduri in forma continuata, fals intelectual si uz de fals, in forma continuata;

POPA GHEORGHE, comisar sef de politie, la data faptelor sef adjunct al D.G.I.P.I. (structura operativa a D.I.P.I.) sub aspectul savarsirii infractiunilor de deturnare de fonduri, fals intelectual, uz de fals si abuz in serviciu, toate in forma continuata si delapidare;

POPA IOAN-DORIN, comisar sef, la data faptelor sef adjunct Diviziune administrativa a D.I.P.I. sub aspectul savarsirii urmatoarelor infractiuni deturnare de fonduri, delapidare, fals intelectual, uz de fals si abuz in serviciu, toate in forma continuata.

In ordonanta procurorilor se arata ca, in cauza exista aspecte din care rezulta suspiciunea rezonabila ce contureaza urmatoarea stare de fapt:

In cursul anului 2014, in calitate de ordonator de credite asupra fondurilor operative ale D.I.P.I., suspectul Oltean Gelu-Marin si-a insusit suma de 15.000 lei, iar pentru aceasta, intr-un raport intocmit ulterior, a atestat in fals existenta unor cheltuieli operative. Pentru a ascunde delapidarea fondurilor operative, acesta a dispus, nelegal, inregistrarea in evidentele documentelor secrete de stat ale D.I.P.I., nivelul de clasificare “secret”, a unui inscris care nu continea nicio informatie a carei divulgare sa fie de natura a produce daune securitatii nationale.

In cursul anului 2014, suspectul Popa Gheorghe, in calitate de ordonator de credite asupra fondurilor operative ale D.I.P.I., si-a insusit suma de 1.500 lei. Totodata, in aceeasi perioada, prin aprobarea a doua rapoarte, in scopul efectuarii unor cheltuieli de protocol care nu au fost circumscrise activitatilor, actiunilor sau misiunilor cu caracter informativ-operativ, a schimbat destinatia legala a sumei totale de 1.350 lei, alocate institutiei pentru cheltuieli operative. Pentru a ascunde delapidarea si deturnarea fondurilor operative, acesta a dispus, nelegal, inregistrarea in evidentele documentelor secrete de stat ale D.I.P.I., nivelul de clasificare “secret”, a unor inscrisuri care nu contineau nicio informatie a carei divulgare sa fie de natura a produce daune securitatii nationale.

Suspectul Popa Ioan-Dorin, avand calitatea de ordonator de credite asupra fondurilor operative ale D.I.P.I., prin aprobarea unui numar de 100 de rapoarte inregistrate la D.I.P.I. in anul 2014, a schimbat, in scopul efectuarii unor cheltuieli de protocol si pentru inzestrarea institutiei – cheltuieli care nu au fost circumscrise activitatilor, actiunilor sau misiunilor cu caracter informativ-operativ, destinatia legala a sumei totale de 210.045,94 lei, alocate institutiei pentru fonduri operative. Sub pretextul unor cheltuieli operative, acesta si-a insusit suma de 44.833,44 lei. Pentru a ascunde deturnarea si delapidarea de fonduri, acesta a dispus, cu incalcarea legii, inregistrarea unor inscrisuri care nu contineau nicio informatie a carei divulgare sa fie de natura a produce daune securitatii nationale, in evidentele documentelor secrete de stat ale D.I.P.I.

Folosind acelasi mod de operare, in cursul anului 2015, in calitate de ordonator de credite asupra fondurilor operative ale D.I.P.I., suspectul Nicolae Gheorghe si-a insusit mai multe sume de bani, in total 10.000 lei, iar pentru acesta, in patru rapoarte, a atestat in fals existenta unor cheltuieli operative. Printr-o dispozitie emisa in anul 2015, in mod nelegal, a permis distrugerea mai multor rapoarte privind efectuarea unor cheltuieli operative, cu consecinta vatamarii intereselor legitime ale D.I.P.I. de a asigura respectarea legislatiei privind informatiile clasificate si de pastrare a documentelor financiar-contabile justificative.

In cursul anului 2015, in calitate de ordonator de credite asupra fondurilor operative ale D.I.P.I., prin aprobarea unor rapoarte, suspectul Vaduva Rares a schimbat destinatia legala a sumei totale de 13.476,22 lei, alocata institutiei pentru cheltuieli operative, banii fiind indreptati catre cheltuieli de protocol. Necesitatea efectuarii unor cheltuieli operative a fost atestata in fals. In acest context, suma de 4.002 lei a fost solicitata printr-un raport, de suspectul Zarnica Nelu. Pentru a ascunde deturnarea de fonduri, suspectul Vaduva Rares a dispus, cu incalcarea legii, inregistrarea unor inscrisuri care nu contineau nicio informatie a carei divulgare sa fie de natura a produce daune securitatii nationale, in evidentele documentelor secrete de stat ale D.I.P.I. Astfel a fost cauzata o vatamare a interesului legitim al statului roman de a asigura transparenta utilizarii resurselor materiale ale institutiilor publice.

In cursul anului 2016, suspectul Vaduva Rares, in calitate de secretar de stat in cadrul D.I.P.I., a refuzat, cu incalcarea legii, declansarea procedurii de declasificare a inscrisurilor retinute ca mijloace de proba in dosarul nr. 20/P/2016, al Directiei Nationale Anticoruptie, in scopul excluderii probelor care dovedesc vinovatia persoanelor inculpate in respectiva cauza penala. Fiind avertizat asupra consecintelor faptei sale, a refuzat sa puna la dispozitia procurorului o serie de inscrisuri, a caror predare fusese dispusa conform Codului de procedura penala, in dosarul mentionat.

La data de 29 august 2016, persoanelor mentionate li s-au adus la cunostinta calitatea procesuala de suspect si acuzatiile, in conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedura penala.

In cauza se efectueaza acte de urmarire penala si fata de alte persoane.

Pentru fapte similare NICOLAE GHEORGHE si ZARNICA NELU au fost trimisi in judecata intr-un dosar din care a fost disjunsa prezenta cauza (vezi comunicat nr. 634/VIII/3 din 11 mai 2016).

Facem precizarea ca efectuarea urmaririi penale este o etapa a procesului penal reglementata de Codul de procedura penala, activitate care nu poate, in nicio situatie, sa infranga principiul prezumtiei de nevinovatie.”

Sursa: hotnews.ro

Finanțele Vaslui au depășit în luna iulie programul de încasări

În luna iulie 2016 totalul veniturilor bugetare colectate de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Vaslui a fost de 55,1 milioane lei, ceea ce reprezintă un grad de realizare de 113,5% a programului de încasări.

directia judeteana de finante (1)La bugetul de stat au fost încasate venituri de 23,3 milioane lei. În cadrul acestui buget ponderea cea mai mare o dețin încasările din impozitul pe venit, de 13,2 milioane lei. Au urmat cele din TVA, de 3,1 mil. lei. Totodată, veniturile colectate din alte încasări au fost de 2,9 mil. lei.

La bugetul asigurărilor sociale de stat suma încasată a fost de 20,4 milioane lei. La bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, s-a încasat suma de 10,6 mil. lei, iar la bugetul asigurărilor pentru șomaj s-au încasat 0,8 mil. lei .

Inspectorii fiscali au dat amenzi ce au însumat 35.000 lei

În luna iunie inspectorii din cadrul Activității de Inspecție Fiscală au efectuat verificări la un număr de 49 agenți economici. Urmare a verificărilor efectuate au fost stabilite diferențe suplimentare de obligații fiscale în sumă de 3,4 milioane lei, reprezentând TVA și accesorii în sumă de 1,8 milioane lei, impozit pe profit și accesorii în sumă de 0,9 mil. lei, și alte impozite în valoare de 0,5 mil. lei. Pentru încălcarea unor acte normative, inspectorii fiscali au aplicat pe parcursul verificărilor 12 amenzi contravenționale în sumă de 35 mii lei.

Acțiunile de inspecție fiscală au vizat combaterea fraudelor privind taxa pe valoarea adăugată aferentă operațiunilor intracomunitare si modul de calculare, evidențiere și virare în cuantumurile și la termenele legale a obligațiilor față de bugetul consolidat al statului. De asemenea inspectorii AJFP Vaslui au făcut vizite inopinate pentru a verifica disciplina financiar-contabilă și a descoperi fapte de evaziune fiscală. Au mai verificat contribuabilii inactivi trecuți în evidența specială conform prevederilor legale în vigoare. (G.P)

Excedent bugetar la Finanțele Vaslui în luna iunie 2016

În luna iunie 2016, totalul veniturilor bugetare colectate de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Vaslui a fost de 51,7 milioane lei, ceea ce reprezintă un grad de realizare de 113,5% a programului de încasări.

La bugetul de stat au fost încasate venituri în sumă de 21,5 milioane lei. În cadrul acestui buget ponderea cea mai mare o dețin încasările din impozitul pe venit în sumă de 12,7 mil. lei. Au urmat cele din TVA, de 4,1 mil. lei. Totodată, veniturile colectate din alte încasări au fost de 3,5 mil. lei, iar cele din impozitul pe profit de 1,2 mil. lei .

La bugetul asigurărilor sociale de stat suma încasată a fost de 19,5 milioane lei. La bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, s-a încasat suma de 10 mil. lei. Iar la bugetul asigurărilor pentru șomaj s-au încasat 0,7 mil. lei .

Inspectorii fiscali au dat amenzi ce au însumat 11 mii lei

În luna iunie inspectorii din cadrul Activității de Inspecție Fiscală au efectuat verificări la un număr de 49 agenți economici. Urmare a verificărilor efectuate au fost stabilite diferențe suplimentare de obligații fiscale în sumă de 26,7 milioane lei, reprezentând: TVA și accesorii în sumă de 16,9 milioane lei, impozit pe profit și accesorii în sumă de 9,4 mil. lei, și alte impozite în valoare de 0,4 mil. lei. Pentru încălcarea unor acte normative, inspectorii fiscali au aplicat pe parcursul verificărilor un număr de 14 amenzi contravenționale în sumă de 11 mii lei.

Acțiunile de inspecție fiscală au vizat combaterea fraudelor privind taxa pe valoarea adăugată aferentă operațiunilor intracomunitare si modul de calculare, evidențiere și virare în cuantumurile și la termenele legale a obligațiilor față de bugetul consolidat al statului. De asemenea inspectorii AJFP Vaslui au făcut vizite inopinate pentru a verifica disciplina financiar-contabilă si a descoperi fapte de evaziune fiscală. Au mai verificat contribuabilii inactivi trecuți în evidența specială conform prevederilor legale în vigoare. (G.P)

Spitalul bârlădean, programat vineri la CJAS pentru negocieri

Vineri, 22 iulie, reprezentanții Spitalului „Elena Beldiman” din Bârlad, respectiv managerul Angela Chirilă și dr. Gabriela Daniș, directorul medical al instituției, sunt programați la Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) pentru a purta negocieri pe tema bugetului pe anul în curs.

Valoarea bugetului solicitat de conducerea spitalului este 5,7 milioane de lei.

Pe 5 iulie am depus la CJAS toate documentele necesare pentru contractarea cu Casa, ele urmând a fi verificate până pe 22, când vom merge la negocieri. Am estimat un buget de 5,7 milioane de lei, conform calculelor stipulate în lege, în funcție de indicatori, pacienți și servicii prestate. Bugetul propus este la nivelul anului trecut, buget în care este trecută și finanțarea programelor de sănătate pentru oncologie și ortopedie, care este asigurată tot de CJAS. Celelalte programe naționale, pe secții, sunt finanțate de către Ministerul Sănătății”, ne-a declarat Angela Chirilă, managerul Spitalului „Elena Beldiman”.

Cu siguranță, nici anul acesta, bugetul spitalului bârlădean nu va fi suficient, având în vedere doar un aspect – acela că 78% din valoarea lui este reprezentată de salarii. Vom reveni cu amănunte! (Mihaela NICULESCU)

Ce le-au pregătit autoritățile locale școlilor din municipiul Vaslui!

Ieri, Consiliul local (CL) Vaslui, a aprobat o rectificare importantă a bugetului municipiului, de peste 3,8 milioane lei, fonduri care vor fi alocate unităților școlare din subordinea Primăriei Vaslui.

Suma de peste 3,83 milioane lei, din care majoritatea provin din sume defalcate din impozitul pe venit, la care se adaugă 500.000 lei de la bugetul de stat, va fi folosită în învățământul preuniversitar, pentru realizarea reparațiilor. De asemenea, în ședința CL s-a aprobat construirea unui gard de 230 de metri, în valoare de 183.000 de lei, în jurul Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu”, singura școală din municipiul Vaslui care nu are gard de mai bine de 20 de ani. CL a alocat 500.000 lei Serviciului de salubritate al primăriei. Cele mai multe fonduri, 860.000 lei, s-au alocat pentru iluminat public și electrificări rurale. Primăria a alocat suma de 45.000 lei Serviciului Ecarisaj din cadrul SC Goscom SA, pentru construirea unui adăpost pentru câinii comunitari. Tot la rectificarea de ieri s-a stabilit ca sediul primăriei să fie dotat cu un lift. Costul proiectului: 200.000 lei. Liftul va servi personalului și persoanelor cu dizabilități locomotorii. De asemenea, primăria a alocat 80.000 lei pentru achiziționarea unui autoturism de serviciu nou. (Bogdan RUSU)

Fiscul a amendat vasluienii care au încercat să “ocolească” legea

control finanteÎn cursul lunii mai 50 de agenți economi au fost prinși cu nereguli de către inspectorii din cadrul Activității de Inspecție Fiscală AJFP Vaslui. În urma verificărilor întreprinse au fost stabilite diferențe suplimentare de obligații fiscale în sumă de 7,6 milioane lei din care: impozit pe profit și accesorii în sumă de 4,6 milioane lei, contribuții sociale și accesorii în sumă de 1,7 mil. lei, TVA și accesorii în valoare de 0,7 mil. lei; impozit pe salarii, accesorii și alte impozite în valoare de 0,6 mil. lei. Inspectorii fiscali au aplicat pe parcursul verificărilor 19 amenzi contravenționale de 18 mii lei. Aceștia au avut în vedere combaterea fraudelor privind taxa pe valoarea adăugată aferentă operațiunilor intracomunitare și realitatea și legalitatea sumelor negative din deconturile de TVA, cu opțiune de rambursare a TVA, solicitate de contribuabili. De asemenea modul de calculare, evidențiere și virare în cuantumurile și la termenele legale a obligațiilor fată de bugetul consolidat al statului la agenții economici cuprinși în programul de control fiscal. Verificările inopinate au vizat și disciplina financiar-contabilă și descoperirea faptelor de evaziune fiscală sau verificarea contribuabililor inactivi trecuți în evidența specială conform prevederilor legale în vigoare.

Programul de încasări pe luna mai a fost depășit

Totalul veniturilor bugetare colectate de AJFP Vaslui a fost de 48,5 milioane lei, sumă ce reprezintă un grad de realizare de 107% a programului de încasări. La bugetul de stat au fost încasate venituri de 19,1 mil. lei. În cadrul acestui buget ponderea cea mai mare o dețin încasările din impozitul pe venit în sumă de 11,1 mil. lei, urmate de cele din TVA în sumă de 4,7 mil. lei. Totodată, veniturile colectate din alte încasări au fost de 1,9 mil. lei și cele din impozitul pe profit de 1,4mil. lei. La bugetul asigurărilor sociale de stat suma încasată a fost de 19,3 mil. lei. La bugetul Fondului național unic de asigurări de sănătate, s-a încasat suma de 9,4 mil. lei, iar la bugetul asigurărilor pentru șomaj s-a încasat 0,7 mil. lei . (George PROCA)

Top 3 firme care au castigat bani de la stat in IT: Siveco, UTI si Teamnet. Toate au patronii condamnati definitiv sau umariti penal

Siveco Romania, firma fondata de Irina Socol, se afla pe primul loc intr-un top 20 al firmelor care au castigat cele mai multe contracte IT cu statul in perioada 2011-2015, dat publicitatii luni de Agentia pentru Agenda Digitala a Romaniei. In perioada mentionata, Siveco a castigat 62 de contracte in valoare de peste 430,1 milioane lei, cu 40 de autoritati publice. UTI Group, controlata de Tiberiu Urdareanu, se afla pe locul trei cu 25 de contracte semnate cu 15 autoritati, a caror valoare depaseste 269,9 milioane lei, iar Teamnet International, grup fondat de deputatul Sebastian Ghita, se afla pe locul patru cu 26 de contracte in valoare de 258,1 milioane lei, incheiate cu 17 institutii publice.

  • NOTA: Pe locul 2 in top se afla firma Dimar SRL care se ocupa de lucrari de constructii a drumurilor si care in 2014 a castigat in asociere cu UTI Group si Expert One Research (firma apropiata lui Sebastian Ghita), un contract IT de peste 275,6 milioane lei cu Ministerul Mediului

Agentia pentru Agenda Digitala a Romaniei, aflata in subordinea Ministerului Comunicatiilor, a publicat luni un nou top al operatorilor economici care au incheiat contracte in domeniul IT&C prin Sistemul Electronic de Achizitii Publice (S.E.A.P.). Topul a fost realizat prin insumarea valorii contractelor incheiate (pe tipuri de proceduri) in perioada 2011 ¬ 2015.

TOP 20 firme cu cele mai mari contracte IT castigate cu statul in perioada 2011-2015:

  • 1. Siveco Romania – 430,1 milioane lei/62 de contracte/40 de autoritati
  • 2. Dimar SRL – 275,6 milioane lei/1 contract/1 autoritate
  • 3. UTI Group – 269,9 milioane lei/25 contracte/15 autoritati
  • 4. Teamnet International – 258,1 milioane lei/26 contracte/17 autoritati
  • 5. Telekom Romania Communications – 251,1 milioane lei/41 contracte/20 autoritati
  • 6. Romsys – 147,3 milioane lei/37 contracte/29 autoritati
  • 7. S&T Romania – 105,08 milioane lei/26 contracte/19 autoritati
  • 8. Bion Advanced Support Team – 102,7 milioane lei/11 contracte/10 autoritati
  • 9. E-Information SRL – 100,6 milioane lei/21 contracte/5 autoritati
  • 10.  Ager Business Tech – 95,8 milioane lei/18 contracte/11 autoritati
  • 11. Telecomunicatii CFR – 91,5 milioane lei/7 contracte/1 autoritate
  • 12. Logika IT Solutions – 80,2 milioane lei/4 contracte/3 autoritati
  • 13. Tangible Corporation – 72,7 milioane lei/58 contracte/25 autoritati
  • 14. Net Brinel – 72,3 milioane lei/58 contracte/25 autoritati
  • 15. Quality Business Solutions – 69,3 milioane lei/10 contracte/5 autoritati
  • 16. Open Gov SRL – 62,3 milioane lei/4 contrace/4 autoritati
  • 17. Asseco See – 60,3 milioane lei/21 contracte/11 autoritati
  • 18. Intrarom – 59,6 milioane lei/14 contracte/8 autoritati
  • 19. Informatica Feroviara – 59,2 milioane lei/14 contracte/3 autoritati
  • 20. Focality – 55,04 milioane lei/20 contracte/9 autoritati

Atrage atentia prezenta pe locul 2 in topul contractelor IT castigate cu statul a firmei Dimar SRL, care a castigat de la o singura autoritate publica un contract de peste 275,6 milioane lei.

Mai mult, datele de la Ministerul de Finante arata ca domeniul de activitate al acestei firme este cel de lucrari de constructii a drumurilor si autostrazilor. Ce cauta intr-un top IT?

Raspunsul il ofera datele din Sistemul Electronic de Achizitii Publice (SEAP), din care aflam ca firma Dimar SRL a castigat in vara anului 2014 un contract cu Ministerul Mediului in valoare de 275,6 milioane lei.

Doar ca Dimar SRL nu a castigat singura acest contract, ci in asociere cu firmele Expert One Research (fosta XOR IT – o firma cu actionari apropiati deputatului Sebastian Ghita.), Rokura SRL si cu UTI Group.

Contractul castigat de aceasta asociere de firme cu Ministerul Mediului s-a numit: Watman – sistem informatic de management integrat al apei – faza I.

  • De notat ca fondatorii Siveco, UTI si Teamnet au fost condamnati definitiv sau sunt urmariti penal in prezent.

Astfel, fostul presedinte Siveco Romania, Irina Socol, a fost condamnata definitiv in aceasta luna de Curtea de Apel Bucuresti la doi ani si sase luni inchisoare cu executare pentru savarsirea infractiunii de evaziune fiscala.

Irina Socol a fost trimisa in judecata in noiembrie 2014 de catre procurorii Parchetului Curtii de Apel Bucuresti, fiind acuzata ca a pus bazele unui mecanism evazionist in care a angrenat firma pe care a infiintat-o, Siveco Romania.

Procurorii au acuzat ca reprezentantii companiei Siveco Romania au creat un circuit infractional format din peste 50 de societati comerciale, prin care ar fi fost evidentiate tranzactii fictive derulate in perioada 2009-2013, in valoare de aproximativ 10 milioane de euro.

De asemenea, Tiberiu Urdareanu, fondatorul grupului UTI, este judecat, alaturi de primarul din Iasi, Gheorghe Nechita, pentru ca i-ar fi dat mita edilului pentru implementarea de catre UTI, firma pe care o detine, a sistemului de management al traficului din Iasi. Dupa deschiderea dosarului, omul de afaceri a facute mai multe denunturi pentru a isi reduce pedeapsa.

Omul de afaceri Tiberiu Urdareanu este cel care l-a denuntat pe Ludovic Orban la DNA in dosarul in care fostul candidat la Primaria Capitalei este urmarit penal pentru cumparare de influenta. Urdareanu ar fi inregistrat discutia in care fostul lider liberal ii cerea bani pentru a isi plati aparitiile televizate in campania pentru alegerile locale din 5 iunie, potrivit Mediafax, care citeaza surse judiciare.

Potrivit surselor citate, Urdareanu a avut asupra sa echipament tehnic la una dintre intalnirile pe care le-a avut cu Ludovic Orban, inregistrandu-l pe acesta cand ii cerea 50.000 de euro, bani care urmau sa ajunga la doi patroni de televiziune, Sorin Oancea, directorul B1 Tv, si Cozmin Gusa, actionarul postului Realitatea Tv, pentru a isi asigura aparitiile televizate in timpul campaniei electorale.

Deputatul Sebastian Ghita, patronul Romania TV si fondatorul grupului Teamnet International, este in prezent urmarit penal pentru doua infractiuni de folosire, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii, doua infractiuni de dare de mita, santaj, cumparare de influenta si conducerea unui vehicul fara permis de conducere.

In acelasi dosar mai sunt cercetati penal procurorii Liviu Tudose si Aurelian Mihaila, fostul subsecretar de stat in MAI, Viorel Dosaru, si fostul sef al DGA Prahova Constantin Ispas. Acestia sunt acuzati ca au permis accesul deputatului la informatii dintr-un dosar care nu erau destinate publicitatii, scopul constand in zadarnicirea unei anchete penale, dar si in protejarea intereselor unor persoane si firme cercetate in cauza respectiva.

In luna martie din acest an, procurorii DNA Ploiesti au dispus masura controlului judiciar pe cautiune fata de deputatul Sebastian Ghita, fiind stabilita suma de 13 milioane de euro.

Sursa; hotnews.ro

Prima rectificare de buget a municipiului Vaslui, dedicată învățământului și parcărilor

de Marian MOCANU

Consilierii locali au aprobat ieri rectificarea bugetului local a municipiului Vaslui, prima din acest an. Rectificarea este săracă, de doar 1,06 milioane lei, astfel că, cu excepția alocării de fonduri pentru construcția unei parcări în Cartier, restul banilor au fost direcționați către învățământ.

Prima rectificare din acest an a bugetului local a municipiului Vaslui a fost foarte săracă, fiind alocați, pentru diverse cheltuieli, doar 1,06 milioane lei. Acest lucru denotă faptul că bugetul inițial, creionat de primărie și aprobat de consilierii locali la începutul lunii februarie, a fost foarte bine întocmit, eventualele rectificări de buget fiind făcute pentru situații de urgență sau în eventualitatea fericită în care sunt accesate și alte fonduri.

Cea mai mare parte a sumei destinate rectificării de buget, respectiv 580.000 lei sunt destinați realizarea unei parcări pe strada Ștefan cel Mare, bl. 410, în spatele unei clinici private, o zonă în care locurile de parcare sunt deficitare.

Restul banilor, 480.000 lei, sunt destinați învățământului vasluian, din care 135.000 lei, primiți de la Ministerul Finanțelor sunt pentru acordarea de tichete sociale pentru copiii săraci din grădinițele vasluiene. Restul banilor sunt destinați Liceului Tehnologic „Ion Mincu”, pentru realizarea obiectivelor de investiții prevăzute în acest an, introducerii de sisteme de supraveghere video în 12 grădinițe și școli de pe raza municipiului Vaslui, realizarea unui proiect privind construcția unui gard la Școala Gimnazială Mihai Eminescu ori o instalație de paratrăsnet la Liceul Ștefan Procopiu. Suplimentar, din sume primite de administrațiile locale în cadrul unor programe cu finanțare nerambursabilă, primăria va acorda 807.500 lei pentru cofinanțarea unor proiecte derulate de unele instituții de învățământ din fonduri europene. Este vorba de proiectul „Skills for life: Literacy” (Aptitudini pentru viață)”, derulat de Liceul Ștefan Procopiu, a cărui cofinanțare este de 60.000 lei, acordarea sumei de 700.000 lei pentru proiectul Liceului Tehnologic „Ion Mincu” – ”Internship – opportunity to close the gab between theory and practical reality (Întâlniri de lucru – oportunități între teorie și practică reală”, și a sumei de 47.500 lei Școlii Gimnaziale Constantin Parfene, pentru cofinanțarea proiectului „Spre școala secolului XXI prin învățarea centrată pe competențe cheie”.

Rectificare săracă a bugetului Consiliului Județean Vaslui

de Marian MOCANU

Prima rectificare de buget a județului Vaslui este una din cele mai sărace din ultimii ani. Practic, doar două instituții din subordinea Consiliului județean, respectiv Spitalul Județean de Urgență Vaslui, și Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad vor benefica de alocări suplimentare financiare în sumă de… mai puțin de 150.000 lei! Chiar dacă și alte instituții, printre care Teatrul „V.I Popa”, ori Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui au cerut, la rându-le rectificări a bugetului alocat la începutul acestui an, solicitările nu au fost aprobate pentru că nu sunt bani. Nici măcar în an electoral!

Se strânge cureaua la Consiliul Județean Vaslui! Chiar dacă suntem în an electoral, an în care vor fi organizate atât alegeri locale, cât și parlamentare, guvernul nu a deschis „robinetul de bani”. În consecință, prima rectificare a bugetului județului Vaslui din acest an este foarte săracă, bugetul fiind suplimentat cu doar 149.750 lei, practic cât prețul unui apartament!

Pe ordinea de zi a ședinței Consiliul Județean Vaslui de azi, 17 martie, se află un proiect de hotărâre privind prima rectificare de buget pentru anul 2016. Mai multe instituții, Serviciul Public Comunitar Județean de Evidență a Persoanelor Vaslui, Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui, Teatrul „V.I Popa” Bârlad, ori Centrul de asistență medico socială Codăești au solicitat, fără succes, suplimentarea bugetului prevăzut pentru acest an. La secțiunea de dezvoltare, suma, de 149.750 lei, prevăzută la această rectificare de buget va fi alocată pentru nevoile urgente ale doar două instituții din subordinea CJ Vaslui. Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad îi va fi alocată suma de 31.000 lei pentru modernizarea secției „Personalități Bârlădene”, situată în incinta sediului „BASA” Bârlad, „pentru a atrage un număr cât mai mare de vizitatori”, așa cum se arată în expunerea de motive a proiectului de hotărâre. Banii sunt destinați achiziționării de mobilier modular, format din vitrine din PAL, cuburi de sticlă și panouri de expunere din fondex. Restul sumei, de 118,750 lei, prevăzută prin rectificarea de buget, va ajunge la Spitalul Județean de Urgență Vaslui. Nu pentru reparații sau reabilitări, ci pentru întocmirea de documentații tehnico-economice pentru realizarea a trei obiective de investiții. Este vorba de „Sistematizarea pe verticală a curții interioare (!?) a Spitalului Județean de Urgență Vaslui, Pavilion Central”, pentru care se va aloca suma de 70.000 lei doar în vederea întocmirii documentației tehnico-economice, și un alt studiu privind realizarea scării exterioare de evacuare în caz de incendiu și refacerea fațadei Spitalului TBC, pentru care se va aloca suma de 35.000 lei. Restul de 13.750 lei se vor aloca pentru întocmirea studiilor în vederea expertizării și reabilitării dispensarului TBC Vaslui, având în vedere că pe fațada clădirii în care funcționează acest dispensar s-a format o fisură de aproximativ 8 mm, iar unul din colțurile clădirii s-ar fi lăsat cu aproximativ 15 cm. Cât privește executarea efectivă a lucrărilor în cazul celor trei proiecte a Spitalul Județean de Urgență Vaslui, banii vor fi alocați probabil la o altă rectificare bugetară. Dacă va fi de unde!

Bugetul municipiului Vaslui a fost adoptat

de Marian MOCANU

După discuții aprinse, care însă au durat mult mai puțin timp ca în anii anteriori, consilierii locali au adoptat, cu un singur vot împotrivă, bugetul municipiului Vaslui pentru anul 2016. Așa cum a declarat Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui: „Bugetul de 122 milioane lei programat pentru anul 2016 este un buget care nu ne satisface, nevoile urbei sunt mult mai mari”. În acest an, municipiul Vaslui va conta pe venituri de 122,14 milioane lei, din care 24 milioane lei din taxe și impozite locale. Cheltuielile programate sunt de 122,4 milioane lei, din care mare parte, 112 milioane lei, pentru secțiunea de funcționare și doar 12 milioane lei pentru investiții. Din acești bani, un sfert vor fi cheltuiți din fonduri locale pentru finalizarea PIDU, bani care din cauza nefinalizării la timp a proiectului au fost pierduți din finanțarea europeană nerambrusabilă inițială. Municipalitatea speră ca, pe parcursul anului, să atragă și alte fonduri nerambursabile pentru investiții, în special din surse cu surse de finanțare europeană.

Consilierii locali au votat ieri bugetul municipiului Vaslui pentru anul 2016. Discuțiile, deși aprinse, au durat aproape o oră, mai puțin față de anii trecuți, și asta pentru că, așa cum au observat chiar și consilierii opoziției, proiectul de buget a fost întocmit cu profesionalism, ușor de înțeles pentru toți cetățenii. După ce bugetul a fost pus în dezbatere publică, cetățenii municipiului au putut face propuneri și amendamente. Au fost înregistrate doar trei astfel de propuneri. Este vorba de susținerea unui eveniment cultural care oricum era în atenția municipalității și de construirea fie de parcuri de joacă, fie de dotare a celor existente cu amenajări specifice pentru copiii în vârstă de până la trei ani. În rest, consilierii opoziției au remarcat faptul că vor fi alocați puțini bani pentru investiții, iar unele obiective propuse anterior, cum este cazul pistei de aterizare de elicopter, nu au mai fost cuprinse în acest buget.

„Cred că am ajuns să finanțăm unele investiții ca să ne aflăm în treabă. Sunt străzi care urmează a fi asfaltate, deși nu au canalizare, construim un centru de informare turistică fără să știm dacă va avea adresabilitate, și, în schimb, tergiversăm demersurile pentru preluarea în administrare în vederea reabilitării a Palatului Copiilor, ajuns o ruină. Scopul bugetului local nu este de a plăti salarii angajaților din sistemul public, ci de a crește nivelul de trai a locuitorilor municipiului. Ori acesta nu crește!”, a spus consilierul Alexandru Volocaru.

Opiniile acestuia nu au fost îmbrățișate în totalitate de colegii din opoziție. Liberalul Radu Sorin a ținut să remarce faptul că un sfert din bugetul pentru dezvoltare, de 12 milioane lei, este alocat pentru finalizarea, în acest an, a reabilitării străzii Ștefan cel Mare și a zonei pietonale: „Această reabilitare făcea parte din Planul Integrat de Dezvoltare Urbană, megaproiect finanțat din fonduri europene nerambursabile. Din cauză că nu s-a reușit finalizarea la termen, la sfârșitul anului trecut, a asfaltării străzii Ștefan cel Mare, s-a ajuns în situația să susținem noi, de la bugetul local, finalizarea lucrărilor. Deci, s-au pierdut mai bine de patru milioane lei, bani pe care noi practic îi aveam, și pe care, în acest an, puteam să-i folosim pentru alte investiții de interes cetățenesc. Cine cine e de vină pentru întârziere? Constructorul, vremea, managerul de proiect? Cine ar trebui să răspundă pentru pierderea acestor bani? Cred că și noi, consilierii, și cetățenii orașului, ar trebui să primească un răspuns!”, s-a exprimat în Sorin Radu în plenul ședinței de Consiliu Local.

În rest, consilierii au salutat faptul că, la secțiunea funcționare a bugetului, au fost alocate sume importante pentru componenta socială, dar și pentru acțiunile culturale, religioase și sportive ce vor avea loc în municipiul Vaslui. „Este un buget bine structurat, care acoperă, în parte, nevoile orașului și la secțiunea funcționare și la cea de dezvoltare. Sunt asigurate salariile, subvențiile sau ajutoarele destinate persoanelor defavorizate. Mai mult, observ din proiectul de buget că municipiul Vaslui are o datorie publică la bănci de doar 2,7%, față de maximul pe care l-ar putea accesa, de 30%. Este un lucru foarte bun, asta înseamnă că municipalitatea și-a făcut foarte bine treaba descurcându-se cu fondurile proprii și cele atrase de la bugetul de stat sau Uniunea Europeană”, a fost de părere consilierul Valeriu Caragață.

Bugetul pentru anul 2016 a municipiului Vaslui este structurat pe două secțiuni: cea de funcționare și cea de dezvoltare. La Secțiunea de funcționare, veniturile programate pentru acest an sunt de 122,14 milioane lei. Din acestea, aproape 24 milioane de lei provin din încasările de taxe și impozite locale sau a amenzilor, iar restul din alte surse, în principal de la bugetul de stat. Față de anii anteriori, încasările din finanțări europene sunt foarte mici, dat fiind faptul că proiectele accesate au fost finalizate. În ceea ce privește cheltuielile secțiuni de funcționare, acestea sunt de 112 milioane lei. „Din aceste cheltuieli de funcționare se plătesc salariile a peste 3.500 de oameni, angajați ai primăriei și instituții din subordine, cadre didactice, însoțitori maternali sau a persoanelor cu handicap. Alți peste 7.700 vasluieni beneficiază de subvenții, cum ar fi cele la căldură sau transportul în comun, ori beneficiază de produse sociale, burse pentru elevi sau alte ajutoare financiare. La acestea se adaugă cheltuielile cu igienizarea, repararea și întreținerea domeniului public, în afara acoperirii cheltuielilor pentru buna desfășurare a activității primăriei și instituțiilor din subordine. Nu sunt uitate nici prestațiile sociale, în sumă de peste 17 milioane lei, ori cele culturale, artistice, sportive sau religioase”, a declarat primarul Vasile Pavăl.

primar vasile paval sedinta clÎn ceea ce privește secțiunea de dezvoltare, pentru investiții au fost alocați 12 milioane lei. „Acești bani vor merge pentru finalizarea obiectivelor deja demarate și vom începe obiective noi. Propunerile în ceea ce privește investițiile din acest an vor fi completate atunci când vor fi finalizate studiile de fezabilitate a unor noi obiective. Este vorba de Spitalul II – municipal, de asfaltarea străzilor Traian, Republicii, modernizarea altor străzi, cum ar fi din zona Delea sau Valentin Silvestru. 2016 este un an de interferență a celor două etape a Programului Operațional Regional, iar pentru perioada 2014 – 2020 a POR vor fi alocate României peste 40 miliarde de euro. Depinde numai de noi, din municipalitate, să întocmim, cu girul consilierilor locali, proiecte pentru accesarea de fonduri europene nerambursabile în vederea dezvoltării în continuare a municipiului Vaslui. Bugetul votat astăzi este bugetul comunității, iar mie și colegilor din primărie ne revine sarcina de a-l duce la îndeplinire cu maximă responsabilitate”, a explicat primarul Vasile Pavăl.

Anul electoral aduce primul boicot: consilierii PNL au lipsit de la ședința CL Coșmești, în care s-a votat bugetul

Consilierii PNL din Cozmești au boicotat ultima ședință de Consiliu Local de la sfârșitul săptămânii trecute, cu speranța că-l vor lăsa fără buget, în an electoral, pe primarul Hristache Sima, iar pentru a-și duce planul la îndeplinire, ar fi contactat și un consilier al puterii locale, căruia i s-ar fi propus o sumă de bani să nu participe la ședință.

Apropiatele alegeri locale încing spiritele în partide, mai ales la nivelul comunităților. Un exemplu în acest sens este Cozmeștiul, acolo unde consilierii aflați în opoziție au încercat să-l saboteze pe primarul în funcție, Hristache Sima, pentru a-l lăsa fără buget chiar în an electoral. În acest sens, patru din cei cinci consilieri PNL, printre care și fostul edil Vasile Aporcăriței, au boicotat ședința în care s-a votat bugetul comunei. Numai că planul lor a rămas fără finalitate, în condițiile în care un consilier chiar de la ei din partid nu s-a raliat, iar un altul, de la puterea locală, nu a acceptat propunerea venită tot de la liberali.

Așa după cum susține primarul Sima, acestuia din urmă i s-ar fi propus o sumă de bani pentru a nu participa la ședință. Am rămas uimit când un consilier mi-a povestit ce i s-a propus contra unei sume de bani, și știm cine este acea persoană”, a declarat edilul Hristache Sima.

Așadar, fără a reuși să coalizeze și să adune șase consilieri locali, din cei 11 câți sunt la Cozmești, liberalii au pierdut o primă bătălie electorală în această comună. De altfel, ei nu au motivat oficial la secretarul primăriei și al CL de ce nu se prezentat la ședință.

Cei patru consilieri nu au motivat în nici un fel gestul lor. Dacă așa înțeleg ei că trebuie să lupte pentru oameni, atunci greșesc grav. Dar pe mine nu mă interesează astfel de jocuri și încerc să aduc Cozmeștiul, împreună cu ceilalți consilieri, aparatul primăriei și oamenii din sat, în rândul comunelor despre care se poate spune că s-a făcut ceva bun. Ăsta este rolul meu și pentru asta am fost ales”, a conchis primarul Sima.

Actualul edil Hristache Sima este la primul mandat de primar, după ce, în 2008 a fost ales din partea PRM. Ulterior, a schimbat tabăra politică și, prin celebra Ordonanță 55, în toamna anului 2014 s-a înscris în PSD. (Ionuț PREDA)

Se conturează bugetul municipiului Vaslui pentru anul 2016

de Marian MOCANU

Primăria municipiului Vaslui a inițiat pe site-ul său, primariavaslui.ro, procedura de dezbatere publică a proiectului de buget pentru anul 2016. Deocamdată, este postat doar bugetul de venituri și cheltuieli, urmând ca, zilele următoare, să fie puse și principalele investiții ce urmează a fi implementate pe parcursul acestui an. Cetățenii municipiului Vaslui sunt chemați să trimită în scris propunerile, opiniile și sugestiile cu privire la bugetul pentru acest an.

Pe data de 4 februarie, consilierii locali sunt chemați în ședință pentru aprobarea bugetului local a municipiului Vaslui pentru anul 2016. Deja, primăria a inițiat procedura de dezbatere publică a bugetului, postând pe site-ul primariavaslui.ro proiectele de venituri și cheltuieli aferente acestui an. În zilele viitoare, pe același site, la capitolul “Dezbatere publică”, va fi afișată și lista obiectivelor de investiții pentru acest an, listă ce poate fi completată prin propunerile, opiniile și sugestiile cetățenilor sau a aleșilor locali. Aceste propuneri trebuie formulate în scris și depuse sau trimise prin poștă pe adresa Biroului cu relații cu Publicul al Primăriei municipiului Vaslui.

Pentru 2016 Primăria municipiului Vaslui contează pe venituri de peste 124 milioane lei. Aproape 20 milioane lei vor proveni din plata taxelor și impozitelor locale, venituri din concesiuni, arende sau dividende de la societățile primăriei. Alte două milioane de lei urmează a fi atrase din amenzi rutiere sau de altă natură, care, conform noului Cod Fiscal, se încasează cu prioritate înaintea plății impozitelor și taxelor locale. În bugetul local a municipiului Vaslui, o parte importantă o reprezintă sumele defalcate din impozitul de venit sau din TVA, destinat echilibrării bugetelor locale. Pentru acest an, aceste sume defalcate reprezintă circa 75% din bugetul municipiului, fiind în sumă totală de aproape 90 milioane lei. În ceea ce privește fonduri europene nerambursabile, în 2016 primăria Vaslui va conta doar pe circa 7,5 milioane lei, dat fiind faptul că cel mai important proiect finanțat din fonduri europene, Planul Integrat de Dezvoltare Urbană este aproape de finalizare. În ceea ce privește capitolul de cheltuieli pentru anul 2016, acestea sunt în sumă totală de 110,059 milioane lei, jumătate fiind destinate învățământului, respectiv 45 milioane lei pentru plata salariilor profesorilor și aproape 7 milioane lei pentru investiții și dezvoltarea bazei materiale a școlilor din municipiul Vaslui. Alte 8,8 milioane lei sunt destinate capitolului cultură, recreere și religie, 16,6 milioane lei vor fi alocați pentru asigurări și asistență socială, iar 4,87 milioane lei pentru ordine publică și siguranța cetățenilor. Restul banilor sunt destinați finalizării investițiilor începute, continuării procesului de modernizare a municipiului Vaslui, dar și pentru acordarea de subvenții la căldură sau transportul în comun, precum și pentru alte activități cetățenești. Bugetul detaliat al municipiului Vaslui va putea fi vizualizat în zilele următoare, urmînd ca, pe 4 februarie acesta să fie discutat și aprobat de consilierii municipali.

La județul sărac, nici boii nu trag!

de Marian MOCANU

Bugetul de stat pentru anul 2016 nu a fost prea darnic cu județul Vaslui, acordând doar 103,699 milioane lei pentru echilibrarea bugetelor locale, sumă aproape la jumătate față de anul trecut. La acești bani se mai adaugă 394 milioane lei cu destinația precisă învățământ, protecția copilului și persoane cu handicap. Pentru întreținerea și reabilitarea drumurilor județene sau comunale s-au alocat doar 9,98 milioane lei. 

Administrația Finanțelor Publice Vaslui a făcut publică alocarea, de la bugetul de stat, a banilor pentru echilibrarea bugetelor locale în anul 2016. Este vorba de banii alocați din suma defalcată din TVA și din cota de 18,5% din impozitul pe venit alocați, conform unui algoritm, direct către comune. În total, județului Vaslui i s-au alocat 103,699 milioane lei, din care 28 milioane lei pentru Consiliul județean Vaslui și 75,7 milioane lei pentru bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor, la care se mai adaugă suma de 8,647 milioane lei pentru achitarea ratelor unor împrumuturi contractate din venituri pentru privatizare. În plus, Consiliul Județean și primăriile au mai primit alți 394 milioane lei cu destinația precisă învățământ, protecția copilului și cea a persoanelor cu handicap, inclusiv pentru Programul „Cornul și laptele” destinat elevilor.

Pentru întreținerea și reabilitarea drumurilor județene sau comunale a fost alocată suma de 9,98 milioane lei, practic cea mai mică sumă alocată în comparație cu celelalte județe din Moldova. În aceste condiții, sumele alocate de Consiliul Județean Vaslui primăriilor pentru întreținerea și repararea drumurilor comunale sunt de maxim 250.000 lei, unele primării primind nici jumătate din această sumă.

În ceea ce privește banii alocați direct de Ministerul Finanțelor pentru echilibrarea bugetelor locale, respectiv 75,7 milioane lei, împărțirea acestora s-a făcut conform unui algoritm. Astfel, 20% din bani s-a alocat în funcție de ponderea terenului intravilan în totalul intravilanului județului, 20% din bani s-au repartizat prin Hotărâre de Consiliu Județean pentru achitarea arieratelor, iar 60% din bani s-au împărțit în funcție de media impozitului pe venit pe cap de locuitor ale fiecărei unități administrativ teritoriale în parte. Conform acestui criteriu, cele mai bogate unități administrativ teritoriale, cu o medie mai mare decât cea pe județ, sunt municipiile Vaslui, Bârlad și Huși, și comunele Berezeni, Drânceni, Fălciu, Munteni de Jos. Acesta este și motivul pentru care acestea  au primit și cei mai puțini bani, respectiv 193.000 lei – Drânceni, 215.000 lei – Berezeni, 252.000 lei – Muntenii de Jos și 277.000 lei – Fălciul. Cei mai mulți bani îi vor primi comunele Zorleni – 1,791 milioane lei, Stănilești – 1,244 milioane lei, Banca – 1,189 milioane lei, Dragomirești – 1,179 milioane lei și Puiești – 1,145 milioane lei, alte doar patru comune, Codești, Dumești, Ivănești și Pădureni, primind sume de peste un milion de lei fiecare. Dintre acestea, doar Dragomireștiul, Dumeștiul și Pădureniul se află pe lista celor mai sărace comune din județ, din punct de vedere a venitului pe cap de locuitor.

În ceea ce privește municipiile, Vasluiul, unde anul trecut s-a încasat un impozit pe venit mai mare decât al tuturor celorlalte municipii și orașe la un loc, nu a primit nici un ban conform aceluiași criteriu, la fel ca și Bârladul și Hușiul, a căror medie pe cap de locuitor este mult peste cea a județului. Astfel, în total, municipiului Vaslui i-a fost alocată de la bugetul de stat, pentru echilibrarea bugetului local, suma de 683.000 lei, Bârladului – 442.000 lei, iar Hușului, 452.000 lei. În același timp, la bugetul Negreștiului va ajunge suma de 1,207 milioane lei, în timp ce la Murgeni, 1,384 milioane lei. La aceste sume se adaugă banii alocați de la Consiliul Județean Vaslui pentru stingerea arieratelor.

Statul rus vrea sa vanda peste un sfert din actiunile pe care le detine la concernul petrolier Rosneft, pentru a acoperi gaurile la buget

Statul rus vrea sa vanda peste un sfert din actiunile pe care le detine la concernul petrolier Rosneft, pentru a acoperi gaurile la buget Caderea pretului la petrol atinge Rusia in inima economiei sale. Aproape jumatate din veniturile Rusiei provin din exporturile de materii prime, mai cu seama gaz si petrol. La cca 36 de miliarde de euro evalueaza ministrul de finante rus, Anton Siluanow, “gaura” la bugetul rusesc, provocata prin caderea abrupta a pretului la petrol, in ipoteza in care nivelul actual al pretului se mentine.

Prin urmare, guvernul rus e nevoit sa reia in considerare o solutie dezbatuta mai demult. In 2013, se vorbea de reducerea participatiei statului rus la compania energetica Rosneft, care este de 69,5%. Iata ca vanzarea a 19,5% din aceasta participatie este din nou pusa pe rol. “Trebuie sa construim bugetul cu noi realitati si mijloace diminuate” a declarat Siluanow, citat de Handelsblatt.de.

Potrivit declaratiilor sale, statul rus trebuie sa recurga la rezervele pe care le are, pentru a compensa deficitul bugetar. O parte din participatiile la Rosneft si din fondul de proprietate NWF ar fi doua solutii mentionate de Siluanow.

Guverul rus a construit bugetul 2016 pe baza unui pret de 50 de dolari la barilul de petrol. Acesta insa a atins recent si minimul de cotatie pe bursa de 27 de dolari. La un astfel de nivel, guvernul rus trebuie sa isi revizuiasca incasarile in minus, si anume cu 3 mii de miliarde de ruble (cca. 36 de miliarde de euro).

Din vanzarea a 19,5% participatii la Rosneft, se spera obtinerea a o mie de miliarde de ruble (11,8 miliarde de euro). Rosneft si compania aeriana Aeroflot au fost mentionate inca de anul trecut, de catre presedintele rus Vladimir Putin, drept candidate la partiala privatizare.

Rezervele exprimate au fost insa in privinta unor conditii de piata neprielnice, in care si devalorizarea puternica a rublei isi are rolul ei.

Rosneft este o companie energetica rusa, cu sediul la Moscova, notata la bursa incepand cu 2006. Seful companiei, Igor Serschin, a fost sef-adjunct al administratiei prezidentiale a lui Putin. Actionar majoritar la Rosneft este statul rus, cu 69,5%. Un alt actionar important este compania britanica British Petroleum, cu 19,75% din actiuni.

Caderea puternica a pretului la petrol de anul trecut (cu aceeasi tendinta, se pare, si in 2016) este datorata catorva factori. La o serie dintre ei m-am referit pe larg in articolul din decembrie 2015 “Razboiul petrolului, faza decapitati-i pe rusi”. 

Pe scurt, acestea sunt: ridicarea sanctiunilor la export (inclusiv de petrol) asupra Iranului, un colos petrolier; rivalitatea neostoita la vanzari a tarilor OPEC; legea bugetara adoptata in decembrie 2015 de Congresul american, care elimina restrictiile la exportul american de combustibil (chiar si neprelucrat).

Nu doar Rusia se resimte puternic in urma prabusirii pretului la petrol. In Venezuela s-ar fi declansat vineri “starea de necesitate in economie’, relateaza N-TV.de. relateaza N-TV.de.

Banca Centrala a comunicat o scadere economica a tarii cu 4,5%, in primele noua luni ale anului trecut. Concomitent, rata de inflatie a ajuns la 141,5%, cea mai mare din lume. Presedintele socialist Nicolas Maduro are 60 de zile, pentru a lua masuri de redresare a situatiei.

Veniturile colectate în decembrie de AJFP Vaslui, mai mari decat în anul precedent

În luna decembrie 2015, veniturile bugetare colectate de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Vaslui au crescut cu 6,4 milioane lei, față de perioada similară a anului 2014. Creșterea de aproximativ 9% a dus la un total de 73,8 milioane lei. La bugetul de stat veniturile încasate au fost cu mai mari cu 4,3 milioane fată de nivelul veniturilor încasate în perioada similară a anului 2014 și au însumat 25,2 milioane lei. Bugetul Fondului național unic de asigurări de sănătate a înregistrat o scădere de 0,5 milioane lei fată de aceeași perioadă a anului 2014. În timp ce la bugetul asigurărilor pentru șomaj veniturile încasate au fost la același nivel cu cele ale perioadei similare a anului 2014, de 1 mil. lei.

Controalele Fiscului au dus la colectarea a 18 milioane lei

În cursul lunii decembrie 2015, 88 de agenți economici au fost prinși în timp ce încălcau acte normative, iar inspectorii fiscali au aplicat pe parcursul verificărilor 22 amenzi contravenționale în sumă de 28 mii lei. Diferențele suplimentare de obligații fiscale de plată au fost în valoare totală de 18 milioane lei. În urma verificarilor inspectorilor ANAF, 11,9 milioane lei au fost colectați pentru TVA, 5.2 milioane lei pentru impozit pe profit și 0,4 mil. pentru impozit pe dividende. Diferențe suplimentare au mai fost calculate în valoare de 0,5 mil. lei, pentru contribuții și alte impozite. Acțiunile de inspecție fiscală au vizat nereguli precum combaterea fraudelor privind taxa pe valoarea adaugată aferentă operațiunilor intracomunitare, realitatea și legalitatea sumelor negative din deconturile de TVA, cu opțiune de rambursare a TVA, solicitate de contribuabili. Inspectorii au mai urmărit modul de calculare, evidențiere și virare în cuantumurile și la termenele legale a obligațiilor fată de bugetul consolidat al statului la agenții economici cuprinși în programul de control fiscal. De asemenea controalele au fost făcute pentru verificări inopinate privind disciplina financiar-contabilă și descoperirea faptelor de evaziune fiscală conform Ordinului președintelui ANAF nr.678/2008 și a se verifica dacă există contribuabili inactivi trecuți în evidența specială conform Ordinului președintelui ANAF nr.575/2006. (G.P)

2015 – An financiar bun pentru Primăria Vaslui

de Marian Mocanu

Procentul mare de încasare a obligațiilor fiscale și atragerea de surse importante de venituri pentru investiții au constituit baza pentru ca municipalitatea vasluiană să finalizeze, continue și să înceapă noi proiecte de dezvoltare a municipiului. Cetățenii orașului au dat încă odată dovadă de spirit civic, la sfârșitul primelor 11 luni a acestui an, impozitele și taxele locale fiind colectate în proporție de 94%, iar procentul total de încasări ajungând la 83%. Și în acest an se va înregistra un excedent la bugetul local, chiar mai mare ca în 2014, bani care vor fi folosiți pentru investițiile din 2016.

În cadrul conferinței de presă susținute vineri, 18 decembrie, de Primăria Municipiului Vaslui, primarul Vasile Pavăl a prezentat un prim bilanț al activității municipalității în anul 2015.

primar vasile paval sedinta cl„Din punct de vedere financiar, pot spune că anul 2015 a fost unul bun, în care am reușit finalizarea unor proiecte importante pentru oraș, continuarea altora și chiar demararea de investiții noi. Acest lucru nu s-ar fi putut realiza fără implicarea în primul rând al cetățenilor, atât persoane fizice, cât și juridice, care-și desfășoară activitatea pe raza municipiului Vaslui, care au înțeles nu doar să se achite de obligațiile fiscale, ci să ne și sprijine în activitatea intreprinsă. Nu pot să nu remarc și activitatea colaboratorilor mei din cadrul primăriei și a instituțiilor din subordine, care s-au achitat bine de sarcini și împreună cu care am reușit să atragem surse importante de venit de la instituțiile europene sau bugetul de stat pentru implementarea proiectelor de dezvoltare a orașului. În general, anul 2015 a fost unul bun, dar se putea și mai bine. Poate nu au fost găsite modalitățile de a se lucra mai eficient, din motive atât obiective, cât și subiective. Procesul de dezvoltare și modernizare a municipiului Vaslui va continua, la fel și programul de accesare a fondurilor europene în perioada 2016 – 2020. Nevoia de fonduri este mare, iar resursele locale nu sunt pe măsura acestor nevoi, de aceea trebuie folosite cât mai eficient”, a declarat primarul Pavăl.

În ceea ce privește exercițiul financiar pentru anul 2015, gradul de realizare a veniturilor a fost de peste 82%, după primele 11 luni a acestui an. Sunt incluse aici taxele și impozitele locale, colectate în proporție de peste 94%, cotele defalcate din impozite pe venit și din cota de TVA, bani destinați în principal plății salariilor cadrelor didactice și a persoanelor cu handicap ori a însoțitorilor acestora. Totalul veniturilor municipiului Vaslui, incluzând și fondurile atrase din surse europene sau de la bugetul de stat, însumează 154,35 milioane lei. La acestea se adaugă excedentul de anul trecut, aproape 3 milioane lei. Dealtfel și în acest an, datorită faptului că nu s-a reușit implementarea unor proiecte sau, în alte cazuri, s-a realizat o economie, municipiul Vaslui va încheia exercițiul financiar cu un excedent poate chiar mai mare decât anul trecut. Acești bani vor fi folosiți la investițiile ce se vor derula anul viitor. Un alt fapt demn de remarcat este că, conform declarațiilor primarului Pavăl, primăria Vaslui nu înregistrează, la sfârșitul anului 2015, nici un fel de arierate sau plăți restante, municipalitatea fiind la zi cu plata către furnizorii de servicii, inclusiv pentru instituțiile din subordine. Au fost achitate toate drepturile personalului din învățământ și a drepturilor sociale pentru asistați.

„Pentru anul viitor se dorește creșterea veniturilor la bugetul local nu prin majorări a taxelor și impozitelor, ci prin lărgirea bazei de impozitare și întărirea disciplinei fiscale. Noul Cod Fiscal va intra în vigoare în ianuarie 2016 însă nu au fost majorate impozitele și taxele locale, cu excepția celor stabilite de guvern ori prin legile adoptate de Parlamentul României. Mai mult, pentru anul 2016, impozitul în cazul persoanelor juridice a scăzut cu 0,2 procente, de la 1,8% la 1,6%”, a declarat Eugen Boț, directorul economic al Primăriei municipiului Vaslui.

În ceea ce privește cheltuielile, acestea au fost realizate într-un procent de 77%, asta și pentru că finalizarea unuia dintre cele importante proiecte de dezvoltarea a infrastructurii, rutiere din municipiul Vaslui, prevăzut în Planul Integrat de Dezvoltare Urbană, a fost amânată pentru 30 iunie 2016.

„În ceea ce privește cheltuielile de funcționare a municipalității s-a acordat toată atenția bunei funcționări a activității primăriei și a societăților și instituțiilor din subordine, prin alocarea sumelor necesare plății subvențiilor pentru căldură, transport, a banilor necesari igienizării orașului, bunei funcționări a poliției locale. În centrul atenției s-au aflat și investițiile în reparații de drumuri, a școlilor și a rețelei de apă și canalizare. Au fost finanțate toate activitățile sportive, culturale sau sociale pe care ni le-am propus. În ceea ce privește partea socială, s-a asigurat plata venitului minim garantat pentru persoanele care au acest drept, acordarea de ajutoare sociale sau funcționarea cantinei sociale. În ceea ce privește investițiile, acestea s-au axat pe cele două componente, cele din Planul Integrat de Dezvoltare Urbană și cele de investiții locale. În primul caz, ultimele două componente vor fi finalizate în curând, primul din ele, cel privind transportul în comun, urmând a fi finalizat chiar zilele viitoare. În ceea ce privește investițiile locale, în afara reabilitării unor străzi, amenajarea Centrului Socio-Cultural din Zona Gării și a Centrului de Zi pentru elevi de pe Gheorghe Racoviță, ori reabilitarea centralelor termice de la școala 5 și Liceul Kogălniceanu ori alte reparații la instituțiile de învățământ din Vaslui, au fost și alte proiecte la fel de importante. Este vorba, de exemplu, de închiderea vechii gropi de gunoi, de începerea lucrărilor de reabilitare a cartierelor Avram Iancu și 13 Decembrie, dar și pregătirea investițiilor viitoare, prin întocmirea de studii de fezabilitate pentru noul Spital Municipal, reabilitarea unor străzi, modernizarea punctului termic de pe strada Donici ori construcția noului bazar. Pot spune că, în anul 2015, activitatea executivului a fost amplă, derulată în conformitate cu normativele centrale și locale și a cuprins nu doar investițiile ce s-au derulat în acest an, fiind acordată o atenție deosebită și pentru pregătirea celor din 2016”, a mai declarat primarul Vasile Pavăl.

Noua rectificare a bugetului județului Vaslui. Cam sărăcuță!

de Marian Mocanu

Ultima rectificare a bugetului județului Vaslui, care va fi supusă azi aprobării consilierilor județeni, este foarte săracă. Veniturile sunt suplimentate cu doar 250 de mii de lei, iar la capitolul cheltuieli, suma de 400.000 lei va fi împărțită mai multor unități administrativ teritoriale pentru echilibrarea bugetelor proprii. Mai bine spus, pentru plata salariilor funcționarilor din primărie și a instituțiilor din subordinea acestora.

Astăzi, consilierii județeni sunt chemați în ședință să aprobe, printre altele, ultima rectificare bugetară din acest an, în cazul în care, pe ultima sută de metri, guvernul nu va mai aloca niște bani pentru județul Vaslui. Din cote defalcate din impozitul de venit și unele încasări din taxe și autorizații, la sfârșit de an, bugetul de venituri a județului va fi suplimentat cu „imensa” sumă de 250.000 lei. La acești bani se vor mai adăuga niște sume provenind din diminuarea cheltuielilor de personal de la nivelul unor instituții, inclusiv de învățământ aflate în subordinea Consiliului Județean, dar și din fondul de rezervă a județului, în cuantum de 170.000 lei.

Toți banii vor fi acordați unor unități administrativ teritoriale pentru echilibrarea bugetelor locale, respectiv pentru salarii ori plata unor servicii. Cea mai mare sumă, 120.000 lei, o va primi comuna Tutova, în timp ce orașul Negrești și Comuna Ștefan cel Mare vor primi câte 100.000 lei. Primăriile Dimitrie Cantemir și Băcani vor primi fiecare câte 50.000 lei. Și gata cu rectificarea bugetară. Restul primăriilor vor trebui să se descurce fie cu banii primiți la rectificarea bugetară de luna trecută, fie din încasările proprii, fie să reziste până la începutul anului viitor, când vor primi bani de la bugetul de stat. Noroc că parlamentarii au aprobat, mai devreme decât în alți ani, bugetul național, astfel că sunt șanse ca, încă din primele zile ale lunii ianuaire, primăriile să știe pe ce bani contează de la bugetul de stat pentru a-și construi bugetele proprii

Noul Cod Fiscal face găuri în bugetul primăriilor

de Marian Mocanu
Mai mulți primari vasluieni sunt nemulțumiți de o prevedere a Noului Cod Fiscal, care pune pe primul loc încasarea amenzilor în detrimentul taxelor și impozitelor locale. În aceste condiții, spun ei, le este imposibilă o estimare a încasărilor la bugetul de anul viitor, pentru că nu știu cu cât vor scădea încasările și ce bani vor avea pentru investiții.
O reglementare din noul Cod Fiscal stipulează că cetățenii care au amenzi neplătite nu pot achita taxele și impozitele locale. Acest lucru va avea repercursiuni asupra încasărilor la bugetele locale de anul viitor, știut fiind faptul că deși au amenzi neplătite, mulți cetățeni sunt în schimb foarte buni platnici în ceea ce privește obligațiile către bugetul de stat.
Mai mulți primari din județul Vaslui și-au exprimat nemulțumirea față de aceste prevederi a Codului fiscal, care, în opinia lor, va reduce cu minim 10 – 15% încasările la bugetul local. În consecință, se vor reduce și sumele primite de la bugetul de stat, algoritmul după care se face repartizarea acestor sume ținând cont de procentul de încasări la bugetul local.
Oamenii sunt conștiincioși când vine vorba de plata taxelor și impozitelor locale, nu același lucru se poate spune când este vorba de amenzile adunate în decursul mai multor ani. Avem în sat oameni care au amenzi de câte 20.000 de lei, luate pentru diverse abateri, pentru încălcarea unor reguli de circulație ori că au transportat ilegal material lemnos. Vă dați seama, nu au posibilitatea să achite aceste amenzi, chiar dacă își vând casa sau animalele din curte. În aceste cazuri, nu avem bază legală să le încasăm taxele și impozitele locale, potrivit noului Cod Fiscal, vor fi poate câțiva care vor reuși acest lucru. Știți ce înseamnă acest lucru? Cei care au amenzi nu vor mai putea plăti nici impozitele și taxele locale și vor adăuga și penalități, din această cauză. Se va intra într-un cerc vicios, se vor acumula obligațiile de plată, pe de o parte, iar bugetul comunei va avea de suferit, pe de altă parte. Și atunci de unde investiții noi?”, era de părere un primar din județul Vaslui.
Situația este mai gravă la nivelul municipiului Vaslui, unde amenzile neplătite însumează circa nouă milioane de lei. Mulți dintre cei care figurează cu debite din cauza amenzilor neplătite sunt plecați de multă vreme din oraș, însă au proprietăți, case, apartamente sau terenuri, pentru care, prin apropiați, își achită conștiincioși obligațiile cetățenești. Datorită noilor reglementări este posibil ca, de anul viitor, procentul de încasare a taxelor și impozitelor locale, până acum de circa 95 – 96%, printre cele mai mari din țară, să fie mult mai mic, cu repercursiuni asupra întregului buget a municipiului Vaslui.  

Cioloș: La cum stă bugetul în momentul de față, nu ne-am putut permite bani pentru biserici. Am simțit o tensiune foarte mare în societate

Bugetul de stat nu a permis alocarea de fonduri pentru lăcașurile de cult, mai ales în situația de constrângere bugetară actuală, a declarat, miercuri seară, premierul Dacian Cioloș, apreciind că este importantă implicarea credincioșilor și a autorităților locale în investițiile pentru biserici. 

“Lăcașurile de cult nu au alocare bugetară în bugetul de stat, pe de o parte pentru că avem alocări pentru culte și cheltuielile cu salariile în urma deciziilor care au fost luate de Parlament au un impact și pe partea de culte, pe de altă parte faptul că nu avem alocări bugetare nu înseamnă că investițiile care se fac în lăcașuri de cult nu sunt importante, dar cred că aici e importantă implicarea enoriașilor, a credincioșilor și a autorităților locale”, a afirmat premierul, într-o conferință de presă la Guvern.

El a arătat că autoritățile locale pot decide cel mai bine în ce măsură anumite investiții sunt prioritare sau nu pentru comunitățile respective.

“Nu știu dacă bugetul de stat, și mai ales în condițiile bugetare foarte dificile pe care le avem, mai e cazul acum să alocăm aceste bugete. Cel puțin, în momentul de față, așa cum stă bugetul, nu ne-am putut permite alocări”, a adăugat Cioloș. 

Premierul a subliniat că i-a transmis și Patriarhului Daniel, în discuțiile pe care le-au avut, că și cultele ar putea fi implicate în proiectele cu caracter social.

Cioloș a precizat că a simțit o tensiune a societății în discuțiile din ultimele zile despre finanțarea sau nefinanțarea lăcașurilor de cult de la bugetul de stat și consideră că aceste discuții nu sunt constructive pentru găsirea soluțiilor.

“Am trăit sentimentul în aceste zile, când au fost discuțiile legate de finanțarea sau nu a lăcașurilor de cult, dincolo de justificarea sau nu a implicării bugetului public, am simțit și o tensiune foarte mare în societate legată de aceste lucruri. Cred că împreună trebuie să vedem cum facem să depășim aceste tensiuni și aceste conflicte din societate, care nu fac bine nici de o parte, nici de alta. Nu cred că în felul acesta putem să ne clarificăm lucrurile, să ne limpezim principiile și valorile pe care vrem să cheltuim inclusiv banul public și nu cred că în felul acesta putem să ajungem la o stare de încredere în noi și în ceea ce putem face”, a subliniat premierul.

Cioloș a amintit că, în discuția cu patriarhul, s-a arătat deschis la o modalitate de colaborare cu toate cultele, dar pe de altă parte i-a înțeles și pe cei care vor o cheltuire eficientă și transparentă a banului public, asigurându-i de acest lucru din partea Guvernului.

În 2016, Guvernul nu intenționează să aloce niciun leu pentru construirea de biserici noi sau pentru modernizarea de biserici existente, conform proiectului de buget pe 2016 prezentat vineri seară de Ministerul Finanțelor și lansat în dezbatere publică. Măsura vine după ce, în 2014 și 2015, Guvernul condus de Victor Ponta a alocat în total 325 milioane de lei (peste 72 de milioane de euro) pentru biserici.

Secretariatul de Stat pentru Culte, din subordinea Secretariatului General al Guvernului, are prevăzut 0 lei la bugetul pe 2016 pentru acest capitol de construire și modernizare a bisericilor, inclusiv pentru sprijinirea activităților și funcționării bisericilor. În 2014, acest capitol bugetar beneficiase de 148 milioane de lei, iar în 2015, de 177 milioane de lei. Pentru 2017, este previzionată o alocare bugetară mult mai mică, de doar 12 milioane de lei.

Sâmbătă dimineață, întrebat ce le transmite celor care spun că biserica ar putea fi un bun Moș Nicolae pentru bugetul de stat, Patriarhul Daniel a răspuns: “Da, noi am spus de mai multe ori că suntem de acord nu numai să impoziteze veniturile, ci să și renunțăm la salariile de la stat dacă ni se dă înapoi ceea ce în mod abuziv a luat statul ca proprietăți”.

Patriarhul Daniel a mai spus că Biserica Ortodoxă Română nu vrea să stea “cu mâna întinsă la stat tot timpul”, dar trebuie ca statul să dea înapoi ceea ce a fost luat de la Biserică.

Duminică, Guvernul a anunțat că premierul Dacian Cioloș a avut o discuție cu Patriarhul Daniel, în care l-a asigurat că va finanța proiectele de investiții importante ale BOR și că există tot sprijinul pentru a pune la dispoziție resurse financiare, “în funcție de posibilități”, pentru lăcașele de cult în construcție.

De asemenea, Executivul a anunțat că bugetul pentru Culte în anul 2016 este în creștere față de acest an atât în ceea ce privește personalul clerical, cât și cel neclerical.

“Discuția a scos încă o dată în evidență buna înțelegere pe care Patriarhia o are în legătură cu situația financiar bugetară prin care trece România. Bugetul pentru Culte în anul 2016 este în creștere față de anul precedent atât în ceea ce privește personalul clerical cât și cel neclerical, ca o recunoaștere a rolului social important pe care reprezentanții cultelor îl au în societate, rolul Bisericii Ortodoxe fiind, desigur, fundamental din acestă perspectivă”, se menționa într-un comunicat de presă al Guvernului.

La rândul său, Ministerul Finanțelor a precizat că anul viitor contribuția statului la salarizarea personalului clerical va crește la 315,1 milioane lei, de la 278,3 milioane lei în 2015, iar cea pentru sprijinirea așezămintelor religioase românești din afara granițelor va urca de la 12,8 milioane lei anul acesta la 13 milioane lei.

“Proiectul de buget pentru anul viitor prevede o creștere a salariilor acordate personalului clerical și neclerical. În cazul personalului clerical, contribuția statului la salarizarea personalului de cult creste de la 278,3 milioane lei anul acesta la peste 315,1 milioane lei în anul 2016. În cazul personalului neclerical, contribuția statului prin sume defalcate din taxa pe valoarea adaugată pentru salarizarea personalului neclerical a crescut cu 54,9% față de anul 2015, de la 188,9 milioane lei la 292,7 milioane lei în anul 2016”, arăta Ministerul Finanțelor Publice.

Sursa; mediafax.ro

Dezbaterile asupra bugetului încep vineri în Parlament. Votul final este programat pentru miercuri

Conducerea Parlamentului a decis, miercuri seară, ca dezbaterile asupra proiectului Legii bugetului de stat pe 2016 să înceapă vineri dimineață, în comisiile de specialitate, urmând ca acestea să lucreze și în weekend, și a programat votul final în plenul reunit al celor două Camere pentru miercuri. 

Astfel, potrivit calendarului aprobat miercuri de către Birourile Permanente Reunite ale Parlamentului, amendamentele la proiectul Legii bugetului de stat vor putea fi depuse deja începând de miercuri seară, termenul final fiind joi, la ora 20.00. În cursul nopții de joi, amendamentele senatorilor și deputaților vor fi centralizate, astfel încât dezbaterile în comisiile de specialitate ale Parlamentului vor putea începe vineri dimineață.

Aceste comisii vor aviza fiecare ordonator de credite în parte (ministere și instituții) în cursul zilei de vineri, la ședințe urmând să participe și miniștrii Cabinetului Cioloș.

Calendarul aprobat este unul accelerat, astfel încât tot de vineri a fost programată și prima ședință a Comisiilor reunite de buget-finanțare, care vor dezbate proiectul de buget în ansamblu. Potrivit deciziei Birourilor Permanente reunite, Comisiile de buget-finanțe vor începe sâmbătă dimineață, de la ora 10.00, discuțiile cu fiecare ordonator de credite în parte, fiind așteptați miniștrii și șefii de instituții. Dezbaterile punctuale asupra bugetelor fiecărui ordonator de credite vor dura, potrivit calendarului, până duminică seară. 

Luni, dezbaterile vor continua cu proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale.

Tot luni este programată și o nouă ședință a conducerii Parlamentului, pentru convocarea plenului reunit, care va lucra asupra bugetului începând tot de luni. Potrivit calendarului, votul final este așteptat miercuri, în jurul prânzului.

Vicepreședintele Camerei Deputaților, liberalul Ludovic Orban, a afirmat, după ședința conducerii Parlamentului, că impresia lui a fost că acest calendar a fost unul “grăbit”, însă nu a venit o solicitare în acest sens de la premierul Dacian Cioloș.

“E practic o decizie politică. A avut loc o negociere între Cioloș și reprezentanții partidelor politice. Există un oarecare acord politic, de aceea s-a și mers pe o procedură de urgență”, a afirmat Orban.

Proiectul Legii bugetului de stat pe 2016, precum și cel al asigurărilor sociale, au ajuns, miercuri seară, în Parlament, după ce au fost adoptate de Guvern.

Sursa: mediafax.ro

Importantă rectificare a bugetului județului Vaslui

de Marian MOCANU
Consilierii județeni au fost convocați vineri, 4 decembrie, într-o ședință de îndată pentru a aproba o nouă rectificare a bugetului județului Vaslui. Chiar dacă suma adăugată la buget a fost considerabilă, aproape 6,4 milioane lei, în cea mai mare parte provenită de la guvern și cheltuielile sunt pe măsură, respectiv 7,8 milioane lei. Banii vor merge cu prioritate în două direcții: trei milioane lei pentru asistența socială și alte 4,3 milioane, pentru reabilitarea drumului județean care face legătura între Huși și Arsura. Culmea este că Spitalul Județean de Urgență Vaslui va primi patru sute de milioane lei vechi pentru „toaletarea și igienizarea spațiilor verzi din incinta spitalului”. Și dacă ninge?
În cadrul rectificării aprobate vineri, 4 decembrie, de consilierii județeni, bugetul județului Vaslui pentru acest an a fost mărit cu nu mai puțin de 6,389 milioane lei. Sumele provin de la guvern, respectiv două milioane lei provenind din cota defalcată din impozitul pe venit, acordată de Ministerul Finanțelor și alți aproape 4,3 milioane, de la  Programul Național de Dezvoltare Locală. Ultima sumă are o destinație precisă: reabilitarea drumului județean care face legătura între Huși și Arsura, cu finanțare de la Programul Național de Dezvoltare Locală.
În același timp, cheltuielile au fost suplimentate cu peste 7,8 milioane lei, însă nici un ban nu va ajunge la comunele și orașele din județ. Direcția Generală pentru Asistență Socială și Protecția Copilului va primi peste trei milioane lei pentru achitarea unor bunuri și servicii deja achiziționate. Este vorba de fonduri pentru plata facturilor de utilități ori a altor materiale, 1,3 milioane lei, a reparațiilor curente a sediilor în care lucrătorii DGASPC își desfășoară activitatea – aproape 450.000 lei, sau alte cheltuieli pentru hrana, medicamentelor sau deplasarea asistaților sociali sau a angajaților. În rest, pentru învățământ și sănătate, sumele care au fost alocate la una din cele mai importante rectificări bugetare din acest an sunt extrem de mici, doar 140 mii lei în total. De exemplu, Spitalul Județean de Urgență Vaslui va primi doar 85.000 lei pentru achiziționarea de vase și ustensile de bucătărie, jumătate din sumă fiind alocată pentru toaletarea și igienizarea spațiilor verzi din incinta spitalului. Este interesant de văzut cum se vor cheltui cei 40.000 lei destinați spațiilor verzi dacă zilele viitoare va ninge!

Bugetul 2016 – Ministerele care vor primi mai mulți bani.Ce spune ministrul Finanțelor despre majorarea salariului minim

Bugetul pentru anul viitor prevede venituri de 231 miliarde lei, cheltuieli de 252 miliarde lei, cheltuieli de personal 57 miliarde lei și asistență socială 79 miliarde lei, potrivit proiectului aprobat de principiu joi de către Guvern. 

Totodată, Ministerul Apărării va primi 1,7% din PIB (aproximativ 2,8 miliarde euro), o suplimentare cu 0,4% față de proiectul de buget pe care-l elaborase Guvernul Ponta.

Alt minister care va primi o alocare suplimentară, de peste un miliard de euro, este cel al Dezvoltării. Fondurile suplimentare vor fi folosite pentru reabilitarea a 1.000 de școli.

Comparativ cu 2015, cheltuielile au fost majorate la Sănătate cu 3,1 miliarde lei, la Educație cu 9,6% și la cercetare-dezvoltare cu 23%.

Investițiile vor reprezenta 5,1% din PIB, comparativ cu 4,7% estimat pentru acest an, adică 37,7 miliarde lei.

Deficitul ESA va fi de 2,95%, iar creșterea economică de 4,1%, astfel că Produsul Intern Brut estimat pentru 2016 va fi de 746,6 miliarde de lei.

Dragu: Analizăm în ce măsură majorarea salariului minim ar afecta competitivitatea României

Ministerul Finanțelor analizează în ce măsură majorarea salariului minim, de la 1.050 lei la 1.200 lei anul viitor, ar eroda competitivitatea României și afecta economia, a declarat joi ministrul de resort, Anca Dragu.

“Am inițiat un studiu prin care să vedem în ce măsură ar eroda competitivitatea României și astfel ar fi afectată întreaga economie românească. Ca urmare a acestui studiu vom decide și posibilele tranșe în care vor fi făcute aceste creșteri salariale. La nivelul Uniunii Europene, multe state membre realizează creșterea salariului minim pe baza unor modele economice foarte clare prin care se pun în echilibru, se pun în aceeași pagină, toate aspectele care decurg din creșterea salariului minim, aspecte pozitive și negative, astfel încât creșterea salariului să nu se facă ad-hoc și să nu afecteze economia”, a spus ministrul Finanțelor, întrebat de jurnaliști la finalul ședinței Executivului dacă bugetul de stat pentru anul viitor ia în calcul și majorarea salariului minim pe economie și în câte tranșe.

Prezent și el la conferința de presă, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, a afirmat că impactul bugetar va fi minim prin creșterea salariului minim, având în vedere că majorarea salarială de 10% a diminuat numărul persoanelor care muncesc la stat și au în prezent salariul minim, iar dacă creșterea va avea loc, efectul va fi resimțit de mediul privat.

“La nivelul impactului bugetar acesta este redus pentru că în urma majorărilor salariale din ultima perioadă sunt tot mai puține persoane care au acest salariu minim, deci la nivel de execuție bugetară impactul este redus în acest moment, pentru o eventuală majorare a salariului minim undeva în vară, dacă va avea loc. Discuția se pune numai în termeni de oportunitate pe sectorul privat, ăsta va fi primul motiv de analiză”, a explicat Suciu.

Dragu: Nu am luat o decizie cu privire la Pilonul II de pensii. Vom finaliza analiza și vom anunța

“Am inclus în bugetul de anul viitor creșterea pensiilor publice, Pilonul I practic, cu 5 la sută”, a declarat ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu, la finalul ședinței de guvern.

Legat de majorarea cotei aferente Pilonului II de pensii, ministrul de Finanțe a spus că nu a luat o decizie legată de acest aspect.

“Pilonul II este o politică pentru diminuarea presiunii demografice care se exercită asupra pensiilor publice și este o politică importantă în contextul politicii de pensii pe termen lung. În acest moment nu am luat o decizie cu privire la Pilonul II, analizăm foarte multe opțiuni, în zilele următoare vom finaliza această analiză și o vom face publică”, a declarat Dragu.

Proiectul bugetului de stat pe 2016 va fi făcut public vineri seară, cel târziu sâmbătă dimineață, a anunțat, joi, după ședința Guvernului, ministrul Finanțelor Publice, Anca Dana Dragu care a prezentat proiecțiile macroeconomice care stau la baza alcătuirii bugetului pentru anul viitor.

Ministrul Finanțelor a anunțat un deficit ESA de 2,95% și o creștere economică de 4,1% pentru 2016, iar Produsul Intern Brut estimat pentru 2016 va fi de 746,6 miliarde de lei.

“Deficitul ESA pentru anul următor îl estimăm la 2,95 la sută din PIB, corespunzător unui deficit cash de 2,8 la sută din PIB și un deficit structural de 2,73 la sută din PIB. Aceste cifre sunt calculate în contextul unui cadru macroeconomic pornind de la o creștere economică reală de 4,1 la sută a Produsului Intern Brut și un PIB nominal de 746,6 miliarde lei”, a declarat ministrul Finațelor Anca Dragu, la finalul ședinței de guvern.

Potrivit ministrului Finanțelor, vor fi păstrate majorările de salarii decise de Guvernul Ponta pentru angajații din sectorul public, care vor genera o creștere a ponderii cu cheltuielile salariale de la 7,3% din PIB în acest an la 7,7% în 2016, precizând că aceste creșteri salariale vor fi făcute într-o singura tranșă.

“Cheltuielile de personal înregistrează o creștere de la 7,3 la sută la 7,7 la sută din PIB, ca urmare a numeroaselor creșteri salariale ce au avut loc. (…) Creșterile salariale vor fi făcute într-o singură tranșă, așa cum prevede legea respectivă, cum a fost promulgată, aprobată, publicată”, a arătat Anca Dragu.

De asemenea, ministrul Finanțelor a anunțat că pentru 2016 estimează o creștere a veniturilor nominale cu 1,6 la sută.

“Pentru anul următor estimăm o creștere a veniturilor nominale cu 1,6 la sută. Proiecția veniturilor bugetului general consolidat s-a realizat pe baza indicatorilor macroeconomici calculați de Comisia Națională de Prognoză pe baza modelului macroeconomic pe care comisia îl folosește. La estimarea cheltuielilor s-au avut în vedere măsurile care au fost adoptate atât de către Parlament cât și de Guvern în anul 2015 și care au ca efect, în anul 2016, majorarea cheltuielilor bugetare cu circa 13 miliarde de lei”, a precizat Dragu.

Ministrul Finanțelor a mai anunțat că valoarea investițiilor va crește în 2016 față de acest an cu aproximativ patru miliarde de lei.

Paliu Dragu a precizat că proiectul de buget pe 2016 va fi postat pe site-ul ministerului vineri seară, cel târziu sâmbătă dimineață.

Sursa: mediafax.ro

Rectificarea bugetului municipiului Vaslui, făcută pentru profesori

de Marian MOCANU

Aproape în totalitate, banii primiți de municipiul Vaslui la ultima rectificarea bugetului național vor merge pentru drepturile salariale ale cadrelor didactice. Aproape 6,4 milioane lei vor ajunge astfel în buzunarele profesorilor și 159.000 lei la persoanele cu handicap. S-a mai primit și suma de 66.000 lei pentru repararea drumurilor din municipiu! În aceste condiții, nu este de mirare că această rectificare a fost modestă din punct de vedere a banilor alocați pentru continuarea investițiilor pe cale de finalizare.

Chiar dacă bugetul de stat a fost darnic cu municipiul vaslui, alocând aproape șapte milioane de lei la ultima rectificare, majoritatea covârșitoare a banilor nu vor merge către investiții, ci pentru plata drepturilor salariale a profesorilor. Astfel, Finanțele Publice au repartizat nu mai puțin de 3,101 milioane lei pentru plata salariilor profesorilor. Alte 2,888 milioane lei s-au primit pentru plata unor drepturi salariale a cadrelor didactice câștigate prin hotărâri judecătorești și a CAS-ului datorat de angajator, respectiv primăria Vaslui. Altă sumă, 425.000 lei a fost alocată tot pentru diverse cheltuieli din învățământ. Veste bună și pentru persoanele cu handicap din municipiu, pentru care s-a virat suma de 159.000 lei necesară plății indemnizațiilor lunare și cheltuielilor cu asistenții personali.

În ceea ce privește bani pentru investiții, nu s-au acordat pentru cel mai mare municipiu din județ decât suma de 270.000 lei, bani destinați în principal plății datoriilor, și 66.000 lei pentru drumuri. Adică mai puțin decât au primit cele mai multe dintre comunele din județ, care au de 30 de ori mai puțini locuitori decât municipiul Vaslui. În aceste condiții nu este de mirare că banii alocați prin această rectificarea a bugetului local a municipiului Vaslui, aprobată ieri de consilierii municipali, sunt foarte puțini. În principal, este vorba de sume mici, provenite din reducerea unor cheltuieli, necesare susținerii funcționării diverselor instituții sau compartimente a primăriei. De exemplu, s-a alocat 110.000 lei pentru acoperirea până la sfârșitul anului, a cheltuielilor cu curățenia orașului, 150.000 lei sunt destinați Termprod SA, pentru subvențiilor aferente acoperirii diferențelor între costul și tariful energiei termice furnizate populației, sau 50.000 lei destinați acordării de ajutoare în natură unor persoane cu handicap aflate în dificultate. Poate cea mai mare cheltuială suplimentară pe care și-a permis-o municipalitatea la acest sfârșit de an o reprezintă alocarea sumei de 321.000 lei pentru amenajarea rețelei de hidranți în exteriorul școlii din Brodoc și banii necesari achiziționării și montării de paratrăsnete la unitățile de învățământ din subordinea primăriei. Și asta doar pentru că s-a cerut în mod expres din partea ISU Vaslui efectuarea acestor lucrări, pentru a scade riscul de incendii la aceste instituții și pentru că așa prevede noua lege abia adoptată în urma tragediei de la Clubul Colectiv. Banii au fost luați de la alte capitole a bugetului primăriei, cum ar fi de la proiectul noului bazar, suma de 895.000 lei, ori de la lucrările de reabilitare a unor străzi din centrul municipiului, lucrări care ar au fost amânate pentru anul viitor.

Iohannis a promulgat legea privind majorarea cu 10% a salariilor pentru personalul bugetar. Cioloș: Putem rămâne în ținta de deficit de 3%

Președintele Klaus Iohannis a promulgat marți legea de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 35/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, care prevede majorarea acestor salarii cu 10%. Premierul Dacian Cioloș a declarat că nu este surprins de decizia șefului statului și că măsura poate fi aplicată cu menținerea țintei de deficit de 3%, fără alte tăieri. 

Cioloș, despre creșterea salariilor bugetarilor: Putem rămâne în ținta de deficit de 3%

“Nu mă surprinde deloc, am avut o discuție cu dansul (Klaus Iohannis) ieri și legat de acest subiect și i-am spus că în calculele pe care le-am făcut am inclus și această creștere de 10 la sută și după calculele noastre putem rămâne în țintă de deficit de 3 la sută cu această creștere”, a declarat Cioloș referitor la decizia șefului statului de a promulga legea care prevede majorarea salariilor pentru personalul din sistemul sanitar cu 25% și a tuturor bugetarilor cu 10%.

Întrebat dacă aplicarea acestei măsuri prespune tăierea unor fonduri de la alte capitole ale bugetului de stat, premierul a spus că nu va fi necesar să taie, dar guvernul va face eforturi pentru creșterea absorbției findurilor europene.

“N-o să tăiem, în schimb o să mergem pe partea de investiții unde am rezervat fonduri și pentru investiții, atât la ministerul Dezvoltării cât și ministerul Transporturilor, dar o să facem un efort din absorbția fondurilor europene că să avem și investiții așa cum ne-am propus”, a precizat Cioloș.

Legea a fost adoptată de Camera Deputaților pe 11 noiembrie. Inițial, OUG 35/2015 prevedea doar majorarea salariilor din sănătate cu 25%, însă un amendament PSD adus în comisiile de specialitate din Parlamant a prevăzut că vor crește și salariile tuturor bugetarilor cu 10%. Condiția pentru aplicarea acestei prevederi este ca aceștia să nu mai fi beneficiat în cursul anului 2015 de alte majorări.

Liberalii s-au opus inițial amendamentului PSD, cerând mai întâi date suplimentare de la Ministerul de Finanțe, cu privire la impactul bugetar. Deputații au respins însă retrimiterea proiectului la comisii. Ulterior, și deputații PNL au votat în favoarea proiectului, acesta trecând cu o largă majoritate de Parlament.

Proiectul a fost și tema unor discuții între premierul desemnat de la acea vreme, Dacian Cioloș, și liderii partidelor parlamentare. Într-o ședință a PSD la care a participat, Dacian Cioloș a dat asigurări că nu va renunța la măsurile aprobate deja, mai ales dacă acestea au și susținerea Parlamentului, însă un punct sensibil este cel privind majorarea cu 10% a salariilor tuturor bugetarilor. Cioloș a spus atunci că această măsură va trebui analizată în continuare, pentru a se asigura că nu va fi depășită ținta obligatorie de deficit de 3%. Ținta de deficit va fi unul din criteriile principale pentru evaluarea tuturor măsurilor decise, ar mai fi atenționat Cioloș în ședința PSD.

Ministrul Muncii de la avea vreme, Rovana Plumb, a declarat, după adoptarea legii, că impactul bugetar al majorărilor salariale din OUG 35/2015 este de 0,2% din PIB și nu va afecta ținta de deficit a României.

În urmă cu două zile, premierul Dacian Cioloș a declarat că Guvernul intenționează să mențină în buget măsurile din Codul Fiscal, dar și creșterile salariale “în măsura în care va fi posibil”, arătând că, legat de majorarea cu 10 la sută, trebuie așteptată promulgarea.

“Trebuie să așteptăm promulgarea, oricum, în scenariile de calcul pe care o să le facem, o să luăm și acest lucru în considerare, dar trebuie să vedem ce se întâmplă cu finalizarea, să spun așa, a procesului legislativ. Cel mai mult ce putem noi face cu bugetul este să împingem deficitul până la 3 la sută, să nu depășească 3 la sută. Și așa riscăm pe termen lung să avem probleme de credibilitate care riscă să afecteze investițiile în economia românească, dar în momentul de față cred că am avea argumentele să putem justifica un deficit de pănă la 3 la sută”, a arătat Cioloș.

Primul-ministru a subliniat faptul că aceste creșteri salariale cu 10 la sută trebuie însoțite de “un pachet de investiții”.

“Pe de altă parte, e important ca, dincolo de aceste creșteri salariale, care, încă o dată, sunt importante și sunt justificate, să avem și un pachet de investiții, deci să arătăm și să facem în așa fel încât creșterea economică să nu se bazeze doar pe consum”, a mai spus Dacian Cioloș.

Sursa: mediafax.ro

Rectificare majoră a bugetului județului Vaslui

de Marian MOCANU

Ieri, consilierii județeni au aprobat una din cele mai importante rectificări din acest an a bugetului județului Vaslui. Urmare a rectificării bugetului național, dar și atragerii altor surse de venit, inclusiv din fonduri europene, bugetul județului Vaslui a fost suplimentat cu peste 22,27 milioane lei. În aceste condiții, pe lângă suplimentarea fondurilor pentru finanțarea cheltuielilor instituțiilor subordonate, ori pentru investiții, în special în infrastructura de drumuri, au fost alocați bani și pentru achiziționarea unui autoturism pentru Camera Agricolă, realizarea unui website al CJCPCT Vaslui, ori decontarea navetei cadrelor didactice din învățământul special. O veste bună au primit și persoanele cu handicap, aproape 3,4 milioane lei fiind primite de la guvern pentru plata diverselor ajutoare sociale acordate acestei categorii.

În urma rectificării aprobată ieri în ședința consiliului Județean Vaslui, bugetul județului Vaslui a fost suplimentat cu nu mai puțin de 22,27 milioane lei. Este cea mai importantă rectificare bugetară din acest an, primită ca urmare a rectificării bugetului național de la sfârșitul lunii octombrie, unul din ultimele acte semnate de guvernul Ponta. În cea mai mare parte, noile venituri provin de la bugetul de stat, respectiv din sumele defalcate din Taxa pe Valoarea Adăugată. Aceste sume, în valoare totală de aproape 22 milioane lei, au destinație precisă, respectiv pentru drumuri, pentru echilibrarea bugetelor locale și pentru finanțarea cheltuielilor instituțiilor descentralizate de la nivelul județului. Dacă drept subvenții de la bugetul de stat s-a primit suma de 1,9 milioane lei, în același timp, la această rectificare, s-a decis plata a nu mai puțin de 3,2 milioane lei în contul de plăți efectuate și cofinanțări pentru proiectele implementate prin FEN postaderare. Asta pentru că o bună parte din proiectele derulate de Consiliul Județean Vaslui au drept termen de finalizare sfârșitul acestui an, iar ultimele decontări nu se vor mai efectua prin intermediul cererilor de plată, ci prin cereri de rambursare. Asta înseamnă că sumele acum plătite, peste 3,2 milioane lei, vor fi cuprinse în bugetul județului de anul viitor, când vor fi făcute rambursările.

Pe ce se vor cheltui banii?

8,875 milioane sunt destinați reechilibrării bugetelor locale ale unităților administrativ teritoriale din județ. Suma este total insuficientă, dat fiind că cererile primăriilor însumează peste 80,3 milioane lei, de peste 9 ori mai mare decât suma primită de CJ Vaslui. Alte 9,95 milioane lei sunt destinate cheltuielilor cu întreținerea și reabilitarea drumurilor județene și comunale, în timp ce 4,184 milioane lei sunt destinate finanțării cheltuielilor instituțiilor descentralizate din subordinea Consiliului Județean. Din această ultimă sumă, 3,390 milioane lei sunt pentru persoanele cu handicap, respectiv pentru acoperirea cheltuielilor reprezentând drepturile, inclusiv transportul, acestei categorii sociale, dar și pentru plata dobânzilor la creditele subvenționate de stat făcute de persoanele cu handicap.

Nu mai puțin de 4,638 milioane lei vor ajunge la Direcția Generală de Protecția Copilului și Asistență Socială. Jumătate din această sumă este destinată capitolului „bunuri și servicii”, 1,116 milioane lei pentru reparații curente la centrele de asistență socială din județ, iar 388.024 lei sunt pentru plata hranei persoanelor instituționalizate. Dacă pentru medicamentele persoanelor instituționalizate s-au alocat doar 29.455 lei, sume de zece ori mai mari sunt destinate pentru achiziționarea de obiecte de inventar și de opt ori mai mare pentru deplasări! Nu mai puțin de 2,1 milioane lei vor ajunge la Spitalul Județean de Urgență Vaslui, dar nu pentru achiziționarea de aparatură sau pentru plata drepturilor salariale ale salariaților din sistemul medical. Banii sunt destinați doar plății unor bunuri și servicii rămase neplătite din cauza lipsei banilor și care riscă să devină arierate, cu consecințe grave pentru funcționarea celei mai mari unități spitalicești din județ. Conform declarației managerului spitalului, Ana Rinder, datoriile, în valoare de peste 1,8 milioane, s-au acumulat pentru că Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu a decontat în totalitate serviciile medicale prestate: „Suntem un spital de urgență, care trebuie să răspundă tuturor solicitărilor venite din partea pacienților aflați în suferință. Avem un proces cu Casa Națională, încă de la începutul acestui an, pentru nedecontarea de servicii medicale efectuate în valoare de peste 11 milioane lei. Casa a motivat aceste nedecontări prin faptul că a fost depășit contractul, însă aceste servicii au fost efectuate și ar trebui plătite. Dacă nu achităm aceste datorii, riscăm să nu ne putem desfășura activitatea în aceleași bune condiții ca până acum!”.

Alți aproape 600.000 lei vor fi alocați pentru plata navetei acelor profesorilor care activează în cele cinci instituții de învățământ special din județ, dar și a unor drepturi de natură salarială prevăzute în urma unor hotărâri judecătorești. Chiar dacă la alte capitole din bugetul județean au fost operate reduceri, de obicei pentru că nu mai este timp pentru ca sumele respective să fie cheltuite, au fost alocați bani și pentru alte obiective. De exemplu, pentru achiziționarea unui autoturism de teren în valoare de 45.000 lei pentru Camera Agricolă, ori o sumă pentru realizarea unui website al CJCPCT Vaslui. Trebuie spus că aceeași sumă, 45.000 lei destinați cumpărării unui autoturism de teren, a fost alocată de Consiliul Județean pentru echilibrarea bugetelor locale fiecăreia dintre comunele Găgești, Bogdana, Dănești, Pogana, sau Blăgești.

Proiectul bugetului de stat va fi finalizat vineri de Ministerul Finanțelor și depus la Guvern – surse

Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2016 va fi finalizat vineri de către Ministerul Finanțelor, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse oficiale, însă acesta nu va fi făcut public, ci depus la Guvern pentru a fi consultat de noul Cabinet. 

Potrivit unor surse oficiale, proiectul de buget este aproape finalizat, urmând ca Ministerul Finanțelor să îl avizeze vineri. Bugetul pe anul viitor, în varianta concepută de ministrul demisionar Eugen Teodorovici, prevedere creșteri pentru domeniile Educației și Sănătății, potrivit surselor citate, dar și sume de aproximativ 3 miliarde de lei pentru proiectele Programului Național de Dezvoltare Locală. Aproximativ 13 miliarde de lei sunt prevăzuți pentru finalizare unor proiecte, în jur de 4500, începute în anii 2007-2008.

Pe de altă parte, președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, după discuțiile de miercuri seara cu premierul desemnat, Dacian Cioloș, că i-a cerut ministrului de Finanțe să nu facă public proiectul de buget, ci doar să îl depună la Guvern pentru a putea fi consultat de către noul Cabinet.

“I-am cerut ministrului Teodorovici ca proiectul de buget la care a lucrat și care este, cred, aproape finalizat, să nu-l pună pe site, dar să-l depună la Guvern”, a spus Dragnea. Guvernul interimar condus de Sorin Cîmpeanu are atribuții limitate și nu poate adopta proiecte de lege sau ordonanțe de guvern.

Sursa; mediafax.ro

Încasări mai mari la bugetul de stat

de Marian Mocanu

Încasările la bugetul de stat la nivelul Administrației Județene a Finanțelor Publice Vaslui sunt, în luna octombrie, cu 10,9% mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut.

sava_neluConform unei situații a Administrației Județene a Finanțelor Publice Vaslui, în luna octombrie a acestui an, totalul veniturilor bugetare realizate de această instituție a fost în sumă de 70 milioane lei, cu 10,9% mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut. Cea mai mare creștere, de 12,6%, a fost la încasările la bugetul de stat, veniturile realizate la acest capitol fiind de 33,4 milioane lei. Din această sumă, 13,6 milioane lei o reprezintă încasările din impozitul pe venit, circa 8,7 milioane lei încasările din TVA și impozit pe profit – 8,5 milioane lei. La bugetul asigurărilor sociale de stat, încasările sunt în scădere cu 8,3% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Nelu Sava, directorul instituției, spune ca de vina este volumul scăzut al vărsămintelor la pilonul II de pensii, precum și de reducerea cu 5 puncte procentuale a contribuției datorate de angajator.

La bugetul fondului național unic de asigurări de sănătate s-au încasat 11,3 milioane lei, în creștere cu 11,2% față de aceeași perioadă a anului precedent. Și încasările la bugetul asigurărilor pentru șomaj au fost mai mari ca în luna octombrie a anului trecut, respectiv cu 11,3%.

În cursul lunii octombrie, Activitatea de Inspecție Fiscală a efectuat verificări la un număr de 53 contribuabili, stabilind sume suplimentare de plată la bugetul statului de 9,6 milioane lei. În urma controalelor, au fost stabilite diferențe și accesorii de plată pentru TVA – 4,9 milioane lei, impozit pe profit – 4,2 milioane lei și impozit dividende – 0,5 milioane lei. Au fost aplicate amenzi contravenționale în sumă de 17 mii lei. 

Nu or fi tot minciuni? – Ministerul Finantelor promite judetului Vaslui bani multi pentru reabilitarea drumurilor

de Marian Mocanu

Sunt sperante ca bugetul de anul viitor al Consiliului Județean Vaslui sa fie mai mare cu 40 milioane lei față de acest an, conform estimarii Ministerului Finantelor Publice. În estimare sunt menținute toate investițiile și programele aflate în derulare, dar și unele noi. Dacă acest proiect va fi materializat, ar trebui ca majoritatea drumurilor județene să fie reparate, fiind prevăzute 83 milioane lei, de aproape 15 ori mai mult decât în acest an.

Creșterea economică de 3,4% anunțată pentru anul 2016, va aduce mai mulți bani în județul Vaslui. Cel putin, acestea sunt semnalele primite de autoritatile judene din partea reprezentantilor Ministerului Finantelor Publice. Potrivit unei scrisori a ministerului, Consiliul Județean (CJ) Vaslui va avea anul viitor un buget de 336,39 milioane lei, cu 39 milioane lei mai mare ca în acest an.

Numai din sume defalcate din Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA) pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate se vor primi aproape 100 milioane lei, la care se adaugă alte 80 milioane lei pentru drumuri. Dacă pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul județului creșterea este de peste 28 milioane lei, pentru drumuri, creșterea este una explozivă, așa cum se exprima Dumitru Buzatu, președintele Consiliului Județean Vaslui.

Cu cele 83 milioane lei, sumă de aproape 15 ori mai mare decât în acest an, ar trebui să se reabiliteze o bună parte din drumurile județene. Să vedem atunci ce scuze vor mai fi invocate pentru gropile din asfalt!
Din restul bugetului, conform estimării, suma de 94,67 milioane lei este alocată pentru instituțiile, acțiunile și activitățile ce se finanțează de la bugetul local, pentru ca acestea să-și desfășoare activitățile în mod optim.

“Se va continua programul <Cornul și laptele>, dar și finanțarea substanțială a Spitalului Județean de Urgență, a Direcției Generale pentru Protecția Copilului și Asistență Socială, a celor două centre medico sociale de la Băcești și Codăești, dar și finanțarea festivalurilor <Constantin Tănase> și <Hora din străbuni>. Pentru toate instituțiile și serviciile publice care sunt sub autoritatea Consiliului Județean au fost prevăzute fonduri, astfel încât acestea să-și desfășoare activitatea în condiții optime din punct de vedere financiar”, a declarat președintele Dumitru Buzatu, la prezentarea proiectului de buget pentru anul 2016 făcută în fața consilierilor județeni.

Alte importante sume de bani, inclusiv din credite interne sau externe, vor fi dirijate către cele două mega proiecte aflate în derulare, respectiv „Sistemul integrat de management a deșeurilor din județul Vaslui” și „Reabilitarea sistemului de apă, a sistemului de canalizare și a stațiilor de epurare a apelor uzate din municipiile Vaslui, Bârlad, Huși și orașul Negrești”. Rămâne de văzut dacă cele două proiecte, mult întârziate din cauza documentațiilor, vor ajunge totuși la o finalitate!

Mai are rost sa ne platim datoriile la stat? Legea salvatoare a rău-platnicilor

de Marian MOCANU

În cadrul ședinței de guvern de miercuri, 14 octombrie, a fost aprobată Ordonanța de Urgență privind amnistia fiscală. Contribuabilii –  persoane fizice și juridice – care, până la data de 31 martie anul viitor, își achită dările la stat, scapă de plata penalităților de întârziere și a unei părți din dobânzile aferente.

„Dacă la prima vedere această măsură ar trebui să vină în ajutorul agenților economici, este totuși un semnal de alarmă cu privire la capacitatea guvernului de a strânge bani la bugetul de stat”, sunt de părere atât reprezentanții patronatelor, cât și liberalii vasluieni. În plus, există temerea că firmele abonate de ani buni la banii publici vor putea în continuare să preia toate lucrările importante cu finanțare de la bugetul de stat.

Circa 3.000 de persoane fizice și 800 agenți economici din Vaslui, care înregistrau datorii, unele istorice, la bugetul local, vor intra în rândul contribuabililor cinstiți. Anunțată cu puțin timp în urmă, amnistia fiscală a fost aprobată miercuri de guvern. Practic, agenții economici sau contribuabilii persoane fizice care-și achită la zi taxele și impozitele către bugetul de stat sau cel local, beneficiază de stingerea penalităților de întârziere, dar și de aproape jumătate din dobânda datorată. În plus, firmele care se achită de aceste obligații, vor putea participă la licitațiile de atribuire a unor lucrări plătite din bani publici. Pentru autoritățile locale, această amnistie pică cum nu se poate mai bine, sperându-se că acei contribuabilii care acumulaseră datorii la bugetul de stat, stimulați de această măsură, să și le achite în cel mai scurt timp.

„Contribuabilii cu datorii la bugetul local au acum posibilitatea să scape de plata penalităților de întârziere și a unei mari părți din dobânzile înregistrate. Practica din ultimii 25 de ani ne-a demonstrat că, în cazul în care sunt aprobate astfel de amnistii fiscale, cresc și încasările la buget, pentru mulți dintre datornici, penalitățile și dobânzile fiind mai mari decât suma efectivă de plată. În aceste condiții, consider că este posibil ca nivelul de încasări de taxe și impozite locale la sfârșitul acestui an să se apropie foarte mult de 100%, la nivelul municipiului Vaslui”, ne-a declarat Eugen Boț, directorul economic al primăriei municipiului Vaslui.

Patronatele strâmbă din nas

Reprezentanții patronatelor nu sunt foarte încântați de măsura amnistiei fiscale. În opinia lor, în loc să ajute mediul de afaceri, încurajează pe cei care, ani de zile, au „fentat” bugetul de stat prin neplata obligațiilor fiscale.

ovidiu copacinschi

Ovidiu Copacinschi

„În opinia mea, această amnistie fiscală nu este o măsură care să stimuleze mediul de afaceri. Consider că este doar o măsură de moment, dată din anumite motive, pe care nu doresc să le comentez. Pentru dezvoltarea cu adevărat a economiei românești trebuie luate măsuri pe termen lung, trebuie avută în vedere o strategie coerentă, bine pusă la punct în acest sens, și nu făcute experimente în speranța relansării mediului de afaceri. Dacă și noi, cei din patronate, am fi fost consultați, am fi propus ca acestă amnistie fiscală, care își are rolul ei, să fie însoțită de alte măsuri concrete de stimulare a investitorilor, inclusiv fiscale sau prin dezvoltarea infrastructurii”, a declarat Ovidiu Copacinschi, președintele Asociației Patronale a Întreprinderilor Mici și Mijlocii din județul Vaslui.

ionel constantin

Ionel Constantin

Această părere este împărtășită și de Ionel Constantin, președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură a Județului Vaslui: „Luată în ansamblu, măsura este bună, însă consider că are și multe hibe. Partea bună este că va contribui la sprijinirea colectării și a ariei de colectare a sumelor restante la bugetul de stat. Pentru rău-platnici, în special pentru firmele mari, e un lucru benefic, pentru că le lasă un moment de respiro care ar trebui folosit pentru reorganizarea activității, în așa fel încât să nu mai ajungă în această situație. Dar, amnistia fiscală dată de guvern, fără consultarea mediului de afaceri și fără a fi pusă în discuție publică, are și unele neajunsuri. În primul rând, se crează un dezechilibru între contribuabilii bun-platnici și cei care au «uitat» să se achite de obligațiile la bugetul de stat. Ar fi trebuit ca și cei bun-platnici să beneficieze de unele facilități, altfel se dă loc unor interpretări care nu sunt benefice mediului de afaceri. În al doilea rând, există pericolul ca firmele mari, în special cele de stat sau care fac afaceri cu statul să se învețe cu acest nărav să nu se achite la timp de obligațiile fiscale în speranța că vor primi noi și noi scutiri de dobânzi și penalități. Și, nu în ultimul rând, consider că această măsură a fost dată pentru firmele care, ani la rândul, au fost abonate la bani publici și care, în ultima perioadă, datorită unor reglementări fiscale, nu mai puteau participa la licitațiile publice. Acestor societăți li se dă acum posibilitatea să scape de datorii și să-și reia obiceiul de a acapara toate contractele importante, cu riscul de a nu le duce la bun sfârșit!

Liberalii vasluieni: nici prea-prea, nici foarte-foarte

La rândul lor, nici liberalii vasluieni nu văd cu ochi buni această măsură.

dan marian

Dan Marian

„Măsura în sine nu este una rea, este în folosul colectării taxelor și impozitelor atât la bugetul de stat, cât și a celor locale, stimulând oamenii de afaceri și pe acei contribuabili care au datorii să și le achite. Consider însă că, poate și din cauza grabei cu care a fost adoptată această măsură, sunt probleme în ceea ce privește încasările la bugetul de stat și acoperirea tuturor nevoilor, mai ales după ce au fost scăzute unele taxe. In plus, au fost sau urmează să fie acordate majorări salariale diverselor categorii profesionale. Un al doilea lucru: sunt foarte multe firme private cu restanțe mari la bugetul de stat, și alte zeci de mii de societăți care, din cauza acestor datorii, au intrat în faliment sau lichidare judiciară. După părerea mea, acesta este un semnal că economia nu merge, iar guvernul caută măsuri disperate pentru a ieși din acest impas. Din păcate,  amnistia fiscală nu este o soluție pentru multe firme mari care, pentru a-și plăti datoriile, se vor decapitaliza, și, ulterior, vor ajunge într-un impas. Urmează ca, la sfârșitul lunii martie a anului viitor să vedem reacția pieței și dacă această măsură disperată promovată de guvernul Ponta va avea succes. Repet, consider că măsura în sine nu este una rea, dar rămâne de văzut dacă va avea succes sau, dimpotrivă, va duce și mai la vale economia românească!”, a declarat senatorul Dan Marian, copreședinte al organizației județene PNL Vaslui

Dorinta romanilor de a cheltui ramane la un nivel scazut. Veniturile, suficiente doar pentru acoperirea nevoilor de zi cu zi

Dorinta romanilor de a cheltui ramane la un nivel scazut, iar veniturile sunt de regula suficiente doar pentru acoperirea nevoilor de zi cu zi. 

“Anul trecut, economia romaneasca a inregistrat progrese. In trimestru  II 2015, PIB a inregistrat o valoare cu 3,3 procente mai mare fata de cea din aceeasi perioada a anului precedent. Desi previziunile economice in T 3 au scazut cu 2,8 puncte pana la nivelul actual de 18,5 puncte (indicator GfK pentru Climatul de consum al GfK n.r.) , comparativ cu aceeasi luna a anului trecut, s-a inregistrat o crestere semnificativa de aproape 15 puncte”, potrivit studiului GfK Climatul de consum.

Cresterea economica are de asemenea un efect pozitiv asupra asteptarilor cetatenilor in ceea ce priveste veniturile.

“In septembrie, indicatorul corespunzator a crescut cu doar 2,8 puncte pana la 21,3 puncte, comparativ cu iunie. Cu toate acestea, in contextul comparatiei cu aceeasi luna a anului trecut, cresterea este relativ mare, de 16 puncte. In ciuda acestui fapt, veniturile sunt de regula suficiente doar pentru acoperirea nevoilor de zi cu zi. Pe cale de consecinta, dorinta de a cheltui in Romania ramane la un nivel scazut. Cu -6,4 puncte, aceasta continua sa se situeze in intervalul negativ, desi o crestere de 5,1 puncte a fost inregistrata in raport cu iunie”,anunta GfK.

 In context european, evenimentele din Grecia, crizele si razboaiele din Orientul Apropiat si Orientul Mijlociu si problema refugiatilor au afectat starea de spirit a consumatorilor din Europa in T3.

“Climatul de consum EU28 a scazut din iunie cu jumatate de punct, ajungand la 10,3 puncte. (…) In linii mari, situatia din tarile care fac obiectul studiului este foarte diferita. In unele tari, cei care au stat in principal la baza generarii unui anumit scepticism economic au fost factorii psihologici, cum ar fi crizele care ii preocupau din ce in ce mai mult. In multe cazuri, evaluarile de catre cetateni ale previziunilor in materie de economie si venituri, precum si intentia de cumparare erau superior negative estimarilor determinate pe baza cifrelor emise la nivel intern. Cu toate acestea, in alte tari, aspecte precum cresterea economica si somajul au ramas in prim-plan, si, astfel, au fost responsabile de impactul asupra indicatorilor individuali”, arata studiul citat.

Sursa: incont.stirileprotv.ro

Județul Vaslui, criză maximă!

de Marian MOCANU

Ultima ședință a Consiliului Județean Vaslui, de vineri, 25 septembrie, a adus o rectificare de buget săracă, de doar 3,6 milioane lei, cam cât cheltuie pentru investiții și reabilitări un municipiu ca Iași-ul, să spunem, în câteva zile. Un sfert din acești bani se vor cheltui pentru un proiect, „Implementarea unei soluții de e-guvernare la nivelul județului Vaslui pentru eficientizarea serviciilor publice în sprijinul cetățenilor și mediului de afaceri”, care nu se știe dacă va avea un impact real asupra vieții vasluienilor. În același timp, s-a diminuat cu aceeași sumă bugetul serviciului SMURD, pe motiv că cheltuielile respective nu mai sunt necesare în acest an! În rest, se alocă bani pentru finanțarea continuării lucrărilor la „marele” proiect al Aquavas-ului, de reabilitare a rețelelor de apă și canalizare din Vaslui, Bârlad, Huși și Negrești, și pentru repararea câtorva drumuri județene.

Chiar și în condițiile în care este mare vânzoleală cu alegerile în partidul de guvernământ în perspectiva alegerilor de anul viitor, județul Vaslui, aproape complet „roșu” prin excelență și tradiție, nu prea beneficiază de sprijinul guvernanților. Astfel, ultima rectificare de buget a Consiliului Județean Vaslui, chiar dacă este pozitivă, se bazează pe mici sume primite de la bugetul de stat pentru finanțarea lucrărilor începute prin Programul Național de Dezvoltare Locală, în cuantum de doar 3,6 milioane lei. În rest este vorba de realocări de fonduri, prin diminuarea sumelor prevăzute în bugetul acestui an la unele capitole. De exemplu, pentru finanțarea „Implementarea unei soluții de e-guvernare la nivelul județului Vaslui pentru eficientizarea serviciilor publice în sprijinul cetățenilor și mediului de afaceri” se alocă suma de 825.000 lei, bani tăiați de la SMURD. La fel, pentru alocarea unor sume de bani către două primării, Gârceni și Voinești, pentru plata unor datorii ale acestora la constructorii care au executat o grădiniță, respectiv drumuri la Voinești, a trebuit să se umble la fondul de rezervă bugetară. Aceeași situație și în cazul sumei de 200.000 lei, bani necesari comunei Băcești pentru cofinanțarea unui proiect cu finanțare europeană pentru reparația capitală a școlii din centrul comunei. Banii s-au „găsit” prin diminuarea cu o sumă echivalentă a alocărilor pentru realizarea documentației tehnico-economice a proiectului de reabilitare a Palatului Administrativ. Să mai spunem că reparația Palatului este așteptată încă din anul 1994, clădirea fiind în stare avansată de deteriorare. La o adică, dacă a așteptat atât, mai poate sta un an, sau doi, sau zece!

Din câte se pare, vizita procurorilor DNA de luna trecută în birourile Consiliului Județean și a Aquavas SA se pare că a avut efect, pentru că au început să se mai miște treburile în megaproiectul „Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă, a sistemului de canalizare și a stațiilor de epurare a apelor uzate din municipiile Vaslui, Bârlad, Huși și orașul Negrești”. Proiectului, aflat în mare întârziere și în pericol de a pierde finanțarea, i se alocă suma de 1,86 milioane lei pentru continuarea unor lucrări. Banii provin în întregime de la Ministerul dezvoltării.

Tot în cadrul acestei rectificări de buget, se alocă peste jumătate de milion de lei Spitalului Județean de Urgență Vaslui, pentru realizarea unor lucrări de construcție fără de care nu se poate obține avizul ISU. Pentru asigurarea acestor fonduri, s-a renunțat la implementarea a trei proiecte cu finanțare din FEN ale CJ Vaslui dar și prin diminuarea sumelor pentru reparații curente ale altor obiective din sănătate sau învățământ.

Poate cel mai important al acestei rectificări a bugetului Consiliului Județean se referă la alocarea de bani pentru reabilitarea și modernizarea unor drumuri județeane pentru care a fost destinată suma de 1,741 milioane lei. Este vorba de repararea a 21 km a DJ 284 (Huși – Epureni – Duda – Fundătura Arsura – Ghermănești), repararea DJ 242F pe o porțiune de 13,9 km între Trestiana și Grăjdeni, DJ 254B: Gherghești – Ivănești (2 km), 6,25 km pe DJ 244J (Epureni Horga), ori drumul județean 207J dintre Delești și Fâstâci.

Consiliul Județean împarte sărăcia!

de Marian MOCANU

Conform estimărilor primite din partea Ministerului Finanțelor, județul Vaslui va primi anul viitor cu peste 180 miliarde lei vechi mai puțini bani față de anul 2014! Azi urmează să fie aprobată repartizarea pe Unități Administrativ Teritoriale (UAT) a cotei de 20% din sumele defalcate din venituri la bugetul de stat pe anul 2016 și estimările pentru anii 2017 – 2019 ce revin consiliului Județean Vaslui pentru echilibrarea bugetelor locale. Algoritmul după care se distribuie acești bani este cumva o nebuloasă, dat fiind că comunele Ștefan cel Mare, Crețești, Fruntișeni, Gârceni, Lipovăț, Voinești și Zorleni vor primi cele mai mari sume, în timp ce alte UAT-uri primesc practic sume infime, de puțin peste o sută de mii de lei. Ca și în acest an, cea mai mică sumă, 54.000 lei, o va primi comuna Drânceni. În schimb, la orașe și municipii, toți primesc de la CJ parte egală, 804.000 lei, nici măcar de două ori mai mult decât primește comuna Crețești. Începând cu anul 2017, banii alocați echilibrării bugetelor locale vasluiene vor fie ceva mai mulți, până aproape de nivelul anului 2014!

Consilierii județeni sunt chemați azi să aprobe proiectul de hotărâre privind repartizarea pe Unități Administrativ Teritoriale a cotei de 20% din sumele defalcate din venituri la bugetul de stat pe anul 2016 și estimările pentru anii 2017 – 2019 ce revin consiliului Județean Vaslui pentru echilibrarea bugetelor locale. Acești bani, provenind din sume defalcate din TVA și cote defalcate din impozitul pe venit, sunt distribuiți conform unui algoritm al Ministerului Finanțelor Publice pe baza unei prognoze macroeconomice pe perioada 2016 – 2019. Aceste estimări vor trebui să stea la baza construirii bugetelor locale în următoarea perioadă. Nimeni nu știe cum vor putea funcționa primăriile cu atât de puțini bani ce vor fi alocați de la bugetul de stat și eventual pe baza resurselor proprii, respectiv prin încasările de taxe și impozite locale, ori venituri din închirieri. Se pune accentul pe atragerea de fonduri din alte surse, în special bani europeni, însă lipsa resurselor proprii va fi o mare problemă în asigurarea cofinanțării proiectelor de investiții și dezvoltare.

Așa cum afirmă Dumitru Buzatu, președintele CJ Vaslui, în expunerea de motive a proiectului de hotârăre, „Vă informez că sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale repartizate județului Vaslui pentru anul 2016 se cifrează la 51.257 lei, față de 69.273 lei în anul 2014. (…) Situația necesarului de fonduri, precum și sumele care se vor asigura de la bugetul de stat în următorii patru ani vor fi diferite față de cele pe care le avem la această dată, deoarece acestea vor fi actualizate funcție de evoluția economiei naționale”. Cu alte cuvinte, județul Vaslui, unul din cele mai sărace din țară, va primi mai puțini bani față de acum doi ani. Abia prin 2019 s-ar putea ca județului Vaslui să-i fie repartizate sume pentru echilibrarea bugetelor locale la nivelul anului 2014. Și asta poate pentru că se apropie alegerile din 2020!

Teoretic, algoritmul de distribuirea sumelor defalcate din TVA și cote defalcate din impozitul pe venit ține cont de numărul de locuitori ale fiecărui UAT, suprafața de teren intravilan și de impozitul pe venit încasat de la locuitori, aceste sume fiind diminuate în funcție de gradul scăzut de colectare a veniturilor la bugetul de stat. Este interesant faptul că, totuși, unele comune, cu un grad de colectare mare, prinesc mai puțini bani decât altele, cu un grad de colectare mai mic.

Consiliul Județean Vaslui are de repartizat un procent de 20% din totalul sumelor defalcate din TVA și din cota de 18,5% din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale, în total suma de 23.848.000 lei pentru anul 2016. Cea mai mare sumă, 639.000 lei, va fi repartizată, ca de obicei, comunei Ștefan cel Mare, urmată de Zorleni, 554.000 lei, Voinești, 542.000 lei, Crețești, Fruntișeni, Gârceni, Lipovăț, câte 433.000 lei. Cei mai puțini bani, câte doar 54.000 lei, îi vor primi în anul 2016, comunele Drânceni și Muntenii de Jos, comune care, la începutul acestui an, nu au primit nici un leu de la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetelor proprii. Urmează comunele Codăești, Gherghești, Oșești, Pogana, Stănilești și Tătărăni, care vor primi doar puțin peste o sută de mii de lei, practic banii pentru plata salariilor angajaților din primărie pentru câteva luni de zile. Ca un făcut, majoritatea primarilor din comunele cărora le-au fost alocate cei mai puțini bani provin din alte partide decât cele aflate acum la guvernare!

Orașele Vaslui, Bârlad, Huși și Negrești vor primi de la bugetul de stat câte 804.000 lei pentru echilibrarea bugetelor locale, iar Murgeniul cu o mie de lei mai puțin. Conform estimărilor finanțiștilor, în anii 2018 și 2019, Consiliul Județean Vaslui va avea de repartizat câte 29,231 milioane lei, cea mai mare sumă, 783.000 lei revenind (mai încape îndoială!) tot comunei Ștefan cel Mare, iar între cele mai slab finanțate, alături de Drânceni și Muntenii de Jos, va fi și comuna Poienești, acestea urmând a primi doar câte 66.000 lei! Cu alte cuvinte, cei bogați vor rămâne tot bogați, cei săraci vor sărăci mai mult! Din păcate, acest lucru se aplică la nivelul întregului județ, care, și în următorul „cincinal” va rămâne tot printe cele mai sărace și subfinanțate județe din țară.

Tabel cu modalitatea în care vor fi împărțiți banii

Cum s-a împărțit sărăcia?

de Marian MOCANU

Cu doar 5,916 milioane lei primite la ultima rectificare bugetară județul Vaslui se situează pe antepenultimul loc din țară din acest punct de vedere. Puținii bani dați de Guvern pentru echilibrarea bugetelor locale au ajuns la comunele care nu primiseră nimic la începutul anului, ori la cele care au știut să colecteze taxele și impozitele locale. „Campion”, este comuna Zorleni, care a primit 1,34 milioane lei, și municipiile Bârlad, care a primit puțin peste un milion de lei, și Vaslui, cu 840.000 lei. Majoritatea comunelor nu au primit nici un ban, iar Zăpodeni-ul a primit doar 5.000 lei, cam cât cheltuie cu hârtia de xerox în două-trei luni! O posibilă nouă rectificare este așteptată spre sfârșitul anului.

La rectificarea bugetară de la sfârșitul lunii iulie, județul Vaslui a fost din nou (a câta oară?), pus la coada listei de priorități de către guvernanți. Cu toate că se știe că este una dintre cele mai sărace zone din țară, la Vaslui au ajuns doar 9,16 milioane lei. Doar alte trei județe, Mehedinți, Sălaj și Olt, la fel de sărace, au primit mai puține fonduri, în timp ce Prahova, de exemplu, a primit de 11 ori mai mulți bani ca Vasluiul. Împărțirea puținilor bani nu a fost lăsată, ca în anii trecuți, la altitudinea Consiliului Județean Vaslui, ci s-a făcut direct de către Ministerul de finanțe, asta cu atât mai mult cu cât este vorba de bani pentru echilibrarea bugetelor locale ale unităților administrativ – teritoriale care, în acest an, au primit sume totale de echilibrare și sume defalcate din TVA mai mici decât cele repartizate anul trecut.

Cele trei comune, Zorleni, Drânceni și Fâlciu care, la începutul anului, nu primiseră nici un leu de la bugetul central, nu au mai fost uitate la această rectificare, chiar dacă sumele primite nu sunt pe măsura celor alocate, în ianuarie, unor comune mult mai mici. Astfel, comuna cea mai mare din județ, Zorleni, care numără mai mulți locuitori decât orașul Murgeni, a primit de această dată 1,34 milioane lei, cam cât au primit la începutul anului comunele Cozmești, Todirești sau Mălușteni, comune care au de patru ori mai puțini locuitori, și de patru ori mai puțin decât a primit Murgeniul! La Fălciu vor ajunge 295.000 lei, primii bani primiți de la bugetul central în acest an, sumă foarte mică, care practic nu ajunge pentru finalizarea niciunei investiții demarate și nici măcar pentru plata salariilor funcționarilor primăriei. Comuna Drânceni, constant sărită în anii trecuți de conducerea CJ Vaslui când era vorba de alocarea de fonduri de la buget și care nu primise nici un ban în ianuarie, nu a primit nici de această dată sume importante, doar 122.000 lei. Este cea mai mică sumă primită vreodată de la bugetul național de către această comună.

În același timp, comune care primiseră sume importante la începutul anului au primit suplimentări de buget și la această rectificare. Este vorba de comuna Banca, care a primit 201.000 lei, Berezeni – 230.000 lei, Bogdănești, 88.000 lei, Costești, care a primit 161.000 lei, după ce în ianuarie primise alți 623.000 lei, Dragomirești a primit alți 410.000 lei care se adaugă la 841.000 lei primiți la începutul anului. La fel, comuna Grivița a primit la această rectificare 233.000 lei, după ce în ianuarie primise 734.000 lei, Pădureniul a primit alți 424.000 lei pe lângă cei 800.000 alocați la începutul anului, iar Stănileștiului i s-a alocat suma de 293.000 lei, în acest an, sumele totale primite fiind de 966.000 lei. Alte comune au primit la această rectificare de buget sume mici, este cazul Puieștiului – 39.000 lei, Pușcașului, care a primit 66.000 lei, după ce la începutul anului primise de la bugetul național una dintre cele mai mari sume, respectiv 1,228 milioane lei, Tutova – 94.000 lei, sau Vetrișoaia, care a mai primit alți 39.000 lei. La Zăpodeni va ajunge „imensa” sumă de 5.000 lei.

Restul comunelor nu au primit nici un ban pentru echilibrarea bugetelor locale.

La această rectificare au mai fost alocate sume pentru echilibrarea bugetelor și pentru două municipii. După ce la începutul anului nu primise nici un ban de la bugetul național, de această dată Bârladul a primit suma de 1,011 milioane lei, în timp ce municipiul Vaslui a primit 840.000 lei, după ce în ianuarie primise … 84.000 lei. Culmea, în timp ce comune a căror încasări la bugetul local a taxelor și impozitelor nu depășește 50%, primesc sume importante pentru echilibrarea bugetelor, municipiile Vaslui și Bârlad, dar și cele trei comune, Zorleni, Fălciu și Drânceni, au fost „penalizate” prin alocarea unor sume derizorii pentru că au încasat mult peste plafoanele stabilite de Guvern.

Suplimentare importantă a bugetului județului Vaslui

de Marian MOCANU

Nu mai puțin de 11,2 milioane lei s-au primit, din surse guvernamentale sau europene, la bugetul județului Vaslui. O bună parte din bani, respectiv aproape 6,7 milioane lei, sunt bani de la bugetul de stat pentru programul Național de Dezvoltare Locală. Cu acești bani se vor reabilita nu mai puțin de 70 km drumuri județene, se vor continua lucrările de renovare a Casei Armatei, ori se va construi un garaj pentru autospecialele pompierilor. Nu mai puțin de două milioane lei sunt destinate continuării proiectului de reabilitarea sistemului de apă, canalizare și a stațiilor de epurare din cele patru orașe importante din județ.

Ședința de joi a Consiliului Județean (CJ) Vaslui a adus o veste bună: bugetul a fost rectificat în plus cu nu mai puțin de 11,2 milioane lei. La această sumă se adaugă alți 658.000 lei, primiți din partea Norvegiei pentru construirea unui „Centru de recuparare a victimelor violenței în familia Vaslui”.

Rectificarea cu o sumă atât de mare a provenit în mare parte din fondurile primite de la bugetul de stat pentru Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) – suma de aproape 6,7 milioane lei, dar și din sume provenite din excedentul de anul trecut, respectiv 4,5 milioane lei.

Astfel, o parte din banii primiți prin PNDL au destinație precisă, pentru finanțarea proiectului „Reparații capitale și refuncționalizare Casa Armatei Vaslui – Centru cultural județean multifuncțional”. Acest proiect fusese demarat încă de anul trecut, dar, din lipsă de fonduri, lucrările se desfășurau „la relanti”.

Alți 2,1 milioane lei au o destinație la fel de precisă, respectiv pentru decontarea serviciilor de reproiectare a lucrărilor rămase de executat la proiectul major „Reabilitarea proiectului de alimentare cu apă, a sistemului de canalizare și a stațiilor de epurare a apelor uzate din municipiile Vaslui, Bârlad, huși și orașul Negrești”.

Trebuie spus că în cadrul aceleiași ședințe de Consiliu Județean, consilierii au aprobat un proiect de hotărâre privind modificarea unei anexe a studiului de fezabilitate a acestui proiect. Actul adoptat era necesar pentru finanțării lucrărilor rămase de efectuat, pentru care nici măcar nu s-a reușit organizarea licitaților, din următorul Program Operațional Sectorial POS2. În caz contrar, proiectul, cel mai mportant derulat din fonduri europene la nivelul județului vaslui, este în pericol de a nu fi finalizat.

2,24 milioane lei, bani primiți de la bugetul de stat prin PNDL au fost alocați pentru reabilitarea și modernizarea a aproape 70 km de drumuri județene. este vorba printre altele de DJ 245 B: Gherghelești – Corodești – Draxeni – Ivănești, DJ 207J: Bălești – Fâstâci, DJ 242F: trestiana – Mănăstirea grăjdeni, DJ 245A, care face legătura între Lipovăț, Bogdana, Gherghești și Iana, DJ 245 – Drujești – Băcani – Al. Vlehuță – Florești – Oprișița și DJ 244J: Epureni – Horga. Nu mai puțin de 535 mii lei au fost alocați pentru reparațiile curente ale Palatului Administrativ, sumă care însă este departe de necesarul de circa 50 milioane lei pentru reabilitarea completă și consolidarea clădirii. Alți peste 380 mii lei sunt destinați construirii unui garaj pentru autospecialele de pompieri ale ISU „Podul Înalt” Vaslui. Consilierii județeni au probat în unanimitate rectificarea de buget.

Conducerea Spitalului Județean, nemulțumită de bugetul propus de CJAS

de Alex SAVA

Conducerea Spitalului Județean de Urgență Vaslui nu a semnat contractul-cadru cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Vaslui, întrucât suma propusă de această din urmă instituție este cu circa 2,5 miliarde de lei vechi mai mică decât prevederea bugetară a unității sanitare. Reprezentanții celor două instituții vor participa la ședință de mediere, la Casa Națională. La fel s-a întâmplat și anul trecut, în urma medierii spitalul obținând cu peste patru miliarde de lei mai mult decât propunerea inițială a CJAS.

Spitalul Județean de Urgență Vaslui nu a încheiat contractul de furnizare de servicii medicale pentru cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Vaslui. Asta deoarece sumele propuse de CJAS sunt mai mici decât cele solicitate de unitatea sanitară.

„Am avut o întâlnire cu reprezentanții CJAS în vederea negocierii contractului. Întâlnirea a avut ca obiectiv prezentarea cadrului legislativ pentru anul 2015 privind modalitatea de contractare a serviciilor medicale spitalicești, stabilirea numărului de cazuri și a sumelor posibil de contractat pentru spitalizarea de zi și pentru spitalizarea continuă. Spitalul Județean a venit cu propuneri de bun-simț, făcute în funcție de legislația în vigoare”, a declarat managerul Spitalulu Județean Vaslui, Ana Rinder.

La spitalizarea continuă, în urma calculului formulei, a rezultat o sumă propusă de aproximativ 3,4 milioane de lei lunar, la cronici valoarea propusă de spitalul vasluian a fost de 750.000 de lei lunar, față de 784.000 de lei, cât ar reieși din formula de calcul la capacitate maximă, iar la spitalizarea de zi valoarea propusă lunar a fost de 89.000 de lei, față de 250.000 de lei, cât a cerut spitalul.

„La spitalizarea de zi, ne-au dat inițiat 89.000 de lei, în condițiile în care noi în primele trei luni am cheltuit 2,1 miliarde (lei vechi – n.r.). Apoi, ne-au propus 1,4 miliarde de lei, însă tot puțin e. Pentru spitalizarea continuă, suma a fost considerată corectă și potrivită pentru a fi introdusă în contact, la cronici ni s-a propus suma de aproximativ 714.000 de lei lunar, sumă calculată la nivelul realizărilor pe anul trecut, iar diferența rămasă din trimestrializarea trimisă de CNAS să rămână pentru spitalizarea de zi. Suma totală ar fi astfel, cu mult mai mică decât media realizărilor pe anul 2014. Noi am precizat că nu suntem de acord cu aceste sume pe care CJAS ni le-a propus la spitalizarea de zi și la cronici, motivând că am luat măsurile pentru creșterea serviciilor realizate prin spitalizare de zi, așa cum este și trendul național”, ne-a mai spus Ana Rinder.

Ca și anul trecut, conducerea unității medicale va merge la o ședință de mediere, la Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Anul trecut, în urma acestui demers, spitalul a obținut o suplimentare de peste 4 miliarde de lei vechi.

Buget gri pentru spitalul bârlădean

de Mihaela NICULESCU

Ieri, la Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Vaslui au avut loc negocierea bugetului pe anul în curs a Spitalului de Urgență “Elena Beldiman” din Bârlad.

Suma cerută de conducerea instituției a fost de 50 milioane de lei, însă, potrivit formulei de calcul care stă la baza stabilirii bugetelor unităților spitalicești, spitalului bârlădean nu i s-ar cuveni decât 45,6 milioane de lei. Zilele următoare va fi semnat, așadar, contractul pentru suma “negociată” (3,8 milioane de lei pe lună).
Până atunci, Gabriela Daniș, directorul medical al spitalului bârlădean, nu a vrut să facă nicio declarație pe marginea acestui subiect.
Bugetul spitalului ar putea fi revigorat în mică măsură de infuzia promisă de autoritățile locale. Suma prevăzută este de 1,2 milioane de lei, din care au fost alocați, până acum, 200.000 lei.

Noua lege a salarizării: Guvernul propune bugetarilor salarii brute între 1.200 lei-22.000 lei. Sindicatele acuză incompetența

Guvernul propune, în noua lege a salarizării, un salariu minim brut de 1.200 lei și unul maxim brut de 22.000 lei, repartizate pe cinci clase de salarizare, sindicatele acuzând însă Executivul de incompetență pentru faptul că introduce eronat unele profesii în categoria meseriilor necalificate.

Cele cinci clase de salarizare ar urma să includă de anul viitor, conform propunerii guvernamentale, persoanele necalificate, cu un salariu minim brut de 1.200 lei, persoanele cu studii medii sau care au absolvit școli profesionale, fără bacalaureat, persoanele cu studii medii cu bacalaureat, persoanele cu studii superioare de scurtă durată (precum asistent medical, arhivar, grefier) și persoanele cu studii superioare de lungă durată (precum medicul, profesorul, dar și președintele țării, parlamentarul și ministrul), pentru această ultimă categorie fiind propus salariul maxim, de 22.000 lei brut.

Cifrele au fost susținute de către ministrul delegat pentru Dialog Social, Liviu Pop, într-o intervenție la România TV, unde însă liderii confederațiilor sindicale, aflați în studiou, au arătat că, prin acest proiect, Guvernul își demonstrează incompetența și faptul că nu cunoaște standardele ocupaționale, deoarece include, de exemplu, profesia de șofer în categoria celor meseriilor necalificate, astfel că proiectul nu va putea fi aplicat.

Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a anunțat recent că numărul claselor de salarizare din sistemul bugetar va fi redus de la 111 la doar 5 clase, proiectul legii salarizării urmând să fie finalizat până la sfârșitul anului.

La sfârșitul lunii ianuarie, Guvernul a decis înființarea unui grup de lucru care să revizuiască Legea salarizării unitare, astfel încât noile prevederi să fie aplicate începând cu anul viitor.

Conform Ministerului Muncii, din 1.186.000 de bugetari, circa 923.000 au un salariu net sub 1.250 lei, iar majorarea slariului minim pe economie a condus în sectorul bugetar la suprapunerea unor clase de salarizare, fapt ce necesită o corecție.

Legea-cadru a salarizării personalului plătit din fonduri publice a fost aprobată în 2010, cu un eșantion reprezentativ de 260 posturi din toate domeniile de activitate, iar pe baza evaluării acestui eșantion a fost creată o nouă ierarhie a posturilor, atât între domeniile de activitate, cât și în cadrul aceluiași domeniu.

Raportul dintre salariul minim și cel maxim în sectorul bugetar a fost stabilit de la 1 la 15, numărul claselor de salarizare a fost limitat la 110, iar sporurile, compensațiile, primele și indemnizațiile au fost plafonate astfel încât salariul de bază să constituie partea majoritară a câștigului.

Din cauza constrângerilor financiare, salariile personalului bugetar nu au putut fi însă stabilite niciodată prin înmulțirea coeficienților de ierarhizare cu valoarea de referință, astfel încât până în prezent au fost păstrate salariile avute anterior intrării în vigoare a Legii-cadru.

În primăvara anului trecut, într-un interviu acordat MEDIAFAX, ministrul Muncii afirma o nouă Lege a salarizării unitare ar putea fi aplicabilă din 2015.

În 2013, premierul Victor Ponta declara că vrea să modifice Legea salarizării, incluzând în “anvelopa națională” cheltuieli de personal pentru fiecare instituție, respectiv primării, consilii județene, ministere, dar și “un salariu minim, probabil de 1.000 de lei, și un salariu maxim” și că vrea ca noua Lege a salarizării să intre în vigoare în 2013.

Un document oficial prezentat în iunie 2013 de MEDIAFAX releva că noul sistem de salarizare a bugetarilor va include majorări anuale de salarii, în mod etapizat și succesiv, dar numai pentru anumiți funcționari, respectiv aceia al căror salariu de încadrare este mai mic decât cel care va rezulta prin aplicarea noii legi, iar salariile bugetarilor vor include atât o sumă fixă, dar și o parte variabilă care va depinde de performanțele profesionale individuale ale angajaților.

În document se arăta că, prin noua lege a salarizării pregătită de Guvern pentru anii următori, salariile de bază pentru fiecare clasă de salarizare vor fi determinate ca valori nominale folosind un coeficient I în valoare de 800 lei, corespunzător salariul minim brut pe țară de la 1 iulie, și coeficienții de ierarhizare existenți, iar diferența dintre două clase de salarizare succesive va fi păsrată la 2,5%.

Sursa: mediafax.ro

S-a votat bugetul!

de Marian MOCANU

Cu unanimitate de voturi, consilierii județeni au aprobat, ieri, bugetul județului aferent anului 2015. La încheierea lucrărilor ședinței, președintele Dumitru Buzatu a ținut să remarce: „Județul Vaslui are în acest an un buget care considerăm că a fost făcut cu cea mai mare responsabilitate. Nu pot să nu observ că resursele în acest an sunt ceva mai mari, dar nu trebuie să ne entuziasmăm, nevoile județului sunt și mai mari decât veniturile. Am manifestat destulă transparență încât să răspundem, în limita posibilităților, tuturor propunerilor făcute de factorii responsabili, consilieri sau cetățeni, și am reușit, cred eu, să dăm forma cea mai bună bugetului din acest an. Faptul că nu s-a manifestat nici o opoziție, atât în lucrările pe comisii, și nici în plen, mă face să cred că am reușit acest lucru, să construim un buget echilibrat”.

Veniturile pe care se bazează județul Vaslui în acest an sunt în sumă de 268.702.787 lei. Din total cheltuieli, aproape 61 milioane lei sunt cheltuieli de personal, respectiv pentru plata salariilor celor aproape 3.000 angajați ai Consiliului Județean și instituțiilor din subordine, doar Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția copilului Vaslui numărând 2.380 salariați.

O sumă asemănătoare a fost destinată pentru asistența socială – 61,3 milioane lei, din care 50 milioane pentru plata drepturilor acordate persoanelor cu handicap, pentru bunuri și servicii destinate bunei funcționări a aparatului administrativ a fost alocată suma de 43,4 milioane lei, dar și proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, 61,3 milioane lei.

La capitolul învățământ, a fost prevăzută suma de 35,72 milioane lei, din care 6,3 milioane lei pentru proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, la care se adaugă alte 12,88 milioane lei destinate finanțării programului național „cornul și laptele”, de care beneficiază 52.572 elevi din învățământul preșcolar, primar și gimnazial.

La capitolul sănătate, s-a alocat suma de 9,88 milioane lei, cea mai mare parte a banilor fiind direcționată către Spitalul Județean de Urgență Vaslui pentru lucrările și proiectele aflate în desfășurare sau pentru reallizarea documentației tehnice pentru constuirea unui nou corp de clădire destinat ambulatoriului integrat și activității administrative. La capitolul Protecția mediului, a fost alocată suma de 45.230.511 lei, din care 42.707.431 lei pentru finalizarea proiectului „Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă, a sistemului de canalizare și a stațiilor de epurare a apelor uzate din municipiile Vaslui, Bârlad, Huși și orașul Negrești”, restul fiind destinat implementării a patru proiecte ce au drept scop împădurirea de terenuri degradate în comunele Codăești, Fălciu, Rebricea și Ștefan cel Mare.

În bugetul din acest an au fost alocați peste 12,4 milioane lei la capitolul transporturi, din care 4,4 milioane lei destinați reabilitării și modernizării mai multor tronsoane de drum județean, respectiv Muntenii de Sus – Tanacu – Zgura, pe o porțiune de 16 km, Costești – Mănăstirea Pârvești – 10,9 km, ori Huși – Epureni – Duda – Arsura – Ghermănești, pe o lungime de 21,28 km, și întocmirea documentației pentru proiectul „Reabilitare și modernizare drum strategic Bârlad – Laza – Codăești”.

Nu a fost uitat nici capitolul „cultură, recreere și religie”, căruia i-au fost destinate 11 milioane lei, atât pentru funcționarea instituțiilor din subordinea CJ, respectiv Biblioteca „N.M.Spătaru”, Centrul Județean pentru Conservarea și pormovarea Culturii Tradiționale Vaslui, a celor două muzee din Vaslui și Bârlad, și a Teatrului „V.I. Popa” Bârlad, dar și pentru restaurarea unor monumente istorice sau de patrimoniu, cum ar fi mănăstirea Pârvești, biserica de lemn din Lipovăț și biserica din Tatomirești, precum și conacul Roset – Balș, din Pribești, comuna Codăești.

Iată unde se duc banii județului!

de Marian MOCANU

 Pe site-ul Consiliului Județean Vaslui a fost postat, pentru dezbatere publică, bugetul instituției pentru anul 2015, buget care, la capitolul „Venituri”, este mai mare cu circa 16,8 milioane lei decât anul trecut, în condițiile în care, la sfârșitul lui 2014 a rezultat un excedent bugetar de peste 10,5 milioane lei. Din totalul de 272 milioane lei venituri din diverse surse prevăzute pentru acest an, marea parte, 192 milioane lei, sunt destinate pentru funcționarea aparatului administrativ și a instituțiilor din subordine, respectiv Spitalul Județean de Urgență Vaslui – 67,5 milioane lei, centrele de asistență socială de la Băcești și Codăești, pentru Serviciul Public Comunitar de Evidență a Populației Vaslui. Pe partea culturală, cea mai mare sumă – 2,26 milioane lei – este destinată Muzeului Județean Vaslui. Fondul de rezervă prevăzut pentru acest an la dispoziția autorităților locale este de doar 711.000 lei. Ședința de adoptare a bugetului județului Vaslui pentru acest an va avea loc săptămâna viitoare.

Pentru anul 2015, județul Vaslui va avea venituri estimate de 272.089.653 lei, cu aproape 16,8 milioane lei mai mari decât cele de anul trecut. Trebuie spus că exercițiul fiscal al anului 2014 pentru Consiliul Județean (CJ) Vaslui s-a încheiat cu un excedent (fonduri nefolosite) de peste 10,5 milioane lei, bani care sunt incluși în bugetul pentru acest an.

Sursele principale de venit ale CJ constă în impozite și taxe pe bunuri și servicii, 117,68 milioane lei, mai puțin ca anul trecut, din care mare parte provin din sumele defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul județelor ori pentru echilibrarea bugetelor locale, impozite pe venit aplicate persoanelor fizice – 34,16 milioane lei, dar și subvenții de la bugetul de stat, în sumă de 78,9 milioane lei, subvenții care, în mare parte, respectiv 56,33 milioane lei, sunt destinate drepturilor acordate persoanelor cu handicap.

Un capitol important de venituri la bugetul județului îl reprezintă banii europeni, din cele 38,54 milioane lei, mare parte, respectiv 35,155 milioane lei provenind de la Fondul European de Dezvoltare Regională, pentru proiectele aflate în curs de implementare, cum este cel al Gropii de Gunoi de la Roșiești.

Conform estimărilor, veniturile județului Vaslui vor scădea în următorii ani, cel mai greu urmând a fi în 2016, când se preconizează încasări de doar 214,17 milioane lei, cu peste 56 milioane lei mai puțin ca în acest an, urmând ca, din anul 2017, sumele destinate județului Vaslui să crească în medie cu trei milioane lei annual.

Bugetul de cheltuieli a județului Vaslui pentru anul 2015

Ca în fiecare an, marea parte a bugetului județului Vaslui este destinat cheltuielilor de funcționare a aparatului administrativ propriu și a instituțiilor din subordine. Astfel, din totalul de 269 milioane lei, sumă care este destinată cheltuielilor pentru acest an fiscal, 192 milioane sunt destinate cheltuielilor de funcționare, sumă care include și cele circa 6,2 milioane lei stingerii unor datorii de anul trecut. Doar pentru salarii și alte cheltuieli de personal a fost asigurată suma de 61 milioane lei, alte 42,8 milioane lei fiind destinate achiziționării de bunuri și servicii în vederea bunei funcționări a aparatului administrativ din cadrul CJ, dar și a instituțiilor din subordine.

cj-vasluiPentru secțiunea de dezvoltare – investiții, în acest an este prevăzută suma de 76,88 milioane lei, din care 63,9 milioane este destinată finalizării proiectelor cu finanțare nerambursabilă din fonduri europene.

Nu mai puțin de 3,4 milioane lei sunt destinate în acest an plății dobânzilor și comisioanelor bancare pentru împrumuturile contractate de CJ Vaslui în vederea asigurării părții de cofinanțare la proiectele implementate în ultimii ani.

Pe capitole, pentru Ordinea și Siguranța Publică, CJ Vaslui a alocat suma de 2,585 milioane lei, din care doar un milion de lei este destinat Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Podul Înalt” Vaslui, 35 milioane lei sunt prevăzute la secțiunea Învățământ, în cea mai mare parte bani destinați cheltuielilor de dezvoltare, doar sume infime sunt alocate investițiilor.

Dacă Centrul Școlar de Educație Incluzivă Aurora primește 5,68 milioane lei, din care doar 15.000 lei pentru investiții, Centrul Școlar de Educație Incluzivă „C. Pufan” va primi 3,14 milioane lei, Liceul Tehnologic special „Sf. Ecaterina” din Huși 2,19 milioane lei, iar Centrul Școlar de Educație Incluzivă Negrești 2,16 milioane lei, CJ și-a alocat nu mai puțin de 19 milioane lei, practic cât toate celelalte instituții de învățământ special la un loc.

O sumă deloc neglijabilă este destinată asistenței sociale și protecției copilului, pentru care este destinată în bugetul din acest an suma de 123,16 milioane lei, din care 114,8 milioane lei pentru Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Vaslui.

Nu a fost uitată nici Camera Agricolă a județului Vaslui, aflată în subordinea autorităților județene, organism căreia i-a fost destinată suma de 423.000 lei.

Spitalul Judetean de Urgenta Vaslui

Spitalul Judetean de Urgenta Vaslui

De departe, cele mai importante sume alocate din bugetul județului Vaslui pentru anul 2015 sunt destinate sănătății, nu mai puțin de 69,2 milioane lei. Astfel, pentru cea mai mare unitate spitalicească din județ, Spitalul Județean de Urgență Vaslui, este destinată suma de 67,52 milioane lei, din care 30 milioane pentru plata salariilor personalului medical și contractual și 36,6 milioane lei pentru bunuri și servicii, reparații curente, hrană și medicamente sau materiale sanitare, ultimele în sumă de 22,43 milioane lei. Marea parte a acestor cheltuieli, 48 milioane lei sunt asigurate de Casa de Asigurări de Sănătate, alte 14 milioane lei provenind de la Direcția de Sănătate Publică. Doar 650.000 lei sunt destinate investițiilor la Spitalul Județean de Urgență Vaslui, din care 150.000 lei pentru realizarea unui sistem integrat de supraveghere pentru pavilionul TBC, a Ambulatoriului Integrat (Policlinicii Vaslui) și a Spitalului 2, acesta din urmă fiind și în planurile Primăriei Vaslui pentru realizarea Spitalului Municipal.

Restul de 500.000 lei sunt destinați proiectului „Reabilitare hidranți exteriori și gospodărie cu apă”, așa cum reiese din lista obiectivelor de investiții finanțate prin bugetul pe anul 2015 de pe site-ul CJ Vaslui.

Centrul de Asistență Socială Băcești va beneficia și în acest an de sume importante, fiindu-i alocată suma de 1.374.320 lei, din care 551.000 lei pentru investiții, în acest an urmând a se realiza și un pasaj de legătură între corpul administrativ și pavilionul E, în timp ce Centrul similar din Codăești va primi doar un sfert din sumă, destinată cheltuielilor de funcționare: salarii, bunuri și servicii, reparații curente, hrană și medicamente sau materiale sanitare.

Cultura, la mare cinste în județul Vaslui

muzeul judetean

Muzeul Județean Vaslui

Nu mai puțin de 51,4 miliarde lei vechi sunt alocate și în acest an capitolului Cultură, Recreere și Religie, aproape jumătate din sumă fiind destinată Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” din Vaslui, respectiv 2,27 milioane lei, dublu față de anul trecut, din care doar 30.000 lei reprezintă venituri proprii, restul provenind de la bugetul județului. Nu mai puțin de 600.000 lei din suma alocată muzeului vasluian sunt destinați reparațiilor curente (instituția fiind de altfel momentan închisă pentru vizitatori pentru curățenie), alte 45.000 lei fiind destinate organizării de acțiuni cu caracter științific și social cultural. Doar cheltuielile cu salariile pentru anul 2015 la acest muzeu se ridică la aproape 945.000 lei, mai mult decât dublu în cazul unei școli din județ!

Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad i-a fost alocată suma de 1,21 milioane lei, din care, pentru reparații curente, 48.000 lei, iar pentru investiții, 30.000 lei, în timp ce teatrul „V.I.Popa” din Bârlad va primi de la bugetul județului suma de 1,6 milioane lei, în condițiile în care se estimează că în acest an va avea venituri proprii de 195.000 lei.

Săptămâna viitoare va avea loc ședința de Consiliu Județean în care se va supune aprobării bugetul județului Vaslui pentru anul 2015, poriectul bugetului fiind postat pe site-ul instituției, www.cjvs.eu la secțiunea buget 2015.

Bugetul, pagubit cu peste 1 miliard de euro, in 2013. Banii din taxe, impozite si contributii au avut un dusman de temut: statul. In Romania, subventiile se acorda si mortilor

Institutia care a controlat administratia romaneasca a constatat nereguli serioase, inclusiv la Guvern si la Ministerul Finantelor. Iar la unele companii de stat a fost o adevarata fiesta. Tarom, de exemplu, cu pierderi anuale de zeci de milioane de euro, a cheltuit doua sute de mii de lei pentru petreceri.

Curtea de Conturi spune ca in 2013 Fondul de rezerva la dispozitia Guvernului a fost umflat de cinci ori, de la 200 de milioane de lei cat era initial, la peste un miliard de lei prin cele doua rectificari bugetare. Cel mai grav este insa ca fondul de rezerva nu a fost utilizat in scopul pentru care a fost creat si a functionat practic ca un buget paralel fara controlul Parlamentului.

Romania este in mare intarziere la atragerea fondurilor europene, iar o parte din vina este chiar la Ministerul Finantelor.

Si la Finante, Curtea de Conturi a gasit nereguli si inca undele foarte grave. La programele cu finantare europeana in 2013, angajatii ministerului ar fi uitat sa ceara rambursarea de la Comisia Europeana a peste 2 miliarde de lei.

Banii reprezinta jumatate din fondurile cheltuite de stat si care ar fi trebuit rambursate Romaniei de Bruxelles.

Banii adunati din taxe, impozite si contributii au avut in 2013 un dusman de temut: statul roman, asta spune Curtea de Conturi. Aproape 1,2 miliarde de lei au ramas la firmele intrate in insolventa, alte 200 de milioane cheltuiti fara respectarea legii, sute de milioane date ilegal pe salarii, sporuri si premii pentru functionari si directorii lor.

De multe ori, autoritatile platesc fara sa verifice tot ce li se cere. Locuitorii din Delta Dunarii au dreptul la subventii de 50% din energia electrica consumata. Doar ca in 2013 Departamentul pentru Energie a acordat aceste subventii chiar si unor morti.

Si companiile de stat cheltuiesc anapoda. TAROM de exemplu a tocat  peste 200.000 lei pentru organizarea de “zile festive”, desi compania a avut pierderi de 130 de milioane de lei in acelasi an.

Sursa: incont.ro

Bugetul municipiului Vaslui pentru anul 2015

de Marian MOCANU

 Consilierii locali au adoptat joi, 12 februarie, bugetul municipiului Vaslui pentru anul 2015. Pentru acest an, la capitorul de venituri, este disponibilă suma de 134,5 milioane lei, sumă care include și excedentul bugetar de anul trecut, respectiv banii rămași necheltuiți în 2014, excedent în sumă de aproape 3 milioane lei.

 Având ca principală sursă de venit fondurile europene, impozitele și taxele locale, sau fonduri provenite de la Finanțele publice, și mai puțin sume de la bugetul de stat, conform primarului Pavăl, din acest ultim capitol sumele primite în acest an fiind foarte mici, sperându-se la suplimentarea acestor sume la rectificările bugetare viitoare. Față de anul 2013, sumele primite de la guvern pentru echilibrarea bugetului local sunt cu 830.000 lei mai mici. În aceste condiții, ponderea principală a veniturilor la bugetul local pentru anul 2015 constă tot în impozitele și taxele locale și banii europeni ce vor intra pentru finalizarea poriectelor aflate spre finalizare. Dacă anul trecut, au fost majorate impozitele și taxele locale cu 16%, urmare a dispozițiilor legale în vigoare, și, cu toate acestea, nivelul de încasare a rămas unul ridicat, în jurul valorii de 96%, municipalitatea speră că, dat fiind faptul că în acest an, nu se vor majora aceste taxe și impozite locale, cetățenii municipiului Vaslui să dea dovadă de același simț civic și să se achite de obligațiile către bugetul local, lucru indispensabil pentru continuarea investițiilor începute și demararea unora noi. Bugetul aferent anului 2015 a fost în discuție publică în ultima perioadă și, urmare a solicitărilor cetățenilor, în afara obiectivelor deja anunțate prin programul Primăriei pentru anul 2014, s-a luat în calcul mai multe investiții, unele dintre ele la propuerea consilierilor locali. Printre acestea se numără: extinderea iluminatului public atât în municipiul Vaslui, cât și în suburbii, renovarea centralei termice a liceului Emil Racoviță și construirea unei săli de sport la Școala Generală nr. 3, preluarea fostului internat al liceului Anghel Rugină în scopul transformării acestuia într-un obiectiv de utilitate publică, realizarea de parcări supraterane ori alocarea de fonduri suplimentare la Liceul cu Program Sportiv sau acordarea de burse școlare de merit. Și în acest an vor continua investițiile începute, urmând ca unele dintre ele, cum ar fi lucrările de asfaltare atât a străzii Ștefan cel Mare, cât și a altor străzi din municipiul Vaslui, finalizarea investițiilor prevăzute prin programul PIDu, inclusiv a transportului public cu troleibuze, dar și reabilitarea Spitalului 2 (vechi), modernizarea zonei din apropierea străzii Hușilor ori a Cartierului 13 Decembrie, sau realizarea centrului de informare turistică, care prevede inclusiv reabilitarea zonei de la intersecția străzii Frunzelor cu Ștefan cel Mare (de lângă sediul BCR). În ședința de consiliu local s-a mai pus în discuție și crearea unei piste de elicopter funcționale, dat fiind faptul că a crescut numpărul urgențelor Spitalului Județean Vaslui. Circa 16 amendamente, propuse de consilieri locali, vor fi expuse proxima ședință de consiliu local, urmând ca, în cazul în care vor fi aprobate, municipalitatea urmând să găsească soluții pentru finanțarea investițiilor.

Presedintele Klaus Iohannis a promulgat bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale pe 2015, dupa ce Curtea Constitutionala a respins contestatia Opozitiei

Presedintele Klaus Iohannis a promulgat, luni, legea bugetului de stat pe anul 2015 si legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2015, in urma deciziei Curtii Constitutionale a Romaniei de a respinge sesizarea de neconstitutionalitate.

Potrivit unui comunicat de presa al Administratiei Prezidentiale, presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, a semnat luni, decretul pentru promulgarea Legii bugetului de stat pe anul 2015 si Decretul privind promulgarea Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2015, in urma deciziei Curtii Constitutionale a Romaniei de a respinge sesizarea de neconstitutionalitate.
Curtea Constitutionala a stabilit, luni, ca Legea bugetului de stat pe 2015 este constitutionala, respingand sesizarea PNL, care a invocat printre motive lipsa unei strategii fiscal-bugetare si faptul ca proiectul trebuia inaintat de Guvern Parlamentului pana la 15 noiembrie.
Presedintele Curtii Constitutionale (CC), Augustin Zegrean, a spus ca Legea bugetului a fost declarata constitutionala in raport de criticile formulate, “criticile care au fost aduse acestei legi neputand fi considerate ca incalcari ale Constitutiei”.
Parlamentarii PNL au sesizat in 22 decembrie Curtea Constitutionala cu privire la legea bugetului de stat pe 2015, la o zi dupa ce a fost adoptata de Parlament, cu 339 de voturi “pentru” si 141 “impotriva”.
PNL a aratat, in sesizarea de neconstitutionalitate, ca proiectul legii bugetului de stat trebuia inaintat de Guvern Parlamentului pana la 15 noiembrie.
Dupa sesizarea CC, si ministrul Muncii, Rovana Plumb, a facut apel la liderii PNL si PDL sa retraga contestatia, aratand ca, in caz contrar, mai multe majorari de alocatii sociale pot fi intarziate.
In replica, prim-vicepresedintele PNL Ludovic Orban a declarat ca premierul Victor Ponta, ministrul Rovana Plumb si PSD “mint” ca inainte de alegerile prezidentiale in privinta pensiilor, mentionand ca acestea nu sunt afectate de demersul de contestare la CC a legii bugetului de stat pe 2015.
Sursa: incont.ro

Bugetul de stat pe 2015, adoptat de comisiile de buget-finanțe, după trei zile de dezbateri

Comisiile de buget-finanțe din Camera Deputaților și Senat au adoptat, joi, proiectul bugetului de stat pe2015, cu doar două voturi ”împotrivă” și o abținere, cu unele amendamente, după un maraton de dezbateri, care a durat trei zile.

Parlamentarii din comisiile de buget-finanțe au început, marți, dezbaterile generale la proiectul bugetului de stat pe 2015, în prezența secretarului de stat în MFP Daniela Pescaru și în ciuda obiecțiilor opoziției privind absența ministrului Darius Vâlcov de la ședință și le-a finalizat joi, la ora 22.00, după trei zile de dezbateri aprinse.

Raportul comisiei de buget-finanțe urmează să intre, vineri în dezbaterea plenului Parlamentului, iar votul final ar putea avea loc duminică, în aceeași zi cu depunerea jurământului în fața Legislativului de către noul președinte al României, Klaus Iohannis.

Proiectul de buget a fost aprobat în ședința din 12 decembrie a Guvernului.

Din bugetul de stat, Ministerele Muncii, Dezvoltării, Finanțelor, Fondurilor Europene, Agriculturii, Mediului, Transporturilor, Economiei vor avea bugete mai mari anul viitor, în timp ce alocările pentru ministerele Sănătății, Culturii și Administrației și Internelor vor fi mai mici.

Prim-ministrul Victor Ponta le-a cerut miniștrilor să explice că scăderile de bugete pentru 2015 se explică prin reducerea contribuțiilor sociale la angajator cu cinci puncte procentuale și prin plata titlurilor executorii, fiind firesc să nu se regăsească în buget cheltuielile economisite.

“Acolo unde există – și vă rog pe toți miniștri să explicați acest lucru, pentru că, până la urmă, e explicația noastră să explicăm – acolo unde apar scăderi în diverse bugete, apar din două motive. În primul rând, scăderea CAS cu 5 puncte procentuale se aplică și la instituțiile publice, adică și la cheltuielile noastre cu salarii se scad 5%, că plătim mai puțin CAS, nu doar privatul, ci și instituția publică, și, de asemenea, titlurile executorii, hotărârile judecătorești pe care le-am plătit și le plătim în continuare, e normal să nu mai apară în buget”, spunea premierul Ponta, la începutul ședinței de aprobare a proiectului de buget pentru 2015.

Sursa: medifax.ro

Moșul bugetarilor, la fel de sărac ca în 2013

Pentru bugetarii din județul Vaslui, Moș Crăciun va fi la fel de sărac ca în anii anteriori. Guvernul nu va plăti prime de sărbători niciunuia dintre ei, unica speranță în materie de bonusuri pe care o au cei remunerați de la buget fiind sindicatele. În funcție de cotizația pe care o plătesc membrii, adică de puterea financiară a sindicatelor, beneficiarii vor primi diferite stimulente, însă acestea sunt foarte mici comparativ cu drepturile financiare încasate de angajații instituțiilor finanțate de la bugetul de stat acum câțiva ani.

De exemplu, Sindicatul Sed Lex Vaslui, care are în “păstorire” 300 de funcționari publici, printre care și pe cei care lucrează în Instituția Prefectului Județul Vaslui, nu va putea să le acorde membrilor decât tichete de masă cadou, în valoare de 100 de lei de persoană.

Nici în Educație situația nu va fi mai roză. În medie, un sindicat puternic din educația vasluiană încasează de fiecare membru o sumă totală de 150 de lei (echivalentul pe 12 luni a cotizațiilor).

“Vă dați seama că din moment ce eu încasez de la membrii mei de sindicat un maxim de 150 de lei pe an, nu pot acord decât niște ajutoare de Crăciun nesemnificative ca valoare”, ne-a declarat liderul unui sindicat din învățământul județean.

Nici sindicatului salariaților din Consiliul Județean Vaslui (71 de funcționari publici și 29 personal contractual) nu vor beneficia de prime, ci un ajutor financiar, respectiv suma de 150 de lei, în numerar.

Mai bucuroși ar putea fi de sărbători salariații din domeniul privat. Patronii contactați au refuzat să facă declarații pe acest subiect, însă neoficial am aflat că în marile magazine și firme se vor acorda prime între 100 și 300 de lei pentru salariații fără funcții importante. Pentru salariațiide vârf, bonificațiile vor fi pe măsură. Mai mult, în cele mai multe cazuri, primele de Crăciun, respectiv banii se dau beneficiarilor în plicuri sigilate, ele variind și în funcție de prestația salariaților din anul în curs. (Bogdan RUSU)

BUGET 2015​ Cursul pe care e construit bugetul de anul viitor: 4,42 lei/euro. Guvernul tinteste o crestere a economiei de 2,5% bazata pe consum si exporturi. Vezi care sunt principalele masuri asumate pe piata muncii, a salariilor si a infrastructurii

Guvernul a publicat proiectul de Buget pe anul viitor (vezi documentul in atasament) construindu-si calculele pe un curs de 4,42 de lei pentru un euro si tintind o crestere a economiei de 2,5%, potrivit documentului. “Cererea interna va reprezenta motorul cresterii economice, iar pe latura ofertei se estimeaza o imbunatatire a activitatii economice in ramurile industriale cu potential ridicat de export, in sectorul constructiilor, care poate fructifica necesarul de infrastructura existent in toate domeniile, precum si in sectorul serviciilor”, se arata in Raportul care insoteste proiectul de buget.De asemenea, pentru 2015 Guvernul intentioneaza  sa introduca procedura desomaj partial (care permite, pe o perioada limitata, cumularea veniturilor din munca in regim part-time cu o parte din indemnizatia de somaj) si sa limiteze fenomenul de “migratie a creierelor”.

Alte masuri asumate prin Raportul privind situatia macroeconomica:

Pe piata muncii:

  • Reducerea costurilor administrative pentru angajator, cu pana la 18%, prin crearea cardului de asigurat in sistemul asigurarilor sociale;
  • Cresterea ratei de ocupare a fortei de munca, cu focalizare pe urmatoarele grupuri-tinta: tineri cu varste intre 15 si 25 de ani; lucratori cu varsta intre 50 si 64 de ani; femei; lucratori necalificati; persoane cu handicap; persoane cu responsabilitati familiale complexe; minoritati etnice, inclusiv minoritatea roma;
  • Sustinerea celui de al treilea sector, economia sociala si a intreprinderilor sociale, avand drept scop cresterea coeziunii si insertiei sociale a persoanelor provenind din grupuri vulnerabile prin infiintarea, in interes local, de noi locuri de munca si/sau servicii sociale;
  • Subventionarea angajatorilor pentru a incadra in munca somerii care, in termen de cinci ani de la data angajarii, indeplinesc conditiile pentru a solicita pensia anticipata partiala sau pentru limita de varsta
  • Completarea veniturilor salariale ale angajatilor, prin acordarea unei sume in valoare de 30% din cuantumul indemnizatiei de somaj la care ar fi avut dreptul persoanele respective daca nu se angajau;
  • Acordarea unei prime de incadrare absolventilor institutiilor de invatamant si absolventilor scolilor speciale in varsta de minimum 16 ani care se angajeaza cu program normal de lucru pentru o perioada mai mare de 12 luni;
  • Acordarea primelor de mobilitate inclusiv somerilor de lunga durata;
  • Subventionarea, pentru o perioada de 12 luni, a  locurilor de munca pentru angajatorii care incadreaza pe durata nedeterminata absolventi ai unor institutii de invatamant, someri in varsta de peste 45 de ani, someri care sunt parinti unici sustinatori ai familiilor monoparentale si persoane cu handicap;

In domeniul POLITICILOR SALARIALE:

  • Incepand cu 1 ianuarie 2015, pentru personalul din cadrul sistemului public sanitar, inclusiv unitati medico¬ sociale si sistemului public de asistenta sociala, cuantumul brut al salariilor de baza/soldelor functiei de baza/salariilor functiei de baza astfel cum a fost acordat pentru luna decembrie 2014 se majoreaza cu 100 lei, cu exceptia personalului care in anul 2015 beneficiaza de majorarea salariului de baza cu sume mai mari decat 100 lei, ca urmare a majorarii salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata;
  • Acordarea unor majorari salariale pentru personalul  didactic si didactic auxiliar din invatamant, cu pana la 5% incepand cu data de 1 martie 2015, respectiv cu pana la 5% incepand cu data de 1 septembrie 2015, fara a depasi salariul de baza stabilit potrivit prevederilor art. 10 alin.(1) din Legea-cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile ulterioare;
  • Cresterea graduala a salariului de baza minim brut pe tara, astfel incat incepand cu semestrul II al anului 2015 sa ajunga la 1050 lei (in vederea respectarii tintei din Programul de Guvernare).

In domeniul PENSIILOR:

  • Majorarea anuala a valorii punctului de pensie cu 100% rata inflatiei, la care se adauga 50% cresterea reala a castigului salarial mediu brut realizat.
  • In anul 2015 valoarea punctului de pensie se majoreaza cu 5% respectiv de la 790,7 lei la 830,2 lei.
  • Cresterea esalonata a varstelor standard de pensionare si a stagiului de cotizare pentru femei si pentru cadrele militare in activitate, soldati, gradati, politisti, etc.
  • Cresterea numarului de contribuabili la sistemul unitar de pensii publice cu cei care realizeaza venituri din agricultura.

In domeniul ASISTENTEI SOCIALE:

  • Majorarea nivelului alocatiei pentru sustinerea familiei cu 42 lei pentru fiecare copil
  • Majorarea nivelului alocatiei de plasament potrivit prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.65/2014
  • Majorarea cu 16% a indemnizatiei lunare si a bugetului complementar acordate persoanelor cu dizabilitati

In domeniul INFRASTRUCTURII

  • Constructia Autostrazii Nadlac-Arad-Bucuresti pentru a lega Romania de Europa (Coridorul IV) ¬ finalizarea lucrarilor;
  • Constructia Autostrazii Transilvania ¬ continuarea lucrarilor;
  • Constructia Autostrazii Bucuresti-Ploiesti-Brasov, prin finalizarea tronsonului Brasov-Predeal-Comarnic;
  • Constructia Autostrazii Bucuresti ¬ Ploiesti ¬ Focsani ¬ Bacau ¬ Pascani – demararea proiectului la Coridorul IX paneuropean;
  • Constructia Autostrazii de Sud Bucuresti ¬ Alexandria ¬ Craiova ¬ Drobeta ¬Turnu Severin ¬ Timisoara – demararea proiectului;
  • Realizarea a 50 de variante de ocolire
  • Reabilitarea podurilor si pasajelor
  • Programul de eliminare a “punctelor negre” din trafic

In domeniul infrastructurii feroviare::

  • Reabilitarea liniei de cale ferata Curtici – Arad- Simeria- Sighisoara- Brasov;
  • Modernizarea a 30 de statii de cale ferata dintre care 16 statii CF se afla in executie;
  • Construirea de linii noi de cale ferata  si dublarea celor existente: construirea liniei noi de cale ferata Valcele – Ramnicu Valcea, construirea si electrificarea firului II pe sectiunea Marasesti – Tecuci- Barlad – Iasi;
  • Eliminarea punctelor periculoase si a zonelor cu restrictii de viteza de pe calea ferata;

In cazul metroului bucurestean, programul prevede executia tronsoanelor: 1 Mai – Laminorului – Lac Straulesti; Drumul Taberei – Universitate – Pantelimon; 1 mai – Aeroportul Otopeni

Sursa: hotnews.ro

Ce părere au politicienii despre… Bugetul pe 2015 – craca de sub picioarele pesediștilor

Bugetul pe anul viitor este subiectul care ține pe jar întreaga clasă politică. Cum vor reuși guvernanții pesediști să împartă banii în așa fel încât să-și onoreze promisiunile făcute anterior alegerilor, dar fără a depăși deficitul bugetar de 1,4% din PIB, ținta pe care s-a angajat să o atingă în 2015?

Temele sunt cu atât mai greu de făcut cu cât alaltăieri, la București au sosit și experții FMI, care stau cu ochii pe calculele guvernanților și care, la rândul lor sunt curioși din ce joben vor fi scoase sursele de finanțare necesare echilibrării măsurii de reducere a CAS – circa 10 miliarde de lei. De asemenea, guvernul Ponta va trebui să detalieze și sursele financiare pentru promisiunile făcute înainte de alegeri: creșterea pensiilor cu 5% la 1 ianuarie 2015, majorarea cu 16% a indemnizațiilor pentru persoanele cu handicap, creșterea salariului minim brut pe economie de la 900 de lei la 975 lei, precum și dublarea alocațiilor pentru 500.000 de copii care provin din familii cu venituri reduse. Cât timp Ponta și ai lui fac și refac calcule, partidele din opoziție își freacă satisfăcute mâinile, convinse că bugetul pe 2015 va fi craca pe care PSD și-o va tăia singur de sub picioare.

Simona MIHĂILĂ

Bogdan RUSU

solomon_adrian33Adrian Solomon, deputat PSD: “Conform legii responsabilității fiscale nu se poate emite nicio lege cu impact bugetar fără să identifici sursa de finanțare. Nu sunt promisiuni electorale, s-a nimerit să fie alegerile înainte de sfârșitul anului. Opiniile acelea sunt pedeliste. Ei au interes politic să zică invers, deoarece nu au în momentul acesta posibilitatea de a depune moțiune de cenzură pentru că nu au semnături. O singură posibilitate mai au: să-și asume Guvernul răspunderea pe ceva – cum va fi restructurarea Guvernului, sau Legea bugetului. Ei de asta pistonează, să aibă posibilitatea de a depune moțiune de cenzură până în sărbători, doar-doar o pica Guvernul. Nu o să aibă ei posibilitatea asta. Toată lumea să stea liniștită, pentru că legile care s-au dat până acum vor fi bugetate.

Tudor Ciuhodaru

Tudor Ciuhodaru

Tudor Ciuhodaru, deputat (recent exclus din PP-DD): “Vreau și eu să văd cum se vor descurca cu toate acele promisiuni, cu cei 6% din PIB pentru Sănătate și cu toate proiectele. Nu au șanse, deoarece nu au făcut un proiect realist. Au fost simple promisiuni electorale fără niciun fel de acoperire. Inclusiv reducerea CAS a fost doar o promisiune de campanie cu iz electoral. Când ai o strategie, politici economice predictibile, abia atunci poți vorbi de atrageri de investiții și de noi locuri de muncă. Vasluienii trebuie să știe că toate proiectele propuse de parlamentarii PSD înainte de campania din 2012 au fost respinse tot de parlamentarii PSD, după alegerile de atunci. Am făcut amendamente la buget pentru șoseaua de centură a Bârladului, pentru construcția azilului de bătrâni. Este de neînțeles pentru mine cum cineva ales de vasluieni, de bârlădeni poate vota împotriva proiectelor Bârladului și ale Vasluiului”.

buzamat_danielDaniel Buzamăt, consilier local, președintele PMP Bârlad: “Cu siguranță, dacă printr-o minune își vor respecta toate promisiunile, nu o vor putea face fără mărire de taxe și impozite. Bugetul e optimist rău de tot. Am mari îndoieli. Sunt convins că nu vor putea onora mare lucru, așa cum sunt convins că se gândesc și la o strategie de a se spăla pe mâini, de genul ieșirea de la guvernare ca să-i lase pe ceilalți să se descurce, ca să aibă pe cine da vina”.

corneliu plesuCorneliu Pleșu, co-președinte PNL Bârlad: “Considerăm că este normal ca la guvernare să rămână echipa PSD pentru a-și asuma toate măsurile economice pe care le-a propus în perioada campaniei și care, în momentul acesta, conform previziunilor specialiștilor, nu se pot pune în practică din cauza lipsei finanțării și lichidităților. Electoratul nu trebuie să mai admită ca promisiunile cu iz populist, făcute mai ales în perioada campaniei electorale, să nu fie însoțită de programe care să cuprindă date economice reale. În acest moment, nu se va putea face un buget în care să se regăsească promisiune pesediste, decât prin mărirea taxelor și impozitelor. Reducerea TVA și a CAS nu reprezintă o pârghie financiară de colectat bani”.

Parlamentarii ACL: Ponta a ucis investițiile

Chiar dacă nu au intrat încă în posesia proiectului de buget pentru anul 2015, parlamentarii ACL, aleși de vasluieni în 2012, se așteaptă doar la lucruri rele. Ei consideră însă că nu a existat niciodată un surplus la bugetul de stat, astfel că toate promisiunile și plățile deja efectuate de guvernul Ponta sunt fără acoperire reală. Mai mult, deși se abțin să realizeze previziuni concrete legate de bugetul țării pe anul viitor, parlamentarii vasluini anunță zile sumbre. Aceștia acuză că s-au tăiat cheltuielile aferente investițiilor în infrastructură și economie, fapt care se va resimți în încasările de taxe și impozite de anul viitor.

dan marian“Stați să vedem care este bugetul pentru anul viitor. Sunt convins că totul este o minciună în ceea ce priveșete promisiunile elctorale ale domnului Ponta, dar trebuie să vedem exact care va fi bugetul. Momentan Fondul Monetar Internațional face verificări la Guvern și trebuie să vedem ce se va întâmpla. La a treia rectificare bugetară s-a spus că aceasta va avea loc deoarece s-au încasat mai mulți bani la bugetul de stat. Ori mai mulți bani la bugetul de stat nu s-au încasat, s-au diminuat însă cheltuielile la capitolul investiții și s-au mutat banii pentru ceea ce au făcut ei acum, pentru pomenile acordate. Cum să spui că ai mai multe încasări la buget?”, ne-a declarat senatorul Dan Marian, liderul democrat liberalilor din județul Vaslui.

ciurariuFlorin Ciurariu: “Partea cea mai proastă este că până în prezent nu am avut nici un proiect de buget. Efectele negative care s-au podus în anul 2014, se vor produce și în perioada următoare, deoarece s-au tăiat foarte multe cheltuieli legate de investiții. Lipsa de investiții în infrastructură și economie se va răsfrânge automat asupra colectării de taxe și impozite, asupra locurilor de muncă. Acum, după ce Victor Ponta a pierdut alegerile, este evident că vrea să o facă pe-a cel care nu mărește taxe și impozite, dar politica adevărată este cea în care aloci de la buget cât mai multe fonduri pentru investiții, pentru a crește numărul de locuri de muncă și pentru a avea o creștere economică”.

Bichineț:”copiii copiilor noștri vor rămâne datori”

Mai sceptic ca oricine în privința bugetului pe 2015 este Corneliu Bichineț, vicepreședintele Consiliului Județean Vaslui. El a afirmat că orice s-ar întâmpla la nivel parlamentar, efecte negative legate de legea bugetului tot vor exista.

Corneliu-Bichinet“Ținând cont de mersul grăbiș al economiei românești și de tergiversarea pregătirii Bugetului cu aproape o lună de zile, eu cred că o să fie o însăilare care nu ține cont de ralitățile românești. Deficitul bugetar se va adânci, populația va deconta în 2015 ce s-a părăduit în ultima parte a lui 2014, în perioada campaniei electorale, și se va recurge iar la împrumuturi externe, încât și copiii copiilor noștri vor rămâne datori. Este posibil însă, ca prin acceptarea amendamentelor opoziției, eventualele anomalii ale bugetului să fie corectate și efectele aplicării lui abrupte să fie mult diminuate”, a declarat liberalul Corneliu Bichineț.

victor cristeaDeputatul PSD de Vaslui Victor Cristea a refuzat să comenteze declarațiile acide ale colegilor de Parlament, și a preferat să se mențină la distanță. Ne-a declarat însă ceea ce crede despre conținutul viitorului buget al țării pentru anul 2015: “Dacă va apărea cred că se va merge pe ideea de investiții generatoare de locuri de muncă și furnizarea de salarii sigure. Se va acorda atenție unor probleme legate de industrializarea agriculturii și procesarea produselor agricloe. Cam către aceste puncte se va concentra noul proiect de buget”, a declarat Cristea.

Tel Drum, serie exceptionala de contracte castigate cu statul de cand Liviu Dragnea e in Guvern: peste 100 milioane de euro in 3 ani

“Dragnea da anumite fonduri europene si apoi castiga Tel Drum. Daca dispare Dragnea, dispare Tel Drum. Tel Drum are contract in fiecare comuna”, a acuzat Marian Vanghelie, in ziua in care a fost exclus din PSD. Cat adevar este in aceste declaratii? Datele din Sistemul Electronic de Achizitii Publice (SEAP) consultate de HotNews.ro arata ca firma din Alexandria si-a adjudecat pentru perioada 2013-2017 contracte de aproape 34 milioane de euro pentru intretinerea drumurilor din Teleorman, judetul deputatului PSD Liviu Dragnea, atat pe timp de vara cat si pe timp de iarna. In perioada 2012-2014, firma a castigat peste 30 de contracte si acorduri cadru in valoare de peste 105 milioane euro in localitati din Olt, Teleorman, Satu Mare, Dambovita, Craiova si Constanta.

  • “Dragnea da anumite fonduri europene si apoi castiga Tel Drum. Daca dispare Dragnea, dispare Tel Drum. Tel Drum are contract in fiecare comuna. Asta e mafiotism, sarlatanie”, a declarat Marian Vanghelie la Realitatea TV in seara zilei in care a fost exclus din PSD.

Si lucrurile nu s-au oprit aici. Duminica, 30 noiembrie, Vanghelie a spus la B1 TV ca la Ministerul Fondurilor Europene ar fi venit o adresa de la Bruxelles in care se cere inceperea cercetarii penale pentru firmele Tel Drum si Asesoft, potrivitstiripesurse.ro.

  • “Va rog sa-l intrebati pe domnul ministru de la Fonduri Europene, domnul Teodorovici, daca a primit de la Bruxelles o adresa in care sa se inceapa cercetarea penala pe Tel Drum si pe Asesoft si de ce-i tinut acolo. Ce va spun acum, e mult mai greu decat tot ce v-am spus pana acum!” a declarat Marian Vanghelie la B1 TV.

HotNews.ro a incercat sa vada cat adevar este in aceste afirmatii, cautand in Sistemul Electronic de Achizitii Publice (SEAP) contractele publice atribuite catre firma Tel Drum S.A. din Alexandria (CUI RO 2695680) din anul 2012 (venirea USL la guvernare) si pana in prezent.

Despre firma Tel Drum SA, legatura cu Liviu Dragnea si contractele castigate cu statul in 2013 a scris in luna ianuarie din acest an si EVZ.

  • “Firma Tel Drum a apartinut pana in 2002 CJ Teleorman, care era unicul actionar. Pe 25 aprilie 2002, cand Liviu Dragnea era presedintele CJ Teleorman, Tel Drum a fost privatizata. Unicul actionar al firmei a devenit Marian Fiscuci, un prieten apropiat al lui Dragnea. Ulterior, firma i-a mai avut printre actionari pe doi fosti colegi de facultate de-ai lui Dragnea, Liviu Lucian Dobrescu si Mugurel Sorin Gheorghias. Din aceasta cauza, presa a lansat ideea ca aceasta firma ar fi controlata de catre Liviu Dragnea, prin intermediul prietenilor sai. Actualul vicepremier si secretar general al PSD a negat acest lucru”, se arata in ancheta EVZ.

In cele ce urmeaza va prezentam in ordine descrescatoare contractele castigate de Tel Drum atat in urma unor anunturi de participare cat si a unor cereri de oferta. In majoritatea cazurilor licitatiile au fost castigate numai de Tel Drum, dar sunt si doua acorduri cadru unul cu Primaria Caracal (contract de peste 40 milioane lei) si altul cu Primaria Slatina (contract de peste 104,8 milioane lei – pe 4 ani), in care separat de Tel Drum au mai castigat alte doua firme. In aceste cazuri valoarea totala a contractelor se imparte in contracte subsecvente adjudecate ulterior de firmele care au castigat acordurile cadru.

Cel mai ciudat contract este cel semnat cu Consiliul Judetean Teleorman in data de 22 octombrie 2013. Contractul viza intretinerea curenta pe timp de iarna a drumurilor judetene Teleorman in perioada 2013-2017. La licitatie a fost o singura oferta – a celor de la Tel Drum, care au castigat astfel un contract de peste 84 de milioane de lei.

Mai mult, doua luni mai tarziu, Consiliul Judetean Teleorman a mai facut o licitatie pentru intretinerea curenta pe timp de vara a drumurilor judetene in perioada 2013-2017. Si aceasta licitatie a fost castigata tot de Tel Drum – contract in valaore de peste 64 milioane de lei. La aceasta licitatie a mai fost o oferta a celor de la Strabag SRL, care a fost insa declarata necastigatoare.

  • Ce contracte publice a castigat Tel Drum in perioada 2012-2014: Ce spun datele din SEAP:

Anunturi de atribuire in urma unor anunturi de participare:

1. Consiliul Judetean Satu Mare
– Anunt de atribuire numarul 151107/22.10.2014
– Descriere contract: Lucrarile sunt necesare pentru punerea in siguranta a podului situat pe traseul DJ 109L, km 11+800, peste Valea Alba, la Calinesti Oas. Datorita starii acestuia, conform expertizei intocmite, se impun lucrari urgente de consolidare si reparare care sa redea conditiile de siguranta a circulatiei
– Valoarea finala a contractului fara TVA – 1.360.672 lei.
– Tip finantare: fonduri publice
– Tipul procedurii: Negociere fara anunt de participare. Justificare: Situatie de urgenta extrema survenita in urma unor evenimente care nu puteau fi prevazute de autoritatea contractanta, in conformitate cu conditiile stricte stabilite in directiva
– Data atribuirii contractului: 09.09.2014
– Alte informatii despre acest contract: Lucrari suplimentare la Contractul de lucrari nr.11643/10.06.2013

2. Consiliul Judetean Dambovita
– Anunt de atribuire numarul 151101/21.10.2014
– Descriere contract: ‘Modernizare DJ 714 Glod Sanatoriul Moroeni – Pestera, sector Dichiu ¬Bolboci- Pestera.
– Valoarea finala a contractului fara TVA – 8.685.920 lei.
– Tip finantare: fonduri publice
– Tipul procedurii: Licitatie deschisa. Numarul de oferte primite: 12.
– Data atribuirii contractului: 04.09.2014

3. COMPANIA NATIONALA DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE (CNADNR)
– Anunt de atribuire numarul 146824/24.05.2014
– Descriere contract: Achizitionare mixtura asfaltica BAR 16 pentru SDN Alexandria
– Valoarea finala a contractului fara TVA –  91.500 lei.
– Tip finantare: fonduri publice
– Tipul procedurii:  Negociere fara anunt de participare. Justificare: Produse cotate si achizitionate la o bursa de marfuri
– Data atribuirii contractului: 06.05.2014

4. Primaria Navodari
– Anunt de atribuire numarul 145997/26.04.2014
– Descriere contract:  Imbunatatirea accesului intre Municipiul Constanta si platforma industriala Navodari prin largirea si modernizarea bulevardului Mamaia-Navodari
– Valoarea finala a contractului fara TVA –  29.375.450 lei.
– Tip finantare: fonduri UE
– Tipul procedurii:  Licitatie deschisa. Numarul de oferte primite: 13. Numarul de oferte admisibile: 6. A castigat Tel Drum SA (CUI RO 2695680), in asociere cu Imob Lux Construct SRL (firma din Bragadiru CUI RO 16668945) si Specialist Consulting SRL (Bucuresti CUI Ro 19019918). Subcontractant este SC Teleelectron SRL(CUI RO 453451)
– Data atribuirii contractului: 18.11.2013.

5. Consiliul Judetean Teleorman
– Anunt de atribuire numarul 143541/15.01.2014
– Descriere contract:  Acord cadru: Intretinere curenta si periodica pe timp vara a drumurilor judetene in perioada 2013 – 2017
– Valoarea finala a contractului inclusiv TVA –  64.367.347 lei
– Tip finantare: fonduri publice
– Tipul procedurii:  Licitatie deschisa. Numarul de oferte primite: 2. Oferta declarata necastigatoare a fost a celor de la Strabag SRL.
– Data atribuirii contractului: 21.12.2013

6. COMPANIA NATIONALA DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE (CNADNR)
– Anunt de atribuire numarul 142342/03.12.2013
– Descriere contract: Nisip pentru campania de iarna 2013-2014, Lot 3 – SDN Alexandria
– Valoarea finala a contractului fara TVA –  63.706 lei
– Tip finantare: fonduri publice
– Tipul procedurii:  Negociere fara anunt de participare. Justificare: Produse cotate si achizitionate la o bursa de marfuri
– Data atribuirii contractului: 28.10.2013

7. Consiliul Judetean Teleorman
– Anunt de atribuire numarul 141803/15.11.2013
– Descriere contract: Acord cadru –   Intretinere curenta pe timp de iarna a drumurilor judetene din judetul Teleorman in perioada 2013 – 2017
– Valoarea finala a contractului inclusiv TVA –  84.009.022 lei.
– Tip finantare: fonduri publice
– Tipul procedurii:  Licitatie deschisa. Numarul de oferte primite: 1.
– Data atribuirii contractului:  22.10.2013

8. Primaria Municipiului Craiova
– Anunt de atribuire numarul 141441/05.11.2013
– Descriere contract: Reabilitarea infrastructurii rutiere pe relatia Nord-Sud-Est a Polului de Crestere Craiova, in vederea fluidizarii traficului in Zona Metropolitana Craiova (executie)
– Valoarea finala a contractului fara TVA – 39.890.200 lei
– Tip finantare: fonduri UE
– Tipul procedurii:  Licitatie deschisa. Numarul de oferte primite: 12. Numarul de oferte admisibile: 2.
– Data atribuirii contractului: 30.10.2013

9. COMPANIA NATIONALA DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE (CNADNR)
– Anunt de atribuire numarul 138599/23.07.2013
– Descriere contract: Achizitionare mixtura asfaltica tip BAR 16 – Lot 3 – SDN Alexandria
– Valoarea finala a contractului fara TVA –  72.300 lei
– Tip finantare: fonduri publice
– Tipul procedurii:  Negociere fara anunt de participare. Justificare: Produse cotate si achizitionate la o bursa de marfuri
– Data atribuirii contractului:  26.06.2013

10. Consiliul Judetean Satu Mare
– Anunt de atribuire numarul 137640/21.06.2013
– Descriere contract: Lucrari de executie la obiectivele de investitie ‘Modernizarea infrastructurii drumurilor judetene in Judetul Satu Mare – DJ 109L – Negresti Oas – Turt’ si ‘POD km 29+031 – Turt, peste raul Turt’
– Valoarea finala a contractului fara TVA – 38.974210 lei
– Tip finantare: fonduri UE
– Tipul procedurii:  Licitatie deschisa. Numarul de oferte primite: 10. Numarul de oferte admisibile: 1.
– Data atribuirii contractului: 10.06.2013

11. Primaria Caracal
– Anunt de atribuire numarul 135916/26.04.2013
– Descriere contract: Acord cadru – Lucrari de reparatii si intretinere strazi, alei, trotuare si parcari in municipiul Caracal
– Valoarea finala a contractului fara TVA – 40.088.174 lei.
– Tip finantare: fonduri bugetare
– Tipul procedurii:  Licitatie deschisa. Numarul de oferte primite: 6. Numarul de oferte admisibile: 6. Acordul cadru a fost incheiat cu Tel Drum, dar si cu Societatea de Constructii in Transporturi Bucuresti si cu Teloxim Con SRL.
– Data atribuirii contractului: 25.04. 2013

12.  Directia Administrarea Strazilor si Iluminatului Public (Primaria Slatina, judet Olt)
– Anunt de atribuire numarul 135188/03.04.2013
– Descriere contract: Acord cadru – Lucrari de reabiliatre stradala in Municipiul Slatina, judetul Olt
– Valoarea finala a contractului fara TVA – 104.839.000 lei. Numarul de ani: 4 ani.
– Tip finantare: fonduri bugetare
– Tipul procedurii:  Licitatie deschisa. Acord cadru. Numarul de oferte primite: 4. Numarul de oferte admisibile: 2. Castigatori: DELTA ANTREPRIZA DE CONSTRUCTII SI MONTAJ 93 S.R.L. (Bucuresti) si Tel Drum. Contractul poate fi subcontractat.
– Data atribuirii contractului: 15.02.2013

13. Primaria Muncicipiului Alexandria
– Anunt de atribuire numarul 135214/03.04.2013
– Descriere contract: Reabilitare trotuare pe strazile Mihail Kogalniceanu, Agricultori, Libertatii, Gheorghe Doja si Victor Antonescu- Lot V Reabilitare trotuare pe strada Victor Antonescu
– Valoarea finala a contractelor: 699.072 lei.
– Contract atribuit: Reabilitare trotuare pe strada Victor Antonescu.
– Valoarea finala a contractului fara TVA – 14.189 lei.
– Tip finantare: fonduri bugetare
– Tipul procedurii: Negociere fara anunt de participare. Justificare: Lucrarile / produsele / serviciile suplimentare sunt comandate in conditiile stricte stabilite in directiva. Referinte cu privire la procedura initiala: 330462
– Data atribuirii contractului: 02.11.2012

14. Primaria Muncicipiului Alexandria
– Anunt de atribuire numarul 135216/03.04.2013
– Descriere contract: Reabilitare trotuare pe strazile Mihail Kogalniceanu, Agricultori, Libertatii, Gheorghe Doja si Victor Antonescu+Lot II Reabilitare trotuare pe strada Agricultori
– Valoarea finala a contractelor: 646.922 lei
– Contract atribuit pentru: Reabilitare trotuare pe strada Agricultori
– Valoarea finala a contractului fara TVA – 28.821 lei.
– Tip finantare: fonduri bugetare
– Tipul procedurii: Negociere fara anunt de participare. Justificare: Lucrarile / produsele / serviciile suplimentare sunt comandate in conditiile stricte stabilite in directiva. Referinte cu privire la procedura initiala: 330462
– Data atribuirii contractului: 02.11.2012

15. Primaria Muncicipiului Alexandria
– Anunt de atribuire numarul 135217/02.04.2013
– Descriere contract: Reabilitare trotuare pe strazile Mihail Kogalniceanu, Agricultori, Libertatii, Gheorghe Doja si Victor Antonescu+Lot IV Reabilitare trotuare pe strada Gheorghe Doja
– Valoarea totala a contractelor fara TVA: 311.517 lei
– Contract atribuit: Reabilitare trotuare pe strada Gheorghe Doja
– Valoarea finala a contractului fara TVA – 42.525 lei.
– Tip finantare: fonduri bugetare
– Tipul procedurii: Negociere fara anunt de participare. Justificare: Lucrarile / produsele / serviciile suplimentare sunt comandate in conditiile stricte stabilite in directiva. Referinte cu privire la procedura initiala: 330462
– Data atribuirii contractului: 12.10.2012

16. Primaria Muncicipiului Alexandria
– Anunt de atribuire numarul 135211/02.04.2013
– Descriere contract: Reabilitare trotuare pe strazile Mihail Kogalniceanu, Agricultori, Libertatii, Gheorghe Doja si Victor Antonescu-Lotul III Reabilitare trotuare pe strada Libertatii
– Valoarea totala a contractelor: 983.954 lei
– Contract atribuit: Reabilitare trotuare pe strada Libertatii
– Valoarea finala a contractului fara TVA –  167.791 lei.
– Tip finantare: fonduri bugetare
– Tipul procedurii: Negociere fara anunt de participare. Justificare: Lucrarile / produsele / serviciile suplimentare sunt comandate in conditiile stricte stabilite in directiva. Referinte cu privire la procedura initiala: 330462
– Data atribuirii contractului: 20.12.2012

17. COMPANIA NATIONALA DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE (CNADNR)
– Anunt de atribuire numarul 123882/26.04.2012
– Descriere contract: Mixtura asfaltica BA 16 pentru SDN Alexandria – Lot 3
– Valoarea finala a contractului fara TVA –  110.800 lei
– Tip finantare: fonduri publice
– Tipul procedurii:  Negociere fara anunt de participare. Justificare: Produse cotate si achizitionate la o bursa de marfuri
– Data atribuirii contractului: 18.04.2012

  • Anunturi de atribuire in urma unor cereri de oferte:

18. Comuna Movileni, judetul Olt
– Anunt de atribuire numarul 181279/03.09.2014
– Descriere contract: Sistem canalizare si tratare a apelor uzate in com. Movileni, sat Movileni, judetul Olt’-priectare si executie
– Valoarea finala a contractului fara TVA –  6.940.603 lei
– Tip finantare: fonduri publice
– Tipul procedurii:  Cerere de oferte. Criteriu de atribuire: cea mai avantajoasa oferta dpdv economic. Numar de oferte primite: 3.
– Data atribuirii contractului: 27.08.2014

19. Comuna Brastavatu, judetul Olt
– Anunt de atribuire numarul 176216/15.01.2014
– Descriere contract: ‘Asfaltare drum comunal DC 131 si vicinal cu DC131, Comuna Brastavatu, jud. Olt’
– Valoarea finala a contractului fara TVA –   1.169.269 lei
– Tip finantare: fonduri publice
– Tipul procedurii:  Cerere de oferte. Criteriu de atribuire: cea mai avantajoasa oferta dpdv economic. Numar de oferte primite: 3.
– Data atribuirii contractului: 14.01.2014

20. AGENTIA NATIONALA DE IMBUNATATIRI FUNCIARE
– Anunt de atribuire numarul 174326/30.10.2013
– Descriere contract: Executie de lucrari pentru obiectivul de investitii ,,Prevenirea inundarii terenurilor agricole si combaterea eroziunii solului in zona Dobrun si Osica de Jos, zona 1″, Judetul Olt
– Valoarea finala a contractului fara TVA –   3.351.606 lei
– Tip finantare: fonduri publice
– Tipul procedurii:  Cerere de oferte. Criteriu de atribuire: cea mai avantajoasa oferta dpdv economic. Numar de oferte primite: 5.
– Data atribuirii contractului: 14.10.2013

21. Comuna Urzica, judetul Olt
– Anunt de atribuire numarul 173464/01.10.2013
– Descriere contract:  Modernizare drumuri comunale in satele Urzica si Stavaru, com. Urzica, jud. Olt
– Valoarea finala a contractului fara TVA –   2.438.749 lei
– Tip finantare: fonduri publice
– Tipul procedurii:  Cerere de oferte. Criteriu de atribuire: cea mai avantajoasa oferta dpdv economic. Numar de oferte primite: 2.
– Data atribuirii contractului: 23.09.2013

22. PRIMARIA ORASULUI VIDELE, Teleorman
– Anunt de atribuire numarul 173112/17.09.2013
– Descriere contract:  Lucrari de reparatii curente si intretinere strazi de pe raza orasului Videle si amenajare parcari
– Valoarea finala a contractului fara TVA – 517.069 lei
– Tip finantare: fonduri publice
– Tipul procedurii:  Cerere de oferte. Criteriu de atribuire: cea mai avantajoasa oferta dpdv economic. Numar de oferte primite: 4.
– Data atribuirii contractului: 12.09.2013

23. CNADNR
– Anunt de atribuire numarul 173040/16.09.2013
– Descriere contract:  Lucrari de interventie in vederea asigurarii conditiilor de siguranta in exploatarea a drumului national DN 52 intre km 43+950- km 44+600, km 49+194-km 51+670 si km 52+350-52+649 pe raza SDN Alexandria
– Valoarea finala a contractului fara TVA – 3.197.601 lei
– Tip finantare: fonduri publice
– Tipul procedurii:  Cerere de oferte. Criteriu de atribuire: cea mai avantajoasa oferta dpdv economic. Numar de oferte primite: 4.
– Data atribuirii contractului: 29.08.2013

24. CNADNR
– Anunt de atribuire numarul 172079/14.08.2013
– Descriere contract:  Lucrari suplimentare la contractul nr. 83/05.10.2012 avand ca obiect- Lucrari de intretinere periodica pe DN 73, km 1+285 – km 7+000 – Tronsonul I – DN 73, km 1+285 – km 7+000 intre Pitesti si Campulung, Judetul Arges
– Valoarea finala a contractului fara TVA – 398.952 lei
– Tip finantare: fonduri publice
– Tipul procedurii:  Cerere de oferte. Criteriu de atribuire: cea mai avantajoasa oferta dpdv economic. Numar de oferte primite: 1.
– Data atribuirii contractului: 24.07.2013

25. Primaria Zimnicea
– Anunt de atribuire numarul 169737/17.06.2013
– Descriere contract:  Beton B200 gata de turnare – 2149 mc, oras Zimnicea
– Valoarea finala a contractului fara TVA – 414.757 lei
– Tip finantare: fonduri publice
– Tipul procedurii:  Cerere de oferte. Criteriu de atribuire: cea mai avantajoasa oferta dpdv economic. Numar de oferte primite: 2.
– Data atribuirii contractului: 07.06.2013

26. Comuna Urzica, judetul Olt
– Anunt de atribuire numarul 168789/23.05.2013
– Descriere contract: ‘Extindere alimentare cu apa in comuna Urzica, satele Urzica si Stavaru, judetul Olt’
– Valoarea finala a contractului fara TVA –   1.435.965 lei
– Tip finantare: fonduri publice
– Tipul procedurii:  Cerere de oferte. Criteriu de atribuire: cea mai avantajoasa oferta dpdv economic. Numar de oferte primite: 2.
– Data atribuirii contractului: 16.05.2013

27. Primaria Comunei Giuvarasti, judetul Olt
– Anunt de atribuire numarul 165981/13.03.2013
– Descriere contract: Sistem de canalizare menajera in comuna Giuvarasti, judetul Olt
– Valoarea finala a contractului fara TVA – 4.560.415 lei
– Tip finantare: fonduri publice
– Tipul procedurii:  Cerere de oferte. Criteriu de atribuire: cea mai avantajoasa oferta dpdv economic. Numar de oferte primite: 7.
– Data atribuirii contractului: 11. 03. 2013

28. Consiliul Judetean Olt
– Anunt de atribuire numarul 165695/04.03.2013
– Descriere contract: Sistem de canalizare menajera in comuna Giuvarasti, judetul Olt
– Valoarea finala a contractului fara TVA – 7.222.985 lei
– Tip finantare: fonduri publice
– Tipul procedurii:  Cerere de oferte. Criteriu de atribuire: cea mai avantajoasa oferta dpdv economic. Numar de oferte primite: 4.
– Data atribuirii contractului: 28.02. 2013

29. CNADNR
– Anunt de atribuire numarul 162630/06.12.2012
– Descriere contract:  Executie lucrari de reparatii pe suprafete intinse pe DN 51, DN 52 si DN 51A
– Valoarea finala a contractului fara TVA – 5.666.854 lei
– Tip finantare: fonduri publice
– Tipul procedurii:  Cerere de oferte. Criteriu de atribuire: cea mai avantajoasa oferta dpdv economic. Numar de oferte primite: 4.
– Data atribuirii contractului: 21.11.2012

30. CNADNR
– Anunt de atribuire numarul 160747/30.10.2012
– Descriere contract:  Lucrari de intretinere periodica pe DN 73, km 1+285- km 7+000, km 11+100- km 13+800 – 2 loturi
– Valoarea finala a contractului fara TVA – 11.601.819 lei
– Tip finantare: fonduri publice
– Tipul procedurii:  Cerere de oferte. Criteriu de atribuire: cea mai avantajoasa oferta dpdv economic. Numar de oferte primite: 3.
– Data atribuirii contractului: 05.10. 2012

31. Primaria Comunei Saelele, judetul Teleorman
– Anunt de atribuire numarul 158908/18.09.2012
– Descriere contract:  Canalizare si statie de epurare a comunei Saelele, satele Saelele si Pleasov, jud. Teleorman
– Valoarea finala a contractului fara TVA – 3.928.961 lei
– Tip finantare: fonduri publice
– Tipul procedurii:  Cerere de oferte. Criteriu de atribuire: cea mai avantajoasa oferta dpdv economic. Numar de oferte primite: 6.
– Data atribuirii contractului: 14. 09. 2012

  • Concluzii:

Datele din SEAP aferente anilor anteriori arata ca Tel Drum nu a dus niciodata lipsa de contracte grase cu Consiliul Judetean Teleorman si autoritatile locale din Teleorman si in Olt. In 2013 si 2014, firma a inceput insa sa castige contracte mari cu autoritati din afara celor doua judete, respectiv Dambovita, Satu Mare, Craiova, Constanta.

In 2011 spre exemplu, Tel Drum a castigat patru contracte in urma unor anunturi de participare – doua contracte cu CNADNR (de peste 14,8 milioane lei) si alte doua cu Consiliul Judetean Teleorman (aproape 30 milioane lei).

In 2010, Tel Drum a castigat cinci contracte de lucrari publice numai de la Consiliul Judetean Teleorman, in valoare totala de peste 77,1 milioane de lei.

In 2009, Tel Drum a castigat noua contracte de lucrari publice numai cu Consiliul Judetean Teleorman.

Numai unul dintre ele are o valoare de aproape 105 milioane lei. Este vorba de un acord cadru pentru lucrari si servicii de intretinere multianuala iarna si vara 2009-2012 pentru drumurile judetene. Si aici ca si la licitatia din 2013 nu s-a prezentat decat o oferta – cea a celor de la Tel Drum (este vorba de anunt de atribuire numarul 72087/12.11.2009).

  • Ce spun datele de la Finante: Profitul net al Tel Drum a scazut de la peste 10 milioane lei in 2013 la aproape 615.000 lei in 2013

Conform datelor de la Ministerul de Finante, firma Tel Drum a avut 648 angajati in 2013, si a inregistrat o cifra de afaceri de peste 183,2 milioane lei si un profit de 614.881 lei, in scadere drastica fata de rezultatele obtinute in anii anteriori.

Astfel, in anul 2012, Tel Drum a avut o cifra de afaceri de 147,6 milioane lei si un profit net de 10,5 milioane lei, detinand un numar de 610 angajati.

In 2011, firma din Alexandria a avut 754 de angajati, o cifra de afaceri de 193,3 milioane lei si un profit net de 10,03 milioane lei.

Sursa: hotnews.ro

Sănătatea și cultura, finanțate cu precădere

Zilele trecute, Consiliul Județan (CJ) Vaslui a aprobat o hotărâre privind contul de execuție a bugetului instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din veniturile CJ. Până la 30 septembrie, cele mai consistente fonduri au fost direcționate de CJ în conturile Spitalului Județean de Urgență Vaslui și ale instituțiilor de cultură (muzeele din județ și Teatrul “Victor Ion Popa” din Bârlad).

De la începutul anului, până la data de 30 septembrie, CJ a reușit să încaseze la bugetul local al județului 79,75% din suma prognozată, respectiv 56952919 lei din cei 71414350 lei prognozați. În ceea ce privește cheltuielile efectuate de instituțiile publice finanțate parțial sau integral de CJ din venituri proprii , în perioada de referință acestea s-au situat la valoarea de 56392029 lei, reprezentând 78,80% din totalul de cheltuieli estimate (71565794 lei). Serviciul de evidență a populației a cheltuit 401072 lei din încasările CJ, din care 47984 pentru dotări. În același timp, unitățile de învățământ au primit din fondurile CJ suma de 2000 de lei, din care s-au cheltuit doar jumătate. Pe linia finanțării sănătății publice, centrele medico-sociale Băcești și Codăești au primit suma de 928472 de lei, iar Spitalul Județean de Urgență suma de 49622788 lei, iar “cultura” din județ a încasat 2589221 de lei. (Bogdan RUSU)

Bani mulți, grijă mare

La ultimele rectificări de buget și prin diferite hotărâri de Guvern, județul Vaslui a beneficiat de 900 miliarde de lei vechi pentru echilibrarea bugetelor locale, reabilitarea unor drumuri județene și comunale, poduri, podețe, sisteme de alimentare cu apă, precum și pentru reabilitarea obiectivelor afectate de inudațiile din primăvara 2014. Consiliul Județean Vaslui a atras însă atenția primarilor să cheltuie banii cât mai eficient, pentru a nu apărea probleme la nivel instituțional.

Bogdan RUSU

În cadrul unei conferințe de presă, ce a avut loc ieri, conducerea Consiliului Județean (CJ) Vaslui, le-a cerut instituțiilor implicate în procesul de cheltuire a fondurilor alocate să consume aceste fonduri la modul cel mai corect.

„Banii greu colectați din alte județe trebuie să fie cheltuiți cu mare seriozitate. Nu voi accepta ca vreun primar să cumpere perdele sau să pună gazon prin curtea primăriei, acum în prag de iarnă, decât dacă are probleme de ordin structural, ca să nu zic mental”, a declarat Corneliu Bichineț, vicepreședintele CJ Vaslui.

Teoretic, dacă primarii își vor face datoria, în sensul de a folosi banii primiți în mod corect, proiectele locale ce au primit fonduri luna aceasta se vor finaliza cu o modernizare a unităților administrativ-teritoriale.

De asemenea, tot prin proiectele finanțate prin ultimele rectificări bugetarea se va observa apariția unei infuzii de capital la nivelul economiei județului.

“Pentru ca banii aceștia să ajungă în județ a fost nevoie de multă muncă și implicare. Sunt cam șase județe în țară cu cifre asemănătoare, dar nu este nimeni cu bani mai mulți ca județul Vaslui”, a mai spus Corneliu Bichineț.

“Noi derulăm o serie de mari proiecte europene care necesită confinanțări, lucru care este foarte complicat. Am primit un ajutor substanțial de la Guvern. Aceste sume primite de la Guvern prin transfer s-au îndreptat către investiții, care la rândul lor vor antrena economia județului și a țării. Sunt zone în țară cum sunt București, Ploiești, Brașov etc unde nu se pune problema alocării de fonduri, dar la noi este o foame mare de bani, avem nevoie de resurse financiare. Economia locală nu generează resurse pentru a acoperi cheltuielile necesarea pentru activitățile de care este nevoie”, a declarat Dumitru Buzatu, președintele CJ Vaslui. Potrivit documentelor prin care s-a stabilit alocarea fondurilor, toate primăriile din mediul rural vasluian au primit finanțare, mai puțin trei comune care nu au deficiențe bugetare ( Munteni de Sus, Drânceni și Munteni de Jos).

Cum s-au împărțit banii din rezerva Guvernului în județul lui Duicu. Motivul pentru care două localități lovite de inundații n-au primit niciun leu

În prag de alegeri prezidențiale, Guvernul a alocat echivalentul a 38,5 milioane de euro din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului pentru consilii județene și primării din 20 de județe. Scopul oficial: “înlăturarea calamităților naturale produse de inundații”, adică în general refaceri de drumuri, poduri și diguri de apărare. Banii au ajuns în cele mai multe cazuri la primari din coaliția guvernamentală sau care au trecut recent din Opoziție la PSD. În schimb, în fieful lui Adrian Duicu, Mehedinți, localități precum comuna Eșelnița și orașul Orșova, măturate recent de viituri, nu au văzut nici un leu. Aici primarii erau de la PDL, respectiv PNL. Au trecut la PSD cu ordonanța traseiștilor și acum sunt optimiști că vor fi ajutați și ei de Executiv. Oficial, spun, că banii n-au ajuns la ei pentru că au trimis solicitarea prea târziu la București.

Mai mult de jumătate din cei 38,5 milioane de euro acordați de Guvern pentru “înlăturarea calamităților naturale produse de inundații” a ajuns la opt județe, cunoscute ca fiefuri electorale importante ale unor baroni PSD, precum Mehedinți, unde își exercita influența Adrian Duicu, aflat în arest sub acuzația de fapte de corupție, Prahova lui Mircea Cosma și Teleorman, aflat sub influența lui Liviu Dragnea.

În județul Mehedinți, Consiliul Județean a primit grosul sumei repartizate județului, iar cele 6 comune care au primit bani, în special pentru refacerea drumurilor, sunt conduse de primari PSD, cu excepție unuia, membru PC. În schimb, localități din județ, precum Eșelnița și Orșova, care au fost recent măturate de ape, nu au primit nici un leu. Eșelnița și Orșova sunt conduse de primari care de abia au trecut din Opoziție în barca Puterii, odată “cu ordonanța traseiștilor”, care permite migrația aleșilor locali fără ca aceștia să își piardă mandatul. Deși neagă că scopul trecerii lor la PSD ar avea vreo legătură cu obținerea de sprijin financiar de la Guvern, acum ambii primari se arată optimiști și spun că așteaptă banii promiși de Executiv.Hotărârea de Guvern 805 din 23 septembrie 2014 prin care se alocă bani primăriilor și consiliilor județene a fost semnată de premierul Victor Ponta, alături de ministrul Dezvoltării Regionale Liviu Dragnea, ministrul Finanțelor Ioana Petrescu și ministrul Bugetului Darius Vâlcov.

Mehedinți a primit 9% din cei 38,5 milioane de euro

Echivalentul a aproximativ 3,36 milioane de euro, din cei 38,5 milioane de euro, au ajuns din Fondul de rezervă bugetară al Guvernului în județul Mehedinți, adică aproape 9% din totalul banilor alocați prin hotărârea de Guvern pentru reparații după inundații. Concret, din cei 14,79 milioane de lei primiți de unitățile administrative din Mehedinți, la Consiliul Județean au ajuns 10,2 milioane de lei. Destinația lor este refacerea unor drumuri județene. Restul sumei, adică 4,59 milioane de lei, ajunge în conturile a șase comune din Mehedinți, una condusă de un membru PC și restul de membri PSD sau care au trecut recent de la opoziție la PSD.

Nici un leu nu a ajuns însă la localități precum Eșelnița și Orșova, de exemplu, care la jumătatea lunii septembrie au fost inundate, după precipitații de 150-200 de litri pe metrul pătrat. Localitățile nu se află pe lista din HG 805/2014.

Ioan Manea, primar Orșova: “Orașul este distrus, au venit dealurile peste noi”

În Orșova un om de 60 de ani a murit, luat de viiturile de la jumătatea lunii septembrie, 30 de case – majoritatea neasigurate – au fost distruse într-o măsură mai mică sau mai mare, pagubele totale fiind evaluate la 15 milioane de lei.

Ioan Manea, primarul localității Orșova (Mehedinți), spune că niciodată orașul nu a avut probleme cu inundațiile, până pe 15 septembrie.

“A fost prima dată când am avut o astfel de nenorocire. A plouat în cantități impresionante, 130-150 de litri pe metrul pătrat. Orașul este distrus, au venit dealurile peste noi. Și acum mai sunt aluviuni în case, la un moment dat nici nu mai știu unde o să le mai depozităm”, a declarat pentru gândul primarul Ioan Manea. Povestește cum imediat după inundații în zonă au ajuns vicepremierii Oprea și Dragnea.

“Au fost de la ISU, viceprefectul, au fost aici domnul Oprea, domnul Dragnea. Ne-au spus să facem o inventariere de urgență a pagubelor și să transmitem situația la Guvern. Așteptăm acum să primim”, spune Ioan Manea, încrezător că va primi ajutoare financiare de la Executiv, de la care, după, recentele inundații, a primit “doar motorină”, în total 7,2 tone.

Se arată optimist că va primi sprijin financiar de la Guvern, chiar dacă nu a fost inclus pe lista din HG 805 din 23 septembrie 2014. “Noi pe 22 septembrie am trimis situația pagubelor la Prefectură, ca de acolo să fie transmisă la Guvern. Noi așteptăm, credem că vom primi”, speră Manea.

Întrebat din ce partid face parte, primarul Ioan Manea face mai întâi o pauză. “Vă spun când vorbim data viitoare”, ezită el. Rugat să confirme informația că a trecut recent de la PNL la PSD, Manea a confirmat cu greu. “Da. Puteți să scrieți acolo. Altă întrebare mai aveți? Vă așteptăm pe la Orșova “, a întrerupt brusc edilul conversația.

Ioan Ciuru, primar Eșelnița: “Revenirea la PSD nu are legătură cu asta”

“Nu am mai avut inundații din 1999,  dar atunci nu au fost de asemenea anvergură. Bătrâni de 96 de ani spun că nu au văzut niciodată așa ceva. Au căzut 217 litri pe metrul pătrat. Am avut și două victime, o femeie de 69 de ani și un bărbat de 54 de ani”, își începe povestea primarul din Eșelnița, Ioan Ciuru.

Pagubele cauzate de inundațiile din 15 septembrie sunt estimate în Eșelnița la 15 milioane de lei, spune primarul. Cinci case au fost distruse complet, alte 17 au fost avariate în proporție de până la 80%. Sistemul de apă a fost întrerupt timp de 7 zile în anumite zone din comună, iar locuitorii au primit apă plată și apă minerală.

“Am primit alimente și apă, ni s-a promis și ajutor financiar de la Guvern. Situația cu evaluarea pagubelor a fost trimisă la Prefectură zilele trecute”, spune pentru gândul primarul Ioan Ciuru, care admite că este de asemenea optimist că va fi ajutat de Executiv cu sprijin financiar pentru înlăturarea efectelor calamităților.

Primarul Ioan Ciuru a trecut “cu ordonanța dată acum” de la PDL la PSD și admite indirect că astfel are mai mare încredere că va primi ajutor financiar de la Guvern după inundații. “Orice primar speră să primească sprijin”, a spus Ioan Ciuru. Ulterior, primarul a revenit cu o precizare, ținând să sublinieze că trecerea sa la PSD nu are legătură cu obținerea de bani de la stat după inundații.

“Vreau să menționez că nu din cauza aceasta am trecut la PSD, eu de fapt am revenit la PSD. Eu mi-am manifestat dorința mai demult de a trece la PSD, mai înainte de aceste inundații. Eu de altfel am fost membru PSD din 2001 până în 2012,  apoi am candidat la primărie din partea PDL. Acum am revenit la PSD, partidul unde am activat anterior”, a declarat pentru gândul primarul din Eșelnița, Ioan Ciuru.

Lista comunelor din Mehedinți care au primit bani prin Prin HG 805/23 septembrie 2014:

– comuna Poroina Mare (primar Anuța Dan, PSD), care a primit bani pentru refacerea unui drum comunal degradat pe 4 km și 5 km de ulițe sătești – 748.000 lei
– comuna Pădina (primar Dumitru Boceanu, PSD) pentru refacerea mai multor drumuri comunale afectate pe 10 km și 3 podețe – 1.697.000 de lei
– comuna  Vlădaia ( primar Spuza Viorel, PC) refacere 5 km de drum comunal – 812.000 lei.
-comuna Șișești (primar Mircea Tentiș, trecut de la PDL la PSD), pentru refacere 2 km de drum comunal și 20 km de ulițe sătești) – 440.000 lei.
-comuna Malovăț (primar Gheorghe Băzăvan, în prezent în închisoare, viceprimarul Aurel Sfetcu a trecut de la PDL la PSD). Pentru refacere drumuri comunale degradate pe 4 km și 13 km de ulițe, 4 podețe  – 876.000 lei.

-comuna Grozești, (primar Gheorghe Coman, PSD), pentru refacerea a 5 km de ulițe sătești- 19.000 lei.

Județele care au primit cei mai mulți bani de la Guvern prin HG 805 / septembrie 2014 pentru înlăturarea efectelor inundațiilor:

Vaslui – 17,28 milioane lei
Prahova -16,17 milioane lei
Buzău – 15 milioane lei
Mehedinți -14,79 milioane lei
Botoșani  – 14,2 milioane de lei
Teleorman – 12,25 milioane lei
Argeș – 10,4 milioane de lei
Caras Severin – 9,2 milioane lei.

Sursa: gandul.info

Document oficial: Investițiile s-au prăbușit

Suntem în an electoral, iar bugetul României reintrată în recesiune este prea sărac încât să acopere toate nevoile economice și politice.

Așadar, guvernanții au fost nevoiți să taie de undeva, pentru a-și acoperi cheltuielile programate. Aceste tăieri au lovit și un domeniu esențial pentru economie, dar pentru care nimeni nu iese în stradă să lupte, astfel încât, deseori, trece aproape neobservat. Este vorba despre cheltuielile cu investițiile, ilustrate la capitolul bugetar prin cheltuielile de capital, unde sumele s-au redus cu 28,5%, în primele opt luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară din 2013.

Astfel, dacă anul trecut, în perioada ianuarie-august, cheltuielile de capital s-au cifrat la 9,77 miliarde lei, în perioada de referință din acest an au scăzut sub 7 miliarde lei, mai exact la 6,99 miliarde lei, însemnând o reducere de 28,5%, echivalentă cu 2,78 miliarde lei, se arată în execuția bugetară pentru primele opt luni ale acestui an, publicată ieri de Ministerul Finanțelor Publice.

Ca procent din PIB, cheltuielile de capital au scăzut de la 1,6% din PIB, în primele opt luni din 2013, până la 5,1% din PIB, în aceeași perioadă a anului în curs.

Astfel, în timp ce în alte state europene în vremuri grele din punct de vedere economic statul se mobilizează pentru a face investiții care să susțină economia, la noi lucrurile stau exact pe dos. Într-un an în care România a reintrat în recesiune, guvernul, în loc să crească sau cel puțin să mențină la același nivel cheltuielile pentru investiții, le-a redus cu mai bine de un sfert.

Cifrele Institutului Național de Statistică (INS) pentru primul semestru al acestui an arată că investițiile nete în economie au scăzut cu aproximativ 9,1%, față de anul trecut, cifrându-se la circa 25,18 miliarde lei.

Investițiile în lucrări de construcții noi au scăzut cu 7,7%, în timp ce investițiile în utilaje și tehnologii s-au redus cu 15,6%.

Sursa: money.ro

Economie la bugetul local

Spațiile verzi ale Bârladului vor fi udate cu apă din puțuri forate special în acest scop.

Pentru că udarea spațiilor verzi vitregește anual bugetul Bârladului cu 120.000 lei, edilii orașului au decis să schimbe foaia: vor fi forate trei puțuri care să asigure apa necesară irigării spațiilor verzi cu costuri mult reduse.

De aproximativ două săptămâni, puțul forat deja la gospodăria anexă a primăriei locale asigură cantitatea necesară alimentării cu apă a serelor orașului. Se lucrează acum la amenajarea unui alt puț, în Grădina publică, pentru apa necesară spațiilor verzi de aici, iar la anul va apărea și cel de-al treilea, pentru spațiile verzi și animalele de la Grădina zoologică.

„Ne gândim să realizăm un sistem automatizat, care să folosească procedura de udare prin picurare, cea mai modernă și eficientă modalitate de menținere a spațiilor verzi. Cele trei puțuri vor asigura apa gratuit pentru întreținerea spațiilor verzi”, a declarat primarul Constantin Constantinescu.

Bârladul este al doilea oraș din România, după Timișoara, care se apropie cel mai mult de norma europeană privind spațiul verde pe cap de locuitor. Aceasta este de 25 mp pe cap de locuitor, în timp ce Bârladul se mândrește cu 24,1 mp pe cap de locuitor. (Mihaela NICULESCU)

Ședință cu rectificări bugetare la Consiliul Județean Vaslui

Joi, începând cu ora 16, sala de ședințe “Ștefacn cel Mare” a Consiliului Județean Vaslui va fi gazda unei noi ședințe ordinare în care se vor lua în discuție, printre altele, proiectele de hotărâre privitoare la rectificarea a VI-a a bugetului local al județului Vaslui și bugetul instituțiilor și activităților ce se finanțează integral sau parțial din veniturile proprii pe anul 2014.

Această ședință este așteptată cu sufletul la gură mai ales de angajații primăriei orașului Negrești și ai altor comune din Vaslui, care se confruntă cu mari probleme financiare din cauza că, din diferite motive, au conturile blocate și nu pot nici măcar să-și plătească salariații. Celelalte puncte de discuție ale ședinței sunt legate de aprobarea contractului colectiv de muncă a salariaților Consiliului Județean și la conturile de execuție. (A.C.)

Rectificarea bugetara: Veniturile din taxele pe proprietate se majoreza cu 1 miliard de lei, in schimb scad cu 1,8 miliarde lei la TVA/ Cheltuielile de personal cresc cu 108 milioane de lei, iar cele cu bunuri si servicii cu 207 milioane lei

Veniturile bugetului general consolidat se majorează cu 1,07 miliarde de lei, iar cheltuielile bugetare cu 1,34 miliarde de lei, deficitul bugetului consolidat crescand cu 270,7 milioane lei pana la 14,76 miliarde lei, se arata in proiectul de rectificare publicat pe site-ul Ministerului Finantelor. In ceea ce priveste bugetul de stat, veniturile se reduc cu 375,8 milioane de lei, in timp ce cheltuielile cresc cu 517,2 milioane de lei. La capitolul venituri va fi o reducere de 1,8 miliarde de lei din TVA. In schimb, cresc veniturile din taxele pe proprietate cu circa 1 miliard de lei. La cheltuieli, vor fi majorari cu 102,8 milioane de lei pentru cele de personal si de 205,7 milioane de lei pentru cele cu bunuri si servicii. 

Trebuie precizat ca in privinta taxelor pe proprietate, erau prevazute pe 2014 incasari de doar 588,6 milioane de lei, din care 488 milioane de lei din taxa pe constructii speciale introdusa la inceputul anului si care a starnit o serie de controverse. In urma rectificarii, veniturile din aceste taxe sunt majorate cu 1 miliard de lei. O alta taxa controversata a fost acciza suplimentara de 7 eurocenti pe litrul de carburanti. In total, pe partea de accize erau prevazute venituri de 22,8 miliarde de lei, insa la rectificare se va face o reducere cu 184,1 milioane de lei. Ministerul Finantelor spune ca motivul este amanarea introducerii accizei suplimentare de la 1 ianuarie la 1 aprilie 2014. La TVA reducerea va fi de 1,8 miliarde de lei, fata de 54,6 miliarde de lei cat a fost prevazut initial.

Veniturile bugetului de stat pe anul 2014 se diminuează cu 375,8 milioane lei. 

  • Impozitul pe profit: se majorează cu 434,4 milioane lei pe fondul creșterii încasărilor realizate în primul semestru al anului 2014 și al diminuării cu 137,5 milioane lei, ca urmare a aplicării măsurii privind scutirea de impozit pe profit a profitului reinvestit;
  • Impozitul pe venit s-a diminuat cu 1.261,8 milioane lei. Din această influență, suma de 882,9 milioane lei reprezintă cote defalcate din impozitul pe venit alocate bugetelor locale;
  • Impozite și taxe pe proprietate se majorează cu 1.062,7 milioane lei, creștere ce se datorează în special impozitului pe construcții aplicat de la data de 01.01.2014. Impozitul pe construcții declarat la termen de către contribubili pentru anul 2014 se situează la 1,5 miliarde lei;
  • Taxa pe valoare adaugată se diminuează cu suma de 1.815,0 milioane. Din această influență suma de 756,4 milioane lei reprezintă sume defalcate din taxa pe valoarea adaugată alocate bugetelor locale;
  • Accize scad cu 184,1 milioane lei pe fondul decalării termenului de majorare al nivelului accizelor la carburanți de la 01.01.2014 la 01.04.2014 și al creșterii încasărilor realizate în primul semestru al anului 2014;
  • Alte impozite și taxe generale pe bunuri și servicii au fost majorate cu 432,4 milioane lei ca urmare a creșterii încasărilor impozitului pe veniturile suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale.


Cheltuielile bugetului de stat anul 2014 se majoreaza cu 517,2 milioane lei

  • Cheltuielile de personal cresc cu 102,8 milioane lei;
  • Cheltuielile cu bunuri și servicii cresc cu 205,7 milioane lei;
  • Subvențiile se diminuează cu 239,9 milioane lei;
  • Transferurile între unități ale administrației publice cresc cu 668,3 milioane lei;
  • Alte transferuri se diminuează cu 95,6 milioane lei;
  • Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare se diminuează cu 847,3 milioane lei;
  • Cheltuielile cu asistența socială cresc cu 56,2 milioane lei;
  • Cheltuielile aferente programelor cu finanțare rambursabilă se diminuează cu 56,5 milioane lei;
  • Cheltuielile de capital cresc cu 327,0 milioane lei.


Influențele pe principalii ordonatori de credite:

  • Ministerul Sănătății: +385,4 milioane lei;
  • Ministerul Transporturilor: +361,2 milioane lei. Din bugetul Ministerului Transporturilor se asigură restituirea de către Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători „C.F.R. Călători” – S.A. a împrumutului, acordat în temeiul art. XXII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.8/2014 pentru modificarea unor acte normative și alte măsuri fiscal-bugetare, în sumă de 543.000 mii lei. Din această sumă  215.701 mii lei se asigură de la capitolul 68.01 „Asigurări și asistență socială” titlul 57 „Asistență socială” și 327.299 mii lei reprezintă majorarea capitalului social al Societății Naționale de Transport Feroviar de Călători „C.F.R. Călători” – S.A.;
  • Ministerul Afacerilor Interne: +191,8 milioane lei, din care 166,8 milioane lei sume necesare finanțării activităților specifice pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2014;
  • Ministerul Economiei: +100,0 milioane lei, pentru plăți aferente ajutoarelor de minimis pentru investițiile realizate de întreprinderile mici și mijlocii acordate în baza Hotărârii Guvernului nr.274/2013 privind acordarea ajutoarelor de minimis pentru investițiile realizate de întreprinderile mici și mijlocii, cu modificările ulterioare
  • Ministerul Municii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice: +42,9 milioane lei;
  • Ministerul Afacerilor Externe:+41,1 milioane lei din care 4,3 milioane lei sume necesare finanțării activităților specifice pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2014;
  • Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: +40,4 milioane lei din care suma de 16.562 mii lei la capitolul 83.01 „Agricultură, Silvicultură, Piscicultură și Vânătoare”, titlul 55 “Alte transferuri” în vederea acoperirii sumelor utilizate de către Ministerul Finanțelor Publice ca urmare a Deciziei Comisiei Europene nr.8.018/2011 de excludere de la finanțarea comunitară a anumitor cheltuieli efectuate de România în cadrul programului de sprijin de preaderare pentru agricultură și dezvoltare rurală SAPARD și suma de 23.865 mii lei la capitolul 83.01 „Agricultură, Silvicultură, Piscicultură și Vânătoare”, titlul 51 ”Transferuri între unități ale administrației publice” pentru Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare în vederea achitării de către aceasta a obligațiilor restante către bugetul general consolidat<
  • Autoritatea Electorală Permanentă: +24,3 milioane lei din care 10,7 milioane lei sume necesare finanțării activităților specifice pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2014;
  • Secretariatul General al Guvernului: +22,9 milioane lei din care 2,9 milioane lei sume necesare finanțării activităților specifice pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2014;
  • Serviciul de Telecomunicații Speciale: +7,9 milioane lei din care 7,7 milioane lei sume necesare finanțării activităților specifice pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2014;


De asemenea, bugetul instituțiilor/activităților finanțate integral și/sau din venituri proprii se majorează la venituri cu suma de 1,81 miliarde lei, la cheltuieli cu suma de 1,2 miliarde lei, cu un excedent de 606,2 milioane lei. Influența de 1,81 miliarde lei vine din cele 726 milioane lei sume încasate de Ministerul Economiei din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră si din 917,2 milioane lei venituri din valorificarea stocurilor din rezerva de stat și de mobilizare, care se reflectă în bugetul Ministerului Afacerilor Interne.

Bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate se majorează atât la venituri cât și la cheltuieli cu 165,9 milioane lei.

De asemenea se suplimenteaza sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată către bugetele locale cu 756, 4 milioane lei. Din aceasta suma, 600 milioane de lei se aloca primariilor pentru plata unor arierate.

Sursa: hotnews.ro

Frecție la picior de lemn pentru spitalul bârlădean

În urma negocierilor cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Spitalul de Urgență “Elena Beldiman” a reușit să obțină 100 de mii de lei pe lună peste bugetul oferit inițial de Casa județeană. Nu am putut afla dacă managerul spitalului este mulțumit de rezultatul negocierii, întrucât nu este de găsit.

Simona MIHÂILÂ

Mult așteptatele negocieri cu reprezentanții Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), care ar fi trebuit să fie colacul de salvare pentru unitățile spitalicești din județul Vaslui, au avut drept consecință pentru Spitalul de Urgență “Elena Beldiman” un fel de frecție la picior de lemn.

Echipa managerială a spitalului bârlădean s-a întors de la București cu buza umflată, deoarece mărunțișul pe care l-a obținut în urma negocierii de alaltăieri nu va atenua nici pe departe situația dezastruoasă în care se zbate unitatea.

În timp ce Spitalul Județean Vaslui a primit înțelegerea forurilor naționale, obținând cu mult peste cât le-a oferit Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CJAS), spitalul de la Bârlad va trebui să se descurce cu 3,7 milioane de lei pe lună (37 miliarde de lei vechi), cu doar 100 de mii de lei (un miliard vechi) lunar peste cât i-a oferit CJAS la negocierile din teritoriu.

Reamintim că spitalul județean a cerut un buget de 4,35 milioane de lei lunar, casa județeană i-a oferit 3,9 milioane, iar după discuțiile de la București, CNAS i-a aprobat un buget de 4,5 milioane de lei lunar, mai mult chiar decât spitalul ceruse inițial.

Gabriela Daniș, directorul medical al spitalului bârlădean a fost reținută în a face aprecieri cu privire la bugetul trasat unității, dar a spus clar că salvarea va veni doar dacă spitalul va reuși să producă singur bani: “Suma este satisfăcătoare în măsura în care vom fi ajutați, așa cum ni s-a promis, cu dezvoltarea serviciilor de spitalizare de zi pentru a putea aduce un plus de venituri. În măsura în care acest lucru se va putea realiza”.

Stefan Constantinciu

Stefan Constantinciu

Am vrut să aflăm mai multe despre cum vede Ștefan Constantinciu, managerul spitalului, soarta spitalului de acum înainte, ținând cont că în urmă cu două săptămâni declara că va recurge la concedieri în cazul în care nici CNAS nu va suplimenta suma de 3,6 milioane de lei pe lună. În ciuda faptului că l-am căutat în mod repetat, acesta nu a fost de găsit nici la telefon, nici la spital. Surse neoficiale ne-au spus că este plecat în concediu.

Spitalele din județ nu mai suportă bătaia de joc

Managerii spitalelor din județul Vaslui au refuzat să semneze contractul de decontare a serviciilor medicale cu reprezentanții CJAS. Este o reacție de protest împotriva subfinanțării unităților spitalicești la care au aderat, fără excepție, toți managerii, chiar dacă s-a vehiculat că doar directorul spitalului bârlădean a refuzat să semneze. Simona Polak, președinta CJAS, refuză să creadă că gestul directorilor este unul serios. În timp ce ea așteaptă justificări în scris, sindicaliștii vasluieni se pregătesc să plece la București să protesteze.

Simona MIHĂILĂ

Proasta finanțare din sistemul sanitar județean a provocat o reacție în bloc din partea managerilor unităților spitalicești din județul Vaslui: ei au decis să refuze semnarea contractului cu reprezentanții Casei Județene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Vaslui, pentru anul în curs.

Gestul directorilor, de la care niciunul nu a făcut excepție, vine ca o reacție de protest împotriva sumelor derizorii pe care CJAS le-a pune la dispoziție, nesocotind lipsurile acute și mizeria în care se zbat spitalele vasluiene.

Fiecare manager a prezentat spre aprobare un buget care să acopere necesarul unității pe care o conduce, însă diferența între valoarea acestuia și cea pe care conducerea casei ar fi fost pregătită să le-o aprobe a fost mult sub limita așteptărilor.

Concret, reprezentații Spitalului Județean Vaslui au comunicat CJAS că necesarul unității pentru anul 2014 este de 4,35 milioane de lei (43,5 miliarde de lei vechi), în timp ce Spitalul de urgență “Elena Beldiman” Bârlad, a solicitat circa 4,7 milioane de lei (47 miliarde de lei vechi). Dacă ar fi acceptat să semneze contractele în forma propusă de CJAS, niciunul din cele două spitale nu ar fi primit mai mult de 3,9, respectiv, 3,6 milioane de lei.

Atât Ana Rindler, managerul spitalului județean, cât și Ștefan Constantinciu, managerul spitalului bârlădean, au considerat că valoarea sumelor propuse de CJAS de neacceptat. Exemplul lor a fost urmat și de conducerea spitalului din Huși.

“Bugetul nostru este unul alcătuit pe baza necesităților spitalului. Spitalul bârlădean este un spital cu adresabilitate mare, fiind situat într-o zonă de granița, într-un punct apropiat de comunele gălățene, băcăuane și vrâncene. Compartimentul de urgențe lucrează în foc continuu, în așa fel încât suntem permanent în situația de a interna mai mulți pacienți decât ne permite bugetul. Este foarte greu să decidem care este pacientul care trebuie să plece acasă și care este cel care trebuie să rămână”, ne-a declarat Ștefan Constantinciu.

El este de părere că din aceste motiv, spitalul de la Bârlad este în poziția cea mai delicată din județ: “Specialiștii sunt puțini și sunt suprasolicitați, cadrele medii sunt ca număr sub necesitățile unității. Lucrăm într-o formă de avarie, atât din punct de vedere finanaciar, cât și din punct de vedere al resurselor umane. Sunt secții unde personalul este de-a dreptul epuizat. Cele mai solicitate sunt urgențele, secția Medicală și Neurologia, dar și la Infecțioase”.

Constantinciu consideră că gradul crescut de adresabilitate către unitatea pe care o manageriază este dat și de faptul că, fiind un spital de urgență acesta trebuie să preia inclusiv accidentele care apar pe DE 581, al căror număr anual nu este deloc de neglijat.

“La toate acestea se adaugă numărul mare de reinternări – în pondere de 7% din totalul internărilor, dar și multitudinea de pacienți transferați din marile centre de specialitate, noi neavând structură de îngrijiri paleative. Cu toate acestea îi primim, îi tratăm, doar nu o să-i lăsăm să moară în stradă. Mai există și problema rezervelor de medicamente, de materiale sanitare. Spitalul bârlădean se află într-o zonă de risc seismic ridicat. Cum îi putem noi face față unei situații dezastruoase, în condițiile în care nu avem nici de unele?”, spune Constantinciu.

El a adăugat că cele 4,7 milioane de lei cerute de la CJAS reprezintă un minimum și că suma reală necesară, care să acopere și arieratele cu dobânzile și penalitățile aferente, trece mult peste 50 de miliarde de lei vechi: “Din cele 3,6 milioane de lei la care ne limitează CJAS, numai cheltuielile de personal sunt de 3 milioane de lei, în condițiile în care, repet, personalul este mult subdimensionat. Cum poate supraviețui o asemenea unitate, cu o adresabilitate atât de crescută, cu doar 600.000 de lei? Cum să asiguri cu banii ăștia necesarul de medicamente, plata utilităților, a materialelor sanitare, celor necesare dezinfectării, igienizării permanente, a consumabilelor, plata mentenanței aparaturii? “

Conducerea CJAS nu crede până nu vede

Ștefan Constantinciu mai spune că în cazul în care spitalul bârlădean nu va primi banii de care are nevoie pentru a supraviețui, se vede nevoit să ia în calcul și varianta unor concedieri, însă e sigur că asta nu va rezolva problema: “A anihila o parte din activitatea unei secții atrage imediat diminuarea bugetului pe care îl avem contractat cu casa. Așadar, concedierile ar fi inutile, nici vorbă că ar pune unitatea pe profit”.

Surprinzătoare în tot acest scandal este reacția Simonei Polak, președintele CJAS Vaslui. Ea a confirmat că managerii spitalelor din județ nu au semnat contractul, dar speră că se vor răzgândi: “Nu a semnat nimeni niciun contract, nu doar managerul de la Bârlad este în această situație. Dar nu înseamnă că lumea s-a terminat. Există o procedură, managerii trebuie să ne trimită fundamentarea deciziei de a nu semna contractul, iar motivarea lor va fi trimisă la Casa națională. Acolo vor avea loc, probabil, medieri. Dar să vedem dacă se ajunge acolo. Dar până la această oră (ieri, ora 14 – n.r.) nu am primit niciun document, deci nu pot considera că refuză cineva să semneze contractul. Chiar dacă am avut o întâlnire cu managerii spitalelor din județ, eu nu iau în considerare ceea ce au spus până nu văd negru pe alb, voința dumnealor scrisă pe hârtie. Până atunci, nu cred nimic. Poate că între timp, s-au răzgândit și au de gând să semneze”.

În timp ce Simona Polak așteaptă calmă ca directorii să revină la sentimente mai bune, sindicaliștii vasluieni se pregătesc de proteste. De ieri, Federația “Sanitas” a declanșat acțiunea de pichetare a ministerelor Sănătății, Muncii și Finanțelor. Până pe 4 iulie, câte patru județe din țară vor picheta cate un minister. Sindicaliștii vasluieni vor pleca la București pe 2 iulie, când vor picheta Ministerul Muncii.

“Noi înțelegem gestul directorilor spitalelor de a refuza să semneze contractul cu CJAS. Suntem dispuși să ne asumăm riscul unor eventuale întârzieri de salariu, dacă este necesar să trecem prin asta pentru a se ajunge la soluția unei finanțări satisfăcătoare. Finanțarea este foarte proastă, sumele care ni se pun la dispoziție nu ne permite să ne desfășurăm activitatea în condiții normale. Nu putem accepta la nesfârșit ideea că aceștia sunt banii și să aflăm apoi că în alte județe s-a putut aloca mai mult. Noi ce să facem? Să murim?”, a declarat Daniela Clătinici, liderul “Sanitas” din județul Vaslui.

Singura salvare, rectificarea bugetară!

Conducerea Consiliului Județean (CJ) Vaslui a analizat în amănunt problemele acute ale însoțitorilor persoanelor cu handicap și a ajuns la o concluzie: doar o rectificare bugetară mai poate salva situația. Sunt câteva luni de când cei în cauză au fost trimiși în șomaj deoarece autoritățile locale nu mai au bani să îi plătească.

Oamenii au ajuns în pragul disperării, neavând nicio sursă de venit în afară de ajutorul de la stat. Problema este că pentru unii dintre ei și perioada de plată a indemnizației de șomaj s-a încheiat.

Până nu demult, însoțitorii persoanelor cu handicap erau angajați ai primăriilor și câștigau lunar câte 750 de lei. Au fost lăsați însă pe drumuri pentru că nu au mai fost bani la buget.

Vasile Mihalachi, vicepreședinte al CJ, consideră că singura speranță pentru rezolvarea acestei situații este o rectificare bugetară: „Sunt unele primării unde s-au mai găsit câteva resurse pentru plata acestor oameni. Sunt alte primării care nu au mai putut face nimic și i-au trimis în șomaj. Alți primari stau în așteptarea unei rectificări bugetare. Există o astfel de șansă și dacă eu cred în ea, pot crede și ei”.

În județul Vaslui sunt peste 4.000 de persoane angajate ca însoțitori. 800 și-au pierdut deja locul de muncă, fiind trimiși în șomaj.

Bugetul nu ajunge niciodată: Primarii, la cerșit

„Eu știu că este greu, nu spune nimeni că este ușor, dar toți cei care am fost aleși trebuie să găsim resursele de care avem nevoie. Dacă stăm cu ciocul întins, nu vom rezista”, a declarat Vasile Mihalachi, vicepreședinte al Consiliului Județen Vaslui.

De mai bine de șapte ani de zile, primarii din județul Vaslui, indiferent de culoarea lor politică, nu reușesc să facă mare lucru în comune, din cauza lipsei banilor. La fiecare început de exercițiu bugetar, nici bine nu se împarte sărăcia din vistieria județului, că edilii se și apucă de lamentări că nu le ajunge ce primesc.

Așa se face că mulți dintre ei iau cu asalt Consiliul Județean (CJ), în speranța că vor obține o suplimentare a fondurilor. Primarii bat săptămânal drumul spre Vaslui pentru a cere bani. Din păcate însă, nici bugetul CJ nu este cine știe ce și, ca atare, „naveta” la reședință nu prea dă rezultate.

Vasile Mihalachi

Vasile Mihalachi

Vicepreședintele CJ Vaslui, Vasile Mihalachi, este de părere că fiecare edil trebuie să se descurce strict cu cât a primit atunci când s-a distribuit bugetul, nu să stea cu mâna întinsă: „Eu știu că este greu, nu spune nimeni că este ușor, dar toți cei care am fost aleși trebuie să găsim resursele de care avem nevoie. Dacă stăm cu ciocul întins, nu vom rezista. Să găsim și alte surse din care să supraviețuim. Primarii trebuie să înțeleagă că, odată ce am împărțit bugetul la începutul anului, aceștia sunt toți banii. Degeaba vin la CJ. Odată ce am împărțit bugetul – sănatate la neamuri! – ăsta e bugetul pe tot anul”.

El a adăugat că suplimentari de fonduri se pot face doar în situații extreme. Ca să se justifice, peste 60% dintre primării anunță că se luptă cu colapsul financiar și că nu pot face niciun fel de investiții.

«Este nevoie să facem tot posibilul pentru a accesa resurse financiare dincolo de cele care sunt cuprinse în bugetul local sau sunt distribuite la echilibrare de finanțele publice și de la județ. Primăriile au un număr mare de proiecte care au fost începute și trebuie finalizate, iar primarii trebuie să se concentreze asupra lor înainte de a face altele noi. În limita posibilităților financiare ale CJ, noi le oferim tot sprijinul», a declarat Dumitru Buzatu, președintele CJ Vaslui.

Încasări de 59 de milioane

Veniturile încasate la bugetul consolidat al statului de Administrația Județeană a Finanțelor Publice (AJFP) Vaslui, în aprilie, au fost de 59 de milioane de lei (590 de miliarde de lei vechi), în creștere ușoară față de luna precedentă. În structură, pe bugete, ponderea o reprezintă veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat, capitol la care s-au încasat 26,2 milioane de lei, ceea ce reprezintă 44,4% din veniturile bugetului general consolidat. Comparativ cu perioada similară a anului precedent, s-a înregistrat o scădere cu două milioane de lei (-7,1%).

Încasările la bugetul de stat, de 22,2 milioane de lei, reprezintă 37,6% din veniturile bugetului general consolidat.

„Comparativ cu aprilie 2013, s-a înregistrat o creștere cu 1,7 milioane de lei, respectiv cu 8,3%. Astfel, la impozitul pe profit s-au încasat 5,1 milioane de lei, cu 6,2% mai mult față de aprilie 2013, iar la impozitul pe venit s-au încasat 11,6 milioane de lei, ceea ce reprezintă o depășire cu 9,4% față de perioada precedentă. Încasările din taxa pe valoarea adăugată au fost de 3,7 milioane de lei, cu 105% mai mult față de aprilie 2013, iar încasările din capitolul «rest venituri» au fost în sumă de 1,8 milioane de lei, înregistrând o ușoară scădere față de perioada precedentă supusă analizei”, ne-a declarat Mirela Bulgaru, purtător de cuvânt al AJFP Vaslui.

Încasările la bugetul asigurărilor sociale de sănătate au fost de 9,9 milioane de lei, cu 4,2% mai mari față de aprilie 2013, iar încasările la bugetul de șomaj au fost de 0,7 milioane de lei.

Salariile jucătorilor, 70% din cheltuielile unui club din Liga I. Costurile aproximative ale unei echipe care se luptă pentru un loc de Europa

Mirajul banilor din Liga Campionilor a atras atenția finanțatorilor din Liga I, care au început să acorde o importanță sporită bugetului anual.

Lotul de jucători numără 25 de fotbaliști, iar la o medie salarială de 10.000 de euro pe lună, contractele lor ajung să coste lunar clubul aproximativ 250.000 de euro, iar pe an să atingă chiar suma de 3 milioane de euro, la care se adaugă taxele la ANAF. În acest moment cele mai multe cluburi se folosesc de așa numitele convenții civile, ceea ce înseamnă că taxele la bugetul de stat sunt de doar 10%, adică vreo 300.000 de euro. Astfel, salariile jucătorilor reprezintă peste 70% din bugetul unei echipe de fotbal. În afară de contractele fotbaliștilor, clubul trebuie să plătească și staff-ul tehnic ceea ce înseamnă încă 256.000 de euro. În plus, conducerea clubului trebuie să aibă un fond separat de 600.000 de euro care reprezintă primele jucătorilor.

Dinamo, 3.000 de euro pe meci pentru a juca pe „Ștefan cel Mare“

Organizarea jocurilor și închirierea stadionului necesită costuri suplimentare pentru bugetul clubului. În afară de CFR Cluj, care are propriul stadion, celelalte echipe din Liga I sunt obligate să închirize câte o arenă. Însă și aici sunt două categorii distincte:  sunt cluburile care primesc din partea autorităților locale baza sportivă (fără să plătească nimic) și alte formații  precum Steaua, Dinamo și Viitorul Voluntari care achită o chirie pentru fiecare meci pe care îl dispută „acasă“. Pentru a evolua pe stadionul din „Ștefan cel Mare“, dinamoviști plătesc 3.000 de euro pe meci,  iar pe sezon 51.000 de euro. Însă steliștii cheltuiesc pentru un joc în Ghencea 20.000 de euro, iar pentru unul pe Național Arena 40.000 de euro.

Bugetul cuprinde și banii pentru Centrul de Copii și Juniori

Organizarea meciurilor de acasă se ridică la suma de 170.000 de euro, adică 10.000 de euro pe meci, iar pentru deplasări bugetul trebuie să fie în jur de 80.000 de euro. În plus, achitarea baremului arbitrilor și al observatorilor costă un club din Liga I peste 50.000 de euro pe sezon.  În afară de cheltuielile cu salariile și organizarea meciurilor, bugetul trebuie să cuprindă banii pentru Centrul de Copii și Juniori, 150.000 de euro, plus cantonamentele de pregătire: 150.000 de euro și salariile personalului auxiliar 30.000 de euro.

Sunt câteva echipe din Liga I care trebuie să aibă o rezervă de bani pentru a achita eventualele amenzi și penalizări care vin după comportamentul necivilizat al fanilor.

Sursal prosport.ro

455 de lei pe cap de bovină

2.252 de fermieri vasluieni au primit, luni, de la bugetul național subvenții pentru bovinele pe care le dețin. Potrivit Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, plata națională directă complementară în sectorul zootehnic este de 8,47 milioane de lei.

Pentru schema de decuplată de producție din sectorul lapte, sprijinul financiar este de 92 de lei/tonă, iar pentru schema decuplată de producție din sectorul carne – de 455 de lei/cap de bovină.

Nu se adună banii

În ultimii ani, tot mai mulți primari s-au plâns că nu le ajung banii alocați prin buget. Șefii de la Consiliul Județean afirmă însă că unii edili nu sunt preocupați să colecteze taxele și impozitele locale de la cetățeni.

Reprezentanții Consiliului Județean (CJ) Vaslui sunt de părere că unii primari întârzie să încaseze taxele și impozitele de la cetățeni din dorința de a primi mai mulți bani de la județ.

„La ora actuală, pot spune că sunt primari care anul trecut au colectat doar 35% din taxe și impozite. Probabil că speră că vor veni Finanțele Publice ca să le echilibreze bugetele, bazându-se tocmai pe faptul că sumele nu au fost colectate. Sunt o serie de primari care consideră că aceste taxe și impozite sunt la mâna lor: «Dacă vreau să le încasez, le încasez, nu vreau, nu le încasez». Nu, aceste taxe și impozite trebuie colectate pentru că ele, în final, contribuie la echilibrarea bugetului propriu al comunității respective. Primarii sunt obligați să-și strângă toate dările. Nu este corect nici pentru comunitate, nici față de ceilalți primari, care fac eforturi să adune sumele de bani necesare bugetului local”, a declarat Vasile Mihalachi, vicepreședinte al CJ Vaslui.

Există și cazuri în care primarii nu prea au de la cine să încaseze taxele și impozitele pentru terenuri.  Datoriile nu au mai fost plătite de ani de zile și asta din cauză că proprietarii au decedat, iar eventualii moștenitori nu sunt cunoscuți. În comuna Zăpodeni, de exemplu, valoarea restanțelor acumulate prin neplata impozitelor este egală, în acest an, cu bugetul local, adică peste patru miliarde de lei vechi. Autoritățile susțin că ar trebui adoptată o lege care să permită, după o anumită perioadă, trecerea acestor terenuri în domeniul public.

Politicienii se duelează în pilde și parabole: Doina Silistru, atac proverbial la PDL

“USL a făcut eforturi să reîntregească salariile pe care PDL-ul le-a tăiat și să mărească pensiile. Între timp, înțelepții noștri mai caută și acum «piatra aruncată în baltă» de… fosta guvernare, așa că, domnule Stolojan, nu uitați că «tăcerea e de aur»”, a menționat senatoarea Doina Silistru într-o declarație politică.

Într-o declarație politică, senatorul social-democrat Doina Silistru acuză PDL că nu a avut cine știe ce rezultate când s-a aflat la guvernare, dar acum își permite să critice măsurile Cabinetului Ponta: „Zice o vorbă din popor că doar naivul – vreau să fiu politicoasă – moare de grija altuia. Naivul ar fi PDL-ul, care, trezit dintr-o lungă hibernare, a început deodată să facă opoziție, acuzând guvernul USL de toate relele din țara asta. Nicio surpriză: «câinele care latră nu mușcă», dar, pe de altă parte, «cine zice ăla e!» Iată un proverb care se potrivește deloc «ca nuca în perete» în acest context pentru că, pe când era la guvernare, chiar PDL-ul le-a făcut (relele), ba încă mai mult decât atât. «Minciuna are picioare scurte» – i-am putea spune asta domnului Predoiu, spre exemplu, un fost ministru, actualmente viitor fost prezidențiabil al PDL, care a girat, o bună perioadă, politicile PDL din poziția de ministru. Iarăși, nicio surpriză fiindcă, se știe, «în calul care trage dai cu biciul», nu?”.

Senatoarea de Vaslui mai susține că Guvernul Ponta a reîntregit salariile bugetarilor după ce au fost tăiate de Guvernul PDL: „«Gura păcătosului adevăr grăiește!» sau «întâi o croiește, apoi o gândește» – aici, incontestabil, titular de rubrică este chiar domnul Theodor Stolojan, care afirma recent că nu crede că cineva aflat la putere va mai îndrăzni vreodată să reducă salariile sau pensiile în România. Așa este, domnule Stolojan, USL a făcut eforturi să reîntregească salariile pe care PDL-ul le-a tăiat și să mărească pensiile. Între timp, înțelepții noștri mai caută și acum «piatra aruncată în baltă» de… fosta guvernare, așa că, domnule Stolojan, nu uitați că «tăcerea e de aur»”.

Doina Silistru declară că PDL este hăituit și de recent înființata Mișcare Populară: „Un avertisment prietenesc la adresa colegilor din PDL: «când doi se ceartă, al treilea câștigă», în cazul de față Partidul Mișcarea Populară, care rupe zilnic hălci mari din PDL. Știți bine că «cine aleargă după doi iepuri nu prinde niciunul», nici președinție, nici guvernare. Revenind la PMP, «frica păzește bostănăria», așa că păziți-vă spatele de ai voștri pentru că, spune tot o vorba din bătrâni, «nu aduce anul ce aduce ceasul»”.

Scad veniturile la buget

Pentru prima dată în ultimii cinci ani, în martie, încasările pe total buget general  consolidat al statului la nivelul județului Vaslui au scăzut cu 1,88%, până la 56,8 milioane de lei, față de 57,2 milioane de lei în martie 2013.

Cea mai mare scădere s-a înregistrat la bugetul de stat, veniturile încasate fiind de 22 de milioane de lei, cu două milioane mai puțin decât în perioada similară a anului trecut. Ponderea în totalul veniturilor încasate este deținută de bugetul asigurărilor sociale de stat, cu o valoare de 24,5 milioane de lei. Cea mai mică sumă s-a încasat la bugetul asigurărilor de șomaj – 0,7 milioane de lei.

Primarii plâng pe umărul conducerii CJ: Foame de bani

Nici bine nu s-a împărțit bugetul pentru anul în curs că majoritatea edililor unităților administrativ-teritoriale au început să se plângă. Primarii susțin că nu le ajung banii, care sunt, în unele cazuri, chiar mai puțini decât anul trecut. Situația este cu adevărat dramatică: dintre cele circa 450 de sate ale județului, mai puțin de 10 la sută beneficiază de apă curentă și canalizare.
Peste 60% dintre primarii județului Vaslui susțin că se luptă deja pentru a evita colapsul financiar al localităților pe care le păstoresc și că nu pot face niciun fel de investiții. Edilii visează la o rectificare bugetară, deși banii pe anul în curs abia s-au împărțit.
Șeful Consiliului Județean (CJ), social-democratul Dumitru Buzatu, declară că primarii trebuie să își îndrepte atenția spre accesarea fondurilor europene: «Bugetele locale sunt foarte sărace, cu excepția câtorva localități, și din această cauză este nevoie să facem tot posibilul pentru a accesa resurse financiare dincolo de cele care sunt cuprinse în bugetul local sau sunt distribuite la echilibrare de finanțele publice și de la județ. Primăriile au un număr de proiecte care au fost începute și trebuie finalizate, iar edilii trebuie să se concentreze asupra lor. În măsura în care posibilitățile financiare permit acest lucru, noi le oferim tot sprijinul».
Primarii se plâng că, după ce au analizat bugetul, și-au dat seama că banii abia ajung pentru plata salariilor și utilităților la primării. De investiții nici nu poate fi vorba.
La Rafaila, de exemplu, primarul Constantin Fînariu speră să mai adune câte ceva din taxe și impozite: “Este greu. Nu avem ce face, doar dacă mai încasăm ceva la bugetul local, dar oamenii sunt și ei săraci și nu au de unde”.

Ca în Evul Mediu
Situația este cu adevărat dramatică în multe dintre satele județului, unde doar un procentaj foarte mic din populație beneficiază de apă curentă și canalizare.
“În țările europene, diferența dintre sate și orașe este foarte mică. La noi nu putem încă vorbi de așa ceva. Nu au fost bani suficienți pentru modernizarea satelor. Față de anii din urmă, situația s-a îmbunătățit, dar mai este mult de lucru. Primarii se chinuiesc și nici noi nu prea avem posibilități”, a declarat Vasile Mihalachi, vicepreședinte al CJ Vaslui.
Potrivit unei statistici a Ministerului Mediului, județele cu cel mai scăzut grad de racordare la rețele de canalizare sunt Giurgiu, Teleorman, Dolj, Ialomița și Vaslui. În zona Moldovei, poziția de lider detașat este deținută de Vaslui.
Dintre cele circa 450 de sate ale județului, mai puțin de 10 la sută beneficiază de apă curentă și canalizare, în timp ce gaz metan există doar în câteva localități rurale.
În județ, în ultimii ani, s-au investiti milioane de euro pentru sisteme de apă. Montarea de cișmele stradale s-a dovedit a fi însă o investiție sortită eșecului pentru că unele au putut fi utilizate doar câteva luni, iar altele deloc. Autoritățile locale spun că s-a ajuns aici din cauză că nu sunt bani pentru plata consumului. Pentru rețelele de alimentare cu apă au fost cheltuite peste 12 milioane de euro.
În județul nostru, chiar dacă pare greu de crezut, este și un oraș care nu dispune de gaz metan. Este cazul Murgeniului, acolo unde locuitorii nu știu nici ce înseamnă sistem de încălzire centralizat! Extinderea rețelei de gaz metan în această zonă este de ani buni la stadiul de discuție.

Sorin Saizu

În fine, județul are buget: Cu ce „defilăm” în 2014

Au primit doar 78% din cât au cerut, dar instituțiile din subordinea Consiliului Județean au asigurat fondul de salarii pe acest an. Vineri, la aprobarea bugetului județului, șefii Consiliului Județean au fost destul de categorici. Dumitru Buzatu, președintele, a promis un buget de austeritate, în vreme ce vicele Corneliu Bichineț a spus: „Asta avem, cu asta defilăm!”
Ședința de vineri a Consiliului Județean (CJ) Vaslui a avut un început emoționant, deși era dedicată în primul rând aprobării bugetului pe anul în curs. Consilierul PDL Alexandru Curelaru a propus un moment de reculegere în memoria primarului comunei Dimitrie Cantemir, Viorel Florea, decedat în ianuarie, și a medicilor bârlădeni Nicolae Botezatu și Ion Negoiță, care s-au stins săptămâna trecută. Dumnezeu să îi odihnească!
Imediat după, s-a trecut la treburile lumești.
„Un an destul de complicat în care ducem poveri fiscale”, astfel a trecut la prezentarea bugetului județului pe 2014 Dumitru Buzatu, președintele CJ Vaslui. „Motto-ul” bugetului a fost dat de vicepreședintele Corneliu Bichineț: „Asta avem, cu asta defilăm!”
Ideea principală a fost aceea că solicitările instituțiilor din subordinea CJ au fost acoperite în proporție de 78%, dar măcar fondul de salarii este asigurat. „Cheltuielile de personal sunt acoperite la nivelul statelor de funcții adoptate la această dată”, a declarat Marin Nistor, directorul Direcției Economice din cadrul CJ Vaslui.
„Proiectele cu apa, deșeurile, spitalul și alte proiecte legate de drumuri și apă vor constitui o gestiune grea. Trebuie să fim foarte atenți pentru a asigura cofinanțarea din credite, fonduri atrase și banii pe care îi avem”, a afirmat președintele Buzatu, grăbindu-se să adauge: „Buget de austeritate echivalează cu un buget realist și renunțarea la orice cheltuieli care nu se justifică. Aceasta a fost viziunea actualului buget. După salarii, primele sunt investițiile”.
În final, CJ Vaslui a aprobat un buget al județului de fix 256.442.477 de lei la „venituri”, respectiv 260.258.805 lei la „cheltuieli”, cu suma de 162.162.473 de lei alocată pentru funcționare și 94.280.004 lei pentru dezvoltare.

Cristian Pătrașcu

„Un buget al sărăciei, evaziunii și dezmățului electoral”: Apocalipsa pe 2014

Pentru pedeliștii vasluieni, proiectul Legii bugetului de stat pe 2014 produs de Guvernul Ponta arată care este adevărata prioritate a PSD și PNL: alimentarea baronilor locali și clientelei politice cu banii luați din buzunarul tuturor românilor prin noi taxe și impozite.
„Guvernul socialist al PSD și PNL a introdus taxe și impozite care vor scoate, în plus, din buzunarul românilor peste 1.000 de lei în 2014 – acciza la benzină de 7 eurocenți și TVA pe fiecare litru de benzină, un nou tip de calcul al accizei vechi, care crește și ea prețul benzinei, și taxa pe stâlp pusă firmelor, care va crește prețul la electricitate. Aceste taxe vin în paralel cu decizia Guvernului Ponta de a da mână liberă primarilor să crească taxele locale cât vor ei”, a declarat președintele Organizației Județene a PDL Vaslui, senatorul Dan Marian.
Liderul PDL spune că aceste majorări se vor răsfrânge în toate prețurile, atât din piață, cât și din super-marketuri, aducând la buget un plus de un miliard de euro la buget, deci cam 50 de euro de la fiecare român!
„Ce va face Guvernul Ponta cu acești bani? Nu îi duce la sănătate, educație sau drumuri, ci la ministerul lui Liviu Dragnea, șeful baronilor PSD, care îi va distribui discreționar, în funcție de interesele politice. Bugetul lui Liviu Dragnea a crescut de peste două ori în anul electoral 2014. Iar el va face ce știe mai bine – îi va unge pe acei baroni locali care vor servi mai bine interesele politice, va alimenta firmele de partid pentru a își asigura sprijinul lor în campania electorală de anul viitor. PSD și PNL fură din buzunarul românilor ca să aibă bani de campanie electorală”, explică Dan Marian, care nu se oprește din acuzații: „Să ne amintim că Liviu Dragnea este baronul județului Teleorman, unul dintre cele mai sărace din țară. Telormanul este un județ ceva mai înstărit ca Vasluiul. Dragnea nu face nimic altceva la nivelul țării decât să aplice politica care l-a consacrat – sforăriile, răsplătirea celor care prestează pentru PSD, sărăcirea oamenilor, pentru a fi mai ușor de controlat”.

„Condamnă România la jaf, sărăcie și sub-dezvoltare”
Senatorul Dan Marian amintește că PDL a depus peste 1.300 de amendamente la proiectul de lege privind bugetul de anul viitor, pentru a stimula colectarea veniturilor, a bloca majorările de taxe, a susține crearea de locuri de muncă prin investiții și, în final, pentru a crește nivelul de trai al românilor.
„Toate amendamentele au fost respinse de majoritatea PSD – PNL pentru că adoptarea lor ar fi însemnat ca România să se dezvolte prin mediul privat, să creeze locuri de muncă, să aducă mai mulți bani în buzunarele românilor”, a spus Marian.
„Răspunderea pentru dezastrul economic de anul viitor aparține în exclusivitate PSD și PNL, lui Victor Ponta și Crin Antonescu. PNL s-a discreditat definitiv ca partid de dreapta, defilează braț la braț cu stânga socialistă. PDL nu poate vota un astfel de buget, care condamnă România la jaf, sărăcie și sub-dezvoltare”, a concluzionat președintele PDL Vaslui.

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: